Radio România Internațional

Tag: certificat

  • Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi
    Spaţiului Economic European, adulţii rezidenţi din ţări terţe dar şi persoanele
    adulte provenind din străinătate care au dobândit o formă de protecţie în
    România au dreptul la efectuarea unui curs gratuit de limba română. Organizarea
    respectivelor cursuri este în responsabilitatea Ministerului român al Educaţiei
    Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, prin inspectoratele şcolare judeţene.
    Pentru a urma un curs de limba română, o persoană trebuie să depună o cerere
    însoţită de o copie legalizată a unui act de identitate fie la un birou local
    al Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului
    Afacerilor Interne, fie la inspectoratele şcolare judeţene. Odată înregistrat
    un număr suficient de cereri, anume cel puţin zece, Inspectoratul Şcolar
    desemnează un inspector responsabil cu organizarea cursurilor, precum şi o
    şcoală în care să se desfăşoare acestea. Un curs are o durată de 140 de ore şi
    se desfăşoară pe durata unui an şcolar, timp de patru ore pe săptămână, conform
    unei programe adoptate oficial la nivel naţional. La finalul cursului, se
    organizează o sesiune de evaluare, iar participanţii primesc un certificat cu
    antetul Ministerului Educaţiei. Informaţii suplimentare pot fi găsite pe
    site-ul www.migrant.ro, editat în engleză,
    franceză şi română. Există şi un site, www.vorbitiromaneste.ro,
    care include manuale de limba română pentru începători şi avansaţi, un manual
    de orientare culturală pentru cetăţenii străini, un manual de educaţie
    interculturală pentru copii migranţi în România, dar şi lecţii audio şi
    exerciţii interactive.


    Pe de altă parte, amintim că cetăţenii străini
    care studiază în România îşi încep cursurile prin învăţarea limbii române, timp
    de un an. Astfel de cursuri se adresează inclusiv etnicilor români şi
    aromânilor care trăiesc în state învecinate ţării noastre, anume în Republica
    Moldova, sudul Ucrainei, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia,
    cursurile fiind găzduite de către Institutul Eudoxiu Hurmuzachi. Institutul,
    care are adresa de Internet www.ieh.ro,
    dispune de spaţii de învăţământ moderne, de locuri de cazare în cămine, de
    cantină, spaţii sportive şi de divertisment. Cursanţii studiază limba română,
    istoria românilor, literatura română şi limbi străine sub îndrumarea unor cadre
    didactice din Universitatea Bucureşti, în special din facultăţile de Litere,
    Geografie şi Istorie.



    Cursuri pentru cetăţenii
    străini organizează şi Institutul Cultural Român, atât în Bucureşti cât şi la
    sediile din străinătate. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul
    Institutului Cultural Român, editat în engleză şi română, cu adresa www.icr.ro.

  • Informaţii pentru cetăţenii statelor UE

    Informaţii pentru cetăţenii statelor UE

    Potrivit cadrului legal, cetăţenii statelor Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) şi ai Confederaţiei Elveţiene pot intra pe teritoriul României dacă prezintă documentul naţional de identitate, paşaportul sau un alt document eliberat pentru cetăţenii europeni, fără ca Poliţia română de Frontieră să aplice ştampila de intrare. În ceea ce priveşte rezidenţa în România, cetăţenii Uniunii Europene, precum şi membrii de familie care îi însoţesc, beneficiază de acest drept timp de cel mult 3 luni de la data intrării în ţară. Pentru obţinerea dreptului de rezidenţă pe o perioadă care depăşeşte 3 luni, cetăţenii europeni vor trebui să se înregistreze la structurile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, instituţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Ei vor primi un certificat de înregistrare, o carte de rezidenţă pentru membrii lor de familie sau o carte de rezidenţă permanentă atât pentru cetăţenii Uniunii, cât şi pentru membrii lor de familie. Certificatul de înregistrare va fi emis chiar în ziua depunerii cererii şi este valabil pentru o perioadă de până la 5 ani.



    Cartea de rezidenţă pentru membrii de familie ai cetăţenilor Uniunii aflaţi în România va fi emisă în cel mult 90 de zile de la data depunerii cererii, iar valabilitatea acesteia este de până la 5 ani de la data emiterii, dar nu mai mare decât perioada de rezidenţă a cetăţeanului Uniunii Europene al cărui membru de familie este solicitantul. Rezidenţa mai mare de 3 luni se acordă persoanelor care desfăşoară activităţi economice în România sau deţin mijloace de întreţinere şi asigurare de sănătate recunoscută în sistemul asigurărilor sociale din România, pentru respectivele persoane şi ceilalţi membri ai familiei. Vor mai putea beneficia de acest drept persoanele care se angajează pentru muncă în România, cele care sunt înscrise la o instituţie de învăţământ acreditată, cele care practică activităţi de voluntariat sau religioase. În ceea ce priveşte dreptul la rezidenţă permanentă, acesta se acordă cetăţenilor Uniunii Europene care au o rezidenţă continuă şi legală în România de cel puţin 5 ani, precum şi persoanelor care nu au cetăţenia Uniunii dar care au o rezidenţă continuă, de cel puţin 5 ani, în calitate de membri de familie ai unui cetăţean al Uniunii rezident sau rezident permanent în ţara noastră. Valabilitatea cărţii de rezidenţă permanentă este de 10 ani de la data emiterii, cu excepţia celor care sunt eliberate persoanelor cu vârsta de până la 14 ani, documente a căror valabilitate este de 5 ani de la data emiterii. Dreptul de rezidenţă permanentă poate fi pierdut în cazul unei absenţe de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi.



    Taxele sunt de 7 lei noi (cca. 1,6 euro) reprezentând contravaloarea cărţii de rezidenţă, 5 lei (puţin peste 1 euro) — taxa extrajudiciară de timbru pentru eliberarea cărţii de rezidenţă şi 2 lei (aproape 50 de eurocenţi) taxa extrajudiciară de timbru pentru eliberarea unui certificat de înregistrare. Cetăţenii statelor Uniunii Europene pot beneficia de măsuri de protecţie socială din partea statului, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. Totodată, nu au nevoie de permise pentru a munci în România.

  • Ce traduceri nu sunt necesare în Spania

    Ce traduceri nu sunt necesare în Spania

    Publicaţia “Românul din Spania” a stat de vorbă cu şeful Secției Consulare de la Madrid, consulul Irina Marin, de la care a aflat că mai mulţi români se prezintă traduceri şi documente care nu mai sunt necesare, plătind sume importante, mai ales la traducătorii particulari. Astfel, românii nu trebuie să traducă Certificados plurilingües , adică certificatele de naștere ale copiilor români născuți în Spania și cele de căsătorie între un cetățean român și un cetățean spaniol. Aceste certificate pot fi înscrise la consulat sau transcrise la registrul de stare civilă din România.



    “Aceste documente se solicită la Registrul civil spaniol unde a fost înscrisă nașterea sau căsătoria, sunt gratuite și se pot elibera la cerere, atunci când cetățeanul are nevoie. Astfel, se pot economisi banii de traducere și de apostilare”, a spus Irina Marin care a precizat că astfel cetîţeanul în cauză economiseşte cel puţin 100 de euro pentru traducere şi drumul fpcut pentru obţinerea Apostilei de la Haga.



    Printre documentele care nu necesită traducere se numără şi certifivatele de deces. Eliberarea în regim de urgenţă costă 155 de euro, iar pentru copiii de până la şase luni sunt eliberate gratuit.



    Paşaportul CRDS (cu domiciliul în străinătate) este de asemnea acceptat fără traducere. Consulul Irina Marin precizează însă că acesete paşapoarte nu sunt recomandate: [Cetăţenilor n.red] li se induce ideea că pașaportul CRDS le conferă rezidența sau că ar fi echivalentul unui pașaport spaniol. Dar problema este că dacă se solicită acest pașaport, se pierde automat domiciliul din România, deoarece noi, conform legii, trebuie să reținem buletinul solicitantului și restabilirea acestui domiciliu în România se poate face doar dacă cetățeanul merge personal în România. E important să se informeze bine și să înțeleagă faptul că, de exemplu, la înscriere la facultate în România sau pentru deschiderea unui cont la bancă e nevoie de cartea de identitate, nu se acceptă pașaportul. Deci poate aduce complicații”.


    Familiile care aplică pentru acest paşaport pot reduce cheltuielile prin traducerea unei foie de empadronamiento colectiv, care costă 45 de euro în loc de traducerea unei pagini pentru fiecare solicitant de pașaport sau să se traducă trei certificate de rezidență, așa-numita foaie verde.



    În cazul actelor piedute, nu este necesar denunţul la poliţie, drept urmare nici traducerea acestuia. Denunţul este solicitat în cazul documentelor furate. Consul mai precizezază că informaţiile şi cererile pot fi adresate şi prin telefon sau e-mail, nefiind necesară deplasarea la consulat:



    “Am mai spus și revin cu această idee: pentru cei care nu vor să sune la call center sau să ne scrie pe mail ce problemă au, să ne trimită, totuși, un mail scurt cu numărul de telefon, cu mențiunea “am o problemă” și noi îi sunăm. Nu vrem să cunoaștem probleme personale, ci doar să-i ajutăm să nu consume timp și bani. Sugestia e să ne întrebe și dacă au divorțat sau sunt căsătoriți să știe că documentele, cererea sunt respinse de sistem. Trebuie să ne spună adevărul și evităm situațiile neplăcute. Am avut cazuri în care am anulat cererea și toate chitanțele și am înapoiat banii. Am avut situații cu empadronamiento traduse greșit și sistemul le-a respins.


    Mai avem și cazuri cu probleme, cetățeni căutați de poliție pentru diverse infracțiuni, ale căror cereri sunt respinse automat. Ei nu ar fi trebuit să părăsească România, așa că ce putem face este doar o procură pentru cartea de identitate în România sau un titlu de călătorie ca să poată ajunge acasă cu scopul de a obține un document de identitate”, a mai precizat Irina Marin pentru publicaţia “Românul din Spania”.


  • Informaţii pentru cetăţenii statelor UE

    Informaţii pentru cetăţenii statelor UE

    Potrivit cadrului legal, cetăţenii statelor Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) şi ai Confederaţiei Elveţiene pot intra pe teritoriul României dacă prezintă documentul naţional de identitate, paşaportul sau un alt document eliberat pentru cetăţenii europeni, fără ca Poliţia română de Frontieră să aplice ştampila de intrare. În ceea ce priveşte rezidenţa în România, cetăţenii Uniunii Europene, precum şi membrii de familie care îi însoţesc, beneficiază de acest drept timp de cel mult 3 luni de la data intrării în ţară. Pentru obţinerea dreptului de rezidenţă pe o perioadă care depăşeşte 3 luni, cetăţenii europeni vor trebui să se înregistreze la structurile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, instituţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Ei vor primi un certificat de înregistrare, o carte de rezidenţă pentru membrii lor de familie sau o carte de rezidenţă permanentă atât pentru cetăţenii Uniunii, cât şi pentru membrii lor de familie. Certificatul de înregistrare va fi emis chiar în ziua depunerii cererii şi este valabil pentru o perioadă de până la 5 ani.



    Cartea de rezidenţă pentru membrii de familie ai cetăţenilor Uniunii aflaţi în România va fi emisă în cel mult 90 de zile de la data depunerii cererii, iar valabilitatea acesteia este de până la 5 ani de la data emiterii, dar nu mai mare decât perioada de rezidenţă a cetăţeanului Uniunii Europene al cărui membru de familie este solicitantul. Rezidenţa mai mare de 3 luni se acordă persoanelor care desfăşoară activităţi economice în România sau deţin mijloace de întreţinere şi asigurare de sănătate recunoscută în sistemul asigurărilor sociale din România, pentru respectivele persoane şi ceilalţi membri ai familiei. Vor mai putea beneficia de acest drept persoanele care se angajează pentru muncă în România, cele care sunt înscrise la o instituţie de învăţământ acreditată, cele care practică activităţi de voluntariat sau religioase. În ceea ce priveşte dreptul la rezidenţă permanentă, acesta se acordă cetăţenilor Uniunii Europene care au o rezidenţă continuă şi legală în România de cel puţin 5 ani, precum şi persoanelor care nu au cetăţenia Uniunii dar care au o rezidenţă continuă, de cel puţin 5 ani, în calitate de membri de familie ai unui cetăţean al Uniunii rezident sau rezident permanent în ţara noastră. Valabilitatea cărţii de rezidenţă permanentă este de 10 ani de la data emiterii, cu excepţia celor care sunt eliberate persoanelor cu vârsta de până la 14 ani, documente a căror valabilitate este de 5 ani de la data emiterii. Dreptul de rezidenţă permanentă poate fi pierdut în cazul unei absenţe de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi.



    Taxele sunt de 7 lei noi (cca. 1,6 euro) reprezentând contravaloarea cărţii de rezidenţă, 5 lei (puţin peste 1 euro) — taxa extrajudiciară de timbru pentru eliberarea cărţii de rezidenţă şi 2 lei (aproape 50 de eurocenţi) taxa extrajudiciară de timbru pentru eliberarea unui certificat de înregistrare. Cetăţenii statelor Uniunii Europene pot beneficia de măsuri de protecţie socială din partea statului, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. Totodată, nu au nevoie de permise pentru a munci în România.

  • Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, adulţii rezidenţi din ţări terţe dar şi persoanele adulte provenind din străinătate care au dobândit o formă de protecţie în România au dreptul la efectuarea unui curs gratuit de limba română. Organizarea respectivelor cursuri este în responsabilitatea Ministerului român al Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare judeţene. Pentru a urma un curs de limba română, o persoană trebuie să depună o cerere însoţită de o copie legalizată a unui act de identitate fie la un birou local al Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, fie la inspectoratele şcolare judeţene. Odată înregistrat un număr suficient de cereri, anume cel puţin zece, Inspectoratul Şcolar desemnează un inspector responsabil cu organizarea cursurilor, precum şi o şcoală în care să se desfăşoare acestea. Un curs are o durată de 140 de ore şi se desfăşoară pe durata unui an şcolar, timp de patru ore pe săptămână, conform unei programe adoptate la nivel naţional. La finalul cursului, se organizează o sesiune de evaluare, iar participanţii primesc un certificat cu antetul Ministerului Educaţiei Naţionale. Informaţii suplimentare pot fi găsite pe site-ul www.migrant.ro, editat în engleză, franceză şi română. Există şi un site, www.vorbitiromaneste.ro, care include manuale de limba română pentru începători şi avansaţi, un manual de orientare culturală pentru cetăţenii străini, un manual de educaţie interculturală pentru copii migranţi în România, dar şi lecţii audio şi exerciţii interactive.



    Pe de altă parte, amintim că cetăţenii străini care studiază în România îşi încep cursurile prin învăţarea limbii române, timp de un an. Astfel de cursuri se adresează inclusiv etnicilor români şi aromânilor care trăiesc în state învecinate ţării noastre, anume în Republica Moldova, sudul Ucrainei, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia, cursurile fiind găzduite de către Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”. Institutul, care are adresa de Internet www.ieh.ro, dispune de spaţii de învăţământ moderne, de locuri de cazare în cămine, de cantină, spaţii sportive şi de divertisment. Cursanţii studiază limba română, istoria românilor, literatura română şi limbi străine sub îndrumarea unor cadre didactice din Universitatea Bucureşti, în special din facultăţile de Litere, Geografie şi Istorie.



    Cursuri pentru cetăţenii străini organizează şi Institutul Cultural Român, atât în Bucureşti cât şi la sediile din străinătate. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul Institutului Cultural Român, editat în engleză şi română, cu adresa www.icr.ro.

  • Marea Britanie: o nouă taxă pentru cetăţenii Uninii

    Ministerul de Interne britanic a introdus de la 1 iulie o taxă în valoare de 55 de lire pentru mai multe tipuri de documente europene emise cetăţenilor din Spatiul Economic European care işi exercită dreptul de sedere pe teritoriul Marii Britanii. Pentru cetăţenii români, taxa se aplică documentelor emise în baza urmatoarelor formulare:


    – BR1 – certificat de înregistrare galben sau albastru, emis lucrătorilor pe cont propriu, studenţilor, persoanelor care deţin resurse suficiente, persoanelor exceptate de la obţinerea autorizatiei de muncă;

    – BR5 şi BR6 — permise de şedere (residence card/stamp) emise membrilor de familie din afara Spaţiului Economic European, care se alătura unui cetăţean român, în funcţie de scopul în care acesta şi-a exercitat dreptul de şedere în Marea Britanie;

    – EEA3 – document care certifică şederea permanentă în Marea Britanie.



    Formularele actualizate pot fi consultate si descărcate online aici. Documentele cuprind informaţii referitoare atât la metoda de plata a taxei de 55 de lire cât şi adresele unde cererile pot fi transmise spre soluţionare.


    Sursa: MAE