Radio România Internațional

Tag: cetatenie

  • Jurnal românesc – 6.03.2015

    Jurnal românesc – 6.03.2015

    Votul multiplu se pare că şi-a trăit ultimele zile cu ocazia alegerilor prezidenţiale din noiembrie trecut. Un vot din Comisia de Cod electoral va face cvasi-imposibilă tentativa de a vota a doua oară. Joi, în această Comisie s-a luat o decizie aşteptată de mai bine de 4 ani. Astfel, la proximele alegeri, va fi implementat sistemul electronic, care depistează automat o persoană care încearcă să voteze a doua oară. Concret, este vorba de instalarea, la intrarea în secţia de votare, a unui calculator special prevăzut cu o fantă” în care fiecare alegător care vine să voteze va introduce actul de identitate sau actul în baza căruia votează. Automat, calculatorul înregistrează CNP-ul alegătorului şi îl trimite la un dispecerat” aflat la nivel naţional. Dacă alegătorul în cauză se află pentru a doua oară într-o secţie de votare, automat acest lucru se apare la centru” şi imediat este avertizat” şi calculatorul din secţia de votare unde alegătorul a încercat să voteze a doua oară.




    Co-preşedintele PNL, în opoziţie, Alina Gorghiu, a anunţat că partidul său a format un grup de lucru pentru a analiza propunerile românilor din diaspora şi soluţiile pe care liberalii le au în vedere pentru asigurarea, prin lege, a unui proces electoral democratic şi echilibrat. Comisia parlamentară comună pentru Codul Electoral urmează să elaboreze, până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare, propunerile privind legile electorale.




    Românii din Spania reclamă că sunt constrânşi să renunţe la cetăţenia română pentru a o primi pe cea spaniolă – a anunţat vicepreşedintele Comisiei pentru românii din diaspora din Camera Deputaţilor, Mircea Dolha. Demnitarul a precizat, într-o conferinţă de presă, că a aflat despre această situaţie la ultima întâlnire a unei delegaţii de la Bucureşti cu românii de acolo şi că va încerca să o rezolve prin discuţii cu omologii spanioli. Spania este una dintre puţinele ţări care nu acceptă o a doua cetăţenie. întrucât între Bucureşti şi Madrid nu există un acord bilateral prin care să se permită dubla cetăţenie. De altfel, problema a fost discutată şi de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, la o întâlnire de anul trecut cu reprezentanţii guvernului spaniol.




    Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietatilor a început transmiterea titlurilor de plată pentru prima tranşă a despăgubirilor acordate titularilor de dosare soluţionate, constituite în baza Legii nr. 9/1998 (Cadrilater) şi Legii nr. 290/2003 (Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Titlurile vor fi onorate în cel mult 180 de zile de la emiterea acestora de către Ministerul Finantelor Publice, prin CEC Bank. Plata despăgubirilor stabilite prin hotărâri ale comisiilor judeţene, respectiv prin ordin emis de şeful Cancelariei prim-ministrului sau decizia de plată emisă de Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în temeiul Legii nr. 9/1998, se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu 2015. Cuantumul unei tranşe nu poate fi mai mic de 20.000 de lei.

  • România 43 – Interviu cu Bogdan Diaconu

    România 43 – Interviu cu Bogdan Diaconu

    Propunere legislativă prin care li se recunoaste cetăţenia română tuturor celor care au dobândit-o prin naştere în teritoriile care au fost parte integrantă a României până la data de 23 august 1944, precum şi descendenţilor lor până la gradul III. Interviu cu Bogdan Diaconu, vicepreşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.



    Aici puteţi asculta “România 43”, ediţia din 6 august 2014.


  • Formulare consulare

    Ministerul Afacerilor Externe pune la dispoziţia persoanelor interesate principalele formulare utilizate în activitatea consulară, care pot fi imprimate şi prezentate misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare completate, în vederea reducerii termenului de aşteptare. Formulare pentru eliberarea următoarelor tipuri de documente:



    – Cărţi de identitate


    – Stare civilă


    – Cazier judiciar


    – Acte notariale


    – Cetăţenie



    În cazul în care formularele selecţionate nu corespund serviciului solicitat, veţi putea obţine de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare formularele corespunzătoare.



    În cazul formularelor cu 2 pagini, este necesar ca acestea să fie imprimate faţă/verso.

  • Obţinerea cetăţeniei române

    Obţinerea cetăţeniei române

    Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini şi apatrizii care doresc să obţină cetăţenia română trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României de cel puţin 8 ani. În cazul în care sunt căsătoriţi cu un cetăţean român, cetăţenii străini sau apatrizii pot obţine cetăţenia română după cel puţin 5 ani de la data căsătoriei. Termenele prezentate pot fi reduse până la jumătate dacă solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional, dacă este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene, dacă a dobândit statutul de refugiat în România sau dacă a investit în ţara noastră sume care depăşesc un milion de euro.



    Acordarea cetăţeniei române nu este condiţionată de renunţarea la cetăţenia anterioară. Cererile pentru acordarea cetăţeniei trebuie înaintate personal Autorităţii Naţionale de resort. În afară de sediul central de la Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie are şi cinci unităţi teritoriale, la Iaşi, Galaţi, Suceava, Timişoara şi Cluj-Napoca. Cererile trebuie însoţite de paşaport, pe care trebuie să fie aplicată viza de reşedinţă în România, de o copie după paşaport, de certificatul de naştere împreună cu o traducere legalizată în limba română.



    De asemenea, sunt necesare cazierul judiciar eliberat de către Ministerul român de Interne şi cazierul din ţara de origine, însoţit, de asemenea, de o traducere legalizată în limba română. La cerere trebuie anexate şi contractul de închiriere sau cel care atestă că solicitantul este proprietar al unei locuinţe în România, dar şi o dovadă a sursei legale de existenţă în ţara noastră în ultimii trei ani. Este prevăzută şi obligaţia depunerii unei declaraţii autentificate la notar din care să rezulte că solicitantul nu a întreprins sau sprijinit acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale a României. Înainte de depunerea cererii, este necesară achitarea unei taxe consulare de 191 de lei (cca. 43 de euro), a unei taxe de înregistrare a cererii de 3 lei (70 de eurocenţi) şi a timbrului judiciar de 1,5 lei (35 de eurocenţi). Ar fi de menţionat că persoanele care solicită acordarea cetăţeniei trebuie să cunoască limba română, Constituţia, Imnul Naţional şi să aibă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, anume istoria şi geografia României, artă şi literatură română. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de pe site-ul Internet al Ministerului român al Justiţiei, cu adresa www.just.ro, secţiunea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, dar şi de pe site-ul Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.



    Să notăm că redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care, înainte de data de 22 decembrie 1989, au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost retrasă fără voia lor, precum şi de către descendenţii de până la gradul al II-lea ai respectivelor persoane este scutită de plata taxelor consulare. Foştii cetăţeni români sau descendenţi ai acestora cu domiciliul în străinătate pot depune cererile de redobândire sau dobândire a cetăţeniei române la ambasadele şi consulatele României din străinătate.

  • Obţinerea cetăţeniei române

    Obţinerea cetăţeniei române


    Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini şi apatrizii care doresc să obţină cetăţenia română trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României de cel puţin 8 ani. În cazul în care sunt căsătoriţi cu un cetăţean român, cetăţenii străini sau apatrizii pot obţine cetăţenia română după cel puţin 5 ani de la data căsătoriei. Termenele prezentate pot fi reduse până la jumătate dacă solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional, dacă este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene, dacă a dobândit statutul de refugiat în România sau dacă a investit în ţara noastră sume care depăşesc un milion de euro. Acordarea cetăţeniei române nu este condiţionată de renunţarea la cetăţenia anterioară.




    Cererile pentru acordarea cetăţeniei trebuie înaintate personal Autorităţii Naţionale de resort. În afară de sediul central de la Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie are şi patru unităţi teritoriale, la Iaşi, Galaţi, Suceava şi Timişoara. Cererile trebuie însoţite de paşaport, pe care trebuie să fie aplicată viza de reşedinţă în România, de o copie după paşaport, de certificatul de naştere împreună cu o traducere legalizată în limba română. De asemenea, sunt necesare cazierul judiciar eliberat de către Ministerul român de Interne şi cazierul din ţara de origine, însoţit, de asemenea, de o traducere legalizată în limba română. La cerere trebuie anexate şi contractul de închiriere sau cel care atestă că solicitantul este proprietar al unei locuinţe în România, dar şi o dovadă a sursei legale de existenţă în ţara noastră: actul de constituire a societăţii comerciale împreună cu ultimul bilanţ contabil, pentru cazul în care solicitantul este întreprinzător particular, sau, pentru cazul în care este salariat, contractul de muncă. Este prevăzută şi obligaţia depunerii unei declaraţii din care să rezulte că solicitantul nu a întreprins sau sprijinit acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale a României. Înainte de depunerea cererii, este necesară achitarea unei taxe consulare de 187,5 lei (cca. 43 de euro), a unei taxe de înregistrare a cererii de 3 lei (70 de eurocenţi) şi a timbrului judiciar de 1,5 lei (35 de eurocenţi). Ar fi de menţionat că persoanele care solicită acordarea cetăţeniei trebuie să cunoască limba română, Constituţia, Imnul naţional şi să aibă noţiuni de cultură şi civilizaţie românească. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de pe site-ul Internet al Ministerului român al Justiţiei, cu adresa www.just.ro, secţiunea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.




    Acordarea cetăţeniei române se face printr-un ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Într-un interval de cel mult 3 luni de la data comunicării ordinului, solicitanţii sunt convocaţi în vederea depunerii jurământului.