Tag: Cernavoda

  • May 19, 2024 UPDATE

    May 19, 2024 UPDATE

     

    CROATIA Romania’s PM Marcel Ciolacu Sunday congratulated Andrej Plenkovic, who was reconfirmed for a 3rd time as prime minister of Croatia. Marcel Ciolacu voiced his confidence that the Romanian-Croatian relationship will be further strengthened, as will relations within the EU and NATO. Following April’s elections in Croatia, PM Andrej Plenkovic’s party, the Croatian Democratic Union (HDZ) won 61 out of the 151 seats in Parliament, significantly above the 42 won by the Social Democratic Party. Andrej Plenkovic has been the prime minister of Croatia since October 2016.

     

    FORUM The 8th annual Black Sea and Balkans Security Forum will take place in Bucharest in the coming days. The event is organised by New Strategy Center, a Romanian think tank, with support from the national defence and foreign ministries and from the NATO Public Diplomacy Division. The conference focuses on the situation in Ukraine, as the scope and intensity of Russian attacks threaten the existence of Ukraine as a sovereign state and the security of Europe on the whole. Political leaders, security experts and civil society representatives will try to identify means to help Ukraine withstand the Russian invasion.

     

    OIL Romania’s crude oil output dropped 3.4% in the first quarter of 2024, while imports went down 15.1% compared to the corresponding period in 2023. According to the National Statistics Institute, in Q1 2024 Romania produced over 682,000 tonnes of equivalent oil less than in the corresponding period of 2023, while crude imports exceeded 1.7 mln toe. According to the National Strategy and Forecast Commission, Romania’s crude output will be on a downward trend until 2026, with an average annual drop of 2.2%, as a result of the natural decline in deposits. On the other hand, the Commission predicts an increase in crude imports by an annual 4.1%.

     

    NUCLEAR The Cernavodă nuclear power plant’s Unit 1 has been shut down for regular maintenance works on Sunday, Nuclearelectrica announced. The company promised the works will be safe for the power plant personnel, for citizens and for the environment. The Cernavodă nuclear power plant, the only one in Romania, has 2 operational units with an installed production capacity of 700 MW. The 2 reactors in Cernavoda cover around 20% of Romania’s energy consumption. The plant uses the Canadian technology CANDU 6 (Canadian Deuterium Uranium), using natural uranium as a fuel.

     

    ROWING Romania’s Mihai Chiruţă qualified into the quarter-finals of the men’s skiff event in the last Olympic qualifier regatta held in Lucerne, Switzerland on Sunday. The Romanian rower had the 4th best time in the 5 series. The quarter-finals and the semis are scheduled on Monday, with the final to be held on Tuesday. The final’s top 2 rowers qualify for the 2024 Olympics. Romania, with 11 boats, is already the nation with the most teams qualified for the Paris Olympics.

     

    HANDBALL CS Dinamo Bucharest won Romania’s men’s handball Cup after defeating CSM Constanţa 23-19, on Sunday in the final. Dinamo also won the championship without any matches lost this season. This is the 8th Cup won by Dinamo, as against 2 for CSM Constanţa. (AMP)

  • October 3, 2023 UPDATE

    October 3, 2023 UPDATE

    NOBEL – Researchers Pierre Agostini, Ferenc Krausz and Anne LHuillier are the winners of the 2023 Nobel Prize in Physics. They were awarded for “experimental methods that generate attosecond pulses of light for the study of electron dynamics in matter”, according to a press release by the Nobel Committee. In 2022, the Nobel Prize in Physics was awarded to researchers Alain Aspect, John F. Clauser and Anton Zeilinger for revolutionary discoveries in the field of quantum mechanics.




    EXERCISE – The Valahia 2023 exercise is taking place as of Tuesday at the Cernavodă Nuclear Power Plant (south-eastern Romania). The exercise, which simulates a nuclear accident, is organized by the National Commission for the Control of Nuclear Activities and benefits the support of the International Atomic Energy Agency in Vienna and the Norwegian Radiation Protection Authority. By simulating a nuclear accident at the Cernavodă power plant, the emergency intervention capacities of all actors involved will be tested, as well as the assistance received from international partners. Valahia 2023 aims to improve nuclear security and safety in Romania, increase resilience to disaster and prepare to respond to nuclear and radiologic events. The exercise is funded through the Norwegian financial mechanism.




    KYIV – The Romanian Foreign Minister, Luminita Odobescu, emphasized in Kyiv, the importance of continuing the European Unions multidimensional support for Ukraine, which was invaded by Russian troops, including through the creation of a military fund within the European Peace Facility. She expressed her strong dissaproval of Russias attacks on the civil infrastructure in Ukraine, in the close vicinity of Romania, and emphasized the need for a long-term strategic regional approach, in which the Republic of Moldova would be included. Luminiţa Odobescu participated, on Monday, in the informal meeting of the Ministers of Foreign Affairs of the EU member states – the Council of Foreign Affairs (CAE), organized in Kyiv.




    DRUGS – The Interior Ministry has drawn up special measures to combat drug trafficking in schools, Minister Cătălin Predoiu said Tuesday, in Parliament. He was invited to the Government Hour, at the request of the opposition party USR, to present the actions taken to combat the consumption of high-risk substances. Predoiu also said that the fight against drug and human trafficking and organized crime is a priority of his mandate, and that, during the last three months, 44 organized groups were dismantled and hundreds of kilograms of prohibited substances were confiscated. USR MPs, however, were unsatisfied with the answers received, arguing there are drugs in schools and no large network is being destroyed. They also told Minister Predoiu that he had corrupt people under his command. The Liberal minister responded to these accusations by saying that USR uses the drama caused by drug use for their election agenda.




    GYMNASTICS — The Romanian womens gymnastics team qualified for the 2024 Olympic Games in Paris, after coming out 8th in the qualifications of the 52nd edition of the World Championships in Antwerp (Belgium). Romania thus returns to the Olympic Games after a 12-year break, its last participation being in London in 2012. As many as 12 gymnastics teams will take part in the 2024 Olympics. The US, Britain and Canada already had their participation secured. Romania now has 60 athletes qualified for next year’s Olympic Games. (EE)



  • October 3, 2023

    October 3, 2023


    SUPPORT Romanian Foreign Minister Luminita Odobescu has today spoken in Kyiv about the importance of carrying on the EU multidimensional support for Ukraine invaded by the Russian troops, including through the creation of a military fund within the European Peace Facility. The Romanian official has accused the ongoing Russian attacks against the civilian infrastructure in Ukraine, close to Romania’s borders and underlined the need for a long-term strategic regional approach to also include the Republic of Moldova. On Monday, Luminita Odobescu attended the informal meeting of the EU Foreign Ministers in Kyiv.



    WALL The peaceful reunification of Germany took place 33 years ago today, in 1990, almost a year after the fall of the Berlin wall. The day of the German Unity was celebrated on Tuesday night during a reception where president Klaus Iohannis and Prime Minister Marcel Ciolacu highlighted among other things Germany’s consistent support for Romania’s accession to Schengen. Germany is Romania’s most important trade partner and the second biggest investor in the Romanian economy. Bilateral trade exchanges last year exceeded 40 billion euros and over 25 thousand companies with German capital have been registered in Romania.



    SPORT Romania’s artistic gymnastics team has qualified for the Olympic Games in Paris in 2024, after coming in the 8th position during the qualifiers of the 52nd edition of the World Championship in Antwerp, Belgium. This performance has put the Romanian women team back into the game after a break of 12 years, the last time they competed in an Olympic Games edition was in London, in 2012. 12 teams can qualify for the Paris Olympics and the United States, Britain and Canada have already booked plane tickets.



    DRILL The nuclear power plant in Cernavoda, south-eastern Romania, is today hosting a nuclear emergency exercise called Wallachia 2023. The exercise, which simulates a severe nuclear accident, has been staged by the National Committee for the Control of the Nuclear Activities and is benefitting from support from the Vienna-based International Atomic Energy Agency and the Norwegian Radiation and Nuclear Safety Authority. The exercise will test the response capabilities of all the institutions involved as well as the assistance received from international partners. Wallachia 2023 is aimed at improving nuclear security and safety in Romania, increasing resilience to disasters and preparing an appropriate response to nuclear accidents and has been funded through the Norwegian financial mechanism.


    (bill)

  • June 9, 2023 UPDATE

    June 9, 2023 UPDATE

    Protests — A new round of negotiations between the Romanian government and the education trade unions took place on Friday. The trade unionists announced that they received a new offer: an increase by 45% in salaries from January 1, 2024 and not by 40% as it was before, and a bonus of 1,500 lei on October 5, on the International Day of Education, from this year until 2027. The talks took place against the background of the all-out strike and of a new protest rally in Bucharest, in which thousands of teachers participated. Demonstrations also took place in other cities in the country. On Thursday, the government adopted a memorandum on salary increases granted to the education staff through the future salary law – a way in which, it says, it guarantees that this field will be a priority. Prime Minister Nicolae Ciucă has given assurances that the basic salary of the beginner teacher will be set at the level of the gross average salary, as requested by the trade unionists. Also the memorandum establishes the right of the education employees to a leave allowance calculated according to the basic salary, as well as to increments. The strikers say, however, that Thursdays political declaration has no legal value and that they do not trust the political class in Romania.



    Power plant — The construction of Units 3 and 4 at the Cernavodă nuclear power plant (south-east Romania) receives government support. A support agreement was signed on Friday in Bucharest, and the Finance Ministry will take the necessary steps to finance the project, including by granting state guarantees. Units 3 and 4 at the Cernavodă Nuclear Power Plant would cover over a third of Romanias energy needs and is a necessary investment for the countrys future, said the Prime Minister Nicolae Ciucă. He stated that this project also had social benefits, by maintaining more than 20,000 jobs.



    Diplomacy – The Russian Foreign Ministry labeled the decision of the Romanian authorities to reduce the Russian diplomatic presence in Romania as a hostile act that will not go unanswered. Specific measures will be announced in due time, commented the spokesperson for the Russian Foreign Ministry, Maria Zaharova. The Romanian Foreign Ministry announced that the ambassador of the Russian Federation to Bucharest was informed, on Thursday, about the decision of the Romanian authorities to reduce the diplomatic and technical-administrative staff of the Russian Federation in Romania by limiting their number to a level close to that of the diplomatic and technical -administrative staff of Romania in the Russian Federation. In 30 days at the most, the diplomats’ positions must be reduced by 21, and the technical-administrative personnel positions by 30. Otherwise, accreditations will be withdrawn. The measure was adopted in accordance with the provisions of the 1961 Vienna convention on diplomatic relations and reflects the current level of bilateral relations drastically reduced by Romania after the Russian Federation launched the war of aggression against Ukraine, the Romanian Foreign Ministry announced.



    TIFF – Cluj (north-west of Romania) is, for ten days, the capital of international cinema, hosting a new edition of the Transylvania Film Festival – TIFF. Almost 200 films will be screened, 12 being in the official competition. Famous actors and directors from the country and abroad have announced their presence. Among them the American director Oliver Stone, the Australian actor Geoffrey Rush and the British actor Timotis Splash. Inspired by real events that happened in Sibiu in December 1989, “Libertate”, the latest film made by the Romanian director Tudor Giurgiu, will have its world premiere at TIFF. The Romanian actor Horaţiu Mălăele, who will perform in Cluj, will receive an excellence award during the festival.



    Statistics – The European Union’s economy registered an increase of 0.1% in the first quarter of this year, compared to the similar period of 2022, according to data published by the European Statistical Office, Eurostat. The most significant annual advance was registered by Spain, Cyprus, Malta, with over 3%, and Romania, with 2.8%. Although the European Union managed to narrowly avoid recession, the euro zone, which includes 20 states, registered two consecutive quarters of economic contraction, by 0.1%, thus entering a technical recession. (LS)

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12.03 – 18.03.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12.03 – 18.03.2023

    Parteneriat Strategic România – Vărgăria


    România şi Vărgăria va li ducă ma largu gaereţli comune tră adoptarea, tru aestu an, ali apofasi di adiarare la Spațiul Schengen. Hăbarea fu faptă di prezidentulu român, Klaus Iohannis, la Sofia, iu fu aştiptatu di omologul a lui, Rumen Radiv. Aţelli doi șefi di stat simnară ună declarație di Parteneriat Strategic cari pruveadi, ntră altele, intensificarea dialoglui politic bilateral, ancurajarea alăxerloru economice şi a cooperării transfrontaliere, cum și asigurarea securitatillei energhetiţi. Tu ţi mutreaşti spațiul di liberă urdinari, Klaus Iohannis năpoi spusi că România şi Vărgăria suntu ndreapti tră aderare, iar extindirea nu easti ligată di migraţia paranom di la sinurli externe ale Uniunii Europene.


    Klaus Iohannis: Spaţiul Schengen spuni ti un drept a cetăţeanului european ta s-urdină liber tru statele Uniunii Europene. Migraţia paranom easti tut cu tut altă luyurie. Zburaşti ti oamiñi cari intră ilegal tru Uniunea Europeană şi minduescu s’treacă ditu un stat tru altu. Di itii politice, aesti dauă chestiuni suntu ameasticate di născănţă politicieni europeni. Easti ună alathusi, ama noi akicăsimu dificultăţile a născăntoru state europene tru chestiunea migraţiei ilegale. Himu etiñi s’lom parti tru tute programele cari yin s’ndreagă aesti chestiuni.


    Și prezidentulu vărgar spusi că România și Vărgăria va s’facă gaeret suplimentare tră ună aderare cât ma ntrăoară la spaţiul Schengen. El spusi că, tru meşlli ditu soni ateali dauă craturi alumtară contra a fluxului di migranţi paranom, flux cari s-ñicură considerabil. Aduţem aminti că tru Consiliul Justiţie şi Afacări Interne ditu andreu 2022, Austria și Olanda ambudyiuairă aderarea României, respectiv a ali Vărgărie tru spațiul Schengen. Austria invocă migraţia ilegală pi ruta balcanică. România nu apruke stepsurli aduse, dizminţite, neise, şi di instituţiile europene.



    Tranziția cătră ună societate veardi


    Guvernul di București vulusi ordonanţa di urgenţă cari va s’tiñîsească ună ditu condiţiile căftati di Comisia Europeană atea turlie ca România s’aproaki a daua caftari di plată ditu cadrul PNRR, tru valoare di 3,2 miliardi di euro. Concret, una ditu pruvidrle documentului stipulează ca dizvoltatorii imobiliari s’instaleadză prize di ncărcari a maşinilor electriţi tru blocurli di locuinţe năi. Idyea borgi va u aibă şi nicukirlli a casiloru veclli,cara vor s’adară znueri majore. Ună altă prevedare a ordonanţei spuni ti scoaterea ditu funcţiune, ditu meslu cirişaru a aluştui an, a grupurilor energetice pi bază di cărbune ditu sudlu a v4siliillei, di la termocentralele Turceni şi Rovinari şi conservarea a lor tră trei ani.


    Guvernul nica adoptat un act normativ cari apufuseaşti ună schemă di agiutor financiar di 26 di milioane di euro tră IMM-uri şi marile companii cari va s’construiască instalaţii di reciclare a cupriiloru. Uidisitu cu premierului Nicolae Ciucă, proiectele finanţate prin aestu mecanism va s’aibă ca obiective protejarea fisillei. Di altă parti, Camera a Deputaţlor di la București, tru harea di for dicizional, adoptă Legea mutrinda aprobarea Acordului di ndrupari anamisa di Statul român şi Societatea Naţională Nuclearelectrica tră construirea Unităţilor 3 şi 4 ale Centrală Nuclear-Electrice di la Cernavodă. Pritu implementarea proiectului, contribuţia energiei nucleare tru totalu producţiei di energie, la nivel naţional, va s’hibă di 36%, iara contribuţia energiei nucleare tru totalu producţiei di energie fără emisii di CO2, di 66%.



    Inflație tru creaștire


    Rata anuală a inflaţillei tru România criscu lişor meslu tricut, comparativ cu yianariu, agungânda la 15,52% andicra di 15,07% – spunu ateali ditu soni date ale Institutului Naţional di Statistică. Uidisitu cu specialiștilor, aest lucru nu lipseaşti s’aspargă prognoza BNR conform cu cari inflaţia va să scadă la ună goală ţifră până la bitisita a anului. Analistul financiar Adrian Coderlaşu: “Procesul dizinflaţionist continuă, ama nu va s’hibă, să spunemu, un proces ayălisitu, cu scădeare di la mesu la mesu a inflaţiei şi pot si s’facă ahtări episoadi cu inflaţia crescânda puţin di la u altan mesu la alantu. Tamama idyea situaţie s-vidzu şi tru alte văsilii ditu Uniunea Europeană, inflaţia ditu meslu şcurtu hiinda pisti aţea ditu meslu yinaru”.


    Uidisitu cu INS, tru meslu scurtu, andicra di meslu di ma ninti, nai ma multu criscură păhadzlli la părmătiili alimentare, cu aproape 3,4% şi ateali ale serviciilor – cu aproximativ 2,5 procente. Tru topul scunkerloru ditu 12 mesi ditu soni conduţi zaharea, cu pisti 63%, deapoa untulu, cu aproape 45 di procente şi di gaze, cu aproximativ 42%. Creastiri di păhadz di pisti 30% s’vidzură şi la pătăţ, oauă, margarina şi produsele lactate.


    Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, explică: “Căţe să scunkescu alimentele la noi? Ună, pisti alantă iutido tru lumi, alimentele au ună tendituţă di scunkeari tru aestă perioadă. Ma multu, la noi intervine şocul pe cari lu adara ziya importuri-exporturi, tră atea că importul di produse alimentare procesate easti multu mare şi avem nai ma mari deficit ditu añilli ditu soni, anlu aestu. Aoa easti problema”.


    Pe fondul creșterii prețurilor ditu ultima perioadă, angajaţii ditu truvăţământ au protestat tru mai multe orașe ditu țară, cerând salarii mai mari și amenințând cu greva genearală. Lidirii sindicali reclamă ixikea ac dialogului social şi stipsescu guvernanţii di araua- voli.



    Parlamentul Republicii Moldova oficializă limba română


    “Limba română” va s’llia loclu a “limbăllei moldoveneşti” tru tuti nomurli ditu Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), inclusiv tru Constituţia văsiliillei, după ţi Parlamentul di la Chişinău votă aestă alăxeari tru a daua lectură. Proiectul adoptat bagă tru practico ună apofasi di aoa şi aproape dzati ani a Curtillei Constituţionale, ţi spuni că limba română easti limba oficială tru Republica Moldova. Uidisitu cu Radio Chișinău, votlu fu aplaudat di deputaţllii pro-europeni ali PAS, formaţiune iniţiatoare a proiectului şi cari ari majoritatea tru Parlament. Di alantă parte, deputaţllii socialişti şi comunişti di orientare pro-rusă afişară pancarte cu inscripţii critiţi la adresa actualăllei puteari. La Bucureşti, votlu a Parlamentului moldovean fu saluta di clasa politică.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii 12.03 – 18.03.2023

    Retrospectiva săptămânii 12.03 – 18.03.2023


    Parteneriat Strategic România – Bulgaria


    România şi Bulgaria vor continua eforturile comune pentru adoptarea, în acest an, a deciziei de aderare la Spațiul Schengen. Anunțul a fost făcut de preşedintele român, Klaus Iohannis, la Sofia, unde a fost primit de omologul său, Rumen Radev. Cei doi șefi de stat au semnat o declarație de Parteneriat Strategic care prevede, între altele, intensificarea dialogului politic bilateral, încurajarea schimburilor economice şi a cooperării transfrontaliere, precum și asigurarea securităţii energetice. Cât privește spațiul de liberă circulație, Klaus Iohannis a reiterat că România şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderare, iar extinderea nu este legată de migraţia ilegală de la frontierele externe ale Uniunii Europene.


    Klaus Iohannis: Spaţiul Schengen se referă la un drept al cetăţeanului european de a circula liber în statele Uniunii Europene. Migraţia ilegală este cu totul şi cu totul altceva. Vorbeşte despre oameni care intră ilegal în Uniunea Europeană şi încearcă să treacă dintr-un stat în altul. Din motive politice, aceste două chestiuni sunt amestecate de unii politicieni europeni. Este o eroare, dar noi înţelegem dificultăţile unor state europene în chestiunea migraţiei ilegale. Suntem dispuşi să participăm în toate programele care vin să rezolve aceste chestiuni.


    Și preşedintele bulgar a reafirmat că România și Bulgaria vor depune eforturi suplimentare pentru o aderare cât mai rapidă la spaţiul Schengen. El a arătat că, în ultimele luni, cele două țări au luptat împotriva fluxului de migranţi ilegali, flux care s-a diminuat considerabil. Amintim că în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din decembrie 2022, Austria și Olanda au blocat aderarea României, respectiv a Bulgariei în spațiul Schengen. Austria a invocat migraţia ilegală pe ruta balcanică. România a respins acuzaţiile aduse, dezminţite, de altfel, şi de instituţiile europene.




    Tranziția către o societate verde


    Guvernul de la București a aprobat ordonanţa de urgenţă care va îndeplini una din condiţiile cerute de Comisia Europeană pentru ca România să primească a doua cerere de plată din cadrul PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euro. Concret, una dintre prevederile documentului stipulează ca dezvoltatorii imobiliari să instaleze prize de încărcare a maşinilor electrice în blocurile de locuinţe noi. Aceeaşi obligaţie o vor avea şi proprietarii clădirilor vechi, dacă vor face renovări majore. O altă prevedere a ordonanţei se referă la scoaterea din funcţiune, din luna iunie a acestui an, a grupurilor energetice pe bază de cărbune din sudul țării, de la termocentralele Turceni şi Rovinari şi conservarea lor pentru trei ani.


    Guvernul a mai adoptat un act normativ care instituie o schemă de ajutor financiar de 26 de milioane de euro pentru IMM-uri şi marile companii care vor construi instalaţii de reciclare a deşeurilor. Potrivit premierului Nicolae Ciucă, proiectele finanţate prin acest mecanism vor avea ca obiective protejarea mediului. Pe de altă parte, Camera Deputaţilor de la București, în calitate de for decizional, a adoptat Legea privind aprobarea Acordului de sprijin între Statul român şi Societatea Naţională Nuclearelectrica pentru construirea Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă. Prin implementarea proiectului, contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie, la nivel naţional, va fi de 36%, iar contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie fără emisii de CO2, de 66%.




    Inflație în creștere


    Rata anuală a inflaţiei în România a crescut uşor luna trecută, comparativ cu ianuarie, ajungând la 15,52% faţă de 15,07% – arată ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică. Potrivit specialiștilor, acest lucru nu ar trebui să altereze prognoza BNR conform căreia inflaţia va scădea la o singură cifră până la finalul anului. Analistul financiar Adrian Codirlaşu: “Procesul dezinflaţionist continuă, însă nu va fi, să zicem, un proces lin, cu scădere de la lună la lună a inflaţiei şi mai pot apărea asemenea episoade cu inflaţia crescând puţin de la o lună la alta. Exact aceeaşi situaţie s-a observat şi în alte ţări din Uniunea Europeană, inflaţia din luna februarie fiind peste cea din luna ianuarie”.


    Potrivit INS, în februarie, faţă de luna precedentă, cel mai mult au crescut preţurile mărfurilor alimentare, cu aproape 3,4% şi cele ale serviciilor – cu aproximativ 2,5 procente. În topul scumpirilor din ultimele 12 luni conduce zahărul, cu peste 63%, urmat de unt, cu aproape 45 de procente şi de gaze, cu aproximativ 42%. Creşteri de preţuri de peste 30% au consemnat şi cartofii, ouăle, margarina şi produsele lactate.


    Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, explică: “De ce se scumpesc alimentele la noi? Unu, peste tot în lume, alimentele au o tendinţă de scumpire în această perioadă. În plus, la noi intervine şocul pe care îl creează balanţa importuri-exporturi, pentru că importul de produse alimentare procesate este foarte mare şi avem cel mai mare deficit din ultimii ani, anul acesta. Aici e problema”.


    Pe fondul creșterii prețurilor din ultima perioadă, angajaţii din învăţământ au protestat în mai multe orașe din țară, cerând salarii mai mari și amenințând cu greva generală. Liderii sindicali reclamă lipsa dialogului social şi acuză guvernanţii de rea-voință.




    Parlamentul Republicii Moldova a oficializat limba română


    “Limba română” va lua locul “limbii moldoveneşti” în toate legile din Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), inclusiv în Constituţia ţării, după ce Parlamentul de la Chişinău a votat această modificare în a doua lectură. Proiectul adoptat pune în practică o hotărâre de acum aproape zece ani a Curţii Constituţionale, potrivit căreia limba română este limba oficială în Republica Moldova. Potrivit Radio Chișinău, votul a fost aplaudat de deputaţii pro-europeni ai PAS, formaţiune iniţiatoare a proiectului şi care are majoritatea în Parlament. De cealaltă parte, deputaţii socialişti şi comunişti de orientare pro-rusă au afişat pancarte cu inscripţii critice la adresa actualei puteri. La Bucureşti, votul Parlamentului moldovean a fost salutat de clasa politică.





  • Atomenergie:  Rumänien baut AKW in Cernavodă weiter aus

    Atomenergie: Rumänien baut AKW in Cernavodă weiter aus





    Die Abgeordnetenkammer in Bukarest hat die Unterzeichnung einer Unterstützungsvereinbarung zwischen dem rumänischen Staat und dem Unternehmen Nuclearelectrica für das Projekt der Blöcke 3 und 4 des Kernkraftwerks Cernavodă abgesegnet. Nuclearelectrica spielt auf nationaler Ebene eine wichtige Rolle und trägt zu mehr als 18 % der gesamten Energieerzeugung und 33 % der gesamten CO2-freien Energieerzeugung in Rumänien bei. Zum Einsatz kommt die kanadische Technologie namens CANDU 6, die auf Natururan als Brennstoff und schwerem Wasser als Moderator und Kühlmittel basiert.



    Zweck der von der rumänischen Abgeordnetenkammer angenommenen Vereinbarung ist es, die Zusammenarbeit zwischen den Parteien zu regeln, indem die Zusagen und Verpflichtungen des rumänischen Staates festgelegt werden, um die erforderlichen Ma‎ßnahmen für die Finanzierung des Projekts, die Umsetzung und die Verabschiedung von Unterstützungsma‎ßnahmen, einschlie‎ßlich legislativer Schritte, sicherzustellen. Nach den auf der Website von Nuclearelectrica veröffentlichten Daten ist das Projekt CANDU 3 und 4 des Kernkraftwerks Cernavodă im Entwurf der rumänischen Energiestrategie 2019–2030 enthalten, die auch die Perspektive für 2050 erwähnt. Der Ausbau des AKW ist auch im Nationalen Integrierten Energie- und Klimaplan als eine Säule der Energieunabhängigkeit Rumäniens und der Erreichung der Dekarbonisierungsziele vorgesehen, die Rumänien als Mitgliedstaat der Europäischen Union umzusetzen hat.



    Energieminister Virgil Popescu hat die Verabschiedung des Abkommens begrü‎ßt. Er sagte, dass Block 3 Ende 2030 und Block 4 im Jahr 2031 in Betrieb gehen werden. Durch die Umsetzung des entsprechenden Gesetzes werde die Energieunabhängigkeit und -sicherheit Rumäniens gewährleistet, betonte Popescu. Mit der Umsetzung des Projekts wird der Anteil der Kernenergie an der gesamten nationalen Energieerzeugung 36 % und der Anteil der Kernenergie an der gesamten CO2-freien Energieerzeugung 66 % betragen, gleichzeitig mit der Entwicklung der heimischen Vertriebswege und anderer begleitender Industrien. Effiziente, sichere und saubere Kernenergie wird Rumänien zu einem Beispiel auf regionaler und globaler Ebene machen, und zwar durch verschiedene unterstützende Partnerschaften in Verbindung mit gro‎ßen Investitionsprojekten“, sagte auch Cosmin Ghiță, der Generaldirektor von Nuclearelectrica.



    Der rumänische Staat und das Unternehmen Nuclearelectrica beabsichtigen, dieses Projekt im Einklang mit der neuen Strategie in einem euro-atlantischen Konsortium auf der Grundlage des im Oktober 2020 in Washington paraphierten Abkommens zwischen der Regierung Rumäniens und der Regierung der USA durchzuführen. Das Abkommen regelt die Zusammenarbeit im Zusammenhang mit Kernkraftprojekten in Cernavodă und im Bereich der zivilen Kernenergienutzung. Dabei sind die USA daran interessiert, rumänische Energieprojekte, einschlie‎ßlich der Kernenergie, mit 7 Milliarden Dollar zu finanzieren.

  • Romania and nuclear energy

    Romania and nuclear energy

    The Romanian Chamber of Deputies adopted, as a decision-making body, the draft law on the approval of the signing of the Support Agreement between the Romanian state and the Nuclearelectrica National Company for the project of Units 3 and 4 at the Cernavodă Nuclear Power Plant (southeast). Nuclearelectrica has a major role at the national level, contributing over 18% to the total energy production and 33% to the total CO2-free energy production in Romania. It uses the Canadian CANDU 6 technology, based on natural uranium as a fuel and heavy water with a moderator and cooling role. The purpose of the agreement adopted by the Romanian deputies is to establish the effective methods of cooperation between the parties, by establishing commitments and obligations of the Romanian state regarding the provision of the necessary measures to finance the project, the implementation and adoption of support measures, including legislative measures.



    According to the data published on the Nuclearelectrica website, the project of the CANDU Units 3 and 4 CNE Cernavodă is included in the Energy Strategy Project of Romania 2019-2030 to be accomplished by 2050. It is also mentioned in the National Integrated Plan in the field of Energy and Climate Change, as a pillar of Romanias energy independence and of the fulfillment of the CO2 reduction targets assumed by Romania as a member state of the European Union. The adoption of this law was hailed by the energy minister Virgil Popescu. He emphasized that Unit 3 will come into operation at the end of 2030, and Unit 4 in 2031. Through the implementation of this law, Romanias energy independence and security will be ensured, Virgil Popescu pointed out. Through the implementation of the project, the contribution of nuclear energy to the total energy production, at the national level, will be 36%, and the contribution of nuclear energy to the total CO2-free energy production will be 66%. Consequently, the internal supply chain and other collateral industries will develop.



    “Nuclear energy, which is efficient, safe and clean, will make Romania an example at the regional and global levels, through various support partnerships associated with major investment projects”, the general director of Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță highlighted. The intention of the Romanian state and of the Nuclearelectrica National Company, in accordance with the new strategy, is to implement this project within a Euro-Atlantic consortium based on the Agreement between the Government of Romania and that of the United States regarding cooperation in relation to the nuclear-power projects from Cernavodă and in the civil nuclear power sector in Romania, initialed in October 2020 in Washington DC. It’s worth mentioning that the US is interested in financing the Romanian energy projects, including nuclear power projects with 7 billion dollars. (LS)

  • Ein Herz für Tiere: Italienerin leitet Tierheim und -klinik in Cernavodă

    Ein Herz für Tiere: Italienerin leitet Tierheim und -klinik in Cernavodă





    Die rumänische Kleinstadt Cernavodă mit knapp 20 000 Einwohnern im Landkreis Constanța ist nicht nur als Standort des bisher einzigen rumänischen AKW bekannt, sondern unter Tierschützern auch für das Tierheim Urme de bucurie“ (zu deutsch: Spuren der Freude“), wo herrenlose Vierbeiner eine Unterkunft und artengerechte Pflege finden. Gegründet hat das Tierheim vor mehr als 10 Jahren die aus Italien stammende Sara Turetta, die dafür ganz nach Rumänien zog.



    Sara Turetta lebt seit über 20 Jahren in Rumänien. Sie stammt aus Mailand, wo sie ein komfortables Leben als Managerin einer Werbeagentur führte. Doch im August 2001 schmiss sie hin und kam zunächst nach Bukarest, wo sich die leidenschaftliche Tierschützerin für die herrenlosen Hunde einsetzte. Damals lief in der rumänischen Hauptstadt eine in der Ausführung umstrittene Sterilisierungskampagne mit anschlie‎ßender Freilassung der Vierbeiner, woran sich die Gemüter schieden. Sara brachte Medikamente für die Tiermedizin nach Rumänien und gründete einen Verein namens Save the Dogs and Other Animals“. Später gründete sie in der Stadt Cernavodă nahe Constanța das Tierheim Spuren der Freude“, und zusammen mit dem Team, das sie unterstützt, wurde sie mit mehreren nationalen und internationalen Preisen bedacht. 2012 verlieh ihr der italienische Staatspräsident den Titel Kavalier des Ordens Stern Italiens“. Spuren der Freude“ hei‎ßt auch das unlängst im Humanitas-Verlag erschienene Buch von Sara Turetta, eine rumänische Übersetzung des ursprünglich in Italien erschienenen Bandes. Darin erzählt sie, wie sich ihr Leben mit dem Entschluss, nach Rumänien zu übersiedeln, dramatisch veränderte. Doch was bewog sie dazu, ein behagliches Leben in Mailand aufzugeben, um in die rumänische Provinz zu ziehen?



    Es war eine schwierige Entscheidung — in meinem Buch erzähle ich, wie ich drei Tage lang fieberhaft mit mir gerungen habe, um die richtige Entscheidung zu treffen. Ich war zum Schluss gekommen, dass ein Projekt zur Rettung und Sterilisierung der Vierbeiner in Cernavodă nur dann Erfolg haben kann, wenn ich dorthin ziehe. Ich dachte zunächst, dass ich nur ein bis zwei, vielleicht drei Jahre dort bleiben würde, bis ich mein Projekt ins Lot bringe. Doch es kam anders, ich musste eine Entscheidung fürs Leben treffen, ich fand eine neue Berufung und damit änderten sich auch meine Lebensumstände radikal. Am Anfang war es ziemlich schwer, ich zog im Oktober 2002 nach Cernavodă, das Haus war ungeheizt und manchmal gab es tagelang auch kein flie‎ßend Wasser, denn die Stadt hat nie angekündigt, wenn die Zufuhr unterbrochen wurde. Und sicherlich ist auch der Lebensstandard auf einem anderen Niveau als in Mailand, doch für mich waren dieser Umzug und der Einsatz für eine gute Sache diese Unannehmlichkeiten wert. Die ganze Erfahrung half mir, erwachsen und widerstandsfähiger zu werden. Das Tierheim »Spuren der Freude« wurde von Null aufgebaut und jetzt ist es ein Beispiel für ganz Rumänien. Hier sind heute etwa 300 Tiere untergebracht, wir haben 50 ortsansässige Mitarbeiter und wir bekommen oft Besuch aus ganz Rumänien und aus dem Ausland. Ein richtiges Vorzeigeprojekt.“



    Entlang der Zeit wurden hier über 41 000 Tiere sterilisiert — nicht nur Hunde und Katzen, sondern auch Esel und Pferde. Hunde werden nach einer Dressur durch fachkundige volontierende Trainer zur Adoption freigegeben — die meisten gehen nach Schweden, Italien, in die Schweiz und nach Deutschland. Sara Turetta freut sich, dass verlassene und leidgeprüfte Tiere somit eine liebevolles Zuhause finden, doch gleichzeitig bemängelt sie den Umgang mancher Menschen in ihrer Wahlheimat mit Tieren:



    In Rumänien gibt es leider noch keine weit verbreitete Kultur der Tieradoption — die meisten Menschen neigen dazu, Tiere zu kaufen, statt zu adoptieren, was ich sehr schade finde. Denn Adoption ist die einzige Alternative zur Einschläferung, weil die Tierheime oft überlastet sind. Und Rumänien hat immer noch ein gro‎ßes Problem mit der Aussetzung von Tieren. Doch gibt es inzwischen immer mehr Menschen auf lokaler Ebene, die auf uns zukommen, und wir bieten Hilfe an und kostenlose Sterilisierung für jene Tierhalter, die sich die Kosten nicht leisten können. Und wir haben mit gro‎ßem finanziellen Aufwand eine gemeinschaftliche Tierklinik aufgebaut, die sich über 800 Quadratmeter erstreckt und zu einer wichtigen Anlaufstelle für Menschen aus der Region geworden ist, die Tiere haben, sich aber nicht leisten können, nach Constanța zu fahren oder eine Privatklinik aufzusuchen. Unsere Einrichtung ist somit auch zu einem wichtigen Gemeinschaftszentrum geworden, denn die Menschen kommen auf uns zu und suchen Rat im gesunden Umgang mit ihren Tieren. Es gibt viele Studien, die zeigen, dass die Gesundheit der Haustiere sich auch auf die Gesundheit der Tierhalter auswirkt. Gesunde Tiere lassen auch Menschen nicht nur physisch, sondern auch emotional und psychisch gesünder auftreten.“



    Mit ihrem Umzug nach Rumänien und ihrem Engagement für den Tierschutz hat sich Saras Leben radikal verändert, doch manchmal fühlt sie sich von der gro‎ßen Verantwortung, die sie übernommen hat, überwältigt.



    Es gab Augenblicke, in denen ich mich überfordert fühlte. Es gab sogar Zeiten, in denen ich mich körperlich und geistig erschöpft fühlte und Gefahr lief, nicht mehr auf die Beine zu kommen. Aber ich habe mich zusammengerissen, ich habe mich auch ein wenig von der täglichen Arbeit gelöst, die sehr anstrengend ist, weil man ständig mit Tierleid und menschlicher Gewalt gegen Tiere in Berührung kommt, und ich habe es geschafft, ein Gleichgewicht zu finden. Mein Lebensstandard ist viel niedriger, als wenn ich in der Werbeagentur geblieben wäre oder ein gewinnorientiertes Unternehmen gegründet hätte. Aber mein persönliches Glücksniveau ist viel höher. Ich bin ein Mensch, der seine tiefste Berufung gefunden und erfüllt hat, und ich bereue absolut nichts. Wir freuen uns, für unsere Arbeit anerkannt zu werden, und ich hoffe, eines Tages auch in Rumänien anerkannt zu werden, nicht nur im Ausland, denn was wir tun, tun wir für Rumänien, für die rumänische Gesellschaft — unser Team besteht zu 90 % aus heimischen Mitarbeitern. Die grö‎ßte Belohnung ist es, eine Veränderung in der lokalen Gemeinschaft zu sehen, in der wir arbeiten, und zu erleben, wie Tiere ein Leben in Würde wiedererlangen. Jetzt freue ich mich darüber, dass die Freiwilligenarbeit in Rumänien immer mehr zunimmt, zunächst sicherlich eher in den Gro‎ßstädten, doch werden wir uns demnächst mehr in Schulen engagieren, wir werden die Bildungsarbeit wieder aufnehmen und uns stark auf ländliche Gebiete konzentrieren, wo die Situation für Menschen und Tiere dramatisch ist. Und wir werden besser strukturierte und beständigere Projekte für das Engagement in der Gemeinschaft durchführen, worauf ich gro‎ße Hoffnung setze.“

  • December 20, 2022

    December 20, 2022

    Visit. Romanias President Klaus Iohannis receives today his Portuguese counterpart, Marcelo Rebelo de Sousa, on the occasion of his visit to the 1st Training Battalion Olt in Caracal (south), the Presidential Administration has announced. The visit of the President of Portugal takes place in the context of an intense, high-level bilateral dialogue, but also of work, and close coordination within the European Union and NATO. The field of Defense is a key part of bilateral cooperation, with Portugal participating in the multinational NATO force in Romania to strengthen the allied defense on the Eastern Flank with a contingent of land forces stationed in Caracal. Todays discussions between Klaus Iohannis and Marcelo Rebelo de Sousa concern the intensification of Romanian-Portuguese cooperation both in the field of Defense, economic, commercial, digital agenda, renewable energy sources, health and education. The security situation in Ukraine is also addressed, with an emphasis on the intensification of humanitarian assistance to the neighboring country Romania in the context of the coming of winter, as well as on the support in facilitating grain exports.



    Schengen. The President of the European Parliament, Roberta Metsola, spent two days in Bucharest, against the background of Austria and the Netherlands blocking Romanias accession to Schengen at the latest Justice and Home Affairs Council. In a speech in Romanias Parliament, she stated that the decision to continue to keep Romania outside the Schengen area was wrong. Roberta Metsola also discussed this issue with President Klaus Iohannis.



    Visit. The Romanian Foreign Minister, Bogdan Aurescu, continues, today, his official visit to the neighboring Republic of Moldova (ex-Soviet, predominantly Romanian-speaking), at the invitation of his counterpart, Nicu Popescu. Yesterday, he had meetings with the head of state, the pro-Western Maia Sandu, with the Speaker of Parliament Parliament, Igor Grosu, and with the prime minister Natalia Gavriliţa. Minister Aurescu reiterated “the full support from Romania in managing the wide-ranging crises faced by the Republic of Moldova and its citizens and in advancing at a determined pace the reforms necessary for joining the European Union”. In Bucharest, USR and AUR, in the opposition, accused Aurescu (independent, supported by PNL) of having gone to Chisinau to avoid, on Monday, giving explanations in Parliament, where he had been summoned after the failure of the Romanian candidacy for the Schengen .



    Pensions. The opposition Save Romania Union submitted to Parliament a draft law on the elimination of the special pensions received by former Securitate employees, who have received final court rulings. There are 1,300 former officers from the political police of the dictatorial regime before 1989 who receive such pensions, even though there are final court rulings on their names stating that they were Securitate employees and carried out actions by which they suppressed or restricted rights and fundamental human freedoms, in order to support the communist power. According to the USR leader, Cătălin Drula, the elimination of these special pensions is a minimum moral reparation that can be made to all those who fought for freedom. The modern democratic Romanian state cannot be allowed to reward with privileges those who beat, tortured or killed, he also said.



    Cernavoda. The Romanian Government approved, this week, through a bill, the support agreement for the units 3 and 4 of the Cernavodă nuclear power plant (south-east), the Government spokesperson Dan Cărbunaru has announced. He said that both units will increase the contribution of nuclear energy to the national energy system from 20 to 36%. At the same time, new jobs will be created in the field and the supply chain will be developed. Dan Cărbunaru also said that, according to estimates, unit 3 of the Cernavodă power plant would come into operation at the end of 2030, and a year later, unit 4. After approval by the Government, the support agreement will go to Parliament.



    Victory Day. In Timişoara, western Romania, events commemorating 33 years since the anti-communist Revolution culminate today with the celebration of Victory Day. On December 20, 1989, after tens of thousands of Timisoara residents took to the streets demonstrating against Nicolae Ceauşescus dictatorial regime, Timisoara was proclaimed the first city free of communism in Romania. In memory of that day, a symposium is taking place today, and in the evening a video mapping show is scheduled, with images from the time of the Revolution projected on the facade of the Opera House. The revolt against the communist regime in Romania broke out in Timişoara on December 16, 1989 and spread, starting December 21, to Bucharest and other cities of the country. In total, more than 1,000 people died and around 3,000 were injured in the fighting that took place in the only country in Eastern Europe where the change of the regime was done with bloodshed. (MI)

  • Du financement américain pour des réacteurs en Roumanie

    Du financement américain pour des réacteurs en Roumanie


    Présent en
    Allemagne, au sommet G7 de Munich, le président américain, Joe Biden, a annoncé
    que son gouvernement fournira 14 millions de dollars pour l’étude de conception
    censée permettre à la Roumanie la mise en œuvre des petits réacteurs
    nucléaires, les premiers du genre. Joe Biden a déclaré : En
    Roumanie, la société américaine NuScale Power sera la première de ce type à
    gérer une centrale PRM. Cela nous permettra à atteindre plus rapidement et plus
    efficacement l’objectif zéro émission. Le gouvernement américain a soutenu le
    développement d’une technologie de pointe censée renforcer la sécurité
    énergétique européenne et créer des milliers d’emplois en Roumanie et aux
    Etats-Unis
    ».

    Pour contribuer à l’installation en Roumanie, des petits
    réacteurs modulaires, les Américains ont participé dans un premier temps à une
    étude minutieuse sur 18 mois. Suite à ce processus, l’ancienne centrale
    thermique de Doicesti, dans le département de Dâmbovița, servira d’emplacement
    au premier petit réacteur sur les six préconisés. La Roumanie souhaite devenir
    un centre régional de production dans le domaine des centrales PRM. Voilà
    pourquoi on se propose de faire construire une première unité de ce type d’ici
    2030, affirmaient l’automne dernier, les responsables de Bucarest, lors du
    sommet international sur le climat de Glasgow.

    Mais, pour intensifier la
    décarbonisation il faut avancer sur la voie de l’énergie nucléaire, déclarait
    le ministre roumain de l’Energie, Virgil Popescu, tout en insistant sur
    l’importance des investissements dans ce domaine. Et lui de préciser que la
    technologie américaine NuScale a reçu depuis 2020 le feu vert de la Commission
    de règlementation des Etats-Unis, au bout de dix ans de testes. En plus,
    dit-il, la Roumanie respectera toutes les procédures d’autorisation et de
    règlementation. « Nous avons plus de 25 ans d’expérience dans le
    fonctionnement selon les normes les plus élevées de sécurité, des deux
    réacteurs de la centrale de Cernavoda, qui se situent en première et
    respectivement troisième position dans le classement mondial de la
    productivité. Nous bénéficions de l’appui d’une commission de règlementation
    fort expérimentée et nous menons une étroite collaboration avec la Commission de
    règlementation des Etats-Unis, avec l’Agence pour l’Energie atomique de Vienne
    et avec les plus importantes organisations nucléaires du monde. Nous avons
    l’opportunité de mettre notre expérience à profit et de nous impliquer dans un
    projet solide, censé assurer à la Roumanie des sources d’énergie propres à des
    tarifs accessibles, l’essor des communautés locales, la création des milliers
    d’emplois et une nouvelle génération d’ingénieurs. La Roumanie aura également la chance de devenir un centre
    de formation et d’éducation pour les futurs opérateurs et spécialistes et une
    base pour soutenir la production et l’assemblage des composants PRM
    », a affirmé
    le ministre Virgil Popescu dans un message publié sur les réseaux sociaux.


    A
    Bucarest, les déclarations de Joe Biden ont été saluées aussi bien par le chef
    de l’Etat que par son premier ministre. Assurer la sécurité énergétique
    représente un objectif commun du Partenariat stratégique roumano- américain, a
    déclaré Iohannis. Dans un communiqué, le chef du gouvernement, Nicolae Ciuca, a
    transmis que le nouveau type de technologie contribuera au renforcement du
    profil énergétique de la Roumanie, tout en respectant la vision européenne de
    protection de l’environnement et les cibles climatiques.





  • Ditu istoria ti adrari energhiea electrică tru România

    Ditu istoria ti adrari energhiea electrică tru România

    Subiectu di mari simasie pi agenda comunitatillei internaționale di adză, energia electrică easti indispinsabilă ti bana a omului di adză. Di la avansul a llei spictaculos di la ahurhita a secolului al 19-lea, electricitatillei ălli si aflară tutu ma multi ufiliseri agiungânda s’hibă lugursită ună ananghi a banăllei. Produţerea a llei ama adusi multi ntribari și controverse, atea ditu soni dicenii mutrinda la protecția fisillei hiinda aţea cari promoveadză noile tehnologhii alternative. Nu easti ama fără di interes s’vidimu că tehnologiile noi di produţiri a electricitatillei nkisira mână tru mână cu ateali veclli. Toradioară, tehnologhiile alternative nu suntu acutotalui haristusitoari tră s’traga mana di la aţeali veclli.



    Și tru România producția di energie cunscu tute fazele tehnologiei modirne. Di la ţentralili pi cătrani și gaz la aţeali pi cărbune, di la hidrocentrale la ţentralili nucleare, tru aesti ditu soni 140 di ani România adra unități tehnologice tră asigurarea necesarlui di electricitate tră economie și tră consumatorllii casniţ. Extindirea rețelei di electricitate pi tut teritoriului național fu ună prioritate a tutulor regimurilor politiţi di itia că un ahtari proiect eara pisti puterile entităților private. Tu partea ditu soni a secolului al 19-lea datează apariția termocentralelor și hidrocentralelor. Prima ţentralăelectrică s-construi la București tru 1882 și funcționa pi gaz. Doi ani ma amanatu, tru 1884, s’construia prima hidroţentralăla Pileș, la un an di la inaugurarea a castelului regal. Ea eara ndreaptă ti alimentarea cu electricitate a reședințăllei monarhului român. Di atumţea, rețeaua di termocentrale și di hidrocentrale s-teasi constant.



    După 1945 și instalarea regimului comunist, planlu tră extindirea electrificarillei a României fu diclanșat. Tru 1950, patrulu baraj ali Europă ahurhea s’hibă construit la Bicaz, tru nordul României, pi cupañea arâului Bistrița. După 10 ani di mari eforturi, tru 1960 centrala fu băgată tru lucru. Tu bitisita a anilor 1960, pondirea energiei electrice produsă di hidrocentrale tru România eara di maş 1%, iar dupu politica energetice la giumitatea anilor 1970 avea criscută la 12%. Maxim Berghianu fu prezidintulu a Comitetului di Stat al Planificării, instituție cari lucre ti planificaria economiei României după modil marxist-leninist. Berghianu avu rangu di ministru și lo parti, la giumitatea a anilor 1960, la dizbaterile mutrinda investițiile cari lipsea sa s’facă tru construirea hidrocentralelor. Tru 2002, el spunea Centrului di Istorie Orală ditu Radiodifuziunea Română că energia hidro eara profitabilă pi lungu kiro.


    “S-tricu la ună valorificari a potenţialului hidroenergetic, tră aţea că investiţia easti ma mare iniţial, ama energia easti multu ieftină. Nu caftă efortul di combustibili. Ea se amortizeadză tru un kiro ma lungu, ama cu custuseri mult mai ñiţ, tră atea că aclo ţi ai ma multu? Turnări betoane. Ti custuseaşti ma multu suntu utilajul, turbinele, agregatele, transformatoarele.”



    Tru paralel, statul român continua s’bagă besă și pi energia electrică produsă di cărbune. Exploatările miniere românești, la suprafață și tru sumutearan, eara multi și construirea di termocentrale apropia a lor eara un calcul rațional.



    Maxim Berghianu: “Fură discuţii multu mari ti putearea calorică, ti transportul cătă centrale a cărbunelui. Tră aestă furñie s-adrară şi termoţentralili tru viţinata di Rovinari, tru Oltenia, la Işalniţa, ta s’nu s-poartă ahăntu cărbune. Earau rezerve mări şi neasimu pi capacităţi enorme cari ñicura ditu costuri. Excavarea s’făţea la dzuuă, fără s’adrămu mine, eara exploatare la suprafaţă. Excavatoarele custusescu, ama s’nu mata hibă ananghi s’adari ună mină.”



    Alănciră marile șantiere di hidrocentrale di la barajele Porțile di Her și aţeali di pi arâurile Argeș și Olt. Aţeali ma spictaculoase eara di pi Dunăre ale hidrocentralelor Porțile di Heru I și Porțile di Heru II. Prima, aţea di la Porțile di Heru I, a fost construită di România diadunu cu Iugoslavia ahurhinda cu anlu 1964 și fu inaugurată tru 1972. Easti una ditu aţeali ma mari construcții hidrotehniţi ditu Europa și nai ma mare di pi Dunăre. Ea ama avu ca efecte secundare kirearea a vaclliuluio căsăbă românesc Orșova prit nicari și ahăndusearea a hamunisiillei Ada Kaleh ditu nolgica a Dunării. Hidrocentrala di la Porțile di Heru II fu construită tut di România și Iugoslavia la giumitatea anilor 1980.



    Tut la ahurhita a anilor 1970, România avea tru scupo și tehnologia nucleară di produţiri a energiei electrice. Ama tăs tu ahurhita a anilor 1980, centrala atomică di la Cernavodă, căsăbă la Dunăre tru Dobrogea, avea planurile schițate. Eara pruvidzută construcția a 5 reactoare nucleare cu tehnologie franco-canadiană. Tru aistu kiro, la Cernavodă funcționeadză dauă reactoare nucleare cari diadunu produc 20% ditu energia electrică a României. Primul fu construit anamisa di 1982 și 1996, iara doilu anamisa di 1983 și 2007. Alti dauă reactoare ahurhiră s’hibă adrati tru 1984 și 1985, ama proiectul easti tru dirulare. Lucrările la ţinţilu reactor, a curi construcție ahuhri tru 1987, fură toradioară curmati.



    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearea: Taşcu Lala












  • Din istoria producerii energiei electrice în România

    Din istoria producerii energiei electrice în România

    Subiect
    extrem de important pe agenda comunității internaționale de azi, energia
    electrică este indispensabilă vieții omului de azi. De la avansul ei spectaculos
    de la începutul secolului al 19-lea, electricității i s-au găsit din ce în ce
    mai multe întrebuințări ajungând să fie considerată o necesitate a vieții.
    Producerea ei însă a ridicat numeroase întrebări și controverse, cea din
    ultimele decenii privitoare la protecția mediului fiind cea care promovează
    noile tehnologii alternative. Nu este însă lipsit de interes să remarcăm că
    tehnologiile noi de producere a electricității au mers mână în mână cu cele
    vechi. Deocamdată, tehnologiile alternative nu sunt total satisfăcătoare pentru
    a se renunța la cele vechi.


    Și în
    România producția de energie a cunoscut toate fazele tehnologiei moderne. De la
    centralele pe păcură și gaz la cele pe cărbune, de la hidrocentrale la
    centralele nucleare, în ultimii 140 de ani România a construit unități tehnologice
    pentru asigurarea necesarului de electricitate pentru economie și pentru
    consumatorii casnici. Extinderea rețelei de electricitate pe tot cuprinsul
    teritoriului național a fost o prioritate a tuturor regimurilor politice
    deoarece un asemenea proiect era peste puterile entităților private. Din ultima
    parte a secolului al 19-lea datează apariția termocentralelor și
    hidrocentralelor. Prima centrală electrică s-a construit la București în 1882
    și funcționa pe gaz. Doi ani mai târziu, în 1884, se construia prima
    hidrocentrală la Peleș, la un an de la inaugurarea castelului regal. Ea era
    destinată alimentării cu electricitate a reședinței monarhului român. De
    atunci, rețeaua de termocentrale și de hidrocentrale s-a extins constant.


    După
    1945 și instalarea regimului comunist, planul pentru extinderea electrificării
    României a fost declanșat. În 1950, cel de-al patrulea baraj al Europei începea
    să fie construit la Bicaz, în nordul României, pe cursul râului Bistrița. După
    10 ani de mari eforturi, în 1960 centrala a fost pusă în funcțiune. La
    sfârșitul anilor 1960, ponderea energiei electrice produsă de hidrocentrale în
    România era de doar 1%, iar în urma politicii energetice la jumătatea anilor
    1970 crescuse la 12%. Maxim Berghianu a fost președintele Comitetului de Stat
    al Planificării, instituție care se ocupa de planificarea economiei României
    după model marxist-leninist. Berghianu a avut rang de ministru și a participat,
    la jumătatea anilor 1960, la dezbaterile privitoare la investițiile care urma
    să se facă în construirea hidrocentralelor. În 2002, el spunea Centrului de
    Istorie Orală din Radiodifuziunea Română că energia hidro era profitabilă pe
    termen lung.

    S-a trecut la o
    valorificare a potenţialului hidroenergetic, pentru că investiţia e mai mare
    iniţial, dar energia este foarte ieftină. Nu cere efortul de combustibili. Ea
    se amortizează într-un timp mai lung, dar cu costuri mult mai mici, pentru că
    acolo ce ai mai mult? Turnări betoane. Ce costă mai mult sunt utilajul,
    turbinele, agregatele, transformatoarele.


    În
    paralel, statul român continua să se bazeze și pe energia electrică produsă de
    cărbune. Exploatările miniere românești, la suprafață și în subteran, erau
    numeroase și construirea de termocentrale în apropierea lor era un calcul
    rațional.

    Maxim Berghianu: Au fost discuţii foarte mari despre puterea calorică, despre transportul spre
    centrale a cărbunelui. Pentru acest motiv s-au şi făcut termocentralele în
    apropiere de Rovinari, în Oltenia, la Işalniţa, ca să nu se transporte atâta
    cărbune. Erau rezerve imense şi am mers pe capacităţi enorme care reduceau din
    costuri. Excavarea se făcea la zi, fără să mai construim mine, era exploatare
    la suprafaţă. Excavatoarele te costă, dar să nu mai este necesar să
    construiești o mină.


    Au apărut marile șantiere de
    hidrocentrale de la barajele Porțile de Fier și cele de pe râurile Argeș și
    Olt. Cele mai spectaculoase au fost cele de pe Dunăre ale hidrocentralelor
    Porțile de Fier I și Porțile de Fier II. Prima, cea de la Porțile de Fier I, a
    fost construită de România împreună cu Iugoslavia începând cu anul 1964 și a
    fost inaugurată în 1972. Este una dintre cele mai mari construcții hidrotehnice
    din Europa și cea mai mare de pe Dunăre. Ea însă a avut ca efecte secundare
    pierderea vechiului oraș românesc Orșova prin inundare și scufundarea insulei
    Ada Kaleh din mijlocul Dunării. Hidrocentrala de la Porțile de Fier II a fost
    construită tot de România și Iugoslavia la jumătatea anilor 1980.


    Tot la începutul anilor 1970, România
    avea în vedere și tehnologia nucleară de producere a energiei electrice. Dar
    abia la începutul anilor 1980, centrala atomică de la Cernavodă, oraș la Dunăre
    în Dobrogea, avea planurile schițate. Era prevăzută construcția a 5 reactoare
    nucleare cu tehnologie franco-canadiană. În momentul de față, la Cernavodă
    funcționează două reactoare nucleare care împreună produc 20% din energia
    electrică a României. Primul a fost construit între 1982 și 1996, iar cel de-al
    doilea între 1983 și 2007. Alte două reactoare au început să fie ridicate în
    1984 și 1985, însă proiectul este în derulare. Lucrările la cel de-al cincilea
    reactor, a cărui construcție a început în 1987, au fost deocamdată sistate.




  • שגריר ישראל ברומניה ביקר בתחנת הכוח הגרעינית סרנבודה

    שגריר ישראל ברומניה ביקר בתחנת הכוח הגרעינית סרנבודה

    שגריר ישראל ברומניה דוד סרנגה, מלווה בצוות מהשגרירות, ביקר בתחנת הכוח הגרעינית סרנבודה בדרום מזרח רומניה. הסיור התקיים בהנחיית ולנטין נאה, מנהל תחנת הכוח. המשתתפים בביקור דנו בתפקידה של אנרגיה גרעינית בהבטחת יציבות אנרגטית והשגת יעדי החלפת הפחם. דיברנו על דרכים לשיתוף פעולה ויישום טכנולוגיות ישראליות בעבודת המפעל, אמר סרנגה. כוח גרעיני הוא חלופה נקייה להפקת אנרגיה והוא יעזור בהוצאת דלקים מזהמים, כמו פחם, נפט וגז מהשימוש, אמר הדיפלומט.



    תחנת הכוח הגרעינית סרנבודה מספקת כ-20% מצריכת החשמל של רומניה. היא החלה לפעול ב-1998 ונחשבת לאחת מתחנות הכוח הגרעיניות היעילות באירופה

  • Anchetă parlamentară privind preţul energiei

    Anchetă parlamentară privind preţul energiei

    O
    comisie parlamentară specială de anchetă analizează, la București, cauzele
    preţurilor mari la gazele naturale și la energia electrică, iar din discuțiile
    de până acum au fost identificați mai mulți factori care au generat această
    situație. Întreaga Europă se confruntă cu o creștere explozivă a prețurilor la
    energie, dar în România a intervenit, odată în plus, și liberalizarea completă
    a pieței de profil, la 1 iulie. Iar unii furnizori au profitat de această
    situație. 38 de companii din energie au încălcat legislaţia în luna septembrie,
    a precizat în fața comisiei de anchetă Claudiu Dolot, președintele Autorității
    Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Cele mai grave abateri vizează
    nerespectarea clauzelor contractuale pentru energia electrică, prevederile
    fiind schimbate unilateral de furnizori.
    Luni a fost chemat la audieri directorul
    general al Romgaz, Aristotel Jude, care a enumerat între cauzele creșterii
    prețului la energie un deficit de gaze naturale, pe fondul unui consum mult mai
    mare.
    Aristotel Jude a explicat:

    În primul rând, temperaturile scăzute în perioada ianuarie – aprilie
    2021. Romgaz pentru prima dată a extras întreaga cantitate de gaze naturale
    injectate în depozitele subterane în anul 2020. A doua mare cauză, cererea mai
    mare decât oferta. Aceasta a crescut semnificativ comparativ cu anul 2020, atât
    datorită creşterii economice post pandemice, cât şi din necesitatea
    înmagazinării în depozitele subterane a cantităţilor de gaze naturale necesare
    pentru asigurarea surselor în sezonul rece 2021- 2022.


    Conducerea Romgaz dă
    asigurări că poate furniza necesarul de combustibil pentru producătorii de
    energie termică, nu pentru toţi, ci doar pentru cei cu care a încheiat deja
    contracte. Anunţul vine pe fondul temerilor exprimate de mulţi experţi că în
    iarna care se apropie nu preţul gazelor naturale va fi problema, ci lipsa lor
    în perioadele de consum maxim. Unitatea 3 de la Cernavodă va fi finalizată în
    2030, moment de la care societatea economică va putea să asigure peste 30% din
    consumul naţional de energie, a precizat, pe de altă parte, la audieri și Cosmin
    Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica: Aş dori să vă solicit încă o dată dumneavoastră şi colegilor
    dumneavoastră care fac parte din foruri europene, diverse grupări politice, ca
    în următoarele luni, având în vedere dezbaterea care se susţine în acest moment
    la Comisia Europeană privind includerea sau neincluderea energiei nucleare ca o
    tehnologie de producţie energetică sustenabilă, să susţinem aceasta pentru că
    toate datele ştiinţifice indică acest lucru, indică energia din surse nucleare
    ca o soluţie de viitor.


    La Bruxelles, Comisia Europeană a decis să stimuleze statele
    membre să reducă taxele la energie şi să redistribuie profiturile rezultate din
    creşterea preţurilor către cei mai defavorizaţi. Anunțul a fost făcut de
    comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton. Comisia ar urma să
    prezinte, miercuri, măsuri temporare de sprijin, însă abia la următorul summit
    european, din 21 şi 22 octombrie, vor fi discutate posibile soluţii pe termen
    lung.