Radio România Internațional

Tag: cercetare

  • Orizont Europa – programul de cercetare și inovare al UE

    Orizont Europa – programul de cercetare și inovare al UE

    Succesor al Orizont 2020 și dispunând de fonduri cu 30 de procente mai mari decât acesta, Orizont Europa este cel mai puternic Program pentru cercetare și inovare din lume, este programul Uniunii Europene, iar cele șașe misiuni ale sale vizează întreg spectrul provocărilor mondiale. Sănătate, climă, mediul digital, energie și mobilitate, alimentație, agricultură și biodiversitate, cultură și creativitate, securitate civilă, industrie și spațiu – sunt domeniile în care va acționa, în următorii șapte ani, Programul Orizont Europa. Misiunile urmăresc, între altele, să salveze viața a peste 3 milioane de pacienți bolnavi de cancer, până în 2030, să asigure neutralitatea climatică pentru 100 de orașe, să asigure sănătatea solurilor și alimentelor, a oceanelor, mărilor și a apelor interioare și să sporească reziliența regiunilor la schimbările climatice.

    Despre Orizont Europa am discutat cu eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare din Parlamentul European:

    Orizont Europa este cel mai important program de sprijin al cercetarii și este programul care continuă eforturile și programele UE, ultima inițaitivă a fost Orizont 2020. Este, de altfel, cel mai mare ca buget și ambiții program de cercetare din lume, program public, cercetare din bani publici. Există, în mod evident, un buget foarte important, 95 de miliarde de euro, pe următorii șapte ani și programul va sprijini cercetătorii europeni, în consorții, pe inițiative competitive, să-și ducă la îndeplinire principalele proiecte.

    Sigur că acest program Orizont Europa nu putea să nu țină cont de provocările cu care se confruntă astăzi UE și de obiectivele strategice ale UE, de aceea o bună parte din acest program va fi concentrat pe schimbările climatice, va fi concentrat pe zona de digitalizare, inteligență artificială și, sigur, un domeniu la care eu personal țin foarte mult, m-am și implicat foarte mult, este acela al sănătății, cu un focus special pe cancer, misiunea pentru cancer fiind una din misiunile deja definite de către program. Dar nu numai, în mod evident, infecțiile antimicrobiene și alte inițiative importante, inclusiv cercetări în domeniul pandemiilor, pentru a fi mai bine pregătiți în viitor, vor fi sprijinite de acest program.

    În urmă cu două săptămâni, Comisia Europeană a adoptat primul plan strategic pentru Orizont Europa. Planul stabileşte orientările strategice pentru direcţionarea investiţiilor în primii patru ani ai programului, promovează o autonomie strategică deschisă prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor şi lanţurilor valorice digitale, generice şi emergente esenţiale și, de asemenea, prin acesta se stabileşte refacerea ecosistemelor şi a biodiversităţii Europei şi gestionarea durabilă a resurselor naturale. Se estimează că datorită Orizont Europa se vor crea până la 100 de mii de locuri de muncă pentru cetățenii europeni, iar câștigul pentru PIB va fi de până la 11 euro pentru fiecare euro investit.



  • Primul plan strategic al programului Orizont Europa

    Primul plan strategic al programului Orizont Europa

    Comisia Europeană a adoptat primul plan strategic pentru Orizont Europa, noul program de cercetare și inovare al UE în valoare de 95,5 miliarde EUR în prețuri curente. Planul acesta asigură faptul că acțiunile în materie de cercetare și inovare contribuie la prioritățile UE, printre care se numără o Europă verde și neutră din punct de vedere climatic, o Europă pregătită pentru era digitală și o economie în serviciul cetățenilor.

    Planul stabilește patru orientări strategice pentru investițiile în cercetare și inovare în cadrul programului Orizont Europa pentru următorii patru ani: Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale; Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a resurselor naturale; Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de vedere climatic și sustenabilă; Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai democratice.

    Planul strategic identifică, de asemenea, parteneriatele europene cofinanțate și programate în comun, precum și misiunile UE care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului Orizont Europa. Parteneriatele vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația și circularitatea și vor completa cele zece parteneriate europene instituționalizate propuse de Comisie în februarie. Misiunile UE vor aborda provocările globale care ne afectează viața de zi cu zi prin stabilirea unor obiective ambițioase și inspiraționale, dar realizabile, cum ar fi lupta împotriva cancerului, adaptarea la schimbările climatice, protejarea oceanelor, ecologizarea orașelor și asigurarea sănătății solului și a alimentelor. Utilizând un portofoliu amplu de instrumente în diverse discipline și domenii de politică, misiunile UE vor aborda aspecte complexe prin proiecte de cercetare, măsuri de politică sau chiar inițiative legislative.


  • Abed Saloum din Iordania

    Abed Saloum din Iordania

    Abed Saloum din Iordania, student care învaţă limba română la
    Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, pregătindu-se pentru a urma, tot
    la Iaşi, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Ion
    Ionescu de la Brad.




    Ascultaţi Radio România Internaţional. Mă numesc Abed Allah Saloum, am
    26 de ani, sunt din Iordania. Acum studiez limba română la Iaşi, la
    Universitatea Alexandru Ioan Cuza, sunt în anul pregătitor, adică
    eu învăţ limba română, dar după ce îmi voi termina anul pregătitor, voi studia
    agronomie la Universitatea Ion Ionescu de la Brad din Iaşi.


    Absolvent în 2016 al
    Universităţii Mu’tah din Iordania, specializarea Știinţe Agronomice,Abed Saloum a ales să îşi continue studiile în străinătate.


    M-am înscris la mai multe burse, inclusiv la burse pentru Turcia,
    Japonia şi România. Am fost acceptat la bursa din România. Apoi am plecat din Iordania în România şi am ajuns în România pe 24
    septembrie 2020 şi acum sunt aici. Mă simt bine şi confortabil în
    România, care e o ţară frumoasă, îmi place foarte mult. România are multe
    locuri frumoase, există multe parcuri publice, muzee, Palatul Culturii din
    Iaşi. În unele nu pot intra din păcate din cauza pandemiei de Covid 19. A
    studia în România e frumos, dar există unele dificultăţi din cauza limbii pe
    care încă nu o ştiu foarte bine. E destul de dificil să înveţi limba română,
    dar îmi place.



    Pe lângă
    română, pe care încă o studiază, Abed Saloum vorbeşte şi engleză sau germană.
    Ne spunea despre ţara sa natală.


    Iordania e o ţară în Orientul Mijlociu, aproape de Israel. E o ţară
    mică, frumoasă, are multe locuri frumoase, Patra, Akaba, Amman, cu amfiteatrul
    roman. Acasă la mine sunt oameni buni, grozavi, extraordinari. Şi în România
    oamenii sunt la fel.



    Acasă, în
    Iordania, Abed Saloum a lucrat aproape doi ani ca inginer agronom la o companie
    de acolo. Este şi membru al unei asociaţii din Iordania, Agriculture Engineer
    Association. Cum se gândeşte la viitorul său profesional?


    Acest lucru depinde de cariera mea academică şi profesională, adică
    înainte de a-mi termina masteratul mă voi înscrie din nou pentru o bursă în
    România pentru a urma şi un doctorat în România. Iar după terminarea doctoratului
    voi continua cercetarea în orice ţară, oriunde se va ivi o ocazie pentru mine.



    Abed
    Saloum va mai rămâne aşadar un timp la Iaşi, pregătindu-se pentru o viitoare
    carieră de profesor universitar şi cercetător în domeniul agronomiei, pe care
    îl consideră esenţial. Revine în încheiere la microfon cu un scurt mesaj:


    Îmi este dor de ţara mea, mi-e dor de prietenii mei şi de familia mea.
    Vreau să le spun că îi iubesc pe toţi şi vreau să le mulţumesc tuturor
    prietenilor mei români pentru ajutorul dat.










  • Centrul Cyber al Uniunii Europene

    Centrul Cyber al Uniunii Europene

    Gândit ca o structură-cheie în contextul eforturilor comunitare de
    configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică,
    Centrul Cyber al Uniunii Europene va crea legături între actorii publici și
    privați din domeniu, mediul academic și industria de profil. Va asigura,
    totodată, coordonarea între centrele naționale pentru securitate cibernetică
    din statele membre.


    Sediul viitorului organism european destinat
    dezvoltării de înaltă tehnologie și inovație va fi găzduit de București, ieșit câștigător, la începutul lui decembrie, în competiția cu oraşe
    precum Munchen, Varşovia, Vilnius, Luxemburg sau Bruxelles. Un dosar solid, foarte bine pregătit la nivel guvernamental, în care a
    fost promovată expertiza în materie digitală a României – țară recunoscută, de altfel,
    pentru capitalul uman extrem de bine pregătit în domeniul cibernetic, a făcut
    posibil acest succes.


    Despre toate acestea, despre ce înseamnă pentru România
    câștigarea acestei competiții, dar și despre menirea Centrului Cyber am
    discutat cu eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru
    Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, la scurt timp de la
    desemnarea câștigătorului:

    Centrul Cyber al
    UE, pe care România are onoarea să-l găzduiască, și a fost o mare victorie a
    României, o recunoaștere a faptului că avem o comunitatea IT foarte importantă
    și sigur foarte importantă implicarea președintelui României, Klaus Iohannis,
    de asemenea, actualul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a ocupat, din
    calitatea anterioară de consilier al ministrului Transporturilor și
    Comunicațiilor, de acest proiect și a fost un succes foarte important.


    Centrul
    de Cyber are sarcina de a finanța noi cercetări în materie de securitate
    cibernetică, de a oferi sprijin financiar, asistență tehnică, pentru
    întreprinderile noi și pentru IMM-uri. De fapt, el va coordona activitatea
    centrelor naționale care trebuie să se înființeze în următoarele șase luni și
    va gestiona resurse care vor veni, în principal, din programele Digital Europe
    (Europa Digitală) și Orizont Europa.


    Vreau să vă reamintesc că doar în Europa
    Digitală, 2,5 miliarde de euro în următorii șapte ani vor fi alocați
    securității cibernetice. În principiu, se dorește să se protejeze mai bine
    activele Uniunii Europene de atacuri cibernetice și, sigur, să investim în
    cercetare și în găsirea de noi soluții pentru a ne proteja în fața acestei
    amenințări.


    România a câștigat această competiție, o victorie, cum spuneam,
    foarte importantă, mai ales că ne-am luptat cu țări importante și cu orașe
    importante din UE. România s-a angajat că își va asuma costurile timp de zece
    ani cu chiria și utilitățile noului centru. Știu că acum guvernul României este
    în discuție cu Comisia Europeană pentru a agrea ultimele detalii și pentru a
    face un calendar rapid pentru operaționalizarea acestui centru. Va însemna nu
    doar o chestiune de prestigiu pentru România, dar și câteva avantaje foarte
    concrete. În primul rând, vor fi locuri de muncă, vor fi cetățeni europeni care
    vor lucra în România, care vor cheltui bani în România, vor fi, evident după ce
    va trece pandemia, avantaje în ceea ce privește turismul de business, deoarece
    cu siguranță la acest centru vor veni foarte mulți experți naționali din toate
    țările Uniunii Europene.


    De asemenea, o parte dintre activități vor însemna
    colaborări cu întreprinderi mici și mijlocii, cu firme românești, care vor
    implementa anumite soluții.


    Cu aproximativ 30 de angajați se estimează că va
    începe activitatea Centrului – un catalizator al inovării, cercetării și
    colaborării din domeniul securității cibernetice pentru statele Uniunii
    Europene, numărul posturilor urmând să crească gradual la circa 80.



  • Parcul Științific și Tehnologic East European Border din orașul Siret

    Parcul Științific și Tehnologic East European Border din orașul Siret

    Un proiect unic
    în zona Moldovei, astfel poate fi definită inițiativa de la Siret, județul
    Suceava. Demersul ambițios implică
    instituții și autorități locale, Primăria orașului Siret, Consiliul Județean
    Suceava și Universitatea Ștefan cel la Mare. Este vorba despre o finanțare
    europeană prin Programul Operațional Regional 2014 -2020, care înseamnă 9,11
    milioane de lei dintr-o valoare totală de 18,46 de milioane de lei.


    Care este
    proiectul, explică la rubrica de astăzi, primarul de la Siret, domnul Adrian
    Popoiu:




    La finalul anului
    2020, am semnat un proiect foarte ambițios, la care s-a muncit foarte mult,
    aproape patru ani. Proiectul Înființarea Parcului Științific și Tehnologic
    East European Border în valoare de peste 4 milioane de euro va fi implementat
    în parteneriat cu Univeristatea Ștefan cel Mare din Suceava, dar și cu
    Consiliul Județean Suceava, prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020.
    Acest proiect este unic în Moldova și va conduce la creșterea inovării și
    cercetării în companii, plecând de la premisa că cercetarea reprezintă motorul
    principal al dezvoltării.

    Domeniile din parcul științific și tehnologic East
    European Border sunt industrii 4.0, IT și smart – destinations, mai exact,
    smart – city și smart – tourism. Acolo vor fi două construcții și mai multe
    dotări. Dotările respective sunt pentru un centru de inovare industrii și, de
    asemenea, o zonă de IT, iar, într-o clădire separată, vom avea un fab lab dotat
    cu mașini CNC, scanner și imprimantă 3D.
    În esență, acest proiect aprobat are ca obiectiv principal trecerea cercetării
    fundamentale în cercetarea aplicată, practic, cercetarea din învățământ, în
    mediul de afaceri.


    Noi dorim să avem
    la Siret în acest proiect și o paltformă de învățare unică în Moldova, astfel
    încât firmele interesate să apeleze la această paltformă. De asemenea, având și
    parcul industrial în zona parcului științific și tehnologic sperăm noi, pe
    viitor, să putem atrage și firme foarte mari, dat fiind faptul că cercetarea
    este extrem de importantă pentru agenții economici.






    De adăugat ca
    proiectul parcului științific și tehnlogic de la Siret se dorește a fi
    finașizat în 2022 pentru ca facilitățile sale să fie funcționale din 2023.



  • Strategia farmaceutică a UE

    Strategia farmaceutică a UE

    Comisia Europeană a adoptat o strategie farmaceutică prin care vrea să
    asigure medicamente inovative și ieftine pe piață, inclusiv pentru boli grave
    unde există deficiențe. De asemenea, Comisia își propune să îmbunătățească
    mecanismele de pregătire și răspuns la crize, precum cea Covid-19, și să asigure, în același timp, o voce puternică a UE pe plan mondial,
    prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate,
    eficacitate și siguranță.


    Despre
    această strategie am discutat cu eurodeputatul Cristian Bușoi – despre
    contextul în care apare aceasta, despre obiectivele pe care a fost structurată,
    dar și despre estimările legate de orizontul de timp când efectele
    acesteia se vor face simțite:

    Sigur că această strategie vine într-un context
    dificil, acela al pandemiei COVID-19, care a demonstrat că sistemele noastre de
    sănătate nu sunt îndeajuns de reziliente și pregătite pentru criză. De
    asemenea, vine și în contextul în care, în ultimii ani, lipsa, penuria de
    medicamente, shortage-ul, a devenit foarte prezentă în foarte multe țări
    europene. Și, evident că acest lucru trebuie să își găsească un răspuns și o
    strategie pentru ca în viitor accesul la medicamente esențiale, de bază, să nu
    mai fie problematic.

    Dar, strategia farmaceutică își dorește mai mult decât
    atât, își dorește să sprijine inovația, să se asigure că medicamentele
    inovatative ajung la pacienții europeni, își propune să investească în acele
    zone în care până acum nu s-au găsit soluții, cum ar fi rezistența
    antimicrobiană, sunt zeci de mii de pacienți care mor în fiecare an în spitale
    din cauza infecțiilor intra-spitalicești și a rezistenței antimicrobiene, și,
    sigur, bolile rare, acolo unde, spune Comisia Europeană, 95% din bolile rare
    încă nu au un tratament definitiv. Vrea să sprijine această strategie
    competitivitatea, inovația, sustenabilitatea.

    De asemenea, să facă să fim mai
    pregătiți pentru crize viitoare și să avem mecanisme de răspuns mai bune, să
    aducă soluțiile digitale, moderne, și în zona farmaceutică cât mai mult
    posibil, să încurajeze acest lucru. Deci, este o strategie foarte largă, care
    se adresează mai multor tipuri de probleme și care vrea să vină cu răspunsuri
    sustenabile pe termen mediu și lung. Își propune și să readucă spre UE o parte
    din capacitățile de producție care în ultimii ani s-au concentrat în zona
    Asiei, și mai ales în China.

    În acest moment, strategia este în dezbaterea
    co-legislatorilor, Parlamentul European, Consiliu, sigur că pe baza acestei
    strategii se va veni și cu o agendă legislativă, trebuie văzut ce directive, ce
    regulamente trebuie modificate sau ce legislație trebuie adoptată în următoarea
    perioadă. Pe baza acestei strategii, și o parte dintre fondurile europene din
    zona de cercetare, Orizont Europa, din zona Programului de Sănătate al UE
    despre care am tot vorbit pentru că sunt raportorul Parlamentului European,
    Uniunea Europeană pentru Sănătate, și din alte programe vor fi mobilizate
    aceste fonduri pe baza obiectivelor acestei strategii.

    N-aș putea să vă spun un
    termen foarte clar de timp, mai ales că unele obiective sunt destul de
    ambițioase. De exemplu, pe găsirea unor soluții la rezistența antimicrobiană
    sau pe bolile rare sigur că sunt lucruri care înseamnă un efort de cel puțin
    câțiva ani, dar pe shortage, pe penuria de medicamente, dar și pe o mai bună
    pregătire și un mecanism de răspuns mai bun la următoare pandemii cred că deja
    putem vorbi de rezultate concrete în următorii ani.


    Strategia va contribui la instituirea unui sistem farmaceutic al
    Uniunii care să fie adaptat exigențelor viitorului și rezistent la crize, spun
    decidenții de la Bruxelles. Ea prezintă acțiuni concrete care vor viza întregul
    ecosistem al produselor farmaceutice, dar și unele aspecte ale dispozitivelor
    medicale; susține lanțuri de aprovizionare diversificate și sigure; promovează
    produse farmaceutice sustenabile din punct de vedere ecologic.




  • Acord UE-Japonia în domeniul cercetării

    Acord UE-Japonia în domeniul cercetării

    Recent, a fost
    lansată o nouă inițiativă de colaborare între Uniunea Europeană și Japonia
    pentru a încuraja colaborarea dintre cercetătorii japonezi de top din domeniul
    medical și echipele din Europa. Această inițiativă este finanțată de Consiliul
    European pentru Cercetare. Ceremonia de semnare a avut loc la Tokyo, semnatarii
    fiind ambasadorul Uniunii Europene în Japonia, dr. Patricia Flor și
    președintele Agenției japoneze pentru cercetare și dezvoltare medicală, dr.
    Mishima Yoshinao. La eveniment, au fost prezenți și profesorul Jean-Pierre
    Bourguignon, președintele Consiliului European pentru Cercetare, dar și
    oficiali ai Uniunii Europene, ai guvernului japonez și ai misiunii Japoniei în
    UE.



    Președintele
    organizației europene Jean-Pierre Bourguignon a semnalat recent că pandemia
    actuală generată de virusul COVID-19 a dovedit importanța unor programe
    minuțioase de cercetare științifică, în urma cărora să se poată gestiona eficient
    situațiile de criză. În acest sens, reacția, flexibilitatea și colaborarea
    cercetătorilor au fost esențiale. Dr. Jose Labastida, directorul
    departamentului pentru cercetare de la Consiliul European pentru Cercetare
    explică pentru Euranet contextul.

    Acesta e un acord pentru promovarea
    colaborării și cercetării internaționale în general și, în special, a
    cercetării japoneze în colaborare cu Consiliul European pentru Cercetare. E un
    program pe care organizația europeană l-a inițiat în 2012 și sunt deja 14
    astfel de acorduri implementate cu diferite state ca Brazilia, Coreea de Sud,
    China, Mexic, Argentina sau Africa de Sud. Cel cu Japonia, în domeniul
    cercetării medicale, s-a concretizat acum câteva săptămâni. Scopul este acela
    de a promova colaborarea în cercetare a specialiștilor finanțați de Agenția
    japoneză pentru cercetare și dezvoltare medicală.


    În general,
    cooperarea internațională e mereu benefică, spune dr. Jose Labastida.

    Cele mai bune rezultate se obțin atunci când colaborează cercetători
    diferiți, din diferite domenii și din țări diferite. În cazul de față,
    cooperarea dintre cercetători e mult mai stabilă. Vizitele prevăzute în astfel
    de acorduri asigură o colaborare stabilă între grupurile de cercetători. Ne
    așteptăm ca în ceea ce privește colaborarea cu cercetătorii finanțați de Agenția
    japoneză pentru cercetare și dezvoltare medicală, care sunt foarte buni, se va
    concretiza cu rezultate excelente pentru Uniunea Europeană și pentru întreaga
    lume. Consiliul European pentru Cercetare finanțează organizații care încearcă
    să promoveze toate ariile de cercetare, punând accent pe colaborarea
    internațională. Schemele noastre de finanțare permit ca unul dintre partenerii
    din proiect în domeniul cercetării să fie într-o țară terță eligibilă pentru
    finanțare.


    Până
    în prezent, Consiliul European pentru Cercetare a finanțat peste 9.500 de
    cercetători de top în diferite etape ale carierei lor și peste 70.000 de bursieri
    postdoctorali sau doctoranzi. Cu granturi deschise pentru talente de orice
    naționalitate, organizația europeană își propune să atragă cercetători de top
    din întreaga lume. Savanții din afara Europei sunt invitați să se alăture
    echipelor finanțate de Consiliul European pentru Cercetare. De altfel, aproximativ
    17% dintre membrii echipei nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene, iar dintre
    aceștia au făcut parte peste 300 de cetățeni japonezi.



  • România, ultimul loc în UE la sumele acordate cercetării

    România, ultimul loc în UE la sumele acordate cercetării


    Cheltuielile de cercetare şi dezvoltare în ţările din Uniunea Europeană, s-au situat anul trecut la 2,19% ca procent din PIB, o media europeană aproape egală cu cea din 2018 (2,18%) şi vizibil peste cea înregistrată în urmă cu un deceniu, respectiv 1,97% în 2009. România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu cel mai mic procent de fonduri orientate către cercetare și dezvoltare. Alături de țara noastră, Malta, Cipru, Letonia, Irlanda, Slovacia, Bulgaria şi Lituania au alocat sub 1% din PIB, conform datelor publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).



    În total, cele 27 de state membre UE au cheltuit peste 306 miliarde de euro cu cercetarea şi dezvoltarea în 2019, mai arată datele Eurostat.



    România a alocat mai puțin de 0,5% din PIB cercetării și dezvoltării



    În 2019, trei state membre au alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare peste 3% din PIB: Suedia (3,39%), Austria (3,19%) şi Germania (3,17%). Aceste ţări sunt urmate ma mică distanță de Danemarca (2,96%), Belgia (2,89%) şi Finlanda (2,79%).



    La polul opus, se află cele opt state menționate mai sus cu procente de sub 1% din PIB: România (0,48%), Malta (0,61%), Cipru (0,63%), Letonia (0,64%), Irlanda (0,78%), Slovacia (0,83%), Bulgaria (0,84%) şi Lituania (0,99%).



    Datele Eurostat mai arată că procentul din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare a crescut în 19 state membre în ultimii zece ani. Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în Belgia care a ajuns de la 2% din PIB în 2009 la 2,89% în 2019 (0,89 puncte procentuale), urmată de Polonia cu o creștere de 0,66 pp, Cehia (0,65 pp) şi Grecia (0,64 pp).

    Procentul din PIB alocat cercetării și dezvoltării în statele UE (Sursa: Eurostat)

    sume-cercetare-ue-2019-eurostat.jpg



    UE, în urma Coreei de Sud, Japoniei și Statelor Unite



    În schimb, există șase state din blocul comunitar unde procentul din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare a scăzut în ultimul deceniu. Cel mai semnificativ declin, de aproape un punct procentual, s-a înregistrat în Finlanda (-0,94 pp) și Irlanda (-0,83 pp).



    Sectorul întreprinderilor şi ideilor de afaceri a primit două treimi din sumele alocate pentru cercetare şi dezvoltare în UE (66%), urmat de sectorul învăţământului superior (22%), sectorul guvernamental (11%) şi cel privat non-profit (1%).



    Eurostat a comparat cifrele Uniunii cu cele ale altor economii importante ale lumii și a rezultat că procentul din PIB alocat de statele UE este mai scăzut decât în Coreea de Sud (4,52% în 2018 din PIB), Japonia (3,28% în 2018) şi SUA (2,82% în 2018), la aproximativ acelaşi nivel cu China (2,06% în 2018) și mai ridicat decât bugetul din Marea Britanie (1,76% din PIB). UE se situează cu mult peste Rusia și Turcia, ambele cu un procent de 1,03%.


  • Proiecte cu finanțare europeană pentru municipiul Reşiţa

    Proiecte cu finanțare europeană pentru municipiul Reşiţa

    Edilul și echipa sa s-au și apucat de treabă, deși noul ciclu de finanțare din fonduri europene va fi lansat abia anul viitor. Ascultați un interviu realizat de Sebastian Dragomir de la Radio Reșița:

    Spre deosebire de iulie 2016 când eram ca picat din lună și nici nu știam ce aveam la primărie și apoi am descoperit că nu aveam nimic pregătit, mă refer la materialele cu care te duci să accesezi fonduri europene, în acest mandat avem deja trimise la Agenția de Dezvoltare Regională Vest, la Timișoara, 4 fișe de proiecte europene și lucrăm la alte studii de fezabilitate, astfel încât în 2021, când se deschide ciclul financiar european, să fim deja porniți la drum. La aceste 4 fișe pot fi finanțate, deja, studiile de fezabilitate și proiectele tehnice. Vom porni în mare forță, nu mai pierdem timpul. În mandatul trecut abia prin 2017-2018 am putut să depunem primele proiecte, deci, practic, am pierdut circa 2 ani, a declarat Ioan Popa.

    El are în plan proiecte ce vizează domenii precum inovarea și cercetarea, care sunt generatoare de locuri de muncă și care au o valoare mult mai mare.

    Am avut multe proiecte scrise, peste 40, iar sumele atrase au fost în jur de 160 de milioane de euro. Spre deosebire de acel ciclu, în următorul vom avea mai puține proiecte, dar de o consistență mult mai mare. Estimăm undeva la 20 de proiecte, dar ele vor însuma aproximativ 250 de milioane de euro. Sunt proiecte centrate mai mult spre inovare și cercetare, proiecte care vor genera afaceri, ținta mea fiind să atragem activități economice în oraș, să reușim să creăm locuri de muncă pentru reșițeni.


    Edilul Ioan Popa nu a renunțat nici la proiectul de reabilitare și modernizare a liniei de cale ferată Reșița-Berzovia-Timișoara-Aeroport și Reșița-Berzovia-Grădinari-Oravița-Anina. Acesta are o valoare de circa 300 de milioane de euro și se va derula în parteneriat cu Primăria Timișoara și Consiliile Județene Caraș-Severin și Timiș, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).


  • Bani europeni pentru sănătatea mintală a copiilor din Europa de Sud-Est

    Bani europeni pentru sănătatea mintală a copiilor din Europa de Sud-Est

    Universitatea
    Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca are sute de proiecte de cercetare pe bani
    europeni. Astăzi vă prezint unul dintr-un domeniu care devine tot mai actual:
    Psihologia. Proiectul face parte din programul-cadru de finanţare destinat
    cercetării al UE, HORIZON 2020.


    Prof.univ.dr. Adriana Băban, de la Facultatea de Psihologie şi
    Ştiinţe ale Educaţiei:


    Colectivul de Psihologie a
    Sănătăţii conduce un proiect de cercetare finanţat de Comisia Europeană, cu
    acronimul RISE şi titlul Prevenirea problemelor de sănătate mintală la copiii
    din ţările sud-est europene. Pe termen scurt, este un program de parenting
    pentru o viaţă sănătoasă. A început în 2017 şi trebuie finalizat în 2021, asta
    dacă nu vom obţine o prelungire, dată fiind situaţia particulară generată de
    pandemie.


    Proiectul a fost iniţiat şi scris de un consorţiu coordonat de
    colegii de la Universitatea din Bremen (Germania), de la Universitatea
    din Klagenfurt am Wörthersee (Austria) şi de la Universitatea din
    Oxford (UK). Colectivul pe care îl coordonez eu, de Psihologia Sănătăţii, a
    participat din start la elaborarea şi scrierea proiectului şi ne-am bucurat
    foarte mult când a fost selectat, deoarece doar 5% dintre proiectele depuse în
    schema de elită a HORIZON 2020 sunt acceptate. Bugetul total al proiectului,
    pentru întreg consorţiul, este de aproape 3 milioane de Euro, din care nouă ne
    revin 441.000.


  • Orizont Europa – obiective ambițioase

    Orizont Europa – obiective ambițioase

    Orizont Europa este cel mai
    ambițios program pentru cercetare și inovare de până acum al Uniunii Europene.
    Va deveni operațional începând cu 2021 și se va derula pe parcursul a șapte ani,
    succedând programului Orizont 2020.
    Între instrumentele noi ale Orizont Europa se numără misiunile – gândite pe
    direcții de acțiune, cu obiective clare. Este vorba despre lupta împotriva
    cancerului; adaptarea societăților
    și a economiilor la schimbările climatice; mări, ape costiere și oceane sănătoase; orașe inteligente, respectiv sănătatea solului și a alimentelor.

    Misiunile se vor concentra pe
    provocările societăților noastre și pe găsirea celor mai bune soluții pentru
    evitarea unor crize, a explicat europarlamentarul Cristian Bușoi, cu care am
    discutat despre Orizont Europa și care, din calitatea sa de președinte al
    Comisiei ITRE, dar și ca responsabil pentru programul de Sănătate al UE s-a
    referit în special la misiunea ce ține de sănătate:


    UE are cel mai ambițios program de cercetare din
    fonduri publice de pe glob. O sumă consistentă va fi alocată cercetarii în
    Sănătate și prioritatea absolută va fi cancerul. Dar, sigur, nu putem vorbi
    doar de cancer, trebuie să existe capacități de cercetare susținute și pentru
    celelalte afecțiuni majore, pentru bolile cardio-vasculare, pentru bolile
    neurologice, există atenție specială acordată bolii Alzhaimer, de exemplu,
    cercetătorii spun că sunt foarte aproape de a descoperi un leac, un tratament
    eficient. Și astăzi există tratamente pentru această boală dar ele au eficiență
    redusă.

    O altă direcție de acțiune extrem de importantă este cea a
    digitalizării în sănătate, i-health, care va ajuta foarte mult sistemele de
    sănătate să devină mai eficiente, mai transparente, să fie mai eficiente în
    ceea ce privește costurile și vor fi susținute, și din programul de cercetare,
    capitolul Sănătate, și din programul de cercetare, capitolul digitalizare,
    inițiative în acest domeniu.

    Că vorbim de îmbunătățirea dosarelor electronice
    ale pacienților, că vorbim de îmbunătățirea și interconectarea sistemelor
    privind prescripția electronică sau de aplicații de mobile health, acele
    aplicații pe care le putem avea pe telefonul mobil și care ne pot monitoriza
    felul în care luăm tratamentul, care ne pot spune și anumiți indicatori de
    sănătate, ne pot monitoriza exercițiile fizice, ne pot monitoriza anumite
    funcționalități ale organismului – toate acestea vor putea fi susținute în
    programul de cercetare al UE – aplicații noi, aplicații inovative, care ne pot
    îmbunătăți viața. Bolile ficatului, hepatitele, și aici va fi o direcție
    prioritară de cercetare în următorul program.

    Sigur, programul nu este încă
    finalizat, dar direcțiile și prioritățile au fost stabilite de către
    Parlamentul European și au fost agreate și de Consiliu, președinția germană e
    de aceeași părere cu echipa pe care o coordonez în Parlamentul European că
    aceste priorități, care sunt destul de largi, dar care se concentrează pe cele
    mai importante probleme de sănătate publică, sunt bine alese. Rămâne de
    negociat în săptămânile, lunile următoare, până la sfârșitul anului, alocarea
    bugetară pe fiecare capitol, pentru că bugetul general, chiar dacă noi încercăm
    să-l îmbunătățim puțin, a fost deja decis în acea reuniune celebră a șefilor de
    stat și de guverne, când au decis liniile directoare pentru următorii 7 ani pe
    fonduri europene și pe următorii 3 ani pentru planul care va ajuta economiile
    UE să se redreseze după criza provocată de coronavirus.

    Aproximativ două treimi din creșterea economică a UE în
    ultimele decenii a fost generată de inovare. Este de așteptat ca programul
    Orizont Europa să genereze cunoștințe și tehnologii noi și sporite, să
    promoveze excelența științifică și să aibă efecte pozitive asupra creșterii
    economice, a schimburilor comerciale și a investițiilor, precum și un impact
    social și de mediu semnificativ. Se estimează că fiecare euro investit în
    cadrul programului ar putea genera un profit de până la 11 EUR, în termeni
    de PIB, de-a lungul unei perioade de 25 de ani.


  • Ajutoare de stat: Comisia prelungește și extinde cadrul temporar

    Ajutoare de stat: Comisia prelungește și extinde cadrul temporar

    Cadrul temporar cu noile reguli de acordare a ajutoarelor de stat a fost adoptat de Comisie pe 19 martie, la scurt timp după ce a devenit clar că pandemia provocată de coronavirus afectează economia din toate statele membre ale Uniunii. Noile reguli, care ar fi trebuit să expire la sfârșitul acestui an, le-au permis statelor membre să aibă mai multă flexibilitate în acordarea ajutoarelor, cu o singură condiție însă, să nu aducă atingere principiilor concurenței echitabile din spațiul comunitar.

    Primele modificări ale cadrului temporar au fost făcute la început de aprilie cu scopul de a sprijini cercetarea, testarea și fabricarea de produse necesare în combaterea pandemiei de COVID-19, dar și pentru a proteja locurile de muncă. Au fost făcute apoi schimbări și în mai, pentru a permite recapitalizarea companiilor cu pierderi, dar și la sfârșit de iunie, când mai toate țările renunțau la o parte din restricții, dar când era evidentă nevoia de a sprijini micile afaceri și startupurile, iar investițiile private aveau nevoie de un impuls.

    Cadrul temporar a sprijinit statele membre în eforturile lor de a face față efectelor crizei, spune Margrethe Vestager, vicepreședintă a Comisiei europene, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

    Acum, când Europa trebuie să gestioneze noul val al crizei sanitare, dar în același timp să pună în aplicare măsuri de redresare economică, ajutoarele de stat ar urma să devină un instrument util pentru relansarea multor afaceri și companii cu capital de stat.

    În acest context, Comisia anunță că va colabora cu statele membre pentru a asigura compatibilitatea între normele privind acordarea ajutoarelor și proiectele de investiții sprijinite prin planul de redresare economică, făcut public de șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului european.

    Totodată, executivul comunitar promite că va oferi detalii tuturor statelor membre în privința proiectelor de investiții pe care le consideră prioritare și că va revizui și simplifica normele de acordare a ajutoarelor de stat de ori de câte ori este nevoie, astfel încât tranziția spre o economie verde și digitală să aibă loc fără mari probleme.

    Comisia dă asigurări că va trata cu rapiditate toate notificările primite de la statele membre, care vor să ofere sprijin companiilor afectate de pandemie. Nu în ultimul rând, executivul comunitar anunță introducerea unei noi măsuri în baza căreia vor putea fi sprijinite întreprinderile cu pierderi semnificative, contribuind la acoperirea unor pierderi.


  • Un nou Spațiu european de cercetare

    Un nou Spațiu european de cercetare

    Trăim vremuri pline de incertitudine, dar care ne-au oferit în același timp ocazia să arătăm că suntem mai puternici dacă lucrăm împreună, dacă ne unim forțele, dacă punem cu toții în practică politici și proiecte concrete care să consolideze rolul de lider al Uniunii în materie de cercetare, inovare și educație și care să facă din Europa un adevărat pol de atracție pentru cele mai bune talente de pe continent și din lumea întreagă,a spus Mariya Gabriel, comisar pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, în conferința de presă de prezentare a propunerilor de creare a unui nou Spațiu european de cercetare.

    Lansat în anul 2000, Spațiul a avut ca scop o mai bună organizare și integrare a sistemelor europene de cercetare și inovare. Și-a propus în același timp să încurajeze cooperarea dintre statele membre și să asigure libera circulație a cercetătorilor, a cunoștințele științifice și a tehnologiei în întreaga Uniune.

    Cu siguranță astăzi avem numeroase povești de succes. Dar mai avem de înfruntat și multe provocări, de corectat multe slăbiciuni. Trebuie în continuare să depunem eforturi pentru a atinge în toate statele membre obiectivul de a aloca 3 la sută din produsul intern brut pentru cercetare și dezvoltare. Trebuie să încurajăm mai mult investițiile private, a mai spus Mariya Gabriel, care a ținut să precizeze: Europa este lider în materie de știință, dar trebuie să transpunem mai rapid rezultatele acestei excelențe științifice în domeniul tehnologiei, în industrie și economie. Numai așa putem deveni lideri în materie de inovare.

    Patru sunt obiectivele stabilite pentru crearea noului Spațiu european de cercetare. Ar fi vorba în primul rând, așa cum a spus și Mariya Gabriel, de alocarea cu adevărat a 3 % din Produsul intern Brut pentru cercetare și inovare și chiar de intenția de a atinge 5 la sută din PIB până în anul 2030. Comisia vrea totodată îmbunătățirea accesului la facilități pentru cercetătorii din întreaga Uniune, o mai mare mobilitate a acestora, dar și consolidarea liberei circulații a cunoștințelor și a tehnologiei, printr-o mai bună cooperare între statele membre. Iar pentru a accelera transferul rezultatelor obținute din cercetare în economia reală, Comisia propune mediului academic să colaboreze mai mult cu diferitele ramuri industriale. Numai așa, crede executivul comunitar, ar putea fi atrase mai multe investiții private în proiectele de cercetare de importanță majoră.


  • Cercetare și inovare, priorități UE

    Cercetare și inovare, priorități UE

    Pandemia
    actuală generată de virusul COVID-19 a dovedit importanța unor programe minuțioase
    de cercetare științifică, în urma cărora să se poată gestiona eficient
    situațiile de criză. În acest sens, reacția și flexibilitatea cercetătorilor au
    fost esențiale.

    Consiliul European pentru Cercetare este o inițiativă de
    finanțare europeană, menită să sprijine cei mai buni oameni de știință, ingineri
    și savanți din Europa. Mandatul său este de a încuraja cercetarea de înaltă
    calitate în Uniunea Europeană și de a sprijini proiectele transfrontaliere în
    toate domeniile de cercetare, pe baza excelenței științifice.

    Profesorul Jean-Pierre
    Bourguignon, președintele Consiliului European pentru Cercetare, s-a adresat
    recent Parlamentului European pentru a sublinia importanța finanțării în
    cercetare. Într-un interviu acordat Euranet, Jean-Pierre Bourguignon spune că
    speră la o revenire asupra alocării fondurilor pentru cercetare.

    Fondurile pentru sprijinirea cercetării, care provin de la Uniunea
    Europeană, reprezintă doar 8% dintre fondurile care constituie bugetul UE.
    Această finanțare se realizează prin programe de șapte ani, dintre care unul se
    încheie în 2020. Următorul, Orizont Europa va urma să înceapă. Negocierile
    privind conținutul acestuia au luat o turnură mare în luna iulie, printr-un
    summit, în care s-au propus reduceri substanțiale de buget. Acestea însumează
    mai mult de 15%. În acest moment, suntem îngrijorați în privința reducerii
    bugetului, cu precădere, fiindcă deja fondurile nu erau suficiente prin
    programul Orizont 2020. Ne temem că, în urma reducerilor, situația va fi și mai
    rea.


    Să înțelegem
    importanța cercetării, continuă profesorul Jean-Pierre Bourguignon,
    președintele Consiliului European pentru Cercetare:

    Desigur, mare parte
    din activitatea de acum se realizează sub presiunea Covid-19, în anumite
    domenii în care ne-am concentrat activitatea. Însă e extrem de important să privim
    și spre viitor, care ar putea fi următoarele provocări. E un exemplu foarte bun
    pe care Consiliul European pentru Cercetare îl oferă. Dacă analizăm proiectele
    pe care le-a sprijinit înainte de pandemie Consiliul European pentru Cercetare,
    care se dovedesc relevante pentru pandemie, numărul acesta e 183. Așadar, un
    număr foarte important. În mare parte, acestea au fost în domeniul biologiei,
    însă altele au fost în domeniul științelor sociale, pentru înțelegerea
    situației și gestionarea pandemiei. Așadar, acestea arată că e nevoie de
    știința de a putea anticipa cu adevărat problemele viitoare. De aceea, e
    important să avem finanțare pe termen lung, chiar dacă aceasta nu are legătură
    directă cu prioritățile imediate. Trebuie să cunoaștem cum să gestionăm
    prioritățile, atunci când acestea se ivesc.


    Până în prezent, Consiliului
    European pentru Cercetare a finanțat peste 9.500 de cercetători de top în
    diferite etape ale carierei lor și peste 50.000 de bursieri postdoctorali,
    doctoranzi și alți angajați care lucrează în echipele lor de cercetare. Consiliul
    se străduiește să atragă cercetători de top de oriunde din lume pentru a veni
    în Europa. Principalele organisme globale de finanțare a cercetării, din
    Statele Unite, China, Japonia sau Brazilia, au încheiat acorduri speciale
    pentru a oferi cercetătorilor lor oportunități de a se alătura temporar
    echipelor Consiliului European pentru Cercetare.


  • Modernizarea Centrului de Cercetare în Informatică al Universităţii de Vest din Timişoara

    Modernizarea Centrului de Cercetare în Informatică al Universităţii de Vest din Timişoara

    Universitatea de
    Vest din Timișoara a lansat proiectul Modernizarea infrastructurii de calcul și
    stocare a Centrului de Cercetare în Informatică al Universității de Vest din
    Timișoara pentru oferirea de servicii de tip Cloud și servicii de calcul de
    înaltă performanță – MOISE finanțat din fonduri europene cu aproape 1 milion
    de euro.


    Proiectul
    implementat de Universitatea de Vest Timișoara va avea ca obiectiv general
    întărirea prezenței universității pe harta europeană a calcului de înaltă
    performanță, în contextul în care Comisia Europeană a anunțat recent că vrea să
    aloce resurse financiare suplimentare pentru ca UE să își poată menține rolul
    de lider în domeniul calculului de înaltă performanță.

    Managerul de proiect,
    Viorel Negru: Acest proiect este în șirul proiectelor de
    infrastructură de calcul de înaltă performanță și calcul bazat pe CLOUD, e
    cumva o combinație între cele două. Periodic noi trebuie să ne înnoim parcul
    pentru a putea ține rând cu tot ce înseamnă lumea științifică la nivel internațional
    și european și în acest context, istoric, noi am avut câteva repere: prima
    conectare pe rețeaua europeană acum vreo 15 ani, ani vreo 10 ani blue-geen-ul,
    super-calculatorul, singurul din mediul academic din România și acum venit cu o
    nouă structură care se va regăsi într-un container care va fi pus într-o zonă
    green și inclusivă de lângă universitate. Deci toate echipamentele cu tot ce
    înseamnă funcționarea lor se vor regăsi într-un container cu o putere de calcul
    destul de ridicată și prin care putem să accesăm proiectele la nivel național și
    european de cercetare care vor folosi și această infrastructură și, de
    asemenea, să dăm posibilitatea studenților de la licență, master și doctorat să
    facă experimente, să acceseze aceste calculatoare, să dăm acces în principal
    celor tineri.



    Proiectul a început în luna aprilie dar din
    cauza stării de urgență a fost întrerupt ne spune profesorul Viorel Negru:


    Proiectul a început la sfârșitul lunii aprilie dar
    din cauza stării de urgență, stării de alertă a avut o întrerupere, durează 24
    de luni. Acum este acțiunea de lansare a proiectului oficială după care vom
    demara partea de achiziții care vor dura câteva luni după iar în partea a doua,
    echipa de cercetători împreună cu doctoranzi și masteranzi vor lucra la un
    software specific pentru a extinde serviciile care permit accesarea la această
    infrastructură. Valoarea cumulată este de peste 1 milion de euro. Noi avem o
    configurație, atât pe partea de calcul performant cât și pe partea de cloud, în
    urma licitațiilor o să rezulte concret numărul de unități de calcul și așa mai
    departe.



    Proiectul MOISE este cofinanţat din Programul Operaţional Competitivitate
    2014 -2020 în cadrul apelului de proiecte –
    Dezvoltarea unor rețele de centre de calcul de înaltă performanță.