Radio România Internațional

Tag: cereale

  • UE – mai mult ajutor pentru Ucraina

    UE – mai mult ajutor pentru Ucraina

    Uniunea Europeană îşi va intensifica eforturile pentru a acorda Ucrainei sprijin în restabilirea şi menţinerea furnizării de energie electrică şi agent termic, a declarat şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după valurile de atacuri ruseşti cu rachete împotriva infrastructurii critice ucrainene. Ea a anunţat că Uniunea ar urma să furnizeze 200 de transformatoare de dimensiuni medii şi un autotransformator mare din Lituania, un autotransformator de dimensiuni medii din Letonia şi 40 de generatoare grele din rezerva comunitară din România. Fiecare dintre aceste generatoare poate furniza energie electrică neîntreruptă unui spital de dimensiuni mici sau medii, a precizat Ursula von der Leyen şi a anunţat că forul comunitar lucrează la un nou hub energetic în Polonia pentru a permite donaţii de la terţi şi pentru a ajuta la livrarea acestora într-un mod coordonat în Ucraina, în special cu partenerii din G7.

    La summit-ul internaţional privind securitatea alimentară, organizat, la Kiev, sâmbătă, la 90 de ani de la genocidul de la Holodomor, preşedintele Volodimir Zelenski a iniţiat un program umanitar – Cereale din Ucraina – care prevede achiziționarea de către parteneri a produselor alimentare de la producătorii ucraineni și trimiterea lor în țările din Africa și Asia care se află în pragul foametei.

    La Holodomor, ocupaţia sovietică a supus poporul ucrainean la o foamete deliberată timp de aproape un an, iar acum Rusia foloseşte din nou alimentele ca armă, a spus preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

    Ca parte a agresiunii sale brutale împotriva Ucrainei, Rusia a distrus producția agricolă, a vizat silozurile de cereale și v-a blocat porturile. Astfel, Rusia privează țările cele mai vulnerabile din Africa, Orientul Mijlociu și Asia de accesul vital la alimente. Și apoi se folosește de dezinformare pentru a da vina pe alții pentru acțiunile sale josnice. Trebuie să continuăm să luptăm împotriva acestui lucru, a afirmat Ursula von der Leyen.

    Sâmbătă, Comisia Europeană a anunţat că va plăti transportul a 40 de mii de tone de cereale în cadrul programului umanitar Cereale din Ucraina.


  • Conectarea rețelelor feroviare din Ucraina și Republica Moldova la cele din UE

    Conectarea rețelelor feroviare din Ucraina și Republica Moldova la cele din UE

    Comisia Europeană inițiază un studiu de fezabilitate pentru a stabili modalitățile optime de conectare a rețelelor feroviare din Ucraina și Republica Moldova la rețeaua transeuropeană de transport.

    Ecartamentul căilor ferate utilizat în cea mai mare parte a Uniunii Europene este diferit de cel din Europa de Est, ceea ce îngreunează transportul de mărfuri în ambele direcții. O soluție la această problemă ar fi ca ecartamentul feroviar utilizat în UE să fie adoptat și în aceste țări vecine, din Polonia și România în Ucraina și Moldova.

    Studiul inițiat recent, reprezintă o etapă esențială a pregătirii pentru îmbunătățirea conectivității după război între UE, pe de o parte, și Ucraina și Republica Moldova, pe de altă parte.

    Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că acest studiu face parte din măsurile pe termen mediu și lung stabilite în Planul de acțiune privind culoarele de solidaritate. Totodată, este strâns legat și de propunerea prezentată de Comisie în iulie 2022 privind extinderea rețelei transeuropene de transport înspre Ucraina și Republica Moldova. În felul acesta, pregătim terenul pentru soluții pe termen mai lung, ajutând Ucraina să își organizeze schimburile comerciale de după război și eforturile de reconstrucție, a spus Adina Vălean.

    Serviciul de consultanță tehnică JASPERS din cadrul Băncii Europene de Investiții este responsabil de finalizarea studiului până în mai 2023, în strânsă cooperare cu toate țările în cauză.

    Potrivit statisticilor, în condiții normale, 75% din producția de cereale a Ucrainei este exportată, generând aproximativ 20% din veniturile naționale anuale din export. Înainte de război, porturile ucrainene de la Marea Neagră reprezentau 90% din exportul său de cereale și semințe oleaginoase. Aproximativ o treime din exporturi sunt destinate Europei, Chinei și, respectiv, Africii.

    De precizat că, încă din luna mai UE își propunea îmbunătățirea conectivității cu Ucraina pe termen mediu și stabilirea de noi conexiuni de infrastructură în cadrul reconstrucției Ucrainei.


  • Bani europeni pentru combaterea secetei

    Bani europeni pentru combaterea secetei

    UE solicită crearea unor planuri pentru secetă în
    zonele în care acestea sunt relevante. Prin legislația europeană pentru apă se
    pot găsi soluții pentru combaterea secetei. O gestiune durabilă a resurselor de
    apă va duce la o rezistență sporită la nivel european în ceea ce privește
    secetele. Secetele pot fi gestionate prin măsuri ad-hoc sau prin dezvoltarea
    unor planuri globale. Regulamentul cu privire la irigații oferă un cadru legal
    pentru măsurile alternative. Comisia Europeană va măsura și evalua utilizarea
    apei.

    Recent în plenul Parlamentului European de la Strasbourg a fost dezbătut
    acest subiect de o importanță deosebită pentru toate regiunile lumii și anume: Consecințele secetei,
    ale incendiilor și ale altor fenomene meteorologice extreme, punând accentul pe
    intensificarea eforturilor UE de combatere a schimbărilor climatice.


    În discursul său din plenul Parlamentului European,
    europarlamentarul Daniel Buda a subliniat că pentru a combate seceta este
    nevoie de investiții în tehnologii, iar investițiile presupun alocarea de bani
    europeni.




    De 500 de ani, Europa nu a mai cunoscut o
    astfel de secetă care a generat incendii, a afectat sectorul energetic, dar mai
    ales sectorul agricol. Seceta, creșterea prețurilor la energie, la
    îngrășăminte, rămânerea necontrolată a unor cantități însemnate de cereale din
    Ucraina în țările UE, vândute la prețuri neverosimil de mici pun presiune pe
    sectorul agricol.

    Fermierii din Europa sunt nevoiți să-și închidă
    fermele din cauza prețurilor de cost iar cei din sectorul zootehnic sunt
    nevoiți să-și ducă animalele la abator din lipsa furajelor distruse de secetă.

    Combaterea secetei presupune investiții în
    tehnologii care să permită o gestionare durabilă a apei, iar pentru asta este
    nevoie de bani europeni, domnule Comisar. Și mai rețineți un lucru, domnule
    Comisar! Fără bani noi în agricultură și fără investiții serioase în sistemele
    de irigații ne vom confrunta iar cu acest fenomen, în anii următori, riscând o
    criză alimentară care se va manifesta nu doar prin lipsa alimentelor, dar și
    prin faptul că vor deveni inaccesibile ca preț.


  • România şi tranzitul cerealelor din Ucraina

    România şi tranzitul cerealelor din Ucraina

    În contextul unor îngrijorări persistente cu privire la securitatea alimentară mondială, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, anunță că România a facilitat din februarie, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina vecină, tranzitul a peste cinci milioane de tone de cereale ucrainene. Duminică, de Ziua Mondială a Alimentaţiei, el a reafirmat angajamentul Bucureștiului de a reduce impactul războiului din Ucraina asupra securităţii alimentare la nivel mondial. Șeful diplomației române a solicitat extinderea acordului privind exportul de cereale prin porturile de la Marea Neagră încheiat în vară de Ucraina și Rusia cu Turcia şi ONU, care expiră în aproximativ o lună. Mai trebuie menționat că ajutorul României pentru țara vecină nu se oprește aici. În septembrie, România și Franța au semnat la Paris un acord în domeniul transporturilor, care va permite, de asemenea, sprijinirea exportului de cereale ucrainene.

    Iar președintele Klaus Iohannis a declarat, la Adunarea Generală a ONU de la New York, că şi capacitatea Portului Constanţa de la Marea Neagră, care este cel mai mare port pentru exportul grânelor din Ucraina, trebuie îmbunătăţită sau cel puţin adaptată condiţiilor actuale. Șeful statului şi-a exprimat, de asemenea, speranţa menţinerii înţelegerii privind tranzitul cerealelor din Ucraina pe Marea Neagră. Acordul, negociat de ONU şi de Turcia în iulie, a deschis calea Kievului pentru a-şi relua exporturile de cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, care fuseseră închise de la începerea invaziei ruse. În schimb, Moscova a obţinut garanţii pentru propriile sale exporturi de cereale şi îngrăşăminte.

    Potrivit Reuters, acordul a permis să se evite o criză alimentară mondială, având în vedere că Rusia şi Ucraina sunt două dintre cele mai mari exportatoare de cereale din lume, iar Rusia este primul exportator de îngrăşăminte. În baza acestei înțelegeri, toate navele care au părăsit porturile Ucrainei au fost verificate la Istanbul şi abia apoi şi-au continuat drumul către destinaţia finală. Totuși, Moscova și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de modul în care acordul este implementat, argumentând că întâmpină în continuare dificultăţi în a-şi vinde îngrăşămintele şi alimentele. Într-un interviu acordat Reuters, ambasadorul Rusiei pe lângă Naţiunile Unite la Geneva a declarat că Moscova a transmis miercuri o scrisoare care conține o listă de plângeri în acest sens secretarului general al ONU.

    Între timp, la Moscova au loc, zilele acestea, negocieri între partea rusă şi reprezentanţii ONU pentru extinderea acordului privind exportul cerealelor. Potrivit Kievului, în baza acordului semnat în vară, Ucraina a reușit să scoată din țară până acum aproape opt milioane de tone de grâne. Chiar și în aceste condiții, pe fondul războiului declanşat de Rusia, preţul grâului a crescut cu aproape o cincime în acest an, iar numărul persoanelor care suferă de foame severă la nivel global, din cauza creşterii preţurilor la alimente, este estimat la aproape cincizeci de milioane.


  • Acord româno-francez privind tranzitul cerealelor ucrainene

    Acord româno-francez privind tranzitul cerealelor ucrainene

    Franţa şi România vecină Ucrainei au încheiat un
    acord pentru facilitarea exporturilor de cereale ale Kievului. Documentul a
    fost semnat, la Paris, de ministrul francez al Transporturilor, Clément Beaune,
    şi de secretarul de stat român Ionel Scrioşteanu, de la Transporturi, în
    prezenţa ambasadorului Ucrainei în Franţa. Potrivit corespondentei Radio
    România la Paris, Franţa speră ca Ucraina să atingă din nou nivelul de
    exporturi dinainte de invazia trupelor ruse, declanşată pe 24 februarie, la
    ordinul preşedintelui Vladimir Putin. Atunci, Kievul putea livra lunar şase
    milioane de tone de cereale pe pieţele internaţionale. Potrivit acordului, Franţa
    vă sprijini România pentru a creşte fluxurile de cereale ucrainene prin
    porturile Constanţa, la Marea Neagră, Galaţi, la Dunăre, şi prin Canalul Sulina
    al Deltei. Autorităţile române vor lucra cu cele franceze pentru o mai bună
    dotare a punctelor de frontieră terestră dintre România şi Ucraina şi pentru
    creşterea numărului de vagoane de marfă care trec graniţa. O strategie pe
    termen mediu vizează coridoarele de transport care fac legătura între cele două
    ţări, inclusiv pe acelea care traversează Republica Moldova, enclavă între
    România şi Ucraina.

    Ministrul Clément Beaune: Acordul
    cu România îi va permite Ucrainei să trimită mai multe cereale către Europa şi
    către ţări în curs de dezvoltare, în special cele din zona mediteraneană,
    confruntate cu probleme alimentare. Domnul Putin ar fi spus că doar 3% din
    cerealele ucrainene reexportate ajung în ţări în curs de dezvoltare. Este
    vorba, însă, de mult mai mult, peste o treime, ceea ce le permite unor ţări ca
    Egiptul sau altele să supravieţuiască, pentru că popoarele lor depind de
    cerealele ucrainene. Suntem mândri că datorită unei acţiuni europene am reuşit
    aproape să atingem nivelul de export de cereale pe care Ucraina îl avea înainte
    de război pe rutele terestre. Prin acordul cu România, Franţa va întări
    sprijinul ei pentru exportul de cereale pe cale maritimă, feroviară şi terestră
    către ţările care au nevoie de ele.

    Ambasadorul Ucrainei în Franţa, Vadim Omelcenko, a mulţumit pentru ceea ce a numit sprijinul
    concret, util şi eficient primit de ţara sa, sprijin care s-a intensificat
    semnificativ după vizita comună din iulie a preşedinţilor Emmanuel Macron şi
    Klaus Iohannis la Kiev. El a amintit că, după ce Rusia a invadat Ucraina,
    exporturile de cereale ucrainene au fost stopate aproape în întregime, pentru
    că porturile de la Marea Neagră au fost supuse unei blocade ermetice de flota
    militară rusă. Cum Putin e un personaj imprevizibil, europenii se tem acum că
    acordul convenit in iulie, la Istanbul, sub egida ONU şi cu medierea Turciei,
    prin care ruşii au permis transportul de grâu şi porumb prin porturile
    ucrainene, ar putea fi în pericol.


  • Implicarea UE în asigurarea securităţii alimentare în țările în curs de dezvoltare

    Implicarea UE în asigurarea securităţii alimentare în țările în curs de dezvoltare

    Insecuritatea alimentară moderată
    sau gravă crește de la an la an, la nivel mondial. În 2020, una din trei
    persoane de pe glob (adică 2,37 miliarde) nu a avut acces la alimente
    suficiente. Gravitatea și amploarea crizelor alimentare au crescut începând din
    2020 ca urmare a conflictelor, a șocurilor economice și a fenomenelor
    meteorologice extreme severe sau a unei combinații a acestor factori. Astfel,
    în 2021, aproape 193 de milioane de oameni s-au confruntat cu o insecuritate
    alimentară acută și au avut nevoie de asistență alimentară urgentă.

    Astăzi
    aflăm cum se implică Uniunea Europeană în combaterea insecurităţii alimentare
    în ţările în curs de dezvoltare. Îl ascultăm pe Janez Lenarčič, comisarul
    european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor.

    Am mobilizat fonduri
    de urgență de peste 620 de milioane EURO în asistență umanitară suplimentară,
    pe lângă alocările inițiale, iar acestea au o componentă alimentară importantă.
    Am mobilizat 225 de milioane EURO într-o facilitate alimentară și de reziliență,
    am organizat conferințe de angajare pentru Sahel, Cornul Africii și Siria.
    Aceste evenimente au contribuit la strângerea de fonduri și de la alți actori.

    În urma evaluării Comisiei, Consiliul a adoptat concluzii privind răspunsul
    Europei la insecuritatea alimentară globală. În acest fel, am stabilit cadrul
    pentru un răspuns comun din partea Uniunii Europene și a statelor sale membre
    în următoarele direcții de acțiune: în primul rând, o componentă de
    solidaritate pentru intensificarea ajutorului de urgență; în al doilea rând, o
    componentă de producție și reziliență pentru a extinde sprijinul pentru
    capacități de producție durabile; în al treilea rând, o componentă comercială
    pentru a scoate cereale din Ucraina; și în al patrulea rând, o componentă
    multilaterală care să integreze răspunsul nostru în parteneriate multilaterale
    eficiente.

    Președintele von der Leyen a anunțat recent o propunere de
    mobilizare a unei sume suplimentare de 600 de milioane EURO din rezervele
    Fondului European de Dezvoltare și această finanțare ar trebui să sprijine
    țările din Africa, Caraibe și Pacific pentru a lupta împotriva crizei
    alimentare. În eforturile noastre, trebuie să combinăm acțiunile pe termen
    scurt cu măsurile pe termen lung. Trebuie să sprijinim producția locală, să
    asigurăm accesul la alimente, în timp ce facem sistemele alimentare mai
    durabile și mai rezistente.


  • România are suficiente recolte

    România are suficiente recolte

    Cu circa 300 de mii de hectare afectate, până
    acum, de secetă, din cele 7 milioane cultivate cu cereale, România analizează
    cu atenție situația, pentru a fi pregătită pentru orice scenariu. Anul trecut,
    s-a înregistrat o recoltă record, care a inclus, de exemplu, 11,3 milioane de
    tone de grâu, dar în acest an recoltele au fost afectate de condiţiile
    meteorologice, iar costurile mari de producţie și-au spus și ele cuvântul.


    Zilele
    trecute, România a încheiat lucrările de recoltare a grâului, dar recolta este
    cu 15-18% mai mică decât în 2021, a anunţat ministrul român al Agriculturii,
    Petre Daea:

    Întreaga producție
    care a fost recoltată are trei destinații astăzi – păstrarea în magazii și în depozite,
    în așa fel încât producția să nu se deprecieze la fermieri, în depozitele pe
    care le au procesatorii în vederea transformării acesteia în făină și apoi pe
    drumul pâinii, să asigurăm populația și, evident, disponibilitățile către
    export.


    Potrivit ministrului Petre Daea, există suficient grâu pentru a
    acoperi necesarul intern al României – situat undeva la 2,5 – 3 milioane de
    tone – şi pentru a asigura chiar un surplus pentru export. În același timp,
    deși este vorba despre o cantitate ceva mai mică de grâu în recolta acestui an,
    calitatea acestuia este una superioară celui de anul trecut, a mai precizat
    ministrul. Datele centralizate arată că temperaturile ridicate şi seceta
    prelungită au afectat culturile în trei sferturi dintre județe, în special culturile
    de porumb şi floarea-soarelui, dar, potrivit prognozelor, producţiile vor face
    faţă cererii din piaţă.     În zonele afectate, recoltările au început mai devreme
    față de anul trecut.

    Recoltăm suprafeţele care au fost afectate de secetă,
    pentru că ele au ajuns la maturitatea de recoltare, în aşa fel încât să nu
    înregistrăm nicio pierdere, iar drumul florii-soarelui este spre unităţile de
    procesare,     a precizat Petre Daea.

    Iar pentru a veni în sprijinul fermierilor,
    ministerul a acordat posibilitatea celor afectaţi de seceta pedologică să
    schimbe destinaţia culturilor în hrană pentru animale.

    În plus, Ministerul
    Agriculturii pune la dispoziţia fermierilor un Ghid de bune practici agricole
    privind efectele schimbărilor climatice, pentru a face faţă provocărilor în
    contextul intensificării fenomenului de secetă severă. Schimbările climatice
    sunt o realitate, nu o ficţiune şi de aceea trebuie să folosim toate mijloacele
    de care dispunem în aşa fel încât nivelul producţiilor şi valorificarea
    superioară a acestora să influenţeze pozitiv sectorul economic al României,     spune
    Petre Daea.

    România este unul dintre cei mai mari exportatori de grâne în
    Uniunea Europeană şi este un exportator activ pentru Orientul Mijlociu,
    principalul importator fiind Egipt. Grânele româneşti sunt exportate prin
    portul principal al ţării, Constanţa, utilizat acum şi de Ucraina ca rută
    alternativă de export, după ce Rusia a impus o blocadă la Marea Neagră.



  • Asiguripseri guvernamentale mutrinda resursele

    Asiguripseri guvernamentale mutrinda resursele

    Petrolul easti ti păradz, gazlu easti ti geopolitică, diclara, tora ayoñea, un expertu tru probleme energhetiţi, mutrinda acţiunile ali Rusie tru conflictul dişcllisu – diplomatic, economic şi, tru esenţă, idiologic – cu Occidintul. Moscova năpoi dişcllisi ună ditru conductele pritu cari livra gaz ti Europa, ama Europa akicăsi că numata poati s-bagă besă pi gazul rusesc şi, nai ma puţăn ti ună majoritate calificată a statelor Uniunillei, niţi nu easti etic s-u facă după invazia rusă tru Ucraina. Easti furnîa ti cari UE mindueaşti, di ună parte, să-şi diversifică sursele di aprovizionare şi, di alantă, s’căndăsească statele membre s-ufilisească raţional şi s’economisească energie ti la iarnă.



    Perspectiva ñicurarilei consumlu di gaz amintă aduteri aminti duriroase a românilor cari acăţară sbăneadză coşmarul a añiloru ditu soni a dictaturăllei comuniste, când aroarea tru case era cvasigeneral. Vahi ti atea guvernanţăllii abordiază aestu subiect ndilicati cu nădie unu andrupătu, ama di ţifri. Premierul Nicolae Ciucă diclară că tru aestu kiro nu ari asparizmă că România nu va s’aibă gazul anănghisitu ti iarna yinitoare. Tru dipozite easti năstricutu nivelul di 1,6 miliardi di metri cubi, iara planlu pruveadi agiundzearea la 80% din capacitatea di stocari până la 1 di brumaru, cundille prim-ministrul:



    Noi lipsea ca până la 1 agustu s’agiundzemu la 46%, 57% la 1 yismăciuni, 66%, cara s’nu am alathusi, la 1 sumedru şi 80% la 1 di brumaru. Aşi cum spunu cifrele di adză, himu pisti procentele asumate şi la bitisita a stămânăllii tricute aveam 200 di milioane di metri cubi pisti aţea ti aveamu tru depozite tru idyea perioada a anlui tricut. Neise, nu ari tru aestăoară niţi ună turlie di asparizmă ca România s’nu aibă gazul anănghisitu ti iarna 2022-2023.”



    Misura di ñicurari a consumului, căftată di Uniune, easti una di precauţie, lugurseaşti Nicolae Ciucă. Xerea cronică adusi, ama nica ună provocari majoră, a curi guvernanţăllii suntu anănghisiţ să-lli apăndăsească: mira a culturilor di yipturi. Premierul a deadi, ama, asiguripseri, că ari duri gârnu ti consumul intern şi nica şi tră export. Nu ari itii ti găilipseari niţi la culturile di misuru şi floarea soarelui, spuni Nicolae Ciucă:



    Culturile di toamnă s’recoltează tora şi ditu ţifrili ţi li aprukemu rezultă multu limbidu că avem duri gărnu ti consumlu a nostu işiş, ti siminari şi avem gârnu şi ti s’exportămu. Tru ţi mutreaştu cultura a misurlui şi cultura di floarea-soarelui nu ari furñii di găilipseari, di itia că ari pi thimelliulu a datiloru statistice cantităţ duri asi tra s’putem s’avem asigurată hrana”.



    Easti borgea a cafi unlui guvern s’cilăstăsească ti asigurarea hranăllei, căldurăllii şi a energiei pi kiro di iarnă ti cetăţenii a văsilillei şi aesta adrămu tu aistu kiro, ălli isihăsi premierul conaţionalii.





    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Asigurări guvernamentale privind resursele

    Asigurări guvernamentale privind resursele

    Petrolul este despre bani, gazul este despre geopolitică, declara, recent, un expert în probleme energetice, referitor la acţiunile Rusiei în conflictul deschis – diplomatic, economic şi, în esenţă, ideologic – cu Occidentul. Moscova a redeschis una dintre conductele prin care livra gaz Europei, dar Europa a înţeles că nu se mai poate baza pe gazul rusesc şi, cel puţin pentru o majoritate calificată a statelor Uniunii, nici nu e etic să o facă după invazia rusă în Ucraina. Este motivul pentru care UE încearcă, pe de o parte, să-şi diversifice sursele de aprovizionare şi, pe de alta, să convingă statele membre să folosească raţional şi să economisească energie pentru la iarnă.



    Perspectiva reducerii consumului de gaz naşte amintiri dureroase românilor care au apucat să trăiască coşmarul ultimilor ani ai dictaturii comuniste, când frigul în case era cvasigeneral. Probabil de aceea guvernanţii abordează acest subiect delicat cu optimism, unul susţinut, totuşi, de cifre. Premierul Nicolae Ciucă a declarat că în momentul de faţă nu există temeri că România nu va avea gazul necesar pentru iarna viitoare. În depozite a fost depăşit, deja, nivelul de 1,6 miliarde de metri cubi, iar planul prevede atingerea a 80% din capacitatea de stocare până la 1 noiembrie, a precizat prim-ministrul:



    Noi ar fi trebuit ca până la 1 august să ajungem la 46%, 57% la 1 septembrie, 66%, dacă nu mă înşel, la 1 octombrie şi 80% la 1 noiembrie. Aşa cum arată cifrele de astăzi, suntem peste procentele asumate şi la sfârşitul săptămânii trecute aveam 200 de milioane de metri cubi peste ceea ce aveam în depozite în perioada similară a anului trecut. Ca atare, nu există în momentul de faţă niciun fel de temere ca România să nu aibă gazul necesar pentru iarna 2022-2023.”



    Măsura de reducere a consumului, cerută de Uniune, este una de precauţie, consideră Nicolae Ciucă. Seceta cronică a mai născut, însă, o provocare majoră, căreia guvernanţii sunt nevoiţi să-i răspundă: soarta culturilor de cereale. Premierul a dat, însă, asigurări, că există suficient grâu pentru consumul intern şi chiar pentru export. Nu sunt motive de îngrijorare nici la culturile de porumb şi floarea soarelui, spune Nicolae Ciucă:



    Culturile de toamnă se recoltează acum şi din cifrele pe care le-am primit rezultă foarte clar că avem suficient grâu pentru consum propriu, pentru însămânţat şi avem grâu şi pentru a exporta. În ceea ce priveşte cultura porumbului şi cultura de floarea-soarelui nu există motive de îngrijorare, pentru că există în baza datelor statistice cantităţi suficiente astfel încât să putem să avem asigurată hrana”.



    Este sarcina fiecărui guvern să se preocupe de asigurarea hranei, căldurii şi a energiei pe timp de iarnă pentru cetăţenii ţării şi asta facem în momentul de faţă, şi-a liniştit premierul conaţionalii.






  • Efectele războiului din Ucraina

    Efectele războiului din Ucraina

    Războiul din Ucraina va influenţa negativ, anul acesta, creşterea economică mondială, dar şi inflaţia, iar procesul se va prelungi şi anul viitor, avertizează Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

    În ultimul său raport privind perspectivele economiei mondiale, Organizaţia nu exclude chiar o agravare a situaţiei, precum şi apariţia altor şocuri care să bulverseze ordinea economică. OCDE, care reuneşte 38 de ţări dezvoltate şi cu economii în expansiune din întreaga lume, şi-a amânat raportul anual privind previziunile economice, publicat de obicei în luna martie, din cauza agresiunii declanşate de Rusia asupra Ucrainei pe 24 februarie, motivul acestei amânări fiind incertitudinea privind evoluţia şi efectele economice ale conflictului.


    OCDE prognozează o creştere a economiei mondiale de 3% faţă de 4,5%,cât era previziunea anterioară. Anul viitor, creşterea ar urma să încetinească şi mai mult, situându-se la 2,8% faţă de 3,2%, cât era prognozat. În acelaşi timp, inflaţia va apăsa greu asupra economiilor şi a puterii de cumpărare a populaţiei, pentru că se aşteaptă ca ea să ajungă la 8,5% la nivel mondial, o valoare dublă faţă de estimările anterioare.


    Criza umanitară se desfăşoară sub ochii noştri, lăsând în urmă mii de morţi, forţând milioane de refugiaţi să îşi părăsească casele şi ameninţând redresarea economică pe care toţi o aşteptam după doi ani de pandemie, se arată în raport.


    Influenţa majoră a Rusiei şi a Ucrainei asupra economiei mondiale este dată de rolul pe care ele îl joacă în calitate de furnizor de materii prime pe mai multe pieţe. Împreună, cele două ţări reprezintă aproape 30% din exportul mondial de grâu, 15% pentru porumb, 20% pentru îngrăşăminte agricole, minerale şi gaze naturale şi 11% pentru exportul de petrol. Apoi, lanţurile de aprovizionare mondiale sunt tributare exporturilor ruseşti şi ucrainene de metale şi gaze rare. Preţurile tuturor acestor materii prime au crescut după declanşarea războiului, cu consecinţe grave asupra economiilor multor ţări. Oprirea pur şi simplu a exporturilor de grâu ar putea avea ca efect o penurie alimentară severă care să ducă la adevărate catastrofe umanitare în unele ţări în curs de dezvoltare. În plus, criza de îngrăşăminte pentru culturile agricole va avea ca efect producţii scăzute, ceea ce va amplifica criza alimentară.


    Dependentă în mare măsură de importurile masive de energie din Rusia, UE va fi cea mai afectată de consecinţele conflictului de la graniţele sale. În raportul OCDE, zona euro ar urma să înregistreze o creştere de 2,6% anul acesta şi de 1,6 în 2023, după ce, anterior, previziona mai mult decât dublu. O potenţială oprire bruscă a livrărilor de gaze ruseşti către Europa, o creştere continuă a preţurilor la energie sau perturbări ale lanţurilor de aprovizionare ar putea avea efecte devastatoare asupra economiilor europene. Explozia inflaţiei ar putea duce la majorări bruşte ale ratelor dobânzilor de către băncile centrale, ameninţând şi mai mult redresarea economică deja instabilă, conchide raportul.


  • Noi estimări privind inflaţia

    Noi estimări privind inflaţia

    Radiografia perioadei arată o Românie în care inflația, care mătură, de altfel întrega lume, diminuează tot mai mult veniturile românilor. Cu aceeași bani pot fi cumpărate de la zi la zi tot mai puține produse, iar estimările specialiștilor sunt că urmează o perioadă economică și mai dificilă. Cum se poziţionează inflaţia din România în contextul global? Inflaţia a crescut în februarie 2022 şi a ajuns la 8,5. Este o creştere relativ mică faţă de luna precedentă şi semnificativ mai scăzută decât în alte ţări din regiune. Ţările baltice, deşi sunt în zona euro, au o inflaţie între 11% şi 14%, Polonia şi Bulgaria, Cehia deja au peste 9%. România este, alături de Ungaria și Belgia, la mijlocul clasamentului ţărilor din UE. Aceasta, în condiţiile în care, anul trecut, România era ţara cu inflaţia cea mai ridicată din UE, arăta, recent, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, într-un articol postat pe blogul OpiniiBNR.ro. Prognoza Băncii Centrale de la București este că rata inflației va depăși, însă, estimarea anterioară – oricum mare, de 11% la jumătatea anului – cauzele fiind legate de majorările prețurilor la combustibili, energie și cereale, un cost pe care îl plătim ca urmare a războiului din Ucraina, a explicat la Radio România, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR

    Pe de o parte, vedem în spaţiul public că se anunţă măsuri privind compensarea şi plafonarea preţurilor la energie şi preţurile energetice au un impact major în rata inflaţiei. Prelungirea măsurilor de compensare şi plafonare ar coborî prognoza privind inflaţia, însă tot după publicarea prognozei a apărut şi conflictul din Ucraina, conflict de pe urma căruia vedem preţuri la petrol mai mari, preţuri la gaze mai mari, vedem potenţiale probleme în lanţurile de producţie. Foarte important pentru inflaţia de bază, vedem preţuri la cereale mai mari. Noi trebuie să ne refacem calculele în acest moment. Vedem mai degrabă o mică încetinire în activitatea economică, dar rata de creştere rămâne pozitivă, şi o anumită presiune în sus, dacă ar fi să ne uităm la rata inflaţiei.

    Banca Centrală luptă cu inflaţia, dar şi cu agitaţia, cu panica din această perioadă plină de incertitudini, mai spune Cristian Popa, care adaugă că BNR controlează situația, care nu este una tocmai uşoară. În ceea ce priveşte dobânzile reprezentantul Băncii Naţionale a României subliniază faptul că în acest moment dobânda cheie este la nivelul de dinainte de pandemie. Este de aşteptat, însă, ca Banca Centrală să majoreze din nou dobânda de referinţă în încercarea de a ţine lucrurile sub control. Pe de altă parte, creşterea economică a României, estimată pentru acest an, este situată între 2% şi 2,5%, faţă de 4%, înainte de începerea conflictului din Ucraina.


  • Agricultura europeană se bazează pe progres și pe inovație

    Agricultura europeană se bazează pe progres și pe inovație

    La finalul anului de piață curent, se estimează că importurile de porumb ale UE vor depăși 23 de milioane de tone, mai mult cu 35% față de ultima campanie, care deja înregistrase o ascensiune rapidă a volumelor. Se vor încheia, astfel, trei campanii în care UE a devenit cel mai mare importator de porumb de pe Planetă. În paralel, din cauza lipsei de competitivitate, producția de porumb europeană se erodează: între 2012 și 2018, suprafața cultivată s-a diminuat cu 1,5 milioane de hectare, ajungându-se ca astăzi importurile să asigure 27% din consumul UE. Membrii Confederației Europene a Producătorilor de Porumb, reuniți la Bruxelles, atrag atenția că sunt, astfel, afectate situația macroeconomică a UE, prin dezechilibrarea balanței comerciale, și interesele consumatorilor europeni, care aspiră la hrană din producție locală, de calitate și durabilă, pe când porumbul importat, în mare parte din Ucraina, Brazilia și Canada, nu se supune acelorași standarde de producție impuse de UE propriilor agricultori (de exemplu, restricțiile privind utilizarea neonicotinoidelor, a atrazinei sau a OMG-urilor).


    Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a declarat: S-a lansat platforma «Agricultură și progres», o platformă care reunește actorii din diferite domenii din sectorul agricol. Sperăm să se tragă un semnal de alarmă prin această platformă, pe orice subiect legat de inovație și dezvoltare în agricultură. Considerăm că, în acest moment, fermierii europeni sunt vitregiți din acest punct de vedere, nu li se dau toate instrumentele de care ar beneficia în ceea ce privește producția agricolă performantă și durabilă, în același timp.

    Măsuri de sprijin al producătorilor din UE pot fi luate în cadrul reformei Politicii Agricole Comune (PAC) astfel: să se aloce minimum 60% din anvelopa primului pilon pentru plata de bază; să se limiteze condiționalitatea la cerințele actuale și să se considere ca eligibilă orice practică alternativă la rotația culturilor care contribuie în mod eficient la calitatea solurilor; să se limiteze transferurile de la primul la cel de-al doilea pilon la 15%, pentru consistență în sprijinul acordat de statele membre; să se prevadă alocarea unui procent de 30% din pilonul 2 pentru gestionarea riscurilor în vederea asigurării competitivității și a rezilienței exploatațiilor.


  • Producția de cereale în Uniunea Europeană

    Producția de cereale în Uniunea Europeană


    România se află în topul producției de cereale din Uniunea Europeană. Conform datelor publicate, luni, de Eurostat, primele două locuri la producţia de porumb boabe şi amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi, în 2017, sunt ocupate de Franţa (14,53 milioane de tone) şi România (14,32 milioane de tone).



    Deși a fost un an în care seceta a afectat puternic culturile de cereale, producția a crescut cu 2,7% față de 2016. Cele 28 de statate membre au produs 310 milioane de tone de cereale, aproximativ 12% din producţia globală.



    Grâul comun şi grâul spelta au reprezentat aproape jumătate din totalul recoltatei de cereale în 2017 (46%). Porumbul boabe şi amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi reprezintă 21% din recolta aceluiași an, urmate de orz (19%), ovăz, secară şi alte cereale (14%).



    Producţia de cereale a statelor membre UE în 2017 (grâu, secară şi alte cereale, orz, porumb, ovăz)


    ue-tari-produc-cereale-2017-eurostat.jpg



    Franţa, grânarul Europei



    Titlul de “grânar al Europei” este deținut de Franța care se află pe prima poziție din UE la producția de grâu comun şi grâu spelta din UE (36,5 milioane de tone), de orz (12,1 milioane de tone), porumb boabe şi amestec de porumb boabe şi ştiuleţi (14,5 milioane de tone).


    Polonia este în fruntea statelor europene la recoltele de secară şi alte cereale (2,9 milioane de tone) şi de ovăz (1,5 milioane de tone).




    Datele Eurostat pe 2017 mai arată că România a recoltat 27,13 milioane de tone de cereale, din care 10,01 milioane de tone grâu comun şi grâu spelta, 1,90 milioane de tone orz, 407.800 tone ovăz şi 28.160 tone de secară şi alte cereale.



    Petre Daea: România, prima în UE la floarea-soarelui



    Conform minsitrului român al Agriculturii, Petre Daea, producţia de cereale a crescut cu aproape 3 milioane de tone în 2018, iar ţara noastră şi-a păstrat prima poziţie la producţia de porumb , dar şi de floarea soarelui:



    “Producţia de cereale de anul acesta depăşeşte 30 de milioane de tone. La floarea soarelui am realizat peste 3,35 milioane de tone şi suntem pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), fiind cea mai mare producţie de până acum. La porumb mai avem de recoltat 0,5% din suprafaţă în judeţele din centrul tării, dar până în prezent am depăşit 18 milioane de tone. Şi la porumb suntem pe primul loc în UE”, a declarat Petre Daea pentru Agerpres.