Radio România Internațional

Tag: cercetare

  • Domeniu de cercetare – mecanisme de stimulare cognitivă

    Domeniu de cercetare – mecanisme de stimulare cognitivă

    Horea Szedlacsek
    are 38 de ani şi este unul dintre tinerii care se afirmă în domeniul cercetării
    din România. Este pasionat de domeniul biochimiei, în care lucrează alături de
    tatăl său, Profesorul Ştefan Eugen Szedlacsek,
    coordonatorul Departamentul de Enzimologie al Institutului de Biochimie al
    Academiei Române. Horea Szedlacsek O parte dintre cercetările noastre se
    ocupă cu obţinerea unor molecule care au rol de stimulare cognitivă, nootropicele
    sau cognitive enhancers. Pe piaţă, există deja molecule care au un efect
    asemănător, ca modafinilul sau piracetamul. Cel din urmă chiar a fost o
    moleculă creată de un român, într-un laborator din Belgia. Noi încercăm să
    facem, după un alt mecanism pe care l-am studiat, nişte molecule noi, cu un
    efect similar celor amintite. Eventual, dacă ajungem atât de departe, ne dorim
    să facem un patent, un medicament nou.



    Patentarea unui
    nou medicament este un proces amplu, iar incidenţa drepturilor de proprietate
    intelectuală trebuie avută în vedere ori de câte ori un grup de cercetători
    intenţionează să lanseze un astfel de produs. Important este să
    vedem dacă aceste molecule pe care le obţinem scapă de furcile caudine ale chestiunilor
    legate de proprietatea intelectuală din lume. Nu suntem singurii în cursa
    aceasta pentru a găsi molecule noi şi este foarte posibil ca alte grupuri de
    cercetare să aibă deja drepturi sau să-şi fi patentat nişte molecule, astfel
    încât nouă să nu mai permită să facem acelaşi lucru sau să ne reducă şansele de
    a patenta ceea ce obţinem noi.



    Horea Szedlacsek
    este absolvent al Facultăţii de Chimie Industrială
    a Universităţii Politehnice din Bucureşti. De asemenea, în anul 2013, a obţinut
    titlul de Doctor în Chimie Tehnologică la Universitatea Tehnică din Darmstadt
    (Germania). Cu toate acestea, a decis să se întoarcă în România pentru a-şi
    continua cercetarea asupra mecanismelor de stimulare cognitivă. M-am gândit, am şi încercat, la un moment dat chiar am reuşit să mă
    angajez în Germania. Dar cred că există un fel de incompatibilitate între felul
    meu de a fi şi establishment-ul social din mediul industrial de acolo. Iar
    această incompatibilitate m-a făcut să mă întorc. Nu spun că trebuie să fie
    cazul oricărui român care ajunge acolo. Sunt, desigur, suficienţi români care
    stau şi care chiar prosperă în firmele germane, dar acesta a fost cazul meu şi
    nu regret că m-am întors.


    Horea Szedlacsek
    nu exclude posibilitatea de a-şi continua, în viitor, cariera în Occident. Până
    atunci, însă, îşi doreşte să evolueze în cercetare în România: Probabil că statul în Germania sau o carieră în Germania ar fi un
    avantaj pentru mine numai în momentul în care nu aş mai spera să progresez
    profesional foarte mult într-o firmă germană, ci deja aş lucra acolo ca expert,
    la un nivel de excelenţă la care să nu mai am multe de învăţat, ci de dovedit.
    Probabil că, în acest fel, într-un mediu care aşteaptă foarte mult de la tine
    şi care, după părerea mea, oferă destul de puţin, cred că ar putea fi, într-un
    viitor oarecare, o reţetă de succes.


    L-am întrebat pe
    Horea Szedlacsek care este cel mai important lucru pentru un tânăr care şi-ar
    dori să urmeze o carieră în cercetare. Cred că cel mai important lucru este
    comunitatea, comunicarea cu nişte oameni cu care să avem afinităţi. Cred că
    acesta este cel mai important lucru pentru a obţine rezultate bune: chimia
    dintre oameni. Asta contează. Dacă un tânăr vede o temă interesantă sau mai
    multe teme interesante, să presupunem, din domeniul biochimiei, şi începe să
    fie atras, este un pas bun. Dar pasul imediat următor, după părerea mea, este
    să găsească nişte oameni, un om, un mentor cu care să comunice foarte bine şi
    să crească într-un mediu care să îi fie agreabil, în care să se simtă bine.


    Iar în ceea ce
    priveşte prezentul şi viitorul cercetării româneşti, Horea Szedlacsek este
    optimist. De ceva ani, există mai multă coerenţă.
    Există Asociaţia Ad Astra, unde oamenii sunt uniţi şi au avut ceva realizări.
    Da, mai ales că românii din diaspora care lucrează în cercetare, şi sunt mulţi,
    nu îşi uită ţara. Cumva, există o conştiinţă internaţională privind destinul
    cercetării româneşti, iar din acest punct de vedere lucrurile nu au fost lăsate
    uitării. Eu cred că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună.


    Scopul Asociaţiei Ad Astra este sprijinirea şi promovarea cercetării
    ştiinţifice şi facilitarea comunicării între cercetătorii români din întreaga
    lume. Cei interesaţi pot găsi mai multe informaţii pe site-ul web www.ad-astra.ro.



  • ECR a acordat o nouă tranşă de granturi pentru cercetare

    ECR a acordat o nouă tranşă de granturi pentru cercetare

    Consiliul
    european de cercetare (ERC), înființat de Uniunea Europeană în 2007, este prima
    organizație europeană de finanțare pentru cercetarea de frontieră şi excelenţă.
    În fiecare an, ERC selectează și finanțează cei mai buni cercetători creativi
    de orice naționalitate și vârstă pentru a derula proiecte cu sediul în Europa.
    ERC are trei scheme de grant: Granturi de început, Granturi de consolidare și
    Granturi avansate și Granturi de
    sinergie pentru grupuri mici de cercetători în domenii de excelență.



    Preşedintele
    Consiliului European pentru Cercetare, Profesor Jean-Pierre Bourguignon a analizat
    necesitatea acestor granturi: Consiliul european de cercetare organizează, tradiţional, trei apeluri pentru proiecte ale cercetătorilor
    individuali, dar la un moment dat am simţit că e nevoie de un alt fel de apel,
    adresat nu cercetătorilor individuali, ci grupurilor de cercetărori ce lucrează
    împreună, 2,3 sau 4, nu mai mulţi şi care să aibă scopuri mai ambiţioase,
    pentru care ar putea fi nevoie de colaborarea unor oameni cu orizonturi
    profesionale diferite. Am văzut în sinergie posibilitatea accentuării
    interdisciplinarităţii, un spaţiu în care cercetători de diferite specializări
    ar putea lucra împreună şi ar avea un loc al lor în care să îşi lanseze
    proiectele.


    În cadrul
    proiectelor sinergetice colaborează cercetători din domenii diferite şi
    câteodată şi din ţări diferite, după cum ne-a spus Preşedintele Consiliului
    European pentru Cercetare, Profesor Jean-Pierre Bourguignon şi a adăugat:

    Pentru noi este foarte
    important ca la baza criteriilor de selecţie a proiectelor să fie calitatea
    ştiinţifică. Iar noi vedem în mod repetat oameni de ştiinţă ce se ocupă de
    probleme considerate foarte importante pentru societate. Şi adesea contribuţia
    adusă nu este cea aşteptată anterior. Este foarte important să fim pregătiţi
    pentru neaşteptat. Aşa că oamenii implicaţi în cercetare pot ajunge la
    rezultate cu o mai largă aplicabilitate practică decât sperau sau să schimbe
    modul în care oamenii văd o problemă.

    Ca să vă dau un exemplu, în privinţa
    energiei, îmi amintesc de o întâlnire de la Davos, în care reprezentanţi ai
    sectorului privat puneau presiune asupra comisarului responsabil cu energia de
    atunci să susţină mai mult cercetarea. Şi au insistat spunând că nimeni din
    sectorul privat nu ştie care vor fi nevoile energetice în 20 de ani. Şi au
    accentuat asupra necesităţii ca aceste lucruri să fie privite global, pentru a
    putea descoperi orice posibilităţi ar exista. Pentru că la acel moment nu era
    clar care urmează să fie tehnologiile cheie de dezvoltare la nivel global.
    Cosider că poţi păstra o minte deschisă numai dacă laşi spaţiu cercetătrilor.
    Noi îi provocăm pe cercetători să vină cu cele mai ambiţioase idei de
    proiecte.


    Vindecarea
    cancerului, combaterea schimbărilor climatice, prognozarea cutremurelor -
    astfel de provocări sunt pur și simplu prea mari pentru a fi abordate de un
    singur om de știință. Acesta este motivul pentru care ERC acordă subvențiile
    Synergy. În competiția din 2019 pentru aceste subvenții, 37 de grupuri de
    cercetare au fost selectate pentru finanțare. Aceste subvenții speciale sunt în
    valoare totală de 363 milioane de euro. Finanțarea
    face parte din programul de cercetare și inovare al UE, Orizont 2020.


  • Fonduri europene structurale și de coeziune pentru România 2021 – 2027

    Fonduri europene structurale și de coeziune pentru România 2021 – 2027

    Comisia Europeană a lansat pe 29 mai anul curent
    propunerile privind arhitectura fondurilor structurale și de coeziune pentru
    perioada 2021 – 2027.


    Majoritatea statelor membre vor avea alocări reduse,
    propunerea fiind de 10%. Nu este, însă, și cazul României care ar urma să
    primească cu 8% mai multe fonduri structurale şi de coeziune în viitorul buget multianual.
    Despre acest subiect discutăm acum cu eurodeputatul Siegfried Mureşan.


    Camelia Teodosiu: Care au fost criteriile care au stat la baza acestor propuneri?


    Siegfried Mureşan: În primul
    rând, bugetul Uniunii Europene, după anul 2021, va avea şi noi priorităţi. Vom
    finanţa şi îmbunătăţirea eficienţei energetice, combaterea schimbărilor de
    climă, mediul înconjurător, mai mult, vom finanţa, mai mult, activităţile de
    digitalizare, cercetare, inovare, securitate, siguranţă, aceste domenii ale
    viitorului unde cetăţenii aşteaptă ca Uniunea Europeană să livreze. Deci,
    Uniunea Europeană va avea noi priorităţi; în plus, după Brexit, după ieşirea
    Marii Britanii va lipsi un stat contributor bogat care a plătit mai mult în
    bugetul Uniunii Europene decât a beneficiat. Din aceste motive fondurile structurale şi de coeziune vor fi
    reduse, în medie, cu 10%, însă vestea bună este că noi, nu vom fi afectaţi; în
    timp ce altor ţări li se propun tăieri, nouă, României, ni se propune o
    creştere cu 8%, de la
    de la 25,2 la 27,2 miliarde de euro.



    De
    ce? Fiindcă Uniunea Europeană este de părere că România încă are nevoie de
    ajutor şi doreşte să ne ajute. Criteriile care au stat la baza acestei creşteri
    pentru România, sunt următoarele: în primul rând produsul intern brut (PIB) pe
    cap de locuitor; adică faptul că economia României produce încă mai puţin faţă
    de economia altor state membre ale Uniunii Europene. În al doilea rând,
    eficienţa energetică. Noi suntem mai puţin eficienţi din punct de vedere energetic
    şi atunci Uniunea Europeană doreşte să ne acorde mai multe fonduri pentru a
    ajunge la nivelul celorlalte state europene. Rata şomajului în România,
    relevanţa sistemului de învăţămât, adică faptul că nu toţi tinerii care termină
    o şcoală în România îşi pot găsi locuri de muncă… Pe baza tuturor acestor
    criterii Uniunea Europeană a concluzionat că România are nevoie în continuare
    de ajutor pentru a recupera decalajul faţă de celelalate state şi de aceea ni
    s-au propus mai multe fonduri europene.

  • Raluca Ada Popa, profesoară în domeniul informaticii la Universitatea Berkeley din California

    Raluca Ada Popa, profesoară în domeniul informaticii la Universitatea Berkeley din California

    Raluca Ada Popa,
    profesoară în domeniul informaticii la Universitatea Berkeley din California, cofondatoare
    a unei companii
    americane de securizare a datelor private, recent nominalizată în topul Massachusetts Institute of Technology Innovators
    under 35


  • Majorarea bugetului Erasmus +

    Majorarea bugetului Erasmus +

    În 30 mai 2018, Comisia Europeană a publicat propunerea pentru următorul program Erasmus 2021-2027. Noul program urmărește viziunea Comisiei de a acționa în direcția unui Spațiu european al educației până în 2025, așa cum a fost stabilit. Umătorul program Erasmus va avea un buget majorat de 30 de miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027.

    Unul dintre obiectivele principale ale Parlamentului European pentru următoarea generație a Programului Erasmus+ este ca mai mulți tineri să participe la diferitele mobilități cu scop educațional. În acest sens, a fost propus un set detaliat de măsuri pentru eliminarea tuturor barierelor economice, sociale și culturale, deputații europeni confirmând că fondurile pentru următorul Program Erasmus+ ar trebui să fie triple pentru a permite participarea cât mai multor persoane, dar și pentru a adapta mai bine subvențiile la nevoile acestora.De la Erasmus+ 2021-2027 se dorește să fie axat pe persoanele cu mai puține oportunități, precum și să fie luate măsuri și acțiuni noi pentru creșterea numărului de participanți, astfel deputații europeni au propus ca atât Comisia Europeană, cât și agențiile naționale Erasmus să elaboreze un cadru european de incluziune și să elaboreze strategii naționale de incluziune.

    Umătorul program Erasmus va avea un buget majorat de 30 de miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027. Iata declarația fostului eurodeputat Monica Macovei la ședința Parlamentului European, raportul privind Erasmus +: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport:

    Cercetarea, inovația sunt singurele care aduc progresul pentru fiecare țară în parte, și pentru Uniune, și pentru individ și comunitate. Inteligența, creativitatea, toate puse la muncă, toate împreună – uneori național, uneori transfrontalier – sunt cele care ne duc înainte.

    Asta se vede și la vot. Oamenii needucați, oamenii care nu circulă, nu studiază, care nu au contact cu alții din alte țări, nu vor vota un partid democratic și nu vor înțelege ce e democrația și nu vor reacționa la măsuri antidemocratice.

    De aceea, Programul Erasmus+ este unul fantastic. El a adus până acum peste 9 milioane de tineri care au învățat în străinătate, au învățat fie la școală, fie au învățat să practice o meserie.

    În România, în primii ani după 2007 au fost 35.000 de beneficiari. Acum avem peste 250.000 de beneficiari.


  • Premiile europene pentru inventatori

    Premiile europene pentru inventatori

    Inovații în domeniul reciclării plasticului, al diagnosticării cancerului sau al testării ADN-ului au fost premiate, recent, în cadrul celei de-a 14-a ediții a Premiilor Inventatorilor Europeni, acordate de Oficiul European de Brevete.

    Inventatori din Austria, Franța, Japonia, Olanda și Spania au fost premiați de Oficiul European pentru Brevete în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Viena. Câștigătorii au fost selectați de un juriu internațional independent, care a analizat munca a sute de inventatori. Președintele Oficiului European de Brevete, Antonio Campinos, observa cu acest prilej că protejarea brevetelor poate transforma inovația în succes comercial care contribuie la creșterea economiei; dincolo de acest aspect, însă, este vorba și de transformarea lumii.

    Antonio Campinos: Nu putem subestima importanța muncii inventatorilor, pentru că ceea ce fac are un impact enorm asupra vieților noastre. Inovațiile lor generează beneficii mari pentru economie, crează locuri de muncă, își aduc contribuția la creșterea salariilor și ne măresc Produsul Intern Brut și exporturile. Dar nu este vorba doar de câștiguri financiare. Este clar că inventatorii prezenți astăzi aici încearcă sa facă lumea un loc mai bun, mai sigur, mai durabil. Unii dintre ei și-au asumat provocarea de a combate boli mortale, alții au descoperit noi metode pentru a reduce impactul nostru asupra mediului. Există și progrese în tehnologia agriculturii, eforturi de a da un impuls conectivității globale, zorii unei noi era, mai sigure, în transportul rutier. Indiferent care ar fi domeniul în care lucrează, cu toții schimbă modul în care înțelegem ceea ce credeam că este posibil și împing frontierele științei. Cum a zis Arhimede din Siracuza, dați-mi o pârghie și un punct de sprijin și voi muta Pământul din loc și asta este exact ce au făcut finaliștii noștri.

    Premiile au inclus mai multe categorii, între care Industrie, Cercetare și Întreprinderi Mici și Mijlocii. Astfel, la categoria Industrie au fost premiați doi cercetători austrieci care au găsit o nouă metodă de reciclare a plasticului; aparatul inventat de ei s-a vândut deja în peste 6000 de exemplare cu care sunt reciclate, anual, 14,5 milioane de tone de plastic. Imunologul francez Jerome Galon a câștigat la categoria cercetare pentru descoperirea unei metode care permite o mai bună prognozare a riscului revenirii cancerului.

    La categoria IMM-uri premiul i-a revenit unui olandez care a inventat o folie protectoare pentru carena navelor ce permite o reducere a consumului de combustibil cu 40%; în plus, folia nu este toxică, spre deosebire de vopselele folosite până acum, care afectau atât nava cât și mediul înconjurător.

    Margaritas Salas Falgueras a fost premiată pentru întreaga sa carieră; cercetările sale în domeniul AND-ului au în prezent aplicații în oncologie, criminalistică și arheologie. Oficiul European de Brevete a acordat un premiu și pentru invenții din afara spațiului comunitar, iar acesta i-a revenit japonezului Akira Yoshino, inventator al bateriei lithium-ion.


  • ”Săptămâna Regiunilor Inovatoare din Europa”

    ”Săptămâna Regiunilor Inovatoare din Europa”

    Începând de astăzi, pentru trei zilei, Iașiul este capitala
    inovării și asta pentru că, până la 28 iunie, au loc întâlniri în cadrul celei
    de-a X-a ediții a conferinței Săptămâna Regiunilor Inovatoare din Europa.
    Acesta este ultimul eveniment dedicat cercetării și inovării în calendarul
    Președinției României la Consiliul Uniunii Europene ceea ce nu-i știrbește din
    importanță, ba dimpotrivă.

    De adăugat că organizarea aparține Agenției pentru
    Dezvoltare Regională Nord Est, cu sediul la Piatra Neamț. De aceea, în măsură
    să ne ofere informații este domnul Vasile Asandei, directorul instituției. Așadar, teme și
    participare plecând de la această formulare: Conferința WIRE, principalul forum
    politic european de inovare și dezvoltare regională.




    Avem confirmați 274 de invitați, participanți din 33 de
    țări. Sunt peste 50 de lectori din toate statele membre ale Uniunii Europene,
    Canada, SUA, Israel și Republica Moldova. Este un eveniment care își propune să
    analizeze și să tragă niște concluzii cu privire la ce trebuie să facem noi în
    viitor, în viitorul apropiat și viitorul mediu, cu privire la stimularea
    inovării.

    Avem trei piloni de bază în abordarea din aceste zile: primul se
    numește     De la excelență regională la lanțuri valorice europene și globale.
    Asta înseamnă că va trebui să vedem cum anume ne integrăm în aceste lanțuri
    valorice europene și globale și cum facem ca oamenii inovativi din regiunea
    noastră, instituțiile care au preocupări în acest domeniu să se integreze în
    aceste lanțuri. Al doilea pilon se numește     Cercetare și inovare pentru
    transformare economică    Educație pentru inovare.


    Desigur, toate lucrurile
    despre care am vorbit se pot face pe baza unor schimbări fundamentale în ceea
    ce privește educația, în felul în care privim creativitatea, cum stimulăm
    tinerii și oamenii, în general, să-și
    pună în practică ideile inovatoare.




    Într-adevăr, este ultimul eveniment în această perioadă a Președinției României la Consiliul Uniunii
    Europene, dar credem că va avea consecințe atât pentru România, cât și pentru
    Uniunea Europeană a ceea vom discuta noi în aceste zile. Aș vrea să menționez
    faptul că este singurul eveniment de asemenea amploare în timpul președinției
    românești care se desfășoară în afara Bucureștiului.


  • 100 de miliarde de euro pentru cercetare și inovare

    100 de miliarde de euro pentru cercetare și inovare

    Alocarea bugetară propusă de 100 de miliarde EUR pentru perioada 2021-2027 include 97,6 miliarde EUR pentru programul Orizont Europa. Un acord rapid privind bugetul general pe termen lung al UE și propunerile sale sectoriale este esențial pentru a se asigura faptul că fondurile UE vor genera rezultate pe teren cât mai curând posibil. Întârzierile ar obliga cercetătorii cei mai străluciți din Europa să caute oportunități în altă parte. Acest lucru ar însemna pierderea a mii de locuri de muncă în domeniul cercetării și ar afecta competitivitatea Europei. Evaluarea intermediară a programului Orizont 2020 a arătat că programul este pe calea cea bună pentru a contribui la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică, a aborda provocările majore cu care se confruntă societatea și a îmbunătăți viețile cetățenilor eurodeputatul Dan Nica.

    Dan Nica: Dacă nu ai pe cineva aici să se zbată pentru țara ta, atunci să nu ne mai plângem sau să nu ne întrebăm de ce anumite lucruri care se întâmplă. Anumite legi europene, pentru că legea acționează la fel pentru toate statele membre, evident afectează mai mult pe unul și mai puțin pe altul. Dacă nu ai oamenii care se bat, astfel încât legea sa te ajute mai mult pe tine în România și să te afecteze negativ cât mai puțin atunci lucrurile sunt rele, foarte rele. Eu sunt raportorul pe cercetare. Este un raport cu privire la cercetare Orizont Europa 2020 – 2027 cu adevărat important la care se pot decide lucruri importante și în special pentru cercetarea din România și acolo am introdus și chestii în care nu au înțeles.

    Coeziune interpretată altfel în sensul că această discriminare și această situație de factum în care cei din vest nu prea vor să facă consorții cu cei din est din diverse motive care nu au legătură cu pata de excelență a cercetării, nu au legătură cu partea de profesionalism a celor din România cum poți s-o depășești? Simplu. Dacă intri într-un consorțiu vii cu banii din … astfel încât cei din vest sa nu spună ce din banii mei să-ți dau ție? Nu. Eu vin cu banii mei. Este foarte inteligent. Și am propus și am obținut un vot unanim al gupurilor politice, 4 miliarde de euro pentru acest mecanism de … pentru țările care încă nu sunt foarte prezente în Orizont 2020. Cumva numărul foarte important este cel de plată.

    Într-un proiect de pildă dacă ar fi un cercetător român, un cercetător belgian, unul german și unul francez, cercetătorul român este plătit cam de două ori și jumătate mai puțin decât un muncitor. Este inacceptabil. Și am pus acolo o creștere cu 25 % față de cel mai bine plătit cercetător într-un proiect național ceea ce va face ca această diferență în continuare să existe dar s-o micșorăm. Mai am să conving Ministerul Sănătății să facă același lucru pentru că există apeluri deschise unde ar trebui să fie de exemplu pentru rețeaua de boli rare unde se acordă foarte mulți bani. Culmea este de exemplu ca noi avem foarte multe centre care tratează cancerul dar nu sunt parte a rețelei și nu pot să ia bani.

    Progresul României este indisolubil legat de dezvoltarea părții de cercetare. Nu ai o parte de cercetare care să fie bună, semnificativă și bine finanțată ai și probleme ca dezvoltare economică sustenabilă. Sustenabilă înseamnă cu noi tehnologii, cu noi lucruri care să te facă mai competitiv și până la urmă și viața fiecărui român depinde de ceea ce se întâmplă în cercetare. Și pe parte de sănătate și pe parte de eficientă energetică și pe partea de confort urban.

    De la cercetarea fundamentală la inovații creatoare de piețe s-ar încetinii o serie de progrese importante de exemplu în materie de sănătate combaterea schimbărilor climatice, transportul ecologic și agricultura durabilă iar soluțiile pentru tratarea cancerului, emisiile de gaze cu efect de seră, autovehiculele inteligente și dietele sănătoase ar întârzia să apară.

  • Comisia Europeană: Mai mulți bani pentru cercetare în 2019

    Comisia Europeană: Mai mulți bani pentru cercetare în 2019

    Comisia Europeană a propus majorarea cu 100 de milioane de euro a fondurilor alocate în 2019 programelor Orizont 2020 şi Erasmus+, informează Agerpres. După majorarea cu 100 de milioane de euro propusă miercuri, bugetul total pentru cercetare şi pentru mobilitatea studenţilor în 2019 va ajunge la o sumă cumulată de 15,2 miliarde de euro, a informat Comisia Europeană.



    “Se adaugă astfel în prezent 100 de milioane de euro la suma care era deja prevăzută. Este o veste extraordinară pentru cercetătorii şi studenţii din Europa, întrucât aceştia vor putea să beneficieze de mai mult sprijin din partea UE pentru proiectele lor”, a declarat Gunther H. Oettinger, comisarul european pentru buget şi resurse umane.



    Sprijin masiv pentru cercetarea în domeniul climei



    Cea mai mare parte a fondurilor, respectiv 80 de milioane de euro, vor fi destinate sprijinirii cercetării în domeniul climei în cadrul programului Orizont 2020. Astfel, suma va contribui la realizarea obiectivului ambiţios de alocare a unui procent de 35% din bugetul programului Orizont 2020 pentru cercetarea în domeniul climei, una din principalele provocări ale UE.



    O cincime din suma propusă (20 milioane de euro) vor merge către programul Erasmus+, pentru crearea unor universităţi europene. Astfel Uniunea Europene își propune să înfiinţeze 12 astfel de universităţi vare să le permită studenţilor să obţină o diplomă prin combinarea studiilor în mai multe ţări ale UE, contribuind astfel la competitivitatea internaţională a universităţilor europene în UE şi în întreaga lume, mai informează Agerpres.



    Ce este Orizont 2020



    Orizont 2020 este cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat vreodată de UE. și are o finanțare totală în valoare de de 80 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020.


    Orizont 2020 beneficiază de susținerea politică a liderilor europeni și a deputaților în Parlamentul European, care au convenit că investițiile în cercetare și inovare sunt esențiale pentru viitorul Europei, plasându-le în centrul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.



    Ce este Erasmus +



    Erasmus+ este programul prin care UE sprijină educația, formarea, tineretul și sportul în Europa. Dispune de un buget de 14,7 miliarde EUR, bani cu ajutorul cărora peste 4 milioane de europeni vor putea câștiga experiență și avea acces la studii, formare și voluntariat în străinătate.



    Programul Erasmus+, care va fi derulat până în 2020, nu se limitează la studenți. El reunește un număr de 7 programe anterioare și oferă oportunități pentru diverse categorii de persoane și organizații.



    Ilustrație foto: David Mark from Pixabay

  • Ateliere de descoperire antreprenorială

    Ateliere de descoperire antreprenorială

    În ultima perioadă, Comisia Europeană pune accentul tot mai mult pe cercetare, dezvoltare și inovare, totul în așa numitul concept de specializare inteligentă. În acest context, cu sprijinul Centrului Comun de cercetare al Comisiei Europene, au fost realizate și în România, în toate regiunile, ateliere de descoperire a unor idei inovatoare. Aceasta este a doua fază de implementare a proiectului,care a ajuns și în Regiunea Sud-Vest, după cum ne-a spus doamna Marilena Alecu, director programare regională și comunicare ADR SV Oltenia.

    ADR SV Oltenia, cu sprijinul Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, a organizat două Ateliere de Descoperire Antreprenorială, în două dintre domeniile cu potențial de dezvoltare identificate în cadrul Strategiei de Specializare Inteligentă a Regiunii, care prezintă avantaje competitive pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia. Aceste domenii sunt: Agricultură și Industrie Alimentară și Inginerie Industrială și Transporturi.

    Abordarea conceptului de specializare inteligentă în cadrul grupurilor de lucru de descoperire antreprenorială are scopul de a identifica o serie de proiecte care să concentreze investițiile în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării și de a promova transferul tehnologic, ca premisă a transformării economice.

    Prin organizarea acestor ateliere de descoperire antreprenorială, s-a urmărit generarea de idei de proiecte inovatoare care să contribuie la consolidarea avantajelor competitive ale sectoarelor vizate și care pot conduce la implementarea strategiei, ca bază de plecare pentru perioada post-2020.

    Marilena Alecu, director programare regională și comunicare ADR SV Oltenia, ne-a spus: Este vorba despre un proiect coordonat de JRC, împreună cu DG Regio, care pune în practică o acțiune pregătitoare a Parlamentului European (PE). Proiectul se intitulează Sprijin pentru implementarea specializării inteligente în România. Acest proiect a avut două faze: în prima fază, derulată în perioada iulie 2016-iunie 2018, au beneficiat de sprijin două regiuni din România, respectiv regiunile Nord-Est și Nord-Vest. Elaborarea acestui document a fost o cerință a Comisiei Europene pentru a permite României să acceadă la fondurile pentru actuala perioadă de programare 2014-2020.

    Au dat curs invitației lansate de ADR Sud-Vest Oltenia 75 de reprezentanți ai mediului privat, ai mediului academic și de cercetare, ai administrației publice locale și ai societății civile.

    În urma sesiunilor desfășurate în grupurile de lucru, au fost identificate 47 de idei de proiecte.

    Prin organizarea acestor ateliere, ADR Sud-Vest Oltenia dorește să încurajeze concepte noi de dezvoltare economică sustenabilă, prin care să determine antreprenorii, inovatorii, creatorii să dezvolte idei de proiecte inedite, ce vor putea fi finanțate fie din fonduri naționale, fie din fonduri europene.


  • Mai multe fonduri europene pentru România

    Mai multe fonduri europene pentru România

    În urma
    propunerilor făcute de Comisia Europeană, România ar urma să primească, în
    perioada 2021 – 2027, mai multe fonduri de coeziune. În cadrul următorului
    buget pe termen lung al UE, Bucureştiului i-ar putea fi alocată suma de peste
    27 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada
    actuală. Prin politica de coeziune, Uniunea are ca obiectiv reducerea
    decalajelor care persistă între statele membre sau între diferite regiuni. Propunerile
    Comisiei pentru perioada 2021 – 2027 vizează alocarea unor resurse mai mari
    pentru cercetare, securitate şi economie digitală.

    ‘Propunem o politică de
    coeziune pentru toate regiunile, care să nu lase pe nimeni în urmă. Am
    îmbunătăţit flexibilitatea acestei politici pentru a o adapta la noile
    priorităţi şi pentru a spori protecţia cetăţenilor UE    , a afirmat comisarul
    pentru politica regională, Corina Creţu. Ea a arătat că au fost simplificate
    normele în beneficiul tuturor, de la întreprinderile mici la antreprenori şi la
    şcoli respectiv, spitale, care vor putea obţine fonduri mai uşor. Intr-o declaraţie
    pentru Radio România comisarul european Corina Creţu a mai spus: PIB-ul
    pe cap de locuitor este principalul instrument în continuare, la împărţirea
    bugetului şi stabilirea alocaţiilor pe ţări. S-a adăugat un indicator care se
    referă la rata şomajului, în special în rândul tinerilor, un alt indicator
    legat de lupta împotriva schimbărilor climaterice şi un alt indicator, de fapt
    un fel de premiu pentru regiunile care doresc să integreze migranţi. Potrivit
    tuturor acestor indicatori, România se află printre ţările care câştigă cel mai
    mult, România, Bulgaria şi Grecia – plus 8% faţă de perioada anterioară.
    Important este să şi folosim aceşti bani pe proiecte concrete, care să vină în
    îmbunătăţirea vieţii oamenilor    .

    De asemenea, comisarul
    pentru politica regională, Corina Creţu a menţionat câteva dintre priorităţile
    politicii de coeziune, principala politica de investiţii a Uniunii Europene: In primul
    rând o politică în inovare, în sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologii
    digitale, deci o politică inteligentă; a doua prioritate se referă la
    investiţiile în toate regiunile. Practic, in noua perioadă de programare de
    după 2020 – vom acorda mai mult sprijin autorităţilor locale, urbane şi teritoriale,
    vor fi mult mai mult implicate în gestionarea fondurilor europene, pentru că
    noi credem că regiunile şi oraşele ştiu mai
    bine decât noi, la Bruxelles, în ce trebuie să investească şi care sunt nevoile
    acestora    . Ne bazăm pe un buget de 374 de miliarde de euro pentru
    toate cele 27 de state membre. Din cele 374 de miliarde, 75% dintre resurse vor
    fi direcţionate în continuare către regiunile care au cea mai mare nevoie de
    investiţii, a mai spus Corina Creţu.

  • Fonduri europene pentru IMM-urile din nord-estul României

    Fonduri europene pentru IMM-urile din nord-estul României

    Un rol important în dezvoltarea economică a regiunilor
    este acordat, în spațiul comunitar, întreprinderilor mici și mijlocii. De aceea
    justificate sunt și liniile de finanțare deschise prin programele
    regionale. Spre exemplu, pentru cele
    șase județe din nord estul României, Bacău Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și
    Vaslui, de actualitate este deschiderea unui apel de proiecte care are legătură
    cu investitiile pentru IMM-uri în ideea implementării unui rezultat al cercetării – inovării în
    parteneriat cu o infrastructură de profil.


    Câteva repere în sensul celor precizate vin de la Piatra
    Neamț – domana Gabriela Macoveiu, director de comunicare în cadrul Agenției
    pentru Dezvoltare regională Nord Est.


    Așadar, finanțare la nivel de IMM legată și de ceea ce
    înseamnă inovarea, cercetarea.


    Este vorba despre o
    finanțare al cărei obiectiv este să contribuie, prin investițiile și serviciile
    sprijinite, la modernizarea tehnologică
    a întreprinderilor. Vorbim despre societăți comerciale care sunt
    localizate fie în mediul urban fie în mediul rural; care au activitate de
    producție sau servicii și mai puțin de 250 de angajați; care au activitate de
    cel puțin un an și profit în exploatare înregistrat în anul 2017. Practic, societatea comercială trebuie să-și
    dorească să aplice o inovație de produs, de proces sau organizațională, cu
    sprijinul unui centru de transfer sau centru de informare tehnologică
    acreditat.     Aș vrea să dau un
    exemplu. Dacă societatea comercială dorește să achiziționeze o tehnologie în
    vederea obținerii de noi produse sau
    pentru a-și îmbunătăți semnificativ produsele pe care le are acum în paletar,
    toate aceste sunt operațiuni eligibile prin acest program de finanțare.



    Ne puteți spune despre ce sume vorbim?



    Vorbim de sume
    între 25 de mii și maximum 200 de mii de euro pentru fiecare proiect, acordate
    în regim de ajutor de stat de tip de minimis. Contribuția programului la
    valoare investiției este de maximum 90%.


    Apelul este deschis?



    Este deschis până
    în 25 iunie 2018, ora 10.00. Proiectele se depun online, apelul este
    competitiv, iar din cele 9,65 de
    milioane de euro, ne așteptăm să finanțăm circa 50 de proiecte.


  • Construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene

    Construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene

    Măsurile anunţate de executivul comunitar au ca scop construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene de talie mondială. Uniunea ar putea astfel ţine pasul cu evoluțiile din China, Statele Unite sau Japonia.

    În momentul de față, China are cel mai mare numărul de supercalculatoare din lume – peste 200 din cele 500, în vreme ce Statele Unite au 144.

    Fiecare dintre aceste sisteme are mii sau chiar sute de mii de procesoare şi o putere de calcul foarte mare, lucru extrem de important în cercetare sau în orice domeniu care implică operaţiuni complexe făcute simultan.

    În urmă cu doar 16 ani, China nu avea nici un calculator printre cele mai rapide 500 din lume, iar astăzi domină clasamentul. În spatele succesului stă ambiţia autorităţilor de la Beijing de a face tranziţia de la o economie bazată pe mână de lucru ieftină la una care produce valoare adăugată mare.

    Supercalculatoarele sunt motorul econmiei digitale, spune şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip.Permit dezvoltarea de noi tehnologii şi aplicații în domenii diverse de la sănătate şi siguranţă auto până la securitate sau ingineri.

    De altfel, întreaga Comisie Europeană vede în această iniţiativă o măsură esenţială pentru competitivitatea și independența Uniunii.

    Potrivit unui comunicat al executivului comunitar, oamenii de știință și industria europeană își procesează acum datele în afara Uniunii, pentru că pe continent nu dispun de capacitatea necesară de prelucrare. Această lipsă de independență reprezintă o amenințare pentru viața privată, protecția datelor sau secretul commercial, potrivit Bruxelles-ului.

    Europa a deținut poziția de lider în prima etapă de lansare a internetului prin Tim Berners Lee, inventatorul world wide web-ului, prin Nokia, Siemens și în general cu tot ce însemna tehnologie de ultimă oră la acea dată. Am pierdut însă acest statut în cea de-a doua etapă, a digitalizării, și a aplicațiilor de genul Uber, a rețelelor sociale precum Facebook și a motorului de căutare Google. Intrăm acum într-o nouă etapă, cea de-a treia, a întoarcerii la rădăcinile științei. Supercalculatoarele vor fi un sprijin pentru programul european de cercetare și inovare Orizont 2020., a spus şi comisarul european pentru cercetare, Carlos Moedas.

    Infrastructura va fi dezvoltată de o întreprinderea comună EuroHPC. Contribuția Uniunii va fi de aproximativ 486 de milioane de euro, iar statele membre și țările asociate vor aloca și ele o sumă similară.

    Pentru început, vor fi achiziționate și exploatate două mașini de calcul intensiv, la care utilizatorii publici și privați vor avea acces din anul 2020. Totodată vor fi puse bazele unui program european de cercetare pentru a sprijini dezvoltarea tehnologiei europene de supercalcul.


  • Comisia Europeană a adoptat o reînnoire a aprobării glifosatului pentru o perioadă de 5 ani

    Comisia Europeană a adoptat o reînnoire a aprobării glifosatului pentru o perioadă de 5 ani

    În comunicarea adoptată ieri, Comisia răspunde inițiativei
    cetățenești
    europene (ICE) Interzicerea glifosatului și
    protecția oamenilor și
    a mediului împotriva pesticidelor toxice și
    se angajează să prezinte o propunere legislativă în 2018, pentru a spori și
    mai mult transparența și
    calitatea studiilor utilizate în evaluarea științifică
    a substanțelor.


    Comunicarea de ieri stabilește pașii următori:




    ca răspuns la inițiativa
    cetățenească, oferă o explicație
    detaliată a normelor UE privind pesticide;
    anunță
    modificări ulterioare ale legislației
    menite să consolideze guvernanța
    în domeniul efectuării de studii relevante, ceea ce ar putea include, de
    exemplu, implicarea autorităților
    publice în procesul decizional cu privire la studiile care trebuie
    efectuate pentru un anumit caz.

    Pe lângă aceasta, după o evaluare științifică aprofundată a tuturor datelor disponibile privind
    glifosatul, conform căreia nu există nicio legătură între glifosat și cancerul la om, și
    în urma votului pozitiv al reprezentanților
    statelor membre exprimat în data de 27 noiembrie 2017, Comisia a
    adoptat ieri o reînnoire a aprobării glifosatului pentru o perioadă de 5 ani.


    Vasile Iosif, specialist în
    protecţia plantelor a spus: Eu văd lucrurile în felul următor: cred
    că 5 ani de zile perioadă de utilizare înseamnă, de fapt, indirect, a pune
    presiune pe companiile de cercetare să vină cu ceva mai nou, și, mai cred, de
    asemenea, că dacă în această perioadă nu se va livra pieței nimic care să fie
    la nivelul de performanță al Glifosatului, eu cred că se va mai da o extensie
    de 5 ani de zile.     Astăzi, nu sunt
    studii relevante care să spună că Glifosatul ar fi un produs rău pentru mediu
    sau pentru om. Dar, eu sunt încrezător că Glifosatul va continua în piață, exceptând
    situația în care cineva, o companie, va veni cu o moleculă mult mai bună.
    Atunci, da! Probabil că lucrurile se vor opri pentru Glifosat și va incepe
    următoarea moleculă să meargă în piață.



    Propunerea
    finală a Comisiei pentru o reînnoire pe 5 ani a luat deopotrivă în considerare
    cele mai recente rezoluții fără caracter obligatoriu adoptate de
    Parlamentul European.


  • Oportunităţi pentru cercetătorii români din diaspora

    Oportunităţi pentru cercetătorii români din diaspora

    Cercetătorii români din diaspora pot aplica la două tipuri de proiecte finanţate de statul român, prin care sunt încurajaţi să se întoarcă acasă şi să facă schimb de experienţă cu colegii lor angajaţi la instituţiile din ţară.



    Peste 140.000 de euro sunt oferiţi de statul român pentru finanţarea proiectelor de mobilitate, coordonate de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI).



    Atât cercetătorii cu experienţi, cât şi cei tineri pot depune cererile de finanţare prin intermediul platformei on-line www.uefiscdi-direct.ro, până la data de 20 noiembrie 2017, ora 16:00 (ora României).


    Cele două competiții – ”Proiecte de mobilitate pentru cercetători cu experienţă din diaspora (MCD)” și ”Proiecte de mobilitate pentru tineri cercetători din diaspora (MCT)” – sunt organizate în cadrul Programului 1, Subprogramul 1.1. Resurse Umane, PNCDI III.