Radio România Internațional

Tag: cereale

  • Reindustrializarea UE bazată pe cercetare, inovare, retehnologizare

    Reindustrializarea UE bazată pe cercetare, inovare, retehnologizare

    Obiectivul
    politicii industriale a UE este creșterea competitivității industriei europene
    pentru ca aceasta să își poată menține rolul de forță motrice a creșterii
    sustenabile și a ocupării forței de muncă în Europa. Tranziția digitală și
    tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon
    au dus la adoptarea de diferite strategii menite să asigure condiții-cadru mai
    bune pentru industria UE    .

    Instrumentele politicii industriale a UE, care coincid cu
    cele ale politicii în domeniul întreprinderilor, vizează crearea condițiilor
    generale care să le permită antreprenorilor și întreprinderilor să ia
    inițiative și să exploateze ideile pe care le au și oportunitățile existente.
    Politica industrială ar trebui să țină seama însă de cerințele și
    caracteristicile specifice ale fiecărui sector în parte.


    Rapoartele anuale
    privind competitivitatea la nivel european examinează punctele forte și punctele
    slabe ale economiei UE, în general, și ale industriei europene, în particular,
    și pot sta la baza elaborării unor inițiative în materie de politici
    transsectoriale sau sectoriale.





    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini a pledat pentru reindustrializarea UE bazată pe cercetare, inovare, retehnologizare.

    Comisia și-a propus o strategie de reindustrializare. Până la
    urmă, Uniunea Europeană trebuie să scadă din ce în ce mai mult dependența de
    importurile din țări terțe.

    Știm bine ce a împărțit în pandemie lanțurile
    valorice și nu sunt refăcute și evident că tranziția nu trebuie să spulbere
    IMM-urile. De aceea, cred că trebuie să ne bazăm pe inovare, pe cercetare, pe tehnologie
    sigur, cu emisii scăzute, dar nu putem să rămânem dependenți de țări țerțe.

    De
    aceea, eu cred că este bine și e bine că în raport s-a menționat acest lucru.
    Trebuie să facem acest echilibru în reindustrializare, în tehnologii moderne,
    care să fie cu emisii scăzute, dar să ne completăm lanțurile valorice și să
    devenim competitivi, pentru că dependența de țări terțe ne face necompetitivi
    și ne scoate din piața globală.




  • Reuniune pentru Ucraina, în România

    Reuniune pentru Ucraina, în România

    Oficiali din ţară şi străinătate, experţi independenţi,
    reprezentanţi ai mediului de afaceri, academic şi ai corpului diplomatic şi-au
    dat întâlnire, timp de două zile, în staţiunea montană românească Sinaia, la
    conferinţa internaţională Reconstrucţia Ucrainei şi rolul strategic al
    României,     organizată de New Strategy Center.


    Relaţiile dintre România şi
    Ucraina vor ajunge în scurt timp la un veritabil parteneriat strategic, în care
    o componentă esenţială va fi centrul logistic de pe teritoriul ţării noastre
    pentru reconstrucţia şi asistenţa Ucrainei, a afirmat şeful guvernului de la
    Bucureşti, Marcel Ciolacu. Acesta a spus că invazia ilegală şi neprovocată a
    Rusiei în Ucraina ameninţă securitatea întregii Europe şi a dat asigurări că
    România va continua să susţină măsurile comunităţii euroatlantice de
    reconstrucţie a Ucrainei şi să fie promotorul procesului de integrare europeană
    a statului vecin.


    Marcel Ciolacu: România a implementat
    măsuri complexe. Mai mult de jumătate din totalul produselor agricole
    ucrainene, exportate prin intermediul culoarelor de solidaritate ale Uniunii
    Europene, au fost transferate prin România. Avem planificate investiţii ample
    pentru creşterea capacităţii de transport a României astfel încât Ucraina să
    beneficieze de cele mai bune conexiuni la piaţa europeană şi cea
    internaţională. Avem uşile deschise pentru toţi partenerii internaţionali care
    vor să vină să investească pentru viitorul Ucrainei. Conexiunile pe care le vom
    construi vor servi atât culoarelor maritime, cât şi celor terestre din Europa
    Centrală şi de Sud-Est. Unele planuri erau deja în desfăşurare sub egida
    Uniunii Europene sau Iniţiativei celor Trei Mări, însă vor câştiga acum în
    viteza de implementare.


    La rândul său, preşedintele Senatului României,
    fostul premier Nicolae Ciucă, a declarat că procesul de reconstrucţie a
    Ucrainei nu trebuie să aştepte încheierea conflictului militar. El consideră că
    la nivel politic trebuie să se stabilească un plan concret pentru platforma
    privind procesul de reconstrucţie, dar şi pentru sprijinirea Republicii
    Moldova.


    Nicolae Ciucă: Hub-ul acesta trebuie realizat acum.
    Am tot vorbit despre prepoziţionare, dar pentru a prepoziţiona trebuie să
    existe nişte elemente concrete pe ceea ce înseamnă capacităţile care pot fi
    proiectate şi prepoziţionate în ţara noastră.


    Un mesaj video a venit şi din
    partea prim-ministrului ucrainean, Denîs
    Şmîhal. Acesta s-a arătat încrezător că ţara sa va face
    parte, în curând, din familia naţiunilor europene şi a apreciat că
    parteneriatul româno-ucrainean este larg şi cuprinzător.

    Denîs Şmîhal: Cooperarea pe partea logistică este deosebit
    de important. 70% din cerealele noastre se exportă prin România. Astfel, Ucraina
    continuă să fie un garant al securităţii alimentare globale. Suntem încrezători
    că, în curând, vom face parte din singura familie a naţiunii europene. Avem
    speranţe cu privire la participarea României la reconstrucţia economiei şi
    infrastructurii Ucrainei.


    Chestiuni
    precum rolul Dunării, provocările pentru libertatea de navigaţie, securitatea
    energetică, securitatea alimentară şi infrastructura critică sunt alte subiecte
    abordate în cadrul conferinţei.


  • Mecanism privind importul cerealelor ucrainene

    Mecanism privind importul cerealelor ucrainene

    În urmă cu mai bine de o lună, autorităţile române
    anunţau că vor permite, în continuare, tranzitul cerealelor
    ucrainene, dar că aşteaptă din partea Kievului un plan privind exporturile.     Anunţul survenea deciziei Comisiei
    Europene de a nu prelungi ordinul care stopa importul de grâne ieftine
    ucrainene – interdicţie impusă după ce căile maritime prin care Ucraina îşi
    exporta produsele au devenit impracticabile, iar cantităţi mari de cereale au ajuns
    în Europa, afectând producătorii agricoli de aici. La momentul respectiv, decizia
    Bruxellesului a generat proteste ale fermierilor, inclusiv în România, şi a
    determinat Polonia, Ungaria şi Slovacia să hotărască, în mod unilateral, că vor
    continua să interzică aceste importuri.


    Acum, Executivul de la Bucureşti a aprobat mecanismul
    convenit cu autorităţile de la Kiev pentru protejarea fermierilor afectaţi de
    volumul mare de cereale ieftine din Ucraina ajunse pe piaţa românească. Importurile
    de grâne vor fi permise numai în baza unui acord de punere pe piaţă eliberat de
    Ministerul Agriculturii şi doar pentru fermierii şi procesatorii care demonstrează
    cu acte că au nevoie de aceste cantităţi pentru completarea stocurilor, a
    declarat ministrul de resort, Florin Barbu.

    Acest mecanism este unul simplu. Fermierii şi
    procesatorii români care doresc completarea stocurilor depun documentele care
    atestă necesitatea importului. Comisia de analiză a cererilor verifică
    documentele şi propune emiterea sau nu a acordului pe piaţă. Autoritatea Naţională
    Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) eliberează
    certificatul de conformitate pentru produsul ce urmează a fi importat, pe baza
    unei analize a mostrei de produs pusă la dispoziţia importatorului.

    Apoi, Ministerul
    Agriculturii şi Dezvoltării Rurale eliberează fermierului sau procesatorului
    acordul de punere pe piaţă a cantităţii de care are nevoie. Înainte de a intra
    în procesare sau furajare, marfa este reverificată de către ANSVSA în
    certificarea respectării calităţii. Eu nu pot permite ca pe piaţa românească să
    intre produse afectate de boli, dăunători sau care nu sunt 100% sigure pentru
    consumul nostru. Acordul de punere pe piaţă expiră la momentul în care este
    atinsă cantitatea solicitată la import. Mecanismul este creat atât cu fermierii
    noştri, cât şi cu autorităţile Ucrainei,     a explicat Florin Barbu.


    Ministrul a
    mai menţionat că, săptămâna viitoare, va avea o întâlnire cu omologul său din
    Republica Moldova, cu care va analiza stocurile, cantităţile de cereale pe care
    fermierii de acolo le au la dispoziţie şi vor agrea împreună un nou mecanism
    practic de licenţiere şi asupra cerealelor care ar trebui să vină din ţara
    vecină.



  • Nemulţumiri privind cerealele ucrainene

    Nemulţumiri privind cerealele ucrainene

    În plenul Parlamentului European au avut loc discuții aprinse
    pe tema exportului     cerealelor ucrainene.
    Comisarul european pentru Agricultură
    şi Dezvoltare rurală, polonezul Janusz Wojciechowski,a afirmat
    că, în opinia sa, Comisia Europeană ar trebui să prelungească interzicerea
    temporară a importurilor de cereale ucrainene în cinci state vecine cu aceasta din UE, în
    condiţiile în care măsura a contribuit la creşterea exporturilor în afara
    blocului.


    La rândul său,
    europarlamentarul român Dacian Cioloş le-a cerut membrilor Comisiei să se
    trezească la realitate şi să numească un coordonator special al Uniunii pentru
    exportul cerealelor ucrainene, care să se asigure că transporturile doar
    tranzitează ţările vecine şi nu sunt vândute acolo. Uniunea n-a fost capabilă
    să vină cu o decizie comună, iar strategia Rusiei de a folosi alimentaţia ca
    armă pentru a-şi creşte influenţa politică în lume este de netolerat, a punctat
    el.


    Cei mai
    vocali au fost, însă, eurodeputaţii polonezi, care au cerut măsuri serioase de
    protecţie a fermierilor din țara lor.     Ucraina
    a devenit complet dependentă de rutele alternative ale UE pentru exporturile
    sale de cereale, după ce Rusia s-a retras, în iulie, dintr-un acord de un
    an care a permis ca cerealele ucrainene să fie transportate în siguranţă
    prin porturile de la Marea Neagră, atacate acum de Moscova. Drept urmare,
    fermierii din statele vecine – Polonia, Ungaria, România, Bulgaria şi Slovacia
    – s-au confruntat cu o concurenţă sporită şi blocaje serioase pe propriile
    pieţe. Astfel, există presiuni pentru prelungirea interdicţiei, care ar urma să
    expire vineri.


    Executivul european a anunţat, în luna mai, măsuri
    preventive temporare care ar interzice vânzările de cereale în
    aceste cinci state, permiţând în acelaşi timp tranzitul pe teritoriul acestora
    către pieţele din afara UE, în principal Africa. Comisia a alocat 156 de
    milioane de euro sub formă de compensaţii fermierilor din UE afectaţi şi a
    adunat aproape 1,9 miliarde de euro pentru a îmbunătăţi rutele alternative.


    Peste 60% din cerealele ucrainene care tranzitează UE trec prin România,
    unde asociaţiile de fermieri au ameninţat cu proteste dacă interdicţia ar fi
    ridicată. Ministrul român al Agriculturii,
    Florin Barbu, a sugerat Comisiei să instituie un sistem de subvenţii pentru
    tranzitarea produselor agricole ucrainene în afara blocului. În opinia sa, măsurile
    restrictive au avut un efect pozitiv pentru piaţa cerealelor din România. Războiul
    din Ucraina i-a forțat pe agricultorii locali să exporte cereale cu orice preț.
    Costurile acestora sunt, însă, mult mai mici pentru că sunt scutite de taxe
    vamale, ajungându-se astfel la o concurență neloială.


  • România condamnă atacarea ţintelor civile în Ucraina

    România condamnă atacarea ţintelor civile în Ucraina

    România condamnă ferm atacurile repetate ale
    Rusiei asupra oamenilor nevinovaţi şi infrastructurii civile, inclusiv a
    silozurilor de cereale din porturile ucrainene Reni şi Ismail. Prin aceste
    încălcări flagrante ale legislaţiei internaționale, Rusia continuă să pună în
    pericol securitatea alimentară globală şi siguranţa navigaţiei în Marea Neagră    .

    Luarea de poziție a șefei diplomației de la București, Luminița Odobescu, a
    survenit după noi atacuri ale forțelor rusești asupra porturilor amintite -
    porturi la Dunăre – devenite principala rută de export a cerealelor ucrainene,
    după ce Rusia s-a retras luna trecută din
    Iniţiativei Mării Negre. Acestă inițiativă, susţinută de Organizația Națiunilor
    Unite, permitea exportul cerealelor ucrainene printr-un coridor sigur pe Marea
    Neagră, dar Moscova a refuzat să o mai prelungească. Motivul invocat de Rusia: nu
    ar fi fost respectată componenta înţelegerii ce prevedea înlesnirea
    exporturilor de cereale şi îngrăşăminte ruseşti, îngreunate indirect prin
    efectul sancţiunilor financiare occidentale împotriva Moscovei. De atunci,
    Rusia bombardează cu regularitate infrastructurile portuare ucrainene la Dunăre,
    aflate la mică distanță de România, pe 24 iulie având loc primul atac cu drone
    în cele două porturi, în urma căruia au fost distruse mai multe depozite şi
    infrastructură portuară. Înainte de a ataca porturile de la Dunăre, forţele
    ruse loviseră timp de mai multe săptămâni porturile ucrainene de la Marea
    Neagră, în special Odesa, de unde erau exportate anterior cerealele ucrainene.

    La București, și Ministerul Apărării Naţionale condamnă cu fermitate atacurile
    executate în mod repetat de forţele armate ale Federaţiei Ruse împotriva
    zonelor locuite de populaţia civilă şi elementelor din infrastructura critică
    ale Ucrainei.

    Războiul de agresiune declanşat de forţele ruse împotriva
    Ucrainei reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului international,     afirmă într-un
    comunicat ministerul, care precizează că structurile sale, care asigură
    monitorizarea spaţiului aerian, nu au identificat ameninţări de natură militară
    la adresa teritoriului naţional sau apelor teritoriale ale României.

    Ministerul
    Apărării Naționale anunţă, însă, că a întărit măsurile de vigilenţă stabilite
    conform planurilor naţionale şi aliate şi monitorizează în permanenţă spaţiul
    naţional terestru, maritim şi aerian în cooperare cu structurile NATO,
    acţionând pentru consolidarea apărării pe întregul Flanc estic şi descurajarea
    oricăror agresiuni împotriva teritoriului aliat.


  • SUA, Moldova, UE şi România discută, vineri, rutele pentru transportul cerealelor din Ucraina

    SUA, Moldova, UE şi România discută, vineri, rutele pentru transportul cerealelor din Ucraina

    Înalţi reprezentanţi ai Statelor Unite ale Americii (SUA), ai Uniunii Europene (UE), Republicii Moldova şi României vor discuta, vineri, la Galaţi, despre rutele alternative pentru transportul cerealelor din Ucraina, anunţă ambasada SUA la Bucureşti transmiţând susţinerea pentru asigurarea continuităţii neîntrerupte a exporturilor de cereale ucrainene.

    La conferinţa de presă pe tema exporturilor agricole ale Ucrainei în cadrul culoarelor de solidaritate UE – Ucraina vor participa ministrul Transporturilor, Sorin Mihai Grindeanu, Jim O’Brien, care conduce biroul SUA ce gestionează regimurile de sancţiuni (U.S. Sanctions Coordinator), vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov, Magda Kopczynska – director pentru Transportul pe Apă de la Directoratul-General pentru Mobilitate şi Transport, reprezentanţi ai Comisiei Europeane şi ministrul Agriculturii din Republica Moldova, Vladimir Bolea.

    Cu acest prilej, va fi transmisă inclusiv recunoştinţa faţă de România, pentru eforturile sale neclintite în sprijinirea exporturilor de cereale ucrainene.

    Rămânem angajaţi în asigurarea continuităţii neîntrerupte a exporturilor de cereale ucrainene, pentru a satisface cererea globală, adăugă ambasada SUA. Colaborând, suntem hotărâţi să consolidăm şi să diversificăm rutele alternative pentru exporturile de cereale pe cale ferată, rutieră şi maritimă, asigurând rolul esenţial al Ucrainei pe piaţa alimentară globală. Sursa citată denunţă Kremlinul pentru că a transformat hrana în armă şi a pus în pericol securitatea alimentară globală.

    Statele Unite rămân pe poziţie fermă alături de Ucraina, promiţând sprijin şi asistenţă continuă, pentru a ajuta Ucraina să depăşească provocările şi să promoveze prosperitatea în regiune, precizează Ambasada SUA.

  • Geopolitica grânelor

    Geopolitica grânelor

    Zilele de la
    declanșarea războiului împotriva Ucrainei au trecut de cinci sute, aproape un
    an și jumătate. Am văzut în toate aceste zile evoluții militare, politice,
    sociale și economice de neînchipuit pentru Europa postbelică, pentru Europa
    secolului XXI. Toate formulele și ecuațiile relațiilor internaționale, teoriile
    păcii și legislația internațională care reglementează relațiile dintre state au
    fost date deoparte, anulate, aruncate la gunoi. Nimic din ce se stabilise între
    state, mai ales după Al Doilea Război Mondial, nu mai conta, nu mai funcționa.
    Astfel, atacul Rusiei împotriva Ucrainei a luat imaginea unei agresiuni naziste
    din anii 30-40: neanunțat, dar știut de toată lumea, nejustificat, dar cu
    motive și țeluri stranii, ce puteau fi negociate, cu emfază militaristă, de
    țară îmbătată de propria putere. Din păcate, tot din acele vremuri știm ce
    înseamnă un astfel de război, un măcel militar de acest tip, mai ales că intră
    în scenă arme tot mai moderne și eficiente, sau că amenințarea nucleară este prezentă
    din primele clipe. Războiul din Ucraina se desfășoară la mai bine de două
    decenii de la debutul secolului XXI și nimic din ce caracterizează aceste
    vremuri nu absentează din imagine. Și nu este vorba doar de o barbarie
    militară, de tip clasic, ce poate fi văzută în direct oriunde în lume, ci de
    tot felul de efecte și fenomene.

    Problema exportului de grâne ucrainene este
    una dintre ele și a revenit dur în atenție în aceste zile. Ucraina are o uriașă
    suprafață agricolă care produce grâne cât să îi dea un loc de vârf în topul
    mondial. Din mai multe motive, grânele ucrainene plecau spre țări în curs de
    dezvoltare, din Africa dar și din Asia, unde erau esențiale în asigurarea
    alimentației. Ele plecau cu vaporul din porturile Ucrainei la Marea Neagră.
    Treceau prin strâmtorile controlate de Turcia în Marea Mediterană, și la scurt
    timp ajungeau în nordul Africii sau mergeau mai departe, pe alte mări și
    oceane. Ecuația geopolitică a Mării Negre este foarte complicată, așa este de
    mai multe secole și multe războaie s-au născut aici. În prezent, ieșire la
    Marea Neagră au, pe lângă Ucraina și Rusia, România și Bulgaria, două state din
    NATO și Uniunea Europeană, și Turcia, un stat membru NATO, cu bune legături cu
    liderul rus. Mai este și Georgia, cu o parte considerabilă de litoral pontic.
    Fostă republică sovietică, Georgia face eforturi de a se apropia și chiar a
    adera la Uniunea Europeană și la NATO, ceea ce îi atrage neplăceri crescute de
    la vecinul rus, pe lângă războiul din 2008.

    În Marea Neagră, Rusia a jucat mereu
    cartea unei dominații militare acute. Înainte de războiul declanșat în 2022,
    Rusia a luat Ucrainei peninsula Crimeea, cu un uriaș rol strategic în Marea
    Neagră. Anul trecut, armata rusă a încercat să ia Ucrainei întreaga parte de
    sud, cea de ieșire la Marea Neagră, cu porturile de unde plecau grânele
    ucrainene în întreaga lume. Astfel că, împotriva oricărei convenții, înțelegere
    și tratat internațional, Rusia a declarat că va ataca orice navă ucraineană.
    Cele ce transportă grâne de export par a fi pe lista priorităților Rusiei în
    politica sa din Marea Neagră. De la 18 iulie, Rusia a anunțat că retrage
    garanțiile de navigație în siguranță în Marea Neagră și închide coridorul
    maritim umanitar. Acest anunț a venit la încheierea perioadei acordului mediat de
    Turcia, cu exact un an în urmă. La nivel internațional, agresiunea Rusiei
    împotriva Ucrainei a dus la creșterea prețului grânelor, dar acțiunea Uniunii
    Europene și coridorul negociat le-au restabilit.

    Anunțul Rusiei că va lovi
    orice navă care se îndreaptă spre porturile ucrainene a dus iar la creșterea
    prețurilor la grâu și porumb, pe bursele de profil. În acest context, poziția
    României, ca țară NATO și membră a Uniunii Europene în exportul grânelor
    ucrainene devină vitală. Practic, transferul grânelor pe cale rutieră, prin
    România, apoi prin portul Constanța nu a încetat niciodată, deși acordul din
    ultimul an a permis desfășurarea acestuia pe scară largă, direct din porturile
    legitime ale Ucrainei. Acum, amenințarea rusă transformă Marea Neagră într-o zonă
    cu un uriaș potențial exploziv, un pericol pentru echilibrul fragil al relației
    NATO-Rusia. Astfel, exportul unui produs agricol esențial pentru hrana a
    milioane de oameni devine pretextul unui joc geopolitic inflamant, parte a unui
    război absurd.

  • Sprijin românesc pentru Ucraina

    Sprijin românesc pentru Ucraina

    Ca stat vecin, România continuă să sprijine Ucraina, în contextul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva acesteia. Aflat la lucrările summit-ului Uniunea Europeană – Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene de la Bruxelles, șeful statului român, Klaus Iohannis, a confirmat, luni, că România va începe, luna viitoare, antrenamentele pentru ca piloţii ucraineni să poată manevra avioane de vânătoare F-16. Bucureștiul se alătură astfel altor aliaţi din NATO, care au început, deja, acest tip de antrenament.



    Potrivit președintelui, acest proces va fi unul de durată. Bucureștiul este interesat nu doar de momentul începerii antrenamentelor, ci şi de un rezultat bun în pregătirea piloţilor ucraineni, a mai precizat Klaus Iohannis: Este un proces care pentru noi este important şi este important să se menţină. Noi nu antrenăm piloţi din august până în septembrie, ci începem la sfârşitul acestei veri şi va fi un proiect care va ţine foarte mult. Interesul meu este să avem un proiect bine pregătit, solid, cu instructori foarte performanţi şi să avem, aici, un proiect de succes pentru Armata Românăˮ.



    Pe de altă parte, Klaus Iohannis a anunțat că jumătate din cerealele ucrainene s-au exportat prin România, iar acest proces va continua. El a făcut aceste precizări în condițiile în care Federaţia Rusă și-a anunţat ieșirea din Acordul privind exportul de cereale din Ucraina prin Marea Neagră. Este regretabil că acea iniţiativă, pentru care trebuie să vedem că s-au implicat foarte mulţi politicieni din toată lumea, pare a nu avea un viitor strălucitˮ, a afirmat liderul de la București. Noi credem că este important şi bine să fim noi de partea Ucrainei şi să sprijinim aceste exporturi, vom face aceste lucruri şi în continuare, pentru a preveni apariţia unor sincopeˮ, a punctat şeful statului.



    Acordul care garanta, de un an, acest export a expirat la miezul nopţii de luni spre marţi, termenul limită stabilit când a fost reînnoit ultima dată pentru două luni, în mai. Moscova a refuzat să prelungească acordul, semnat anul trecut, în iulie, cu Ucraina sub egida Naţiunilor Unite şi a Turciei, denunţând obstacolele în comerţul cu produse agricole ruseşti. Ultima navă care transporta cereale a fost inspectată, luni seara, la Istanbul.



    Acordul a permis, în pofida războiului, exportul a milioane de tone de cereale şi produse agricole ucrainene, importante pentru asigurarea siguranței alimentare mondiale. O consecință a expirării acestui acord o reprezintă creșterea semnificativă a cotației grâului. Analiștii sunt de părere că expirarea acordului va obliga Ucraina să exporte recolta din 2023 pe rute alternative spre porturile fluviale şi graniţa Uniunii Europene, în condiţiile în care costurile logistice sunt ridicate.






  • Subvenții egale pentru toți fermierii din UE

    Subvenții egale pentru toți fermierii din UE

    Agricultura este un domeniu economic important pentru statele
    UE, pentru care acestea primesc fonduri europene prin intermediul Politicii
    Agricole Comune. Aceste fonduri susțin direct agricultorii prin Fondul european
    de garantare agricolă, dar și zonele rurale, acțiunea pentru climă și gestiunea
    resurselor naturale prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Performanța
    PAC depinde de importanța unei producții agricole comune
    puternice.

    Europarlamentarul român, Daniel Buda a declarat în cadrul Comisiei
    pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală că UE
    nu ar avea un sector agricol durabil fără un instrument PAC puternic,
    dar evident că există un impact diferit
    în funcție de nivelul subvențiilor care se dau în fiecare țară, pentru că,
    astăzi există un nivel de subvenție diferențiat în diverse state ale Uniunii
    Europene, în condițiile în care fermierii au aceleași costuri de înființare a culturilor,
    indiferent că discutăm de state precum Franța, Germania, România sau Ungaria, iar
    prețurile sunt la fel. În cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare
    Rurală europarlamentarul Daniel Buda, a precizat că este crucial ca toți
    fermierii din UE sa aibă parte de același nivel de subvenționare.




    Ne confruntăm astăzi cu o serie de provocări
    în sectorul agricol, plecând de la ceea ce înseamnă această provocare și anume
    importul de cereale din Ucraina în unele state, care creează perturbări majore
    în unele zone ale Uniunii Europene, până la ceea ce înseamnă nevoia de
    asigurare a securității alimentare la nivelul Uniunii Europene și, în același
    timp, și la nivelul întregului glob pământesc. Securitatea alimentară trebuie
    să fie văzută sub două aspecte, în primul rând cantitativ, dar, pe de altă
    parte, evident și din punct de vedere al accesibilității ca și preț, pentru că
    vedem că alimentele sunt din ce în ce mai scumpe și ele sunt inaccesibile chiar
    și pentru consumatorii din Uniunea Europeană. În
    mod paradoxal, vreau să vă spun că subvențiile cele mai mici în momentul de
    față se află în statele aflate în proximitatea războiului cu Ucraina, ceea ce
    creează dificultăți și mai mari și de aceea cred că ar fi o chestiune de
    politică, să asigurăm același nivel de
    subvenționare până în 2027 și să cerem consiliului să aibă în vedere ca în cadrul
    financiar multianual să prindă această prevedere.




  • Scutire de taxe vamale pentru Ucraina

    Scutire de taxe vamale pentru Ucraina

    Pentru
    a sprijini economia ucraineană grav afectată
    de invazia Rusiei, miniştrii europeni ai Comerţului au adoptat, joi, propunerea
    Comisiei de a prelungi pentru încă un an facilităţile acordate la export Kievului.
    Astfel, toate taxele vamale sunt anulate, iar măsura este valabilă până în
    iunie anul viitor.

    Prin reînnoirea acestor măsuri, UE continuă să îşi
    demonstreze sprijinul politic şi economic de neclintit pentru Ucraina    , a
    precizat Bruxelles-ul, care a întărit că această
    formă de sprijin, conjugată cu cele militară, financiară şi umanitară, este
    esenţială pentru redresarea ţării pe termen lung. Comisia Europeană a declarat
    că ridicarea continuă a restricţiilor va contribui la atenuarea situaţiei
    dificile cu care se confruntă producătorii şi exportatorii ucraineni     pe
    fondul invaziei Rusiei. Măsurile adoptate vizează atât sectorul fructelor şi
    legumelor, cât şi pe cel al produselor agricole, inclusiv cele procesate.

    Pentru
    că anumite efecte ale acestei decizii influenţează dramatic mai multe sectoare
    economice din ţări membre, cum ar fi agricultura, în pachet au fost incluse şi
    măsuri care să protejeze aceste sectoare.

    Liderii UE fac apel la solidaritate
    din partea societăţii europene şi spun că în timp ce spaţiul comunitar plăteşte
    cu bani acest ajutor pentru Kievul afectat de război, ucrainienii plătesc atât
    economic, cât şi cu vieţi omeneşti din cauza conflictului provocat de Moscova.

    Amintim
    că suspendarea tuturor tarifelor vamale pentru exporturile Ucrainei în UE a
    declanşat plângeri din partea organizaţiilor fermierilor din cinci țări
    europene, printre care și România, pe motiv că fac concurenţă neloaială
    cerealelor produse în fiecare stat, supuse taxelor şi normelor sanitare în
    vigoare. Aceste nemulţumiri au culminat cu decizia luată, luna trecută, de
    Polonia şi Ungaria de a interzice unele importuri de cereale din Ucraina. Mai
    mult, la începutul săptămânii, câteva sute de agricultori din ţările europene
    vecine Ucrainei, inclusiv din România, au protestat la Bruxelles, cerând măsuri
    pentru a evita falimentul a mii de fermieri. Cei români, de pildă, au reclamat
    că fiind accesibile la preţuri mai mici decât cerealele pe care le produc sau
    comercializează ei, cerealele ucrainene devin mult mai atractive pentru traderi
    sau producători din sectorul agro-alimentar.

    În context, Comisia Europeană a
    suplimentat cu 100 de milioane de euro sprijinul acordat fermierilor din cele cinci
    state cele mai afectate (Ungaria, Polonia, Bulgaria, România şi Slovacia). Din această sumă, României i-ar reveni
    aproape 30 de milioane de euro.


  • Decizii europene privind produsele agricole ucrainene

    Decizii europene privind produsele agricole ucrainene

    Comisia
    Europeană a adoptat măsuri preventive excepţionale şi temporare privind
    importurile unui număr limitat de produse din Ucraina. Măsurile, a precizat
    executivul comunitar, sunt necesare având în vedere circumstanţele excepţionale
    ale blocajelor logistice grave cu care se confruntă cinci state membre ale
    Uniunii: Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia. Sunt vizate doar
    patru produse agricole – grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea soarelui.
    Măsurile au intrat în vigoare marţi şi vor dura până la 5 iunie 2023. În
    această perioadă, grâul, porumbul, rapiţa şi seminţele de floarea soarelui
    originare din Ucraina pot continua să circule liber în toate statele membre ale
    Uniunii Europene, cu excepţia celor cinci ţari menţionate, unde importul de
    cereale ieftine ucrainene a provocat fermierilor autohtoni pierderi
    semnificative. Numai în România, pierderile producătorilor sunt de ordinul
    sutelor de milioane de euro. Chiar şi aşa, autorităţile de la Bucureşti nu au
    adoptat, asemenea celorlalte state europene din prima linie, măsuri unilaterale
    precum interzicerea tranzitului şi importului de cereale ucrainene.

    Potrivit
    deciziei adoptate de Comisia Europeană, produsele pot continua să circule sau
    să tranziteze Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia prin intermediul
    unui regim de tranzit vamal comun sau să ajungă într-o ţară sau un teritoriu
    din afara UE. În paralel, Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia s-au angajat
    să-şi ridice măsurile unilaterale cu privire la grâu, porumb, rapiţă şi seminţe
    de floarea soarelui şi orice alte produse care provin din Ucraina. În timp ce
    răspund preocupărilor fermierilor din acele state membre învecinate cu Ucraina,
    măsurile susţin angajamentul ferm al Uniunii de a sprijini Ucraina şi de a
    prezerva capacităţile sale de a-şi exporta cerealele, care sunt esenţiale
    pentru a hrăni lumea şi a menţine preţurile la alimente scăzute, în faţa
    dificultăţilor uriaşe cauzate de agresiunea rusă, subliniază Comisia Europeană.
    Aceste măsuri fac parte din pachetul general de sprijin pe care îl propune
    Comisia şi vor fi completate cu un sprijin financiar pentru fermierii din cele
    cinci state membre şi cu măsuri suplimentare pentru a facilita tranzitul
    exporturilor de cereale ucrainene prin intermediul căilor de solidaritate către
    alte state membre UE şi ţări terţe. Comisia este pregătită să reimpună măsuri
    preventive după expirarea actualului Regulament privind măsurile comerciale
    autonome la 5 iunie, atâta timp cât situaţia excepţională continuă.

    La
    Bucureşti, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunţat că România va mai
    primi aproape 30 de milioane de euro de la Comisia Europeană, în plus faţă de
    cele 10 milioane deja acordate, pentru sprijinirea fermierilor afectaţi de
    importurile de cereale ieftine din Ucraina. Ministrul a fost aspru criticat de
    opoziţie, care i-a reproşat că nu s-ar fi zbătut pentru ca producătorii românii
    să primească sume compensatorii corecte din partea Uniunii. Fondurile extrem de
    mici alocate iniţial României au provocat nemulţumirea fermierilor care au
    solicitat un mecanism real de sprijin pentru agricultori.


  • România și produsele agricole ucrainene

    România și produsele agricole ucrainene

    Războiul ruso-ucrainean naște controverse și prin prisma produselor agricole din țara vecină. Din cauza conflictului armat care a dus la blocarea unor rute de comercializare, Ucraina s-a văzuit nevoită să apeleze la ajutorul țărilor europene. De la debutul invaziei ruseşti, în luna februarie a anului trecut şi până acum, Kievul şi-a majorat exporturile prin cele trei porturi ale sale de la Dunăre până la 1,5 milioane de tone de cereale pe lună. Fermierii din România, dar și din alte state din estul Europei sunt afectați de importurile ieftine, afirmând că sunt aproape în pragul falimentului, întrucât nu pot face față acestei concurențe. Fermierii români, care au protestat recent, acuză că pierderile lor se ridică la peste 200 de milioane de euro din cauza importurilor de cereale din Ucraina, care sunt mai ieftine cu aproximativ 100 euro pe tonă.

    Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, cinci ţări și anume România, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au solicitat sprijin suplimentar pentru fermierii afectaţi de produsele agricole ucrainene ieftine şi inclusiv reintroducerea taxelor vamale pentru produsele agricole din Ucraina. Ulterior, patru dintre acestea, Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Slovacia, au anunţat suspendarea importurilor de cereale şi alte produse agricole din această ţară. România este singurul stat vecin Ucrainei care mai permite importul de produse agricole din această țară. Totuși, autorităţile române au început să controleze calitatea cerealelor care intră pe teritoriul ţării, să sigileze şi să monitorizeze transporturile care se află în tranzit.

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat că Bucureștiul nu a decis blocarea importurilor de produse agricole din Ucraina deoarece, în adoptarea unor măsuri în actualul context, trebuie avut în vedere întregul ansamblu de consecinţe pe care îl produc.

    La rândul său, ministrul român al Agriculturii, Petre Daea, s-a intâlnit, săptămâna trecută, cu omologul ucrainean, Mikola Solski, cu care a convenit să ţină legătura, săptămânal, cu privire la cantităţile care ar urma să iasă din Ucraina, în încercarea de a limita importurile. Petre Daea ainsistat asupra faptului că este important ca orice decizie referitoare la restricţionarea importurilor ucrainiene să fie luată de comun acord cu Bruxellesul și nu unilateral, așa cum au procedat Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria.

    S-a impus a se ridica aceste decizii în aşa fel încât Comisia să poată intra în jocul legitim de a stabili regulile care să protejeze fermierii noştri şi suntem solidari şi cu fermierii din celelalte ţăriˮ, a mai spus ministrul Daea.

    Comisia Europeană a anunţat că va pune la dispoziţia fermierilor din Europa Centrală şi de Est, afectaţi de afluxul produselor agricole ieftine din Ucraina, un ajutor suplimentar de 100 de milioane de euro. A fost evocată şi posibilitatea interzicerii importului unor anumite categorii de produse din Ucraina.


  • Ajutoare pentru fermieri

    Ajutoare pentru fermieri

    La graniţele de vest ale Ucrainei invadate de trupele ruse începe
    să se contureze ceea ce comentatorii numesc o geopolitică a cerealelor. Uniunea Europeană suspendase, încă din mai
    2022, timp de un an, taxele vamale pentru toate produsele importate din
    Ucraina. Statele europene învecinate au înregistrat un aflux masiv de porumb,
    grâu sau floarea-soarelui, saturarea silozurilor și scăderea prețurilor pe
    piețele locale, ceea ce a condus la proteste ale fermierilor. România a rămas singura ţară vecină cu Ucraina care mai permite
    importul de grâne de acolo. Altminteri susţinătoare ferme ale Kievului, Polonia
    şi Slovacia au interzis intrarea de cereale din Ucraina, pentru a-i proteja pe
    producătorii locali. Mai la sud, Bulgaria a anunţat că va introduce o măsură
    similară peste câteva zile. Corespondentul Radio România la Sofia precizează că
    motivul principal este că în ultimul an, contrar concepţiei aşa-numitelor
    coridoare de solidaritate cu Ucraina, volume semnificative de alimente
    au rămas în ţară şi au perturbat lanţurile de producţie şi de comerţ. În mod
    tradiţional prietenoasă cu ruşii şi aflată în raporturi reci cu ucrainenii, Ungaria
    a interzis şi importurile de miere şi de anumite produse din carne din Ucraina
    până pe 30 iunie.

    Fermierii români, care au protestat la rândul lor, spun că
    pierderile se ridică la peste 200 de milioane de euro, din cauza importurilor
    de cereale din ţara vecină, mai ieftine cu aproximativ 100 de euro pe
    tonă. Confruntat cu nemulţumirea crescândă a propriilor cetăţeni, dar şi
    atent să nu irite Bruxellesul, care a calificat drept inacceptabile măsurile
    decise de polonezi, slovaci sau unguri, Guvernul de la Bucureşti promite să
    acopere o parte din pierderi. Executivul a anunţat că fermierii afectaţi de
    importurile de cereale ieftine din Ucraina vor primi de la buget un ajutor de
    10 milioane de euro. Suma se adaugă celor 10 milioane de euro acordate până
    acum de Comisia Europeană. În total, peste 20 de milioane de euro vor fi
    acordaţi producătorilor agricoli din acest sector, pentru cheltuieli angajate
    cu depozitarea producţiei de grâu din recolta anului trecut. Fermierii pot
    depune documentele necesare la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură,
    la 15 zile după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. Întrebat dacă
    guvernanţii pregătesc un act care să suspende temporar importul de cereale din
    Ucraina, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, a declarat că
    România a ales să respecte normele europene, ceea ce i-ar oferi o poziţie
    favorabilă de negociere. Între timp, Comisia Europeană a anunţat un al doilea
    pachet de sprijin pentru fermieri, de 100 de milioane de euro, bani care se vor
    împărţiţi între cele cinci state afectate.

  • Jurnal românesc – 29.03.2023

    Jurnal românesc – 29.03.2023

    Asociaţia
    Naţională a Producătorilor de Cereale din Bulgaria organizează, în perioada 29
    – 31 martie, activităţi de protest în zona punctelor de control la trecerea
    frontierei Kardam – Negru Vodă, Silistra ferry – Ostrov, Ruse – Giurgiu şi
    Vidin – Calafat, inclusiv prin blocarea cu tehnică agricolă a accesului auto,
    dar şi a circulaţiei rutiere pe drumurile naţionale sau europene adiacente. În
    acest context, Bucureştiul le recomandă cetăţenilor români să urmărească cu
    atenţie situaţia din zonele respective, iar şoferii să respecte strict
    semnalizarea rutieră temporară şi indicaţiile organelor de control aflate la
    faţa locului. Turiştilor români le este recomandat să se asigure că deţin
    suficiente resurse de combustibil, apă şi alimente şi că menţin în stare de
    funcţionare mijloacele mobile de comunicare, iar firmelor româneşti de
    transport internaţional să ia măsurile adecvate în vederea organizării
    temeinice a traseelor şi să se asigure că deţin resurse suficiente de apă şi
    alimente pentru persoanele transportate. Cetăţenii români pot solicita
    asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia +35
    929 71 28 58 şi +35 929 73 35 10. Pentru situaţii de urgenţă, conaţionalii au
    la dispoziţie linia telefonică specială a misiunii diplomatice +35 987 944 07
    58.




    Expoziţia de
    fotografie Bucureşti – micul Paris, organizată de Ambasada României
    în Uzbekistan, este deschisă la sediul reprezentanţei diplomatice româneşti la
    Taşkent. Manifestarea reuneşte 22 de fotografii din arhivele Agenţiei de Presă
    Agerpres, cu imagini reprezentative ale capitalei României datând din perioada
    1929-1939. La vernisaj, ambasadorul României la Taşkent, Daniel Cristian
    Ciobanu, a susţinut o alocuţiune în limba franceză, în cadrul căreia a
    prezentat importanţa prezenţei active a României în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.
    Evenimentul face parte din seria de manifestări consacrate Săptămânii
    Francofoniei, organizată între 24 şi 31 martie de Ambasada Franţei, în
    colaborare cu Alianţa Franceză şi cu ambasadele ţărilor membre ale Organizaţiei
    Internaţionale a Francofoniei acreditate în Uzbekistan. Expoziţia
    Bucureşti – micul Paris poate fi vizitată până la 31 martie.




    Cele mai
    importante producţii cinematografice româneşti ale anului 2022 sunt prezentate,
    în perioada 29 martie – 2 aprilie, în cadrul celei de-a 2-a ediţii a
    Festivalului de film românesc de la Nantes. Cu acest prilej, sunt prezentate
    peliculele R.M.N. de Cristian Mungiu, Radio Metronom de
    Alexandru Belc și Miracol de Bogdan Apetrii. Programul festivalului
    mai propune opt lungmetraje, trei scurtmetraje realizate de regizorii Bogdan
    Naumovici, Bogdan Muresanu şi Constantin Popescu, o sesiune de inițiere în
    limba română prin cinema pentru copii şi masterclass-uri cu actrița Orsolya
    Moldovan, realizatoarea Eva Pervolovici și cineastul franco-român Horea Lapteș.
    Evenimentul este organizat de Centrul cultural franco-român de la Nantes în
    parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Paris, pentru a marca 30 de ani
    de la aderarea României la Organizația Internațională a Francofoniei.




    A 6-a ediție a
    Festivalului Cultural Ro-Mania va avea loc pe Coasta de Azur în oraşul francez
    Villeneuve-Loubet, la 1 şi 2 aprilie. Evenimentul este organizat de Consulatul
    Onorific al României de la Nisa, cu susţinerea Ambasadei României în Franţa, a
    Institutului Cultural Român şi a Centrului Național al Cinematografiei.
    Programul manifestării cuprinde conferinţe, ateliere de gastronomie şi filme.
    Astfel, vor fi proiectate peliculele Miracol de Bogdan Apetri,
    Eroii de la Podul Jiului de Silviu Tripăduş, Metronom
    de Alexandru Belc, R.M.N. de Cristian Mungiu, Domnişoara
    Christina de Alexandru Maftei şi Scara de Vlad Păunescu. De
    asemenea, actriţa Maia Morgenstern şi regizoarea Mihaela Mihai vor prezenta
    filmul Mihai-Viteazul, care va avea premiera absolută în Franţa.




    Asociația
    Cultura Mater, cu sprijinul Parohiei Ortodoxe Române din Asturias, organizează
    la 1 aprilie a doua ediţie a Atelierului de încondeiat ouă.
    Evenimentul este dedicat copiilor născuți în regiunea spaniolă Asturias şi are
    drept scop familiarizarea acestora cu tradițiile și obiceiurile româneşti de
    Paşte. Proiectul, care va avea loc la Biserica Sfântul Antonie cel Mare
    din Gijon, este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni.


  • Bani europeni pentru fermierii români

    Bani europeni pentru fermierii români

    După mai bine de un an și jumătate în care ministerul Agriculturii de la București s-a consultat cu reprezentanţii organizaţiilor publice şi private din domeniu și a redactat 1.900 de pagini pentru Planul Naţional Strategic 2023 – 2027, fermierii români și agricultura românească vor beneficia de ajutor. Comisia Europeană a aprobat Planul în valoare de aproape 16 miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 10 miliarde de euro reprezintă plăţi directe şi intervenţii sectoriale, iar restul vor fi alocaţi pentru dezvoltare rurală.


    Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, Planul României urmăreşte îmbunătăţirea mijloacelor de subzistenţă ale fermierilor şi a competitivităţii lor. România utilizează circa 40% din bugetul său pentru dezvoltare rurală pentru a încuraja practici ecologice în zonele cu valoare naturală ridicată, în scopul protejării biodiversităţii. Iar pentru a menţine atractivitatea zonelor rurale din România, planul va sprijini crearea a peste 12.000 de locuri de muncă în aceste zone, cu finanţare pentru întreprinderi şi infrastructură. În plus, fermierii vor fi sprijiniţi să adopte noi inovaţii, de la agricultura de precizie la metodele de producţie agroecologice – promite ministrul.

    Petre Daea a mai declarat că în noul document a fost introdus un instrument de sprijin pentru fermierii cu pierderi, prin care se acordă despăgubiri în caz de calamităţi, suma totală alocată fiind de aproape 400 de milioane de euro. Potrivit lui, acest instrument de sprijin trebuie să se realizeze urgent, printr-un calendar foarte strict, iar termenul de finalizare prevăzut este trimestrul al treilea al anului viitor.

    Până la finalul anului, însă, Petre Daea promite că vor fi plătite fermierilor români despăgubirile pentru culturile afectate de secetă însămânţate în toamna anului trecut. El a recunoscut că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară.

    Acest lucru se vede și în producția de porumb a României, care este cea mai mică din ultimii 15 ani. Totuși, dă asigurări ministrul, producţia obţinută va asigura consumul intern, estimat la aproximativ 7 milioane de tone, existând şi disponibilitatea pentru export. Altfel stăteau lucrurile în 2021, când potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, România ocupa primul loc în UE atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, care se apropia de 15 milioane de tone.

    În ceea ce priveşte grâul, România a ocupat anul trecut locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu peste 10 milioane de tone, în condițiile în care consumul intern de grâu este estimat la 2,5 – 3 milioane de tone pe an.

    La producţia și suprafața cultivată de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în UE – potrivit datelor Institutului Național de Statistică.