Tag: cetatenie

  • Jurnal Românesc – 10.01.2022

    Jurnal Românesc – 10.01.2022

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat lista ţărilor şi teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat. Printre statele aflate în zona roşie se numără Franţa, Elveţia, Grecia, Spania, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Germania şi Austria. În zona galbenă sunt incluse Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Rusia, iar între ţările care au trecut în zona verde se află Ucraina şi Coreea de Sud. Noua listă a intrat în vigoare la 9 ianuarie. Totodată, CNSU a redus perioada de carantinare a persoanelor vaccinate sau trecute prin boală, care intră în țară din zonele cu risc epidemiologic, de la 14 la 5 zile, iar pentru cele nevaccinate sau netrecute prin boală, de la 14 la 10 zile. Tot 10 zile stau în carantină şi oamenii nevaccinaţi care intră în România din zonele cu risc epidemiologic, fără să prezinte un test COVID-19 negativ.

    Autoritățile de la Chişinău ar trebui să înceapă demersurile de părăsire a Comunităţii Statelor Independente, a declarat fostul ambasador al Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea. Acesta apreciază că nu există nicio garanține că în 3- 4 ani fostul preşedinte Igor Dodon nu va reveni la putere și, confruntându-se cu unele revolte, nu va chema ceea ce numeşte trupe de pacificare ale fraților din CSI. Faptul că Moldova nu face parte din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă nu cred că ar fi un impediment pentru Putin și Lukașenko să-și trimită trupele să pacifice Moldova, a afirmat fostul ambasador. Rusia și liderii autoritari din țările CSI văd organizația drept un mecanism similar fostului Tratat de la Varșovia cu valori aparte – autoritare, antidemocratice, a afirmat Gribincea. Referitor la problema transnistreană, acesta a sugerat că guvernul de la Chișinău nu ar trebui să se grăbească să accepte o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 din care fac parte Transnistria, Republica Moldova, Ucraina, Rusia şi Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, alături de SUA şi Uniunea Europeană, în calitate de observatori externi.

    Italienii şi cetăţenii străini din Italia în vârstă de peste 50 de ani sunt obligaţi să se vaccineze împotriva coronavirusului, conform unei noi legi care a intrat în vigoare la 8 ianuarie. Cei care nu s-au vaccinat încă au primit o perioadă de graţie până la sfârşitul lunii ianuarie pentru a face acest lucru. De la 1 februarie, toţi oamenii nevaccinaţi sau care nu au primit rapelul, deşi au avut ocazia să o facă, vor fi amendaţi cu 100 de euro. Măsura va rămâne în vigoare până la 15 iunie. Începând din 15 februarie, persoanele de peste 50 de ani vor trebui, de asemenea, să prezinte la locul de muncă dovada vaccinării sau a trecerii prin boală şi, dacă nu pot face acest lucru, vor fi obligaţi să lucreze la distanţă. Angajaţii cu vârsta sub 50 de ani pot să prezinte şi un test COVID cu rezultat negativ. Cei care încalcă aceste reguli riscă amenzi cuprinse între 600 şi 1.500 de euro. Italia este gazda celei mai numeroase comunităţi româneşti din afara graniţelor României. Aproape 1,2 milioane de români trăiesc în peninsulă, potrivit Oficiului de Statistică de la Roma.

    Oamenii care călătoresc în Grecia au nevoie, începând din 10 ianuarie, de un test PCR negativ, nu mai vechi de 72 de ore, sau de un test rapid negativ efectuat cu cel mult 24 de ore înainte de a se prezenta la frontieră. Măsura, adoptată pe fondul înrăutăţirii situaţiei epidemiologice din acest stat, este valabilă pentru toate persoanele cu vârsta de 5 ani şi peste, indiferent dacă au fost sau nu vaccinate. Autoritatea Aviaţiei Civile şi a Frontierelor Terestre din Grecia a precizat că această reglementare se va aplica iniţial până la 24 ianuarie. Atena atrage atenţia că rămâne valabilă cerinţa completării, anterior deplasării, a Formularului de Localizare, disponibil pe site-ul travel.gov.gr.

    Orice copil născut dintr-un cuplu în care cel puțin unul dintre părinți este cetățean român, este, la rândul lui, cetățean român, prin efectul legii, transmite Consulatul General al României la Torino. Instituţia arată că, dacă nașterea s-a produs în Italia, atunci este obligatorie înregistrarea acesteia în evidențele de stare civilă românești. În cazul în care există deja un document italian, precum un certificat de naștere sau un extras de act de naștere, înregistrarea se realizează prin procedura de înscriere sau transcriere a acestuia în registrele de stare civilă românești, ce poate fi solicitată, pe bază de programare, și la oficiul consular. Programarea se poate face prin intermediul portalului econsulat.ro.


  • Comisia Europeană prezintă noua strategie privind returnarea voluntară şi reintegrarea

    Comisia Europeană prezintă noua strategie privind returnarea voluntară şi reintegrarea

    Comisia Europeană precizează că strategia stabileşte măsuri practice menite să consolideze cadrul juridic şi operaţional pentru returnările voluntare din Europa şi din ţările de tranzit, să amelioreze calitatea programelor de returnare şi reintegrare, să stabilească legături mai bune cu iniţiativele de dezvoltare şi să consolideze cooperarea cu ţările partenere.

    Noua strategie este necesară în condiţiile în care doar o treime dintre cei care nu au drept de şedere în Uniunea Europeană se întorc în realitate în ţările de origine – a explicat comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson. Activişti pentru drepturile omului au arătat însă că această cifră este exagerată, întrucât include cazurile de solicitanţi de azil care au făcut recurs, iar mulţi dintre ei câştigă în a doua instanţă.

    Revenirile voluntare sunt întotdeauna opţiunea mai bună: ele pun în centrul atenţiei individul, sunt mai eficiente şi mai puţin costisitoare – a subliniat Ylva Johansson într-un comunicat de presă. Datele Comisiei Europene arată că returnările forţate costă circa 3.400 de euro pentru o persoană, comparativ cu 560 de euro în cazul celor voluntare. În plus, FRONTEX – Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – poate sprijini statele membre în toate etapele procesului de returnare voluntară şi de reintegrare, inclusiv în ce priveşte consilierea premergătoare returnării, sprijinul ulterior sosirii şi monitorizarea eficacităţii asistenţei pentru reintegrare.

    Aşadar, noua strategie îşi propune să crească procentul de reveniri voluntare, prin crearea unui cadru european de consiliere. Furnizarea de consiliere timpurie, personalizată şi eficientă în materie de returnare, care să ţină seama de circumstanţele individuale, de nevoile copiilor şi ale grupurilor vulnerabile, precum şi de sprijinul după returnare, îmbunătăţeşte şansele persoanelor returnate de a se reintegra cu succes şi în mod durabil în comunităţile din ţara lor de origine, subliniază Bruxellesul.

    Comisia va asigura o utilizare mai coordonată a resurselor financiare care vor fi disponibile în cadrul diferitelor fonduri ale Uniunii Europene pentru a sprijini întregul proces de returnare voluntară şi de reintegrare.


  • Jurnal românesc – 12.01.2021

    Jurnal românesc – 12.01.2021

    ***Şeful diplomaţiei
    române a transmis aprecierea Bucureştiului pentru activitatea ambasadorului
    Zuckerman şi pentru implicarea sa în dezvoltarea şi aprofundarea
    Parteneriatului Strategic bilateral. Aurescu a subliniat importanţa continuării
    cooperării pentru obţinerea de progrese concrete privind accederea României în
    programul Visa Waiver. El a evidenţiat, în acest sens, necesitatea ca
    activitatea grupului de lucru bilateral pe acest subiect să continue. De
    asemenea, ministrul român a trecut în revistă realizările înregistrate anul
    trecut în cooperarea dintre România şi SUA, între care dezvoltarea componentei
    economice şi de energie a Parteneriatului Strategic şi semnarea unei Foi de
    parcurs privind cooperarea în domeniul Apărării pe o perioadă de 10 ani. în
    acest sens, Bogdan Aurescu a reiterat importanţa extinderii prezenţei militare
    americane în România. Adrian Zuckerman, fiul unor emigranţi români, şi-a
    început mandatul la Bucureşti pe 14 decembrie 2019 şi l-a înlocuit pe Hans
    Klemm. Cum nu este diplomat de carieră, ci a fost numit politic de către administraţia
    Donald Trump, Zuckerman va părăsi postul în baza unei cutume care cere ca
    mandatul ambasadorilor politici să se încheie odată cu administrația care i-a
    numit în funcție.




    ***Ministrul ucrainean de
    Externe, Dmitro Kuleba, apreciază că Ucraina are nevoie de o lege care să
    recunoască dubla cetăţenie, transmite agenţia de presă rusă RBC. Şeful
    diplomaţiei ucrainene a exclus însă posibilitatea ca statul ucrainean să
    accepte ca cetăţenii săi să aibă şi cetăţenia rusă în condiţiile în care Kievul
    consideră Rusia drept stat agresor după invadarea peninsulei Crimeea şi înglobarea
    acesteia în teritoriul naţional rus. Potrivit agenției citate, Dmitro Kuleba
    consideră că dubla cetățenie ar permite păstrarea legăturii cu milioane
    de ucraineni care au emigrat și au început o nouă viață în străinătate.
    Un proiect de lege similar, propus de către preşedintele Volodimir Zelenski,
    s-a aflat în atenţia Radei Supreme de la Kiev în mai 2019, dar în contextul
    actual este necesar să fie studiate și să fie gândite norme legislative
    suplimentare, pentru a proteja interesele naționale ale statului
    ucrainean. Aproape 410.000 de români trăiesc în statul vecin concentraţi
    în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa, iar majoritatea acestora îşi
    doresc să recapete cetăţenia română.




    ***Adunarea generală a
    Consiliului Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova a anunţat că
    urmează să se reunească la Sibiu, în semestrul al doilea al acestui an, dacă
    situaţia epidemiologică o va permite. Entitatea este alcătuită din Asociaţia
    Comunelor din România şi Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova.
    Cele două organizaţii au transmis că scopul adunării generale este consolidarea
    relaţiilor dintre autorităţile publice locale de pe ambele maluri ale Prutului,
    drept pentru care la eveniment vor fi invitaţi şi preşedinţii celor două state,
    Klaus Iohannis şi Maia Sandu. Consiliul precizează că priorităţile reuniunii
    sunt stabilirea unei strategii şi a unui plan de acţiuni în vederea dezvoltării
    înfrăţirilor între colectivităţile locale, identificarea posibilităţilor
    concrete de schimb de experienţă şi cunoştinţe în domeniul administraţiei
    publice locale, precum şi determinarea modalităţilor de perfecţionare şi
    corelare a sistemului administraţiei publice locale la standardele europene.
    Consiliul Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova a fost
    înfiinţat la 24 mai 2013.




    ***Accademia di Romania la Roma
    organizează online, pe 15 ianuarie, manifestarea literară Versuri italieneşti,
    sensibilitate românească. Evenimentul, pus în scenă cu prilejul Zilei Culturii
    Naționale, este coordonat de scriitorul Valeriu Barbu și va avea drept
    protagoniste poete românce din Italia, care compun în limba italiană. Cei
    interesaţi se vor putea delecta cu versuri compuse de Laura Barbu, Mariana
    Cornea, Tatiana Ciobanu, Alexandra Firiță, Lăcrămioara Maricica Niță, Iuliana
    Olariu, Lucia Ileana Pop, Alina Monica Țurlea, Rodica Vinău, Lidia Popa şi
    Marioara Vișan. Seara de poezie, care se bucură de patronajul Ambasadei
    României în Italia, se va desfăşura începând cu ora 18.00, pe pagina de
    Facebook a Accademiei di Romania la Roma.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Cum pot divorța românii din străinătate și ce reguli se aplică dacă soții au cetățenii diferite. Interviu cu Simona Voiculescu, redactor-şef avocatnet.ro, cu master în drept internaţional în cadrul Universiţii din Bucureşti.


  • România 43

    România 43

    Propunere legislativă
    pentru completarea art.12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa,
    domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români din străinătate.


  • Acordarea cetățeniei române

    Acordarea cetățeniei române

    În conformitate cu
    prevederile legale actuale, cetățenia română se poate acorda în trei cazuri:
    naștere, adopție sau la cerere. În cazul unui cetățean străin care solicită
    dobândirea cetățeniei române, există o serie de condiții care trebuie
    îndeplinite. Solicitantul trebuie să domicilieze, la data depunerii cererii, pe
    teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, să domicilieze în
    condițiile legii pe teritoriul statului roman de cel puțin opt ani. În cazul în
    care persoana solicitantă este căsătorită sau conviețuiește cu un cetățean român,
    durata obligatorie a șederii pe teritoriul statului român se scurtează la cinci
    ani, de la data căsătoriei. Dacă cetățeanul străin sau persoana fără cetățenie,
    care a solicitat să i se acorde cetățenia română se afla în afara teritoriului
    statului român o perioada mai mare de șase luni în cursul unui an, anul
    respectiv nu se ia in calcul la stabilirea perioadei prevăzute anterior. Însă,
    dacă solicitantul a investit în România sume care depășesc 500.000 de euro sau
    este o personalitate recunoscută pe plan internațional, ambele termene se reduc
    la jumătate. După îndeplinirea acestei condiții, trebuie să se facă dovada, prin
    comportament, acțiuni și atitudine, a loialității față de statul român și să se
    semneze o declarație conform căreia solicitantul nu întreprinde sau sprijină și
    nici în trecut nu a întreprins sau sprijinit acțiuni împotriva ordinii de drept
    sau a siguranței naționale.


    Cetățenia română se
    poate acorda doar acelora care au împlinit vârsta de 18 ani și au asigurate în
    România mijloacele legale pentru o existență decentă. Aceștia trebuie să fie
    cunoscuți pentru o bună comportare și să nu fi fost condamnați niciodată pentru
    infracțiuni. Limba română trebuie cunoscută și, totodată, sunt necesare
    însușirea unor noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în
    vederea integrării în viața socială. De asemenea, trebuie cunoscute prevederile
    Constituției României și imnul național. La examen, solicitanții vor trebui să
    știe, printre altele, că îndatoririle unui cetățean român sunt fidelitatea față
    de statul român, apărarea țării, plata contribuțiilor financiare și exercitarea
    cu bună credință a drepturilor și a libertăților, astfel încât să nu fie
    afectate drepturile celorlalți.



    Aprobarea cererilor de acordare a cetățeniei române se
    face prin hotărâre a Guvernului care apreciază, în acest sens, asupra
    propunerilor ministrului justiției. Cererea de acordare a cetățenei române se
    face personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură
    specială si autentică și va fi însoțită de actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor
    legale. Cererile de dobândire a cetățeniei române se depun la sediul central
    sau la birourile teritoriale ale Autorității Naționale pentru Cetățenie, care organizează
    lunar câte o ceremonie sau două pentru acordarea cetățeniei române.

  • Jurnal românesc – 07.03.2019

    Jurnal românesc – 07.03.2019

    Ministrul
    Muncii, Marius Budăi, a anunţat că, la nivelul întregii ţări, sunt aproximativ
    90.000 de copii care au ambii părinţi plecaţi în străinătate. Nu ne dorim
    acest lucru, de aceea avem măsuri de încurajare a forţei de muncă, de creştere
    a masei salariale, precum si parteneriate, memorandumuri transformate în legi,
    de exemplu, cu tot ceea ce înseamnă patronatele în construcţii din România,
    pentru un salariu minim superior, a declarat ministrul Muncii. Marius
    Budăi a precizat că autorităţile încearcă, prin tot felul de programe, dar şi
    prin crearea de locuri de muncă, să-i oferteze pe românii plecaţi la muncă în
    străinătate să se întoarcă în ţară. Avem în acest moment peste 300 de
    locuri de muncă postate pe Eures, pe site-ul nostru, al Agenţiei Naţionale de
    Ocupare a Forţei de Muncă. Avem 50 de persoane care au încheiat contracte deja
    şi se vor întoarce în ţară, a spus oficialul. Marius Budăi a precizat că,
    într-o săptămână sau două, va delega un secretar de stat care împreună cu
    reprezentanţi ai Ministerului Românilor de Pretutindeni, ai patronatelor şi
    sindicatelor din construcţii să se deplaseze în statele europene, unde să
    organizeze nu doar burse ale locurilor de muncă ci şi întâlniri în care
    patronatele şi sindicatele să îşi prezinte direct oferta de job-uri.




    Ţările membre
    ale Uniunii Europene au acordat, în 2017, cetăţenie pentru aproximativ 825.000
    de persoane, marea lor majoritate provenind din state non-UE, arată datele
    publicate de Oficiul European de Statistică. Cele mai mari grupuri de cetăţeni
    europeni care au dobândit cetăţenia unui alt stat membru al blocului comunitar
    au fost, în 2017, românii cu 25.000, urmaţi de polonezi, cu 22.000 de persoane
    şi britanicii, cu 15.000 de oameni. Majoritatea românilor au solicitat
    cetăţenia italiană, iar cea mai mare parte dintre polonezi au cerut să fie
    cetăţeni ai Marii Britanii sau ai Germaniei. Jumătate din statele membre UE au
    acordat cetăţenie unui număr mai mare de persoane în 2017 faţă de 2016. Cea mai
    mare creştere, de 50%, a fost înregistrată în România, de la 4.527 persoane în
    2016 la 6.804 în 2017. Un indicator utilizat în mod curent este rata de
    naturalizare, definită în statistica Eurostat ca fiind raportul dintre
    numărul total al cetăţeniilor acordate şi efectivele de rezidenţi străini
    existente la începutul anului. Cea mai ridicată rată de naturalizare în 2017
    s-a înregistrat în Suedia (8,2 cetăţenii dobândite la 100 de rezidenţi
    străini), urmată de România cu 5,9 şi de Finlanda cu 5. Cele mai scăzute rate de
    naturalizare a fost înregistrate în Estonia 0,4, Letonia 0,6, Austria şi Cehia
    ambele cu 0,7.




    33 de cetățeni români au fost decoraţi de
    președintele Italiei, Sergio Mattarella, pentru eroismul și angajamentul lor
    față de societate. Printre aceştia se află Roxana Roman, care a primit cea mai
    înaltă distincție oferită de unui civil, Meritul Republicii
    Italiene în grad de Cavaler, pentru contribuția sa la afirmarea valorii
    legalității. Românca a demascat, în 2018, o infracțiune a membrilor
    clanului mafiot Casamonica şi a contribuit la arestarea acestora. Ceea ce
    am făcut, pentru mine este normal. Sper să devină și pentru alții, a spus
    Roxana după ceremonia oficială. Conform datelor publicate de Institutul
    Național de Statistică din Italia, numărul total de cetățeni români rezidenți
    în peninsulă era, în 2018, de 1.190.091.




    Secretarul de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Lilla Debelka, s-a întâlnit,
    în perioada 2-4 martie, în Germania, cu reprezentanții comunității românești
    din zona metropolitană Nürnberg. Întrevederile au avut loc la sediul Centrului
    cultural româno-german din oraş, unde demnitarul a susținut şi o sesiune de informare
    privind accesarea fondurilor nerambursabile oferite de MRP în 2019. Ulterior,
    demnitarul a participat la Festivalul FASCHINGSZUG 2019, organizat de Primăria
    Nürnberg, un eveniment care reprezintă o opotunitate de promovare a
    obiceiurilor și tradițiilor românești. Vizita Lillei Debelka s-a încheiat la
    Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord, unde
    secretarul de stat s-a întâlnit cu Mitropolitul Germaniei, Austriei şi
    Luxemburgului, Serafim Joantă.

  • România 43

    România 43

    Crearea unui cadru legislativ clar şi eficient în materie de acordare a cetăţeniei o prioritate a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.




  • Românii, primii în UE la obținerea cetațeniei altui stat membru

    Românii, primii în UE la obținerea cetațeniei altui stat membru

    Românii ocupă prima poziţie între națiunile din Uniunea Europeană care obțin cetățenia altui stat membru UE, conform datelor Eurostat pe anul 2015. Astfel, conform datelor publicate la finalul săptămânii trecute 28.400 de români au obținut, cetățenia altui stat membru al Uniunii Europene în 2015. Mai mult de jumătate (50,7%) au cerut şi au obţinut cetăţenia italiană, 10,7% pe cea germană, iar 9,2% cetățenia ungară.



    În topul celor care au obţinut cetățenia unei țări membre a Uniunii Europene, românii sunt depăşiţi doar de cetățeni provenind din state terțe: marocani (86.100), albanezi (48.400), turci (35.000) și indieni (31.000). Dintre statele UE, Polonia se află pe următoarea poziţie la numărul de cetăţeni ai altui stat membru UE cu 17.800 de persoane. Germania, Marea Britanie şi Suedia sunt statele preferate de polonezi pentru dobândirea cetăţeniei.



    În sens invers, peste 2.600 de pesroane au obținut cetățenia română în anul 2015, dintre care 64% ucraineni, 22,7% moldoveni și 3,4% turci.


    La nivelul Uniunii Europene, în anul 2015, aproximativ 840.000 de persoane au obținut cetățenia unui stat membru UE. Dintre aceștia, 32,4% proveneau din Europa (inclusiv alte state membre UE), 30,6% din Africa, 20,8% din Asia, 14,4% din America, 0,5% din Oceania. Conform Eurostat, 90% din străinii care au obținut cetățenia unui stat UE în 2015 provin din țări din afara blocului comunitar.



    Sursa: Ziarul Românesc

  • Jurnal românesc – 27.01.2017

    Jurnal românesc – 27.01.2017


    Ministrul apărării, Gabriel-Beniamin Leş, a discutat,vineri, cu ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, teme de actualitate privind evoluţiile din mediul de securitate regional şi din cel internaţional, precum şi direcţiile de intensificare a cooperării în domeniul apărării, în plan bilateral şi în cadrul NATO. Ministrul Leş a prezentat priorităţile strategice ale Guvernului în domeniul apărării şi securităţii, centrate pe angajamentul de asigurare a doi la sută din PIB pentru apărare şi a subliniat importanţa pe care România o acordă dezvoltării Parteneriatului Strategic cu SUA. Ambasadorul Klemm a mulţumit pentru contribuţia esenţială a României la securitatea regională şi internaţională, in special a militarilor romani în Afganistan, Irak şi celelalte teatre de operaţii. Ambasadorul a reiterat angajamentul solid al autorităţilor de la Washington pentru consolidarea dimensiunii de apărare a Parteneriatului Strategic, având ca rezultat creşterea prezenţei forţelor americane în regiune şi intensificarea programelor bilaterale pe linia pregătirii şi exerciţiilor.



    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a aprobat continuarea a 10 proiecte cu fonduri europene in mai multe regiuni din România. Contribuţia din partea Uniunii Europene este de aproximativ 800 milioane de euro. Investiţiile au în vedere lucrări de infrastructură începute între 2007 şi 2013, care vor putea fi finalizate în actuala perioadă de programare. Cele 10 proiecte sunt în transporturi, managementul deşeurilor, infrastructura de apă potabilă şi pentru prevenirea dezastrelor naturale.



    Traian Băsescu îl dă în judecată pe preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, pentru că i-a retras cetăţenia în mod arbitrar, a declarat joi, Andrei Bivol, avocatul fostului preşedinte, afirmând că cererea a fost depusă la Curtea Supremă. Avocatul lui Traian Băsescu a precizat că, în Republica Moldova, nu a mai fost făcut un demers de acest fel. El a explicat ca este un dosar pionier în domeniu pentru că nu există în practica judiciară dosare de contestare a unui decret de retragere a cetăţeniei. Potrivit lui Bivol, au fost dosare în care se constată refuzul de a acorda cetăţenia Republicii Moldova unor naţionali străini, dar în aceste dosare pârât nu este preşedintele, ci comisia de oferire a cetăţeniei de pe lângă preşedinţie. În cazul dat, suntem într-o circumstanţă de anulare a unui decret prezideţial deja emis de retragere a cetăţeniei pentru care legea prevede în mod expres că acesta se atacă la Curtea Supremă de Justiţie”, a menţionat avocatul Andrei Bivol. Preşedintele moldovean Igor Dodon a semnat în primele zile ale lunii ianuarie decretul prin care fostului preşedinte al României Traian Băsescu îi este retrasă cetăţenia Republicii Moldova, dobândită de acesta cu doar câteva luni mai devreme.



    Guvernul a decis că antreprenorii care vor să îşi vândă produsele şi serviciile pe pieţele externe vor putea primi de la stat, pe parcursul unui an, până la 50.000 de lei, sumă nerambursabilă. Banii sunt pentru a participa la târguri şi expoziţii internaţionale cu stand propriu, la misiuni economice organizate în străinătate şi la cursuri de pregătire, în ţară sau în străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a produselor şi serviciilor pe noi pieţe. Facilitatea a fost avizată de Executiv, prin ordonanţă de urgenţă. Guvernul estimează că vor fi până la 500 de beneficiari anual.



    Peste 1.000 de tineri români s-au înscris deja in Corpul european de solidaritate. România se află în topul statelor membre UE în ceea ce priveşte numărul de înscrişi, după Italia, Spania, Portugalia şi Germania. Lansat în 7 decembrie 2016, la Bruxelles, Corpul European de Solidaritate se adresează tuturor tinerilor cu vârsta între 17 şi 30 de ani, interesaţi de voluntariat, de un stagiu, ucenicie sau chiar un loc de muncă, care doresc ca, pe lângă acumularea de experienţă, să participe activ la viaţa comunităţilor din care fac parte şi să pună în practică ceea ce înseamnă cu adevărat solidaritatea europeană.


  • Jurnal românesc – 18.04.2016

    Jurnal românesc – 18.04.2016

    Fiecare al zecelea cetăţean al Republicii
    Moldova deţine şi cetăţenia României – relevă datele oficiale ale
    Biroului Naţional pentru Cetăţenie de la Bucureşti. Începând din 2002, România
    a acordat cetăţenia pentru 385.000 de locuitori ai Republicii Moldova, ceea ce
    reprezintă 10% din populaţia acesteia. Guvernul român a lansat în urmă cu
    câţiva ani un program special de simplificare a acordării cetăţeniei române
    moldovenilor. Sondaje recente arată că ideea reunificarii celor două state este
    susţinută de circa 70% din români şi de peste 20% din cetăţenii Republicii
    Moldova. Pe de altă parte, ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, şi omologul
    său de la Chişinău, Andrei Galbur, au discutat, la sfârşitul săptămânii
    trecute, la Bratislava, despre perspectivele şi importanţa intensificării
    sprijinirii de către Uniunea Europeană a proceselor de reformă care să permită
    consolidarea parcursului european al Republicii Moldova. Cu acest prilej,
    şeful diplomaţiei de la Bucureşti a reiterat sprijinul puternic al României
    faţă de aspiraţiile europene ale statului vecin.




    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni din Guvernul de la Bucureşti pregăteşte
    înfiinţarea unor centre de informare în statele vecine. Până la sfârşitul
    acestui an, vor fi create astfel de centre care vor promova învăţământul în
    limba română în Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi Albania – a precizat,
    pentru Radio România, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan
    Stoenescu. Centrele de informare vor funcţiona în colaborare cu universităţi
    sau licee din ţările vecine şi vor promova acţiuni culturale atât pentru
    etnicii români din aceste zone, cât şi pentru cei care vor să cunoască mai
    multe despre România. Stoenescu a mai anunţat că anul acesta va începe şi
    programul Ambasadorii limbii române, în care studenţi şi absolvenţi
    de filologie vor preda în sate româneşti din afara graniţelor.


    Mii de
    români au participat, la finele săptămânii trecute, atât în ţară, cât şi în
    străinătate, la noi mitinguri de solidaritate cu familia mixtă
    norvegiano-română Ruth şi Marius Bodnariu, ai cărei copii au fost luaţi în
    custodia autorităţilor din Norvegia din cauza unor corecţii fizice minore.
    Participanţii au solicitat autorităţilor de la Bucureşti să se implice în
    soluţionarea cazului şi să contribuie la întregirea familiei Bodnariu. Mezinul,
    încă sugar, a fost deja înapoiat părinţilor săi, dar ceilalţi patru copii au
    fost încredinţaţi altor familii.


    Ministerul Apărării Naţionale va organiza, începând cu 20 aprilie, manifestări
    dedicate Zilei Forţelor Terestre, al căror patron spiritual este Sfântul Mare
    Mucenic Gheorghe. Într-un
    comunicat de presă, MapN aminteşte că Ziua Forţelor Terestre se sărbătoreşte în
    fiecare an pe 23 aprilie.
    În toate garnizoanele din ţară şi în teatrul de operaţiuni din Afganistan
    vor fi expoziţii, vizionări de filme documentare, exerciţii de mânuire a
    armamentului, prezentări de tehnică militară, armament şi echipamente,
    ceremonii militare de depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele
    eroilor, concerte ale muzicilor militare sau spectacole artistice susţinute de
    formaţiile cercurilor militare. Manifestările se vor încheia în seara zilei de
    23 aprilie cu retragerea cu torţe a militarilor.

  • Jurnal românesc – 26.11.2015

    Jurnal românesc – 26.11.2015

    Reprezentanţi ai
    comunităţilor româneşti din întreaga lume se întâlnesc, în perioada 29
    noiembrie – 2 decembrie, la Alba Iulia
    şi Zlatna, în cadrul Congresului Spiritualităţii Româneşti, manifestare care a
    ajuns la cea de-a XIX-a ediţie. Congresul a fost creat de Liga Culturală pentru
    Unitatea Românilor de Pretutindeni cu scopul de a contribui la cunoaşterea
    românităţii, la întărirea legăturilor românilor din lumea întreagă cu Ţara şi
    pentru determinarea organizaţiilor
    neguvernamentale şi a oficialităţilor Românei de a acorda un sprijin real comunităţilor româneşti de
    pretutindeni în vederea păstrării identităţii etnice prin limbă, tradiţii,
    cultură şi promovării valorilor naţionale în ţările în care trăiesc. La această
    ediţie, şi-au anunţat prezenţa delegaţi din peste treizeci de ţări şi zone de
    românitate, manifestarea reunind mari personalităţi din comunităţile româneşti
    şi din Ţară care vor susţine comunicări ştiinţifice. Tema generală a reuniunii
    din acest an: Românii de pretutindeni în intampinarea centenarului Marii
    Uniri (1918-2018).






    Delegaţia
    Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni condusă de
    Zvetlana Preoteasa participă, în perioada 26 noiembrie-1 decembrie, la
    deschiderea oficială a Bibliotecii Româneşti din Atena. Cu acest prilej, la
    Ambasada României din Atena vor avea loc
    întâlniri cu asociaţiile româneşti de pe teritoriul elen si dezbateri
    privind problemele cu care se confruntă mediul asociativ românesc din Grecia.
    De asemenea, delegaţia va vizita şcolile
    din Atena în care se predau cursuri de limbă română sub egida Asociaţiei
    Femeilor Românce din Grecia şi şcoala
    din Aspropyrgos, unde va participa la evenimentele organizate cu ocazia Zilei
    Naţionale a României. Acţiunile se înscriu în cadrul proiectului Educaţie, spiritualitate şi informaţie
    pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării derulat prin
    intermediul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni.








    Persoanele
    străine care au contribuit în mod deosebit la promovarea culturii, ştiinţei,
    civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, precum şi cele care contribuie la
    promovarea României prin performanţe sportive, pot obţine, la cerere, cetăţenia
    română. Camera Deputaţilor, care este for decisiv în acest caz, a adoptat,
    miercuri, proiectul de lege care simplifică procedurile de acordare a
    cetăţeniei române pentru anumite categorii de persoane. Documentul prevede şi
    re-acordarea cetăţeniei române, la cerere, persoanelor care au pierdut această
    calitate, din motive care nu le pot fi imputate.








    Mai mult de un
    sfert dintre copiii din Europa – aproximativ 26 de milioane – sunt expuşi
    riscului de sărăcie şi excluziune socială, se arată într-un raport al Oficiului
    european pentru statistică, Eurostat. Potrivit documentului, ponderea cea mai
    mare se înregistrează în România – 51%. Problema malnutriţiei în rândul
    copiilor este, de asemenea, în creştere, în Europa. Procentul de copii care nu
    îşi pot permite să mănânce carne sau peşte o dată la cel puţin două zile s-a
    dublat, din 2008, în Estonia, Grecia şi Italia. Cei mai expuşi sunt copiii care
    trăiesc cu părinţii singuri, în special mame singure.

  • Obţinerea cetăţeniei române

    Obţinerea cetăţeniei române

    Potrivit
    legislaţiei româneşti, cetăţenii străini şi apatrizii care doresc să obţină
    cetăţenia română trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României de cel puţin
    8 ani. În cazul în care sunt căsătoriţi cu un cetăţean român, cetăţenii străini
    sau apatrizii pot obţine cetăţenia română după cel puţin 5 ani de la data
    căsătoriei. Termenele prezentate pot fi reduse până la
    jumătate dacă solicitantul
    este o personalitate recunoscută pe plan internaţional, dacă este cetăţeanul
    unui stat membru al Uniunii Europene, dacă a dobândit statutul de refugiat în
    România sau dacă a investit în ţara noastră sume care depăşesc un milion de
    euro. Conform unui recent act normativ, cetăţenii străini care activează în domeniile artei, culturii şi
    sportului şi care aduc beneficii României pot obţine cetăţenia română la
    propunerea unui membru al Executivului de la Bucureşti. Acordarea cetăţeniei
    române nu este condiţionată de renunţarea la cetăţenia anterioară.

    Cererile
    pentru acordarea cetăţeniei trebuie înaintate personal Autorităţii Naţionale de
    resort. În afară de sediul central de la Bucureşti, Autoritatea Naţională
    pentru Cetăţenie are şi patru unităţi teritoriale, la
    Iaşi, Galaţi, Suceava şi Timişoara. La birourile teritoriale depun cereri doar
    cetăţenii care şi-au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau
    le-a fost retrasă fără voia lor.Cererile trebuie
    însoţite de paşaport, pe care trebuie să fie aplicată viza de reşedinţă în
    România, de o copie după paşaport, de certificatul de naştere împreună cu o
    traducere legalizată în limba română. De asemenea, sunt necesare cazierul
    judiciar eliberat de către Ministerul român de Interne şi cazierul din ţara de
    origine, însoţit, de asemenea, de o traducere legalizată în limba română.

    La
    cerere trebuie anexate şi contractul de închiriere sau cel care atestă că
    solicitantul este proprietar al unei locuinţe în România, dar şi o dovadă a
    sursei legale de existenţă în ţara noastră în ultimii trei ani. Este prevazută şi obligaţia depunerii unei declaraţii autentificate la
    notar din care să rezulte că solicitantul nu a întreprins sau sprijinit acţiuni
    împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale a României. Înainte de depunerea
    cererii, este necesară achitarea unei taxe consulare de 191 de lei (cca. 43 de
    euro), a unei taxe de înregistrare a cererii de 3 lei (70 de eurocenţi) şi a
    timbrului judiciar de 1,5 lei (35 de eurocenţi). Ar fi de menţionat că
    persoanele care solicită acordarea cetăţeniei trebuie să cunoască limba română,
    Constituţia, Imnul Naţional şi să aibă noţiuni
    elementare de cultură şi civilizaţie românească, anume istoria şi geografia
    României, artă şi literatură română. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de
    pe site-ul Internet al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, cu adresa
    cetatenie.just.ro, dar şi de pe site-ul Ministerului român de Externe, cu
    adresa www.mae.ro.

  • Documente necesare pentru cetăţenia italiană

    Documente necesare pentru cetăţenia italiană

    Cetăţenii Uniunii Europene, inclusiv români, pot obţine cetăţenia italiană dacaă au rezidenţa de cel puţin patru ani în Italia, conform celor mai răspândite cazuri, anunţă puiblicaţia Gazeta Românească. Solicitantul îşi poate păstra şi cetăţenia iniţială, deoarece Italia permite dubla cetăţenie.



    Începând din luna mai, cererile pot fi adresate online, pe sit-eul Ministerului de Interne italian. Formularulo trebuie să fie însoţit de următoarele documente scanate: document de identificare, cazier, certificat de naștere, chitanță de plată a taxei de 200 de euro, prceum şi seria unui timbru fiscal informatic de 16 euro.



    Statul italian procesează cererile în 2 ani, respectiv 730 de zile din momentul depunerii cererii. Cei care primesc aviz pozitiv sunt niotificaţi în termen de 90 de zile de la primirea decretului de cetăţenie de către Prefectură. La rândul său, depunătorul cererii trebuie să se prezinte la Primăria de reşedinţă, în maximum 6 luni de la notificare, pentru a depune jurământul de credință față de Italia, conform Legii Cetăţeniei.

  • Aproape 1 milion de români în Spania

    Aproape 1 milion de români în Spania

    Cifra
    oficială a românilor aflaţi în Spania se apropie de 1 milion, potrivit
    Ministerului de interne spaniol, citat de publicaţia Românul din Spania. Cele mai recente statistici, publicate de Observatorio
    Permanente de la Inmigración, arată că românii formează cea mai numeroasă
    comunitate de străini. Astfel, la
    finalul anului trecut, erau înregistraţi 953.183 de români, cu 2,69% mai mult
    decât în 2013.




    Pe următoarele
    poziţii, ca număr de rezidenți urmează marocanii (770.735) și la britanicii
    (275.817). Dintre europeni, italienii mai depăşesc cifra de 200.00 de rezidenţi. Numărul total al străinilor care au certificat comunitar de
    rezidență (NIE) sau card de rezidență (tarjeta de residencia) se apropia la
    finalul lui 2014 de 5 milioane. Cea mai mare parte – peste 2,7 milioane – sunt cetățeni
    europeni cu drept de liberă circulație.




    Dacă numărul
    cetăţenilor italieni, britanici şi români este în creşetere, comunităţile de
    cetăţeni sud-americani (Ecuador, Columbia și Bolivia) înregistrează scăderi. Per ansamblu, statistica arată o scădere de
    0,37% a cetăţenilor străit pe teritoriul Spaniei. Totuşi OPI menţionează că
    scăderea ar putea fi justificată şi prin faptul că circa 180 de mii de străini au
    primit cetăţenia spaniolă în cursul anului trecut.




    Sursa:
    Românul din Spania