Radio România Internațional

Tag: Cernauti

  • Artiştii Radio România, pe toate meridianele

    Artiştii Radio România, pe toate meridianele

    Turneul Flautul Fermecat, ediţia de primăvară,
    continuă în Japonia


    Periplul
    naţional şi internaţional din această primăvară al Flautului Fermecat,
    un proiect Radio România, cu flautistul Ion
    Bogdan Ştefănescu şi pianistul Horia
    Mihail continuă după succesele din luna martie de la Washington, DC şi de
    la New York. Primul eveniment a avut loc în ţară, la Alba Iulia, pe 24 mai.


    Cei
    doi muzicieni şi flautul de aur Muramatsu vor pleca în Japonia, pentru două
    recitaluri excepţionale. Primul va avea loc la Osaka, la una dintre cele mai
    importante săli de concert din Ţara Soarelui Răsare, Vega Hall, pe 2 iunie. În cadrul aceluiaşi spectacol, ca
    invitaţi, vor mai evolua violonistul Ciprian
    Marinescu şi violoncelistul Yutaka
    Hayashi.


    Cel
    de-al doilea recital va avea loc pe 4
    iunie, la Tokyo, la Muramatsu Hall, sala şcolii de muzică
    patronată de fabrica Muramatsu, care a creat flautul de aur special pentru Ion
    Bogdan Ştefănescu.


    Cei
    doi muzicieni vor exporta şi de data aceasta un program 100% românesc. Ei vor
    interpreta lucrări de Anton Pann, George Enescu, Tudor Ciortea, Paul
    Constantinescu, Petre Elinescu, Ciprian Porumbescu, Vasile Jianu, Ioan
    Dobrinescu, Tiberiu Brediceanu, Sigismund Toduţă, Stan Golestan, Dan
    Voiculescu, Horaţiu Rădulescu, Doina Rotaru.


    Ion
    Bogdan Ştefănescu este singurul artist din România care deţine un flaut din aur
    de 18k, creaţie a companiei japoneze Muramatsu, prima companie din Japonia care
    a început să creeze flaute pentru profesionişti, încă de la începutul secolului
    XX. Muramatsu, astăzi un Rolls Royce al flautelor pe plan mondial,
    confecţionează numai instrumente de o valoare extraordinară, din argint, aur de
    diferite karate sau platină. Instrumentul devine o adevărată operă de artă,
    atât din punct de vedere estetic, cât şi din cel al performanţelor sonore,
    fiecare deţinător de flaut Muramatsu trecând printr-un riguros proces de
    selecţie al instrumentului potrivit.




    * * *




    Orchestra de Muzică Populară Radio va cânta la Cernăuţi, de
    Ziua Românilor de Pretutindeni


    Orchestra
    de Muzică Populară Radio, dirijată de Adrian
    Grigoraş, va participa la un concert extraordinar la Cernăuţi, organizat cu
    ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni! Sâmbătă, 28 mai, ora 16:00, pe scena Filarmonicii Naţionale de Stat din
    Cernăuţi se va desfăşura spectacolul folcloric Din Suceava-n Rădăuţi şi mai
    sus la Cernăuţi, susţinut de artişti din România, Ucraina şi Republica
    Moldova şi dedicat comunităţii româneşti din Bucovina de Nord.


    Orchestra
    de Muzică Populară Radio va acompania nume cunoscute ale folclorului românesc
    reunite pe afişul evenimentului, printre care Ştefania Rareş, Elisabeta Turcu
    Juverdeanu, Cristian Pomohaci, Nicolae Datcu sau Stela Botez. Spectacolul
    folcloric va fi prezentat de Georgel Nucă.


    Cu
    acest prilej de sărbătoare, tânărul artist Ilie Caraş, originar din regiunea
    Cernăuţi, va lansa primul său compact-disc, intitulat M-a cuprins un dor
    de-acasă şi realizat împreună cu Orchestra Naţională Lăutarii din Chişinău,
    dirijor Nicolae Botgros. Invitate speciale ale spectacolului de la Cernăuţi vor
    fi, de asemenea, prof. dr. Elize Stan, realizator de emisiuni folclorice la
    TVR, şi prof. Violeta Ianculescu, realizator emisiuni la Radio România.


    Evenimentul
    este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Românii din Afara
    Graniţelor şi Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni, cu
    sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi şi în colaborare cu
    Radio România.


    Alte
    informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.

  • Dan Stoenescu, vizită în Ucraina

    Dan Stoenescu, vizită în Ucraina

    În perioada 22-24 ianuarie 2016, o delegație condusă de ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, din care fac parte consilierul de stat Sandra Pralong, șef al Departamentului pentru Relația cu Românii din afara Granițelor din cadrul Administrației Prezidențiale, senatorul Iulian Cristache, membru al Comisiei Românilor de Pretutindeni din Senatul României și secretarul de stat Cezar-Radu Soare, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, efectuează o vizită oficială în Ucraina.



    Delegația română a avut, astăzi 22 ianuarie 2016, o serie de întrevederi cu Yuriy Zubko, adjunct al ministrului ucrainean al Culturii, cu Logvyskyi Georii, adjunct al președintelui Comisiei pentru Drepturile Omului, Minorități Naționale și Relații Interetnice a Parlamentului Ucrainei, precum și cu reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev.



    Discuțiile purtate au vizat aspecte incluse în agenda bilaterală, oficialul român reafirmând sprijinul României pentru parcursul pro-european al Ucrainei, precum și disponibilitatea de a oferi expertiză în procesul de extindere a reformelor interne privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, în conformitate cu nevoile comunităților, dar și cu normele europene. De asemenea, a fost subliniată importanța reluării activității Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucraineană pe problemele asigurării drepturilor minorităţilor naţionale.



    În ceea ce privește situația persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, ministrul delegat a subliniat importanța respectării principiului de reciprocitate pozitivă pentru respectarea drepturilor etnicilor români, printre care accesul la învățământul în limba maternă, utilizarea limbii române în administrație și justiție, mass-media în limba română, precum și asigurarea reprezentării acestora la nivel central și local. Totodată, partea română a apreciat deschiderea Ministerului Culturii de la Kiev pentru înființarea unui centru cultural românesc la Ismail. În cadrul dialogului, a fost exprimată preocuparea pentru situația învățământului în limba română din regiunile Odessa, Transcarpatia și Cernăuți.



    Programul vizitei a mai inclus întâlniri cu Grigore Timiș, deputat în Rada Supremă și etnic român, copreședinte al Grupului parlamentar de prietenie România-Ucraina, și cu membri ai comunității românești din Kiev. Cu această ocazie, ministrul delegat Dan Stoenescu a reafirmat susținerea pentru comunitatea românească din Ucraina, parte integrantă a identității româneşti. În acest sens, demnitarul român a reliefat angajamentul ferm al României pentru apărarea drepturilor și păstrarea valorilor identitare ale persoanelor aparținând minorității naționale românești din Ucraina.



    Pe agenda vizitei oficiale se află întâlniri cu reprezentanți ai comunității românești din regiunea Odessa, precum și cu autorități locale.

  • Zilele Culturii Tradiționale Românești la Cernăuți

    Zilele Culturii Tradiționale Românești la Cernăuți

    Directorul general al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Zvetlana Preoteasa va participa la cea de-a IX-a ediție a Zilelor Culturii Tradiționale Românești la Cernăuți”, eveniment care, în ultimii ani, a cunoscut o remarcabilă creștere a audienței și a devenit o sărbatoare de suflet a românilor din nordul Bucovinei, Ținutul Herța și nordul Basarabiei.



    În cadrul acestei acțiuni culturale de mare amploare, vor avea loc mai multe manifestări: cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internațional de folclor românesc Să-mi cânți cobzar…..”, spectacol de muzică populară românească susținut de elevii Școlii Populare de Artă și Civilizație Românească din Cernăuți, lansări de carte românească, cea de-a VII-a a Simpozionului Internațional Vatră dulce strămoșească”.


    De asemenea, va fi vernisată o expoziție de artă fotografică și se va desfășura și un târg de artă meșteșugărească.



    Scopul acestei manifestări este valorificarea culturii naționale și a tradițiilor strămoșești, dar și propagarea comorilor populare românești.


    Evenimentul este organizat de Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi în parteneriat cu Institutul Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni.

  • Cernăuți: Înmânarea primelor permise de mic trafic de frontieră

    Primele permise de mic trafic de frontieră, eliberate în baza Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind micul trafic de frontieră, au fost înmânate titularilor astăzi, 1 septembrie 2015.


    Ministerul Afacerilor Externe salută punerea efectivă în aplicare a Acordului semnat la Kiev la 2 octombrie 2014 şi intrat în vigoare la data de 14 mai 2015. Aproximativ 2 milioane de cetăţeni români şi ucraineni, de pe o parte şi alta a frontierei, sunt potenţiali beneficiari ai dispoziţiilor acestui Acord.



    Din momentul în care partea română a demarat procedura de preluare a cererilor pentru eliberarea de permise de mic trafic de frontieră, la data de 3 iulie 2015, Ambasada României la Kiev şi oficiile consulare ale României de la Cernăuţi şi Odessa au primit peste 1.150 de astfel de cereri, în cea mai mare parte primite la Cernăuţi.


    Acest nou instrument juridic introduce facilităţi considerabile cu privire la regimul călătoriilor în regiunile limitrofe frontierei comune a celor două ţări vecine, în favoarea locuitorilor acestor zone.



    MAE român a depus eforturi pentru definitivarea tuturor măsurilor impuse de intrarea în vigoare şi punerea în aplicare a Acordului privind micul trafic de frontieră, ca parte a acţiunilor prin care România sprijină, prin toate mijloacele, facilitarea călătoriilor cetăţenilor ucraineni şi apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană. În acest context, partea română a tratat cu maximă prioritate definitivarea formalităţilor tehnice necesare pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor Acordului şi a demarat cu succes şi la înalte standarde procedura de preluare a cererilor de eliberare a permiselor de mic trafic de frontieră.



    Printre măsurile necesare punerii în aplicare a Acordului se numără şi demersurile de operaţionalizare rapidă a Consulatului României de la Solotvino (regiunea Transcarpatia, Ucraina), care este esenţială pentru implementarea Acordului în această regiune componentă a ariei sale de aplicabilitate şi care este prevăzută ca atare de dispoziţiile Acordului. Astfel, au fost alocate toate fondurile şi resursele de personal necesare, a fost identificat sediul în localitatea Solotvino şi au fost solicitate părţii ucrainene, în luna iunie, avizele necesare pentru circumscripţia consulară a Consulatului (Transcarpatia) şi pentru clădirea în care va funcţiona oficiul consular.



    Partea română îşi exprimă încrederea că răspunsul pozitiv al părţii ucrainene va fi transmis în cel mai scurt timp, pentru a permite implementarea deplină şi la timp a Acordului, prin procesarea rapidă a cererilor şi eliberarea promptă a permiselor.

  • Congresul învăţătorilor şi al cadrelor didactice române de peste hotare

    Miercuri, 19 august, s-a deschis al XXXVII-lea Congresul al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România şi al cadrelor didactice române de peste hotare, organizat cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din MAE. Congresul se desfăşoară în perioada 18-22 august în Cluj-Napoca. Obiectivul său este sprijinirea comunităţilor româneşti din afara graniţelor României pentru păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice româneşti, posibilă doar prin formarea unor elite din rândul cadrelor didactice şi a unei noi generaţii de lideri care să reprezinte interesele comunităţilor româneşti în statele de domiciliu. Totodată, evenimentul îşi propune identificarea soluţiilor pentru atragerea elevilor către şcoală sau la cursurile de limbă română în şcolile publice din Serbia de răsărit, în raioanele transnistrene şi în regiunea Odesa. Pentru aceasta se va organiza în data de 22 august o vizită la o şcoală românească din Maramureşul istoric, din Solotvino (Slatina), regiunea Transcarpatia, Ucraina.



    Identitatea unui popor este ca un abecedar: un abecedar al sensurilor și al numelor, lucrurilor și locurilor care ne spun cine suntem. Și, ca orice abecedar, trebuie învățat literă cu literă, semn cu semn. Există niște oameni care ne conduc pe drumul acestei cunoașteri: ei sunt învățătorii noștri. Ei ne îndrumă mâna pe forma literelor, ei ne spun primele adevăruri despre noi, ei ne modelează ca părți ale neamului nostru. Prezența tuturor aici arată că există o preocupare comună pentru soarta românilor de pretutindeni și o dorință de a căuta împreună soluțiile potrivite pentru a ne duce la îndeplinire importanta misiune pe care o avem față de neamul din care facem cu toți parte”, a transmis ministrul delegat pentru relaţia cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, participanţilor la Congres.



    Alături de 600 de cadre didactice din ţară sunt prezente şi 220 de cadre didactice române de peste hotare, membri ai Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română din Ucraina – regiunea Transcarpatica, Cernăuţi şi Odesa, membri ai Asociaţiei generale a învăţătorilor din România — filiala Republica Moldova, membri ai Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română din Serbia — Serbia de Răsărit şi Voivodina, din Bulgaria şi din Ungaria.

  • Cernăuți: cum se obține permisul de mic trafic


    Românii din Ucraina pot depune cererile de pentru obținerea permisului de mic trafic. Solicitările trebuie depuse la Consulatul General al României la Cernăuți, după o programare prealabilă prin SMS la numărul de telefon 0932709260 și trebuie să conțină numele și prenumele cu caractere latine și data nașterii. Solicitantul va primi, de asemenea, prin SMS confirmarea din partea consulatului, precum și data și ora pentru depunerea dosarului.



    Dosarul de obținere a permisului de mic trafic trebuie să conțină: o fotografie 3/4 lipită pe formularul special ce va fi primit la sediul consulatului, pașaportul intern ucrainean – original și copii ale primelor trei pagini, dar și ale paginii în care se află ștampila ce atestă domiciliu, pașaportul extern – original și copii de pe primele două pagini, dovada relațiilor personale sau profesionale cu statul român.



    Totodată, solicitanții trebuie să dețină un pașaport extern valabil cel puțin doi ani de la data la care se face programarea pentru depunerea dosarului, să locuiască de cel puțin trei ani în zona de frontieră și să aibă în pașaport ștampila care atestă domiciliul și să menționeze în cerere datele persoanei de contact din România (domiciliu, telefon, adresă de email).

  • Vizită la Cernăuți a ministrului Angel Tîlvăr

    Vizită la Cernăuți a ministrului Angel Tîlvăr

    Ministrul delegat
    pentru relaţiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr efectuează o vizită la
    Cernăuţi, în Ucraina, în perioada 9 – 10 mai 2015. Oficialul român şi-a
    exprimat îngrijorarea faţă de situaţia în care Mircea Druc, cetăţean român, a
    fost împiedicat să îşi continue călătoria la intrarea în Ucraina.
    Totodată, Angel Tîlvăr a subliniat importanţa pe care libertatea presei o
    are în condiţiile libertăţii de circulaţie şi accesului neîngrădit al
    jurnaliştilor la evenimentele pe care le consideră relevante. În acest context
    , ministrul delegat a solicitat punctul de vedere al oficialilor cu care s-a
    întâlnit, în ceea ce priveşte situaţia menţionată.

    Ministrul delegat a
    amintit şi Acordul de mic trafic de frontieră, semnat pe 2 octombrie 2014
    de prim-miniştrii din Ucraina şi România, care va intra în vigoare în mai 2015
    şi va aduce beneficii concrete pentru aproximativ 2 milioane de cetăţeni.


    A fost, totodată,
    menţionată şi păstrarea identităţii etnice, lingvistice şi religioase a
    comunităţilor tradiţionale de români, ca unul dintre obiectivele fundamentale
    ale statului român. În acest sens, ministrul delegat a
    solicitat sprijin autorităţilor în ceea ce priveşte acţiunile pe care mediul
    asociativ şi comunităţile le organizează, în aşa fel încât promovarea
    relaţiilor dintre România şi Ucraina să se transpună şi la nivelul
    acestora.

    În cadrul aceleiași vizite, Angel Tîlvăr a depus
    o coroană de flori la monumentul dedicat poetului Mihai Eminescu de la
    Cernăuţi. Cu
    acest prilej, a fost evocată importanţa operei poetului naţional, ca punte între
    românii de pretutindeni și legătură către universalitate a culturii românești.
    Demnitarul român a menţionat că Mihai Eminescu este o icoană a românilor, care
    le-a dăruit cea mai frumoasă expresie a limbii române şi a transpus în cuvânt
    toate dorurile și năzuințele acestora ca oameni și ca popor.

    Demnitarul român a participat pe 10 mai și la ceremonia de inaugurare a Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi, în cadrul festivităţilor prilejuite de sărbătorirea Zilei Europei la Cernăuţi. Prezenţa ministrului delegat la acest eveniment se subscrie preocupării DPRRP – MAE de afirmare şi păstrare a elementelor identitare româneşti şi reconfirmă importanţa pe care statul român o acordă comunităţilor şi mediului asociativ românesc de pretutindeni.

    Cu acest prilej, demnitarul român a apreciat că noul sediu al Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi va fi una dintre casele spiritualității românești în Bucovina, în care membrii comunității românești să regăsească frumusețea culturii române. Ne bucurăm că vom fi parteneri în acest proiect care va susţine eforturile românilor din oraşul şi regiunea Cernăuţi, şi nu numai, să îşi afirme identitatea, a spus Angel Tîlvăr.

  • Românii şi războiul din estul Ucrainei

    Românii şi războiul din estul Ucrainei

    Anexarea de către Moscova a peninsulei Crimeea, din sud, precum şi alimentarea, financiară, logistică, politică şi militară, a rebeliunii secesioniste pro-ruse din regiunile estice au fost condamnate, fără echivoc, de toţi oficialii de la Bucureşti. Comisiile de specialitate şi plenul Parlamentului, actualul preşedinte, Klaus Iohannis, predecesorul său, Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, şefii de anul trecut ai diplomaţiei române, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, ca şi titularul de azi al portofoliului, Bogdan Aurescu, au calificat, la unison, acţiunile Rusiei drept agresiune şi au pledat pentru respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.



    Ca membru al Uniunii Europene şi NATO, ca partener strategic al Statelor Unite, România s-a raliat fără ezitări tuturor sancţiunilor economice şi politice instituite de Bruxelles şi Washington contra Moscovei. Instalat la începutul lui 2014, noul regim pro-occidental de la Kiev a beneficiat de susţinere consecventă din partea României. Ucraineni răniţi în represiunea sângeroasă declanşată de fostul preşedinte pro-rus Vikor Ianukovici au fost trataţi în spitale din Bucureşti.



    În cadrul Alianţei Nord-Atlantice, România şi-a asumat asigurarea securitatăţii cibernetice a Ucrainei. Preocuparea constantă a românilor faţă de criza ucraineană are două resorturi principale. Pe de o parte, Ucraina e cel mai mare, teritorial şi demografic, dintre vecinii României, cu care împarte sute de kilometri de frontieră comună. Pe de alta, are aproape o jumătate de milion de cetăţeni de etnie română, majoritatea concentraţi de-a lungul acestei frontiere.



    Anexate, în 1940, de Stalin, în urma unui ultimatum, o parte a teritoriilor româneşti răsăritene — nordul Bucovinei, nordul şi sudul Basarabiei, ţinutul Herţa, Insula Şerpilor — au revenit, în 1991, Ucrainei, ca stat succesor al fostei Uniuni Sovietice. Fără niciun mobil revizionist, interesul Bucureştiului faţă de situaţia de acolo se referă exclusiv la respectarea drepturilor comunităţii româneşti. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a comunicat, din nou, ambasadorului Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer, dorinţa ca mobilizarea parţială, desfăşurată în contextul conflictului din estul Ucrainei, să nu aibă un caracter selectiv şi să evite abordări discriminatorii, pe considerente de ordin etnic.



    Declaraţiile survin după informaţiile potrivit cărora, pentru a opri fuga de mobilizare, autorităţile ucrainene au decis să impună restricţii de călătorie în străinătate pentru toţi bărbaţii încorporabili. România, a precizat Aurescu, urmăreşte îndeaproape modul în care se desfăşoară acest proces şi este în contact permanent, prin intermediul consulatelor generale de la Cernăuţi şi Odessa şi al Ambasadei de la Kiev, cu reprezentanţi ai etnicilor români, dar şi cu cei ai autorităţilor ucrainene, civile şi militare. Cetăţeni loiali ai statului ucrainean, etnicii români nu vor să devină carne de tun într-un război care nu e al lor.

  • Jurnal românesc – 1.09.2014

    Jurnal românesc – 1.09.2014

    Aflat într-o vizită oficială în China până pe 3 septembrie premierul Victor Ponta a declarat ca dincolo de relaţia politică bilaterala excepţională Bucureştiul doreşte să dezvolte şi relaţia economică dintre cele două ţări. Seful guvernului de la Bucureşti a fost prezent, luni, la Beijing, la o reuniune economică unde au participat reprezentanţii principalelor companii şi bănci chineze care derulează afaceri sau doresc să investească în România. Ponta a subliniat că principalele direcţii strategice de dezvoltare economică şi domeniile în care pot exista proiecte comune cu companiile chineze sunt agricultura, energia şi transporturile.



    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici a participat pe 1 septembrie, în Ucraina, la ceremonia de deschidere a Gimnaziului nr. 6 din Cernăuţi, cu predare în limba română şi a făcut o donaţie de carte românească. Duminica, Stanoevici a discutat cu oficiali ucrainieni, reprezentanţi ai mass-media locale, precum şi ai celei în limba română din regiune. În dialogul cu oficialii de la Cernăuţi ministrul delegat a reafirmat determinarea Bucureştiului de a colabora cu Kievul în demersurile pentru păstrarea şi dezvoltarea comunităţii româneşti din Ucraina. În cadrul întrevederilor cu reprezentanţii mediului asociativ românesc, scriitori şi oameni de cultură, Stanoevici a reafirmat sprijinul guvernului pentru iniţiativele comunitătii românesti, în special pentru proiectele menite să pună în valoare spiritualitatea, cultura şi identitatea specifice naţiunii române.



    Seful diplomaţiei române, Titus Corlăţean co-prezidează, la Chişinău, Reuniunea Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, un mecanism lansat în ianuarie 2010, la iniţiativa României şi Franţei, pentru promovarea intereselor şi vizibilităţii acestei ţări pe agenda europeană. Potrivit lui Corlăţean, prezenţa miniştirlor de externe din UE la Chişinău arată determinarea decidenţilor de la Bruxelles de a sprijini pe mai departe opţiunea pro-europeană a Republicii Moldova. De asemenea, reprezintă un gest de sprijin din partea UE, în faţa consecinţelor negative ale acţiunii inamicale a Federaţiei Ruse, care a impus embargouri mai multor produse moldovenesti. Corlăţean a spus ca in ultimele şase luni, UE a devenit principalul partener economic-comercial al Republicii Moldova, iar România, membra a Uniunii, este de departe primul partener comercial al Chişinăului în această perioadă.



    Cele cinci baze pe care NATO intenţionează să le construiască în Europa de Est pentru a contracara ameninţarea rusă vor fi în Polonia, România, Lituania, Letonia şi Estonia, a scris duminica cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Bazele vor fi folosite pentru logistică, pentru misiuni de recunoaştere şi planificare şi vor avea personal multinaţional permanent cuprins între 300 şi 600 de angajaţi în fiecare bază, potrivit cotidianului german. Planul ar urma să fie discutat la summitul NATO din această săptămână care va avea loc în Tara Galiilor.



    De la 1 septembrie românii care doresc să meargă în vacanţă în extra-sezon pot cumpăra pachete turistice mai ieftine prin programul “Litoralul pentru toţi”. Programul se încheie pe 28 septembrie. Preţurile variază între 150 şi 490 de lei, în funcţie de câte stele are hotelul. Există şi oferte pentru sejururi all inclusive, pentru cinci nopţi, la tarife între 765 şi 985 de lei. Biletele cumpărate nu sunt transmisibile şi nu se permite restituirea sumelor plătite, decât în condiţiile legii. La achiziţionarea pachetului, turiştii primesc şi un voucher de atracţii, pe care îl vor folosi, pentru a intra gratuit la unul din obiectivele de interes turistic din judeţul Constanţa. Pachetele turistice pot fi cumpărate de la cele peste 30 de agenţii de turism înscrise în program.

  • La semaine du 28 juillet au 02 août 2014

    La semaine du 28 juillet au 02 août 2014

    Les intempéries ont gravement touché le sud-ouest et le sud de la Roumanie




    Près d’une semaine durant, les départements du sud et du sud-ouest de la Roumanie ont été visés par des vigilances rouge, orange ou jaune aux inondations. Dans certaines régions, ces alertes ont été doublées par d’autres, aux pluies abondantes et aux orages. Les intempéries ont fait des victimes et d’importants dégâts matériels. Plus de deux milliers de maisons et de fermes paysannes d’environ 200 localités, des milliers d’hectares de terrains agricoles ont été inondés et plus d’un millier de personnes évacuées. Les crues ont également détruit plusieurs tronçons de routes nationales, départementales et communales ainsi que des ponts. Des dizaines de localités ont été privées d’électricité, à cause la chute de poteaux électriques, arrachés par des rafales de vent. De nombreuses équipes de secouristes, gendarmes et policiers sont intervenues pour secourir les personnes en danger et limiter les dégâts. Les autorités centrales et locales ont été en état d’alerte et se sont mobilisées pour venir en aide aux sinistrés. Des aliments, de l’eau et des couvertures ont été distribués dans les zones touchées par les inondations. Le gouvernement a également accordé des aides financières, pour combattre les effets des inondations.




    Le premier collectif budgétaire de 2014




    En Roumanie, le premier collectif budgétaire de lannée est positif. Ce sont la Santé, lEducation, la Défense, les Transports, lEmploi et lEconomie qui touchent le plus dargent, suite à cette redistribution. Même cas de figure pour le ministère de lEnvironnement qui doit se voir renflouer les caisses afin dentreprendre des travaux daménagement du territoire et de prévention des crues, après les intempéries de cet été. Des fonds supplémentaires sont attendus aussi à lAutorité électorale permanente, cette dernière devant organiser le scrutin présidentiel de novembre prochain.


    En procédant à ce collectif budgétaire, le gouvernement na fait que transférer le fardeau sur les budgets des années à venir, affirme, en réaction, le Conseil fiscal roumain, précisant que lexécutif bucarestois a surestimé les recettes à encaisser à la fin de lannée. Cette rectification ne prend pas en compte non plus limpact de la diminution de 5% des charges patronales à la sécurité sociale, mesure que le gouvernement entend mettre en œuvre à partir du premier octobre, explique encore le Conseil fiscal.




    Victor Ponta, chef du gouvernement de Bucarest et leader des sociaux-démocrates, a formellement annoncé sa candidature au scrutin présidentiel de novembre




    Victor Ponta, chef du gouvernement de Bucarest et leader des sociaux-démocrates roumains, a formellement annoncé sa candidature au scrutin présidentiel de novembre. Dans son discours électoral, il a souhaité apporter un changement, après la situation conflictuelle qui a marqué la scène politique roumaine ces dix dernières années et proposer un nouveau modèle de président, qui soit utile à la société. Victor Ponta a également tenu à transmettre un message de politique étrangère. Ainsi a-t-il parlé de la Roumanie en tant qu’allié de confiance des Etats-Unis et de l’Allemagne, et de l’Etat roumain comme modèle à suivre par ses voisins, à savoir la République de Moldova, la Serbie et l’Ukraine. Les autres candidats à la présidentielle sont Klaus Iohannis, chef du PNL ( en opposition, de centre-droit) et principal rival de Ponta, Kelemen Hunor, leader de l’UDMR (membre de la coalition au pouvoir) et Cristian Diaconescu, ancien ministre des affaires étrangères et de la justice, candidat du PMP (opposition pro-présidentielle).




    Réaction des autorités de Bucarest aux protestations des ethniques roumains de Cernauti contre la mobilisation concernant le front à l’est de l’Ukraine




    Le ministère roumain des Affaires étrangères sest déclaré inquiet de la situation ayant engendré les protestations des ethniques roumains de la région de Cernauti, en Ukraine, dans le contexte de la mobilisation militaire des jeunes ukrainiens décrétée par les autorités de Kiev. En même temps, le ministère de Bucarest suit de près la manière dont se déroule ce processus ayant suscité de l’inquiétude aussi bien au sein des familles des ethniques roumains que de l’opinion publique de Roumanie. Le vice — président de la Commission pour les communautés des Roumains de l’étranger, Bogdan Diaconu a déploré, à la Chambre des Députés de Bucarest, le recrutement des ethniques roumains par les autorités de Kiev en vue de leur déploiement sur la première ligne du front, à la place des Ukrainiens. Les réactions interviennent après la série de protestations des membres de la minorité roumaine de l’ouest ukrainien, après la distribution des ordres de mobilisation à des centaines de jeunes de la région. Les manifestants ont menacé de bloquer à nouveau les routes autour de la ville de Cernauti s’ils ne recevaient pas de garanties écrites. Celles-ci devraient attester qu’ils ne seraient pas déployés dans la zone de combat contre les séparatistes pro-russes.




    La Roumanie propose Dacian Cioloş pour un nouveau mandat de commissaire européen à l’agriculture




    Le gouvernement de Bucarest propose la reconduction du Roumain Dacian Cioloş au poste de commissaire européen à l’agriculture et au développement rural, dont il est le titulaire depuis février 2010. Cette proposition de l’Exécutif est soutenue aussi par le président Traian Băsescu. Ancien ministre roumain de l’agriculture entre 2007 — 2008, Dacian Cioloş, est l’initiateur de la réforme de la Politique Agricole. (trad.: Mariana Tudose, Alexandra Pop, Andrei Popov)

  • MAE preocupat faţă de situaţia care a generat protestele etnicilor români din regiunea Cernăuţi

    Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă preocuparea faţă de situaţia care a generat protestele etnicilor români din regiunea Cernăuţi din Ucraina, în contextul procesului de mobilizare a tinerilor cetăţeni ucraineni, declanşat de autorităţile de la Kiev. Ministerul Afacerilor Externe urmăreşte îndeaproape modul în care acest proces se desfăşoară, în contextul nemulţumirilor exprimate de etnicii români, care generează îngrijorare atât în familiile acestora, cât şi la nivelul opiniei publice din România.



    De la începutul protestelor din regiunea Cernăuţi, MAE este în contact permanent, prin intermediul Consulatului General de la Cernăuţi, cu reprezentanţii etnicilor români, precum şi cu cei ai autorităţilor ucrainene civile şi militare.



    În cadrul dialogului constant cu partea ucraineană, preocuparea autorităţilor române a fost transmisă ambasadorului Ucrainei la Bucureşti. Au fost cerute elemente suplimentare şi clarificări referitoare la procedurile de mobilizare în curs a tinerilor, înţelegând raţiunile fireşti ale oricărui stat privind necesitatea asigurării securităţii şi apărării integrităţii teritoriale şi a fost exprimată, în acest context, aşteptarea părţii române ca aceste proceduri să nu aibă un caracter selectiv, care să introducă o abordare discriminatorie pe criterii etnice.



    Mesaje similare au fost transmise autorităţilor centrale ucrainene prin Ambasada României la Kiev.



    Ministerul român al Afacerilor Externe exprimă deplina înţelegere şi solidaritate cu familiile tinerilor etnici români, cetăţeni ucraineni, care ar putea fi mobilizaţi în regiunile estice ale Ucrainei unde au loc, în continuare, operaţiuni militare împotriva separatiştilor.



    Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă încrederea că procedurile specifice, promovate de către autorităţile ucrainene în contextul crizei de securitate din Ucraina de est şi a operaţiunilor militare împotriva responsabililor pentru acţiunile de încălcare a suveranităţii statului ucrainean se vor desfăşura cu luarea în considerare de către autorităţile de la Kiev a preocupării exprimate de proprii cetăţeni, de familiile etnicilor români din regiunea Cernăuţi şi cu respectarea unui necesar principiu al nediscriminării etnice.



    Sursa: www.mae.ro

  • Jurnal românesc – 29.07.2014

    Jurnal românesc – 29.07.2014

    Ministerul român de Externe îşi exprimă preocuparea faţă de situaţia care a generat protestele etnicilor români din regiunea Cernăuţi din Ucraina, în contextul procesului de mobilizare militară a tinerilor ucraineni, declanşat de autorităţile de la Kiev. Totodată, Ministerul urmăreşte îndeaproape modul în care acest proces se desfăşoară, ceea ce a generat îngrijorare atât în familiile etnicilor români, cât şi la nivelul opiniei publice din România. În cadrul dialogului constant cu partea ucraineană, preocuparea autorităţilor române a fost transmisă ambasadorului Ucrainei la Bucureşti. Au fost cerute elemente suplimentare şi clarificări referitoare la procedurile de mobilizare în curs a tinerilor, înţelegând raţiunile fireşti ale oricărui stat privind necesitatea asigurării securităţii şi apărării integrităţii teritoriale. A fost exprimată, în egală măsură, aşteptarea părţii române ca aceste proceduri să nu aibă un caracter selectiv, care să introducă o abordare discriminatorie pe criterii etnice. Mesaje similare au fost transmise autorităţilor centrale ucrainene prin Ambasada României la Kiev.



    Vicepreşedintele Comisiei din Camera Deputaţilor pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, social-democratul Bogdan Diaconu, afirmă, într-un comunicat, că Ucraina face “un joc periculos” recrutând tineri români din regiunea Cernăuţi pentru a-i trimite “în prima linie a frontului în locul ucrainenilor”. În opinia deputatului, aceasta este soluţia pe care autorităţile de la Kiev au găsit-o pentru “exterminarea” etnicilor români din regiune. El spune că România “nu va sta cu mâinile în sân” în faţa unei astfel de atitudini prin care “Kievul egalează Rusia în cruzime şi dovedeşte că nu e cu nimic mai bună decât Moscova”. Circulaţia pe autostrada Cernăuţi-Suceava, a fost reluată după ce aceasta fusese blocată, de vineri, de etnici români în semn de protest faţă de mobilizarea la război ordonată de autorităţile de la Kiev. Protestatarii au declarat că sunt gata să iasă, din nou, în stradă şi să stea până vor primi o garanţie în scris de la autorităţi în care să se specifice că tinerii din regiunea Cernăuţi nu vor fi înrolaţi şi duşi în estul Ucrainei, pentru a lupta împotriva separatiştilor pro-ruşi.



    Comisia Europeană propune dublarea contingentelor de export fără taxe vamale pe piaţa europeană pentru mere, prune şi struguri de masă din Republica Moldova. Anunţul a fost făcut, luni, de comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş. Măsura, valabilă până la sfârşitul anului 2015, vine în contextul deciziei Federaţiei Ruse de a înceta importul de fructe şi legume din Republica Moldova. Dacian Cioloş a precizat că aceasta este dovada solidarităţii Uniunii Europene cu producătorii moldoveni, afectaţi de deciziile de limitare a comerţului pe una dintre pieţele lor tradiţionale.



    Românii care obişnuiesc să cumpere produse din străinătate cel puţin o dată la 3 luni optează, în proporţie de 67%, pentru produse alimentare, 62% pentru băuturi sau sucuri, 48% pentru produse destinate îngrijirii locuinţei, iar 39% pentru parfumuri şi produse cosmetice. Potrivit unui studiu, produsele vestimentare şi încălţămintea sunt achiziţionate de 33% dintre românii care optează pentru cumpărături în afara ţării, în timp ce electronicele şi electrocasnicele de 22% dintre aceştia. În intervalul mai-iulie 2014, românii au cumpărat produse din ţări precum Bulgaria, Ungaria, Italia, Moldova şi Spania.



    Fiecare al cincilea austriac provine din rândurile imigraţiei, relevă un raport întocmit de un grup de experţi de la Viena. Documentul precizează că, în 2013, în Austria au imigrat peste 151 de mii de persoane, iar 96 de mii au plecat, rezultând o imigraţie netă de aproape 55 de mii de persoane. 57% dintre imigranţi au venit din Uniunea Europeană sau din Spaţiul economic european. Dintre aceştia, 17.700 au venit din Germania, 14.900 din Ungaria şi 13.500 din România. Experţii care au realizat raportul au propus, între altele, adoptarea mai multor măsuri, între care subvenţii pentru cetăţenii europeni veniţi în Austria şi asigurarea de cursuri mai eficiente de limbă.

  • Preşedintele României a decorat mai multe personalităţi pentru promovarea românismului

    Preşedintele României a decorat mai multe personalităţi pentru promovarea românismului

    Preşedintele Traian Băsescu a decorat mai multe personalităţi pentru promovarea românismului, prin care profesori, jurnalişti, preşedinţi de partide, scriitori care trăiesc în Republica Moldova, Ucraina şi Serbia.



    “Este întotdeauna o plăcere, o bucurie şi o onoare să mă întâlnesc cu cei care servesc românismul, păstrarea limbii române, a culturii în comunităţile de români din jurul frontierelor. Momentul mi se pare cu atât mai încărcat de greutate cu cât mulţi dintre cei pe care i-am decorat astăzi sunt din Ucraina, din Transnistria, din Republica Moldova, unde tensiunea, îngrijorarea pentru viitorul ţărilor în care trăiţi este legitimă urmare a unor acţiuni violente a Federaţiei Ruse în regiune”, a declarat preşedintele.



    Şeful statului a adăugat că la fel de importantă este şi prezenţa printre cei decoraţi a unor personalităţi din Macedonia şi Serbia, care întreţin dragostea pentru tot ceea ce e românesc. “Ştiu că celor mai mulţi dintre dumneavoastră vă este greu, vă este greu şi să promovaţi limba română, vă este greu şi să menţineţi comunităţile de români unite şi să promovaţi cultura românească şi ştiu că aveţi şi resurse foarte puţine. România, deşi a alocat tot mai multe resurse în ultimii ani, încă are foarte multe de făcut pentru comunităţile de români din jurul frontierelor. Uneori, munca, dragostea dumneavoastră pentru românism este eroică şi noi o apreciem”.



    Şeful statului a acordat Ordinul Naţional Steaua României – în grad de Cavaler lui Ion Iovcev, director al Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Comandor Alexandrinei Cernov, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române, director al Editurii Alexandru cel Bun, Cernăuţi, Ucraina, şi Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Ofiţer lui Predrag Balašević, medic, preşedinte al Partidului Neamul Românesc, Bor, Republica Serbia, şi lui Aleksandru Mamakis, consul onorific al României la Bitola, Republica Macedonia. De asemenea, Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Cavaler i-a fost acordat Raisei Pădurean, director-adjunct al Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ordinul Naţional Pentru Merit – în grad de Ofiţer – pentru Maria Bulat-Săhărneanu, jurnalist, director programe Vocea Basarabiei, Chişinău, Republica Moldova, lui Petru Grozavu, jurnalist, preşedinte al Societăţii Culturale Dunărea şi Marea, Chişinău, şi lui Lucian Marina, scriitor, jurnalist, redactor la Televiziunea Voivodinei, Novi Sad, Republica Serbia.



    A fost conferit Ordinul Naţional Pentru Merit – în grad de Cavaler lui Nicolae Moşu, preşedinte al Asociaţiei Valul lui Traian, Tatarbunar, regiunea Odesa, Ucraina, lui Anatol Popescu, jurist, preşedinte al Asociaţiei Basarabia, regiunea Odesa, şi lui Petru Şchiopu, preşedinte al Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina, filiala regiunea Odesa.



    Ordinul Meritul Cultural – în grad de Ofiţer, Categoria A – Literatură i-a fost acordat lui Vasile Tărâţeanu, poet, publicist, preşedinte al Societăţii Casa Limbii Române, Cernăuţi, Ordinul Meritul Cultural- în grad de Ofiţer, Categoria F – Promovarea culturii – lui Nicolae Avram, economist, fondator al Uniunii Culturale a Românilor Basarabeni, şi lui Ilie Luceac, istoric, profesor universitar, Cernăuţi, iar Ordinul Meritul pentru Învăţământ – în grad de Comandor, Zinaidei Pinteac, profesor, vicepreşedintă a Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina, filiala regiunea Odesa. (Foto: Octavian Bâlea)

  • Ukraine am Scheideweg

    Ukraine am Scheideweg

    Seit drei Monaten demonstriert die ukrainische Bevölkerung gegen die pro-russische Politik der Regierung in Kiew. Jeden Tag gab es Protestbewegungen der Bürger, gigantische Demonstrationen, besetzte Behördengebäude, angegriffene Politiker, umgekippte Denkmäler. Die Reaktion der Machthaber lie‎ß nicht lange auf sich warten — harte Repressionsma‎ßnahmen, bei denen mehrere Menschen getötet und sehr viele verwundet wurden, willkürliche Festnahmen, auch in den Krankenhäusern, Entführungen und Folter.



    Ausgelöst wurden die Proteste am 21. November 2013 durch die überraschende Ankündigung der ukrainischen Regierung, das Assoziierungsabkommen mit der Europäischen Union nicht unterzeichnen zu wollen. Sie flammten am 29. November erneut auf, nachdem das Assoziierungsabkommen mit der EU auf dem Gipfeltreffen der Östlichen Partnerschaft in Vilnius nicht unterzeichnet worden war. Einen Massencharakter nahmen die Proteste allerdings erst am 1. Dezember 2013 an, nachdem die friedlichen Studentenproteste am 30. November von Berkut, einer Spezialeinheit der ukrainischen Polizei, mit exzessiver Gewalt auseinandergetrieben worden waren.



    Die Protestierenden forderten vor allem die Amtsenthebung von Präsident Wiktor Janukowitsch, vorzeitige Präsidentschaftswahlen, den Aufbau eines Rechtsstaates nach westeuropäischen Standards in der Ukraine sowie die Unterzeichnung des Assoziierungsabkommens mit der Europäischen Union. Am 8. Dezember 2013 erreichten die Proteste einen zweiten Höhepunkt, als über 500.000 Menschen an der Demonstration in Kiew teilnahmen. Manche Medien berichteten von über einer Million Demonstranten. Trotz überdurchschnittlicher Polizeipräsenz und mehrfacher Versuche, die Demonstrationen in nächtlichen Aktionen aufzulösen, dauern die Proteste bis heute an.



    Die Entwicklungen in der Ukraine führten zu entsprechenden Reaktionen seitens der Europäischen Union und der Vereinigten Staaten — sie beschuldigten die Machthaber in der ex-sowjetischen Republik, die Eskalierung der Gewalt verursacht zu haben. In diesem Zusammenhang warnte der EU-Kommissionspräsident, Jose Manuel Barroso, da‎ß die gewalttätige Repression der Bürgerbewegungen in der Ukraine gravierende Folgen für die Beziehungen zwischen Brüssel und Kiew haben kann. Die US-Botschaft in Kiew gab bekannt, infolge der Gewaltaktionen gegen die Demonstranten habe Washington einigen ukrainischen Spitzenpolitikern das Einreisevisum für die USA entzogen.



    In Moskau ist aber die Regierungselite davon überzeugt, da‎ß die gewalttätigen Ausschreitungen von westlichen Mächten organisiert und finanziert wurden. Der russische Au‎ßenminister Sergej Lawrow beschuldigte die Europäische Union, sie würde die sog. Pogrome“ der ukrainischen Opposition in Kiew unterstützen. Der Kreml-Pressesekretär Dmitrij Peskow behauptete sogar, der Westen beabsichtige, durch die Unterstützung der Revolte in der Ukraine die Olympischen Winterspiele in Sotschi zu unterminieren, und zwar aus Neid gegen ein Russland, das er als stark, erfolgreich, wohlhabend und gesund“ bezeichnete.



    Der rumänische Professor Dan Dungaciu, Experte für Geopolitik im ex-sowjetischen Raum, ist der Meinung, da‎ß in der Ukraine nicht nur die Innenpolitik sondern die Zugehörigkeit zu einem Zivilisationsmodell auf dem Spiel steht:



    Die Demonstrationen in Kiew beweisen am besten, da‎ß die Spaltungen in Osteuropa noch nicht geklärt sind. Zu diesem Zeitpunkt findet in der Ukraine eine geopolitische Konfrontation statt, deren Summe gleich Null ergibt: Was eine Seite verliert, gewinnt die andere Seite, und in diesem Moment wird vor unseren Augen die Grenze des euroatlantischen Raumes definiert. Oder, wenn man von Osten nach Westen schaut, das Festlegen der Grenze des Ostraumes oder der nächsten Nachbarschaft, wie Moskau sie bezeichnet hat. Genau das findet jetzt in Kiew statt — wir müssen blo‎ß die Ereignisse aus einer gewissen Entfernung betrachten.“




    Der Rücktritt des Regierungskabinetts von Ministerpräsident Mikola Asarow, der die Repression der Bürgerbewegungen angeordnet hatte, die Aufhebung der antidemokratischen Gesetze und die Bildung einer Kommission zur Novellierung der Verfassung sind Bedingungen, die die Macht in Kiew akzeptiert hat, um mit den protestierenden Bürgern einen Waffenstillstand zu schlie‎ßen. Der Leiter des Zentrums für die Förderung der Rumänischen Traditionen in Cernăuți (Czernowitz, ukr. Tscherniwzi), Iurie Levcic, ist einer der etwa 500.000 Rumänen, die im Westen der Ukraine leben. Er ist der Ansicht, da‎ß der Waffenstillstand“ nicht lange dauern wird:



    Bis jetzt ist noch nichts geklärt worden, es gibt noch keine Lösungen. Die kleinen Erfolge wie Asarows Rücktitt oder die Aufhebung der Gesetze vom 16. Januar reichen nicht aus; die Leute werden sich nicht beruhigen, weil sie an dieses Regime nicht mehr glauben. Sie wurden zu oft angelogen. Die Machthaber haben ihre Position viel zu oft geändert, und jetzt sind die Bürger bereit, bis zum bitteren Ende zu gehen, da inzwischen die Opposition einen deutlicheren Plan zum Bekämpfen dieses Regimes erarbeitet.“




    Die Fachleute vom Zentrum für Konfliktprävention in Bukarest warnen, da‎ß die Unfähigkeit der Regierung, die Spannungen innerhalb der Gesellschaft zu lösen, zu einem Bürgerkrieg führen könnte, und zwar zwischen den Regionen im Westen der Ukraine, die schon immer westlich orientiert waren, und den russischsprachigen und russophilen Zonen im Osten des Landes. Es gibt auch Hypothesen über eine mögliche territorielle Trennung der Republik, infolge der bereits erwähnten geopolitischen Spaltung. Solche apokalyptische Szenarien seien aber unwahrscheinlich, meint Professor Dan Dungaciu:



    Die zwei entgegengesetzten Bürgergruppierungen in der Ukraine, das hei‎ßt, diejenige, die in Richtung Osten neigen und diejenige, die den Weg nach Westen eingeschlagen haben, können nicht ‚bis zum bitteren Ende gehen‘, weil es einfach kein Ende gibt. Das theoretische Ende wäre die Trennung der Ukraine in zwei Staaten, aber ein solches Szenario ist meiner Meinung nach absolut unwahrscheinlich, denn weder der Osten noch der Westen könnten ein solches Desaster auf sich nehmen. Es würden enorme soziale, politische und wirtschaftliche Kosten entstehen, die zu diesem Zeitpunkt niemand übernehmen will. Deshalb sollte man sich in der jetzigen Lage auf folgende Fragen konzentrieren: Wie könnte man ein Gleichgewicht zwischen den zwei Teilen der Ukraine erreichen, die in diesem Moment in zwei verschiedene Richtungen neigen, und wie könnte dieses Gleichgewicht erreicht werden, ohne da‎ß die Spannung in Kiew ins Extrem steigt und ein Bürgerkrieg mit schweren Folgen ausbricht.“




    Der Politologe und Sicherheitsexperte George Friedman, von der bekannten Denkfabrik Stratfor, erinnerte daran, da‎ß die strategische Position und die Agrar- und Bodenschätze der Ukraine eine besondere Bedeutung für das Verteidigungssystem Russlands haben. Deshalb würde Moskau niemals die Ukraine dem Westen überlassen. Es ist unwahrscheinlich, da‎ß die Entwicklung in der Ukraine eine entscheidende geopolitische Änderung hervorruft, aber das ist ein exzellentes Beispiel für die Art und Weise, wie politische Unruhen in einem strategisch wichtigen Land das internationale System beeinflussen können, so George Friedman.



    Audiobeitrag hören:



  • Zur Situation der rumänischsprachigen Medien im Ausland

    Zur Situation der rumänischsprachigen Medien im Ausland

    In Nicht-EU-Ländern mit signifikanten rumänischen Gemeinschaften gibt es noch keine staatlichen Förderinstrumente für die Medien in der Minderheitensprache. Zumindest keine Instrumente, die strikte und objektive Kriterien anwenden, die gleicherma‎ßen für alle Massenmedien umgesetzt werden. Bei der Finanzierung der Medien werden weiterhin diskriminierende Mechanismen angewendet, die nur bestimmte Publikationen mit einer regierungsfreundlichen Redaktionspolitik unterstützen.“



    Das sind nur einige der Schlussfolgerungen eines Berichts zur Situation der Medien in der rumänischen Diaspora — ein Dokument, das von dem Internationalen Forum der rumänischen Journalisten erarbeitet wurde. Der Bericht enthält eine kurze Beschreibung der Ereignisse, die laut Angaben der Autoren die prekäre Situation der rumänischsprachigen Medien in den Nachbarländern mit zahlenstarken rumänischen Gemeinden beleuchten.



    Der Bericht wurde vor kurzem in Brüssel im Rahmen einer Debatte über die Erhaltung der rumänischen Kultur im Ausland vorgestellt. Die verantwortliche Europäische Abgeordnete Norica Nicolai drohte dabei, dass bei den Beitrittsverhandlungen mit Serbien, das Kapitel Kultur“ von einer Verbesserung der tatsächlichen Situation der rumänischen Gemeinschaft in dem Land abhängig gemacht werden könnte.



    Wenn es um Serbien geht, ein Land, das mir gro‎ße Sorgen bereitet, glaube ich, dass es an der Zeit ist, etwas für die rumänische Gemeinschaft dort zu unternehmen. Wenn wir Serbien nach wie vor bei der Eröffnung neuer Beitrittskapitel bedingungslos unterstützen, wird unsere Diaspora dort wahrscheinlich derselben diskriminatorischen Behandlung ausgesetzt werden wie bis jetzt. Jetzt beginnt gerade die Verhandlung zum Beitrittskapitel 23, dem Kapitel zur Kultur. Und ich werde weiterhin Druck ausüben, durch Briefe an meine Kollegen, damit die Eröffnung der Beitrittsverhandlungen über dieses Kapitel von einem reellen Engagement abhängig gemacht wird sowie von einer Umsetzung der Ma‎ßnahmen, zu denen sich die serbische Regierung verpflichtet hat.“



    Die Stellungnahme erfolgt, nachdem Belgrad seine Verpflichtungen hinsichtlich der Einführung des Schulfachs rumänische Sprache“ in den Schulen im Timok-Tal ab dem 1. September nicht erfüllt hat. Die Regierung Serbiens hat ihre Entscheidung mit den Ergebnissen einer manipulierten Umfrage rechtfertigt: Dabei wurden rumänische Kinder befragt, ob sie in ihrer Muttersprache unterrichtet werden möchten — absichtlich wurde hier eine Verwechslung geschaffen, erklärt die Euro-Abgeordnete Norica Nicolai:



    Wir haben eine unvollständige und peinliche Antwort. In einem der irreführenden Umfragebögen haben sie auch die zweite Sprache geschaffen — die Mundart der Walachen“. Zweifelsohne haben sie diese Umfrage bei einer Bevölkerungsgruppe durchgeführt, in der die Rumänen nicht die Mehrheit darstellen. Damit wurde den Kindern im Timok-Tal den Zugang zu Unterricht in rumänischer Sprache verwehrt. Die serbische Regierung hat ihre Aktion in Brüssel gekürzt präsentiert, in manipulierender und absolut unehrlicher Manier.“



    Auch wenn die rumänische Gemeinschaft in der Vojvodina rumänischsprachige Medien drucken darf, sieht es im Nordosten Serbiens ganz anders aus. In dem unter dem Sammelbegriff Timok-Tal bekannten Gebiet gibt es überhaupt kein gedrucktes Medium, die Rundfunkübertragungen gibt es nur zu bestimmten Uhrzeiten. Die Timok-Rumänen beklagen den eingeschränkten Zugang zur Information, mit Verweis auf die fehlenden Radio- oder Fernsehsendung in rumänischer Sprache. Sie fordern die serbischen Behörden auf, das Problem ähnlich wie das der nationalen Minderheiten in der Region Vojvodina zu lösen.



    Indes wird aus der abtrünnigen Region Transnistrien im Osten der Moldaurepublik Ähnliches berichtet. Dort gibt es keine rumänischsprachigen Medien mehr. Die Kommunikation auf jeder Ebene findet im kyrillischen Alphabet statt, wie Polina Cupcea von der Zeitung Național” aus Chişinău erzählt:



    Es gibt ein Problem in Transnistrien, weil die rumänischsprachige Presse dort praktisch nicht existiert. Häufig wird rumänischen Journalisten die Einreise nach Transnistrien am Grenzübergang Bender-Tiraspol verweigert, wir haben oft keinen Zugang. Die Zeitungsjournalisten müssen ihre technische Ausrüstung verstecken, Fernsehreporter stehen vor viel grö‎ßeren Problemen, denn sie können ihre Ausrüstung nicht verstecken und müssen mit dem Boot überqueren. Und das zehrt in gewisser Weise an ihrem Interesse, sie sind nicht mehr so sehr an einer Berichterstattung aus Transnistrien interessiert.“



    Die Sendungen in rumänischer Sprache stellen auch für die Rumänen in der Region um Czernowitz (ukr. Tscherniwzi, rum. Cernăuţi) und in der Ukraine generell ein Problem dar. Das staatliche Fernsehen überträgt nur einige Minuten täglich in rumänischer Sprache und das zu Uhrzeiten, an denen die Menschen gewöhnlich zur Arbeit gehen. Der Empfang rumänischer Fernsehsender ist zudem sehr teuer und das führt zu einer Abschirmung der rumänischen Gemeinschaft von ihrem geistig-kulturellen Heimatland.



    In Ungarn haben mehrere internationale Missionen das neue Pressegesetz kritisieret. Die Missionen, die aus Medienvertretern bestanden, darunter auch Vertreter der Medien der nationalen Minderheiten, verwiesen auf die womöglich eingeschränkte Pressefreiheit. In Bulgarien gibt es derweil keine Radio- oder Fernsehprogramme in der Sprache der rumänischen Gemeinschaft, hei‎ßt es in dem Bericht zur Situation der Medien in der rumänischen Diaspora.



    Die Euroabgeordnete Norica Nicolai hebt die Bedeutung der Verwendung der eigenen Muttersprache in der Verwaltung, in der Schule oder für die Informationsgewinnung durch die Medien hervor. Vor diesem Hintergrund plädiert sie für eine starke Unterstützung der Behörden in Bukarest — sie müssten eine mittel- und langfristige Strategie zur Förderung der rumänischen Kultur und Identität entwerfen.



    Audiobeitrag hören: