Radio România Internațional

Tag: cicloturism

  • Vacanţă de vară în judeţul Sibiu

    Vacanţă de vară în judeţul Sibiu

    Bun venit în Transilvania,
    şedere plăcută în judeţul Sibiu!. Aceasta este urarea cu care
    sunt întâmpinaţi turiştii la Centrul de Informare Turistică din Sibiu. Aici ei află
    despre toate posibilităţile, deloc puţine, de petrecere a unui vacanţe. Muzee, evenimente culturale de talie
    internaţională, piste noi de bicicletă între sate străvechi,
    meşteşugari, gastronomie. Iată câteva dintre reperele unui sejur de neuitat.


    Oraşul Sibiu are
    mai multe restaurante decât Amsterdam sau Istanbul, raportat la suta de mii de
    locuitori. Cu o populaţie de circa 150 de mii de locuitori, oraşul din sudul
    Transilvaniei are circa 200 de restaurante şi, conform unei recente statistici
    referitoare la numărul de restaurante raportate la suta de mii de locuitori,
    Sibiul se află înaintea multor oraşe din lume considerate ca fiind mari
    atracţii turistice sau centre economice şi financiare. Creşterea numărului de
    restaurante din Sibiu ţine cont de dezvoltarea turistică din ultimul deceniu,
    după ce Sibiul a devenit foarte vizibil în străinătate ca urmare a faptului că
    în anul 2007 a fost Capitală Culturală Europeană.


    Principala
    vitrină a oraşului este site-ul sibiu-turism.ro, dsiponibil şi în limba engleză,
    spune Simina Manea, din cadrul Asociaţiei Judeţene de Turism. Este
    un site care promovează diversitatea naturală şi culturală a judeţului. Suntem
    într-un judeţ extrem de divers, multicultural, cu munţi înalţi. Cele mai înalte
    vârfuri montane din România pot fi accesate din zona Sibiului, cu două rute
    Alpine de poveste, Transfăgărăşan şi Transalpina. Suntem în ţinutul bisericilor
    fortificate. Transilvania este recunoscută pentru aceste construcţii religioase
    care au avut rol defensiv. În judeţul Sibiu sunt 77 de biserici fortificate,
    dintre care două sunt înscrise în patrimoniul internaţional UNESCO. Avem zone
    etnografice care, din punct de evdere istoric şi cultural au particularităţi
    foarte puternice. Este vorba despre Mărginimea Sibiului, un ţinut pastoral, cu
    tradiţii încă bine ancorate în rândul comunităţii locale. Avem Ţara Oltului,
    zona Făgăraşului, la poalele Carpaţilor, care, de asemenea, s-a dezvoltat
    într-un mod specific. În jurul Ocnei Sibiului, avem Ţara Secaşelor. Aceasta era
    încă din perioada romană un faimos centru de extragere a sării. În momentul de
    faţă, pe locul fostelor mine de sare, au apărut lacuri naturale, sărate. Nu
    este nevoie să ştii să înoţi pentru a merge la Ocna Sibiului. Sunt extrem de
    benefice sănătăţii.


    Rezumând toată
    această diversitate, era nevoie de acorduri turistice. Veţi descoperi în
    judeţul Sibiu multe programe turistice, care împacă cele mai diverse gusturi.
    Simina Manea. Unul dintre proiecte, este acela de a dezvolta
    itinerarii culturale tematice, tocmai pentru a pune în valoare fiecare ţinut,
    cu particularităţile sale. De aceea, la Mărginimea Sibiului invităm călătorii
    pe Drumul Brânzei. Printr-o colaborare internaţională, am creat şi un drum al
    transhumanţei. Acesta se parcurge de către turişti pe jos sau pe bicicletă. Dar
    sunt bucle întregi care pot fi parcurse şi cu maşina. Pentru zona montană a
    munţilor Făgăraş, am dezvoltat un program care se numeşte Sportiv în munţii
    Făgăraş. Este o zonă care poate fi descoperită de către cei care au o condiie
    fizică mai bună. Este o zonă spectaculoasă. Dincolo de Transfăgărăşan şi de
    lacurile glaciare, parcurgerea crestei Făgăraşilor şi toată perspectiva care se
    deschide înspre Ţara Românească şi înspre Transilvania este absolut fascinantă.
    Cred că fiecare european ar trebui să străbată la un moment dat această zonă a
    Carpaţilor din România.


    Valea
    Hârtibaciului este o altă zonă de poveste din judeţul Sibiu. O zonă în care se
    practică o agricultură tradiţională, care este mărginită de râul Olt şi de un
    drum care face legătura între Sibiu şi cetatea medievală Sighişoara. Simina
    Manea, din cadrul Asociaţiei Judeţene de Turism. Este o zonă
    în care agricultura tradiţională a permis păstrarea unui peisaj mozaicat, cu o
    floră diversă şi unde păsările sunt ca la ele acasă, fiindcă populaţia de acolo
    are o grijă deosebită faţă de mediul înconjurător. Noi am creat acolo un traseu
    turistic intitulat Drumul naturii şi încercăm să punem în prim plan pensiuni
    ecoturistice. Aici există pensiuni certificate în acest sens. Recomandăm,
    tototdată, o fermă-şcoală pentru copii, în care aceştia interacţionează cu
    lumea animalelor şi practică activităţi în aer liber, într-un mediu foarte
    frumos. Este o regiune pe care dorim să o dezvoltăm cu sprijinul comunităţii
    locale, dar şi cu ajutorul oaspeţilor, fiindcă aici se instalează foarte mulţi
    străini. Aici avem un patrimoniu impresonant, moştenit de la saşi, cu nişte
    case conservate foarte bine. Acestea sunt preluate de tineri din afara
    României, care se stabilesc aici. Au venit elveţieni, germani, italieni.


    Comunitatea bicicliştilor
    din Sibiu a devenit tot mai mare şi mai puternică, iar mersul pe bicicletă a
    fost promovat intensiv aici atât pentru agrement, cât şi ca mijloc alternativ
    de deplasare. Ajuns în oraşul Sibiu, turistul trebuie să ştie că se poate
    deplasa pe piste de bicicletă, care la ora actuală măsoară 65 de km şi care
    pornesc din zonele mărginaşe până în centru. De asemenea, bicicleta se poate
    folosi de către un turist pentru a ieşi din Sibiu, spune Nicolae Ivan, coordonator
    de programe sportive la Asociaţia Judeţeană de Turim. Din
    zona parcului Sub Arini, un parc extraordinar, care începe din mijlocul
    oraşului şi, cu mici intermitenţe, se termină în munte, poate porni cu
    bicicleta de pe pista de aici. Apoi, se poate continua traseul pe o pistă
    construită de Consiliul Judeţean în anul 2014, de circa 11 km, prin Pădurea
    Dumbrava. Trebuie să amintesc că cele cinci trasee principale amenajate de
    Asociaţia Tură în Natură însumează aproape 300 de km şi acoperă geografic zone
    importante din judeţul Sibiu. Acestea sunt importante prin fauna şi flora pe
    care o poate întâlni turistul biciclist, dar şi prin obiectivele culturale,
    istorice, administrative, care există în aceste zone. Drumul Saşilor, de
    exemplu, spre Măgura Cisnădiei, este un traseu de 45 de km. Unul dintre primele
    trasee marcate, Emil Cioran, spre Răşinari, are 43 de km. Drumul Sării este
    marcat în Ţara Secaşului. Reuneşte localităţi din tradiţionalul drum al celor
    care făceau negoţ cu sare. În zona Ţării Oltului avem traseul Brukenthal, care
    trece pe lângă reşedinţa de vară a baronului Samuel von Brukenthal, de la
    Avrig. Pe Valea Hârtibaciului avem un traseu de 43 de km care se numeşte
    Mocăniţa Valea Hârtibaciului.



    Invitaţia de a vă petrece o vacanţă în judeţul
    Sibiu a fost lansată. Până săptămâna viitoare, când vom descoperi o altă
    destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Cicloturism

    Cicloturism

    Aveţi o bicicletă
    şi doriţi să aveţi o vacanţă activă fie în mediul urban, fie în cel rural?
    Această experienţă se poate trăi din plin în România în tot mai multe oraşe şi
    zone verzi. În funcţie de preferinţe, traseul se poate găsi uşor atât
    consultând o firmă specializată de turism sau descârcând programele create
    pentru telefoanele mobile inteligente. Cei experimentaţi în acest tip de trasee
    spun că, în funcţie de dificultatea traseului, este indicat să vă pregătiţi din
    timp un echipament cât mai adecvat.


    În judeţele
    Ilfov, Prahova şi Bucureşti sunt cele mai multe trasee amenajate pentru
    cicloturism, însă, există câteva trasee de neratat în Delta Dunării, Maramureş,
    Bucovina sau Sibiu. Traseul dobrogean include, de exemplu, judeţele Tulcea şi
    Vă puteţi bucura de vestigii istorice, de drumuri libere, de liniştea satului
    de câmpie, de dealuri şi, nu în ultimul rând, de plaje cu nisip fin. Constanta.
    Din Jurilovca veţi ajunge în Constanţa, prin Ceamurlia de Jos, Sinoe, Istria,
    Vadu, Corbu, Navodari şi polul distracţiei de pe litoral, Mamaia. Este un
    traseu care poate fi parcurs în trei zile, cu o distanţă de 170 de km.


    Cei mai mulţi
    turişti se îndreaptă, însă, spre Transilvania. Şi nu e de mirare, comunitatea
    bicicliştilor din Sibiu a devenit tot mai mare şi mai puternică, iar mersul pe
    bicicletă a fost promovat intensiv aici atât pentru agrement, cât şi ca mijloc
    alternativ de deplasare. Ajuns în oraşul Sibiu, turistul trebuie să ştie că se
    poate deplasa pe piste de bicicletă, care la ora actuală măsoară 65 de km şi
    care pornesc din zonele mărginaşe până în centru. De asemenea, bicicleta se
    poate folosi de către un turist pentru a ieşi din Sibiu, spune Nicolae Ivan,
    coordonator de programe sportive la Asociaţia Judeţeană de Turim. Din
    zona parcului Sub Arini, un parc extraordinar, care începe din mijlocul
    oraşului şi, cu mici intermitenţe, se termină în munte, poate porni cu
    bicicleta de pe pista de aici. Apoi, se poate continua traseul pe o pistă
    construită de Consiliul Judeţean în anul 2014, de circa 11 km, prin Pădurea
    Dumbrava. Trebuie să amintesc că cele cinci trasee principale amenajate de
    Asociaţia Tură în Natură însumează aproape 300 de km şi acoperă geografic zone
    importante din judeţul Sibiu. Acestea sunt importante prin fauna şi flora pe
    care o poate întâlni turistul biciclist dar şi prin obiectivele culturale,
    istorice, administrative, care există în aceste zone. Drumul Saşilor, de
    exemplu, spre Măgura Cisnădiei, este un traseu de 45 de km. Unul dintre primele
    trasee marcate, Emil Cioran, spre Răşinari, are 43 de km. Drumul Sării este
    marcat în Ţara Secaşului. Reuneşte localităţi din tradiţionalul drum al celor
    care făceau negoţ cu sare. În zona Ţării Oltului avem traseul Brukenthal, care
    trece pe lângă reşedinţa de vară a baronului Samuel von Brukenthal, de la
    Avrig. Pe Valea Hârtibaciului avem un traseu de 43 de km care se numeşte
    Mocăniţa Valea Hârtibaciului.


    Dacă practicaţi mersul pe bicicletă de
    mai multă vreme, iar rezistenţa la trasee este mare, puteţi încerca să
    participaţi la unul dintre numeroasele concursuri internaţionale de ciclism. În
    luna august au fost organizate şi câte trei astfel de evenimente pe zi, în
    diferite zone ale României, iar pentru spetembrie sunt programate peste 20 de
    concursuri importante. Nu trebuie decât să vă hotărâţi să vizitaţi România, să
    căutaţi traseul şi să vă luaţi bicicleta. Ultimul recomandare, fiind opţională.
    Veţi găsi şi multe centre de închiriere pentru cele două roţi care vă vor
    asigura vacanţa mult dorită.


    Până data
    viitoare, când vă aşteptăm cu noi destinaţii, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Cicloturism în Sibiu

    Cicloturism în Sibiu

    Pentru oricine iubeşte deplasarea cu
    bicicleta în mijlocul naturii Sibiul este destinaţia perfectă. Se pot alege
    circuite diverse. Acestea îmbină vizitarea oraşelor istorice şi a satelor
    tradiţionale cu provocarea de a parcurge una dintre cele mai înalte şosele din
    România: Transfăgărăşanul.


    Nicolae
    Ivan, coordonator de programe sportive la Asociaţia Judeţeană de Turism, spune
    că Sibiul este într-adevăr un oraş prietenos pentru amatorii de ciclism, pentru că realmente comunitatea bicicliştilor
    din Sibiu devine din ce în ce mai mare, iar mersul pe bicicletă este promovat
    din ce în ce mai mult atât pentru agrement cât şi ca mijloc alternativ de
    deplasare. Turistul care se îndreaptă spre Sibiu trebuie să ştie că pistele de
    bicicletă, la ora actuală, măsoară 65 de km şi pornesc din zonele mărginaşe
    până în centrul oraşului. De asemenea, poate să folosească
    bicicleta pentru a ieşi din Sibiu. Din zona Parcului Sub Arini, un parc
    extraordinar, care începe din mijlocul oraşului şi, cu mici intermitenţe, se
    termină în munte, poate porni cu bicicleta de pe pista de aici. Apoi, se poate
    continua traseul pe o pistă construită de Consiliul Judeţean în anul 2014, de
    circa 11 km, prin Pădurea Dumbrava. Există o mulţime de trasee cicloturistice,
    amenajate în special de Asociaţia Tură în Natură, cu sprijinul Consiliului
    Judeţean. Acestea însumează aproape 300 de km şi acoperă geografic zone
    importante din judeţul Sibiu. Sunt importante prin fauna şi flora pe care o
    poate întâlni turistul biciclist, dar şi prin obiectivele culturale, istorice,
    administrative, care există în aceste zone.


    În
    funcţie de preferinţe: cultură, istorie, tradiţie, forme de relief, există
    trasee pentru fiecare. Drumul Saşilor, de exemplu, spre Măgura
    Cisnădiei, este un traseu de 45 de km. Unul dintre primele trasee marcate, Emil
    Cioran, spre Răşinari, are 43 de km. Drumul Sării este marcat în Ţara
    Secaşului. Reuneşte localităţi din tradiţionalul drum al celor care făceau
    negoţ cu sare. În zona Ţării Oltului avem traseul Brukenthal    ,
    care trece pe lângă reşedinţa de vară a baronului Samuel von Brukenthal    , de la Avrig. Pe Valea Hârtibaciului avem un traseu de 43 de
    km care se numeşte Mocăniţa Valea Hârtibaciului. Asociaţia Judeţeană de Turism
    promovează, de asemenea, turismul pe bicicletă. În aşa-zisele plimbări
    culturale organizate în colaborare cu Consiliul Judeţean, au fost organizate
    nenumărate peripluri cicloturistice prin zonele adiacente oraşului. Şi în
    localitatea Axente Sever, de exemplu, avem marcată o zonă de cicloturism.
    Acolo, turiştii pot întâlni şi un muzeu deosebit în incinta bisericii
    fortificate. Deci, turistul nu are timp să se plictisească.


    Şi, bineînţeles,
    nu puteau lipsi nici competiţiile, spune Nicolae Ivan, coordonator de programe
    sportive la Asociaţia Judeţeană de Turism. În acest an, în
    data de 14 mai, organizăm o cursă ciclistă adresată tuturor. La ediţia de anul
    trecut am avut peste 400 de participanţi. Alte curse au în vedere competiţiile
    de mountain bike. În zona Păltinişului se desfăşoară un concurs internaţional
    de mountain bike la care anul acesta sunt aşteptate cel puţin şase naţiuni. Pe
    lângă acestea, amintesc şi celebrul tur ciclist al Sibiului, cea mai titrată
    competiţie de gen la ora actuală din România şi a cincea competiţie ca
    importanţă din Europa centrală şi de est.



    Aşadar, fie că alegeţi satele
    pitoreşti, fie că doriţi să vă testaţi capacitatea de orientare şi condiţia
    fizică, Sibiul rămâne destinaţia ideală.

  • Cicloturism şi agroturism pe Valea Hârtibaciului

    Cicloturism şi agroturism pe Valea Hârtibaciului

    În centrul ţării, în triunghiul Sibiu-Făgăraş-Sighişoara, se întinde
    Valea Hârtibaciului sau Colinele Transilvaniei, a doua cea mai mare arie
    protejată din România. Regiune de păşuni, fâneţe şi păduri de foioase,
    recunoscută pentru biodiversitate, pentru practici agricole tradiţionale şi meşteşuguri
    tradiţionale, brunch-uri lunare ce pun în valoare patrimoniul construit şi
    pentru peisajul cultural neschimbat din perioada medievală, Valea Hârtibaciului
    vă aşteaptă să o descoperiţi primăvara.


    Dincolo de impozantele biserici fortificate, aici puteţi vizita şi
    biserici din piatră, construite la începutul secolului XIX, a căror pictură
    poartă semnătura familiei de zugravi Grecu, renumită în întreaga zonă pentru
    modul personal, moralizator de a interpreta scenele biblice şi societatea şi de
    a le reda în icoane.


    De la Ben Mehedin, reprezentant
    al Fundaţiei Adept, care realizează proiecte de protejare a zonei, am aflat de
    ce trebuie vizitată zona şi de ce este recomandată în special familiilor cu
    copii Colinele Transilvaniei reprezintă un loc curat, frumos,
    în care vizitatorii pot să vină şi să petreacă un timp de poveste. Sighişoara,
    Târnava Mare, satele săseşti sunt bogăţii ale României. Să vezi ce înseamnă
    Cinchişor, să vezi ce înseamnă Sighişoara nu poate fi uitat. Orice copil ar fi
    încântat să meargă în Colinele Transilvaniei. Pentru un copil, aici ar putea fi
    experienţa vieţii lui, să vină în Colinele Transilvaniei, unde poate să vadă
    natura la ea acasă: se poate vedea un scrânciob roşiatic care-şi face
    vânătoarea, prinde insecte, câteodată chiar şi şopârle, şi le înfige în spinii
    de păducel, copăcelul în care îşi face cuibul, ca să le aibă pentru masă. Aici
    ţăranii au creat un spaţiu bun şi pentru ei şi pentru sălbăticiunile naturii.


    Asociaţia
    Mioritics şi WWF (World Wide Fund for Nature) – România au inaugurat, anul
    trecut trecute, o reţea de trasee de biciclete şi de drumeţie care străbat
    situl Natura 2000 Podişul Hârtibaciului – Târnava Mare din Transilvania şi care
    totalizează 229 de kilometri. Traseele parcurg 26 de sate cu biserici
    fortificate şi cetatea medievală Sighişoara, leagă patru monumente UNESCO, de
    la Sighişoara, Viscri, Saschiz şi Breite şi traversează arii naturale protejate
    de importanţă europeană şi naţională. Există aici un număr de 32 de trasee -
    cel mai lung fiind de 29,2 kilometri (Viscri – Dealul Ciorilor) şi cel mai
    scurt, de 1,6 kilometri (Sighişoara – Platoul cu stejari seculari Breite) -
    precum şi 70 de panouri informative amplasate în localităţi traversate de
    trasee şi în punctele importante de pe trasee. Datorită reliefului foarte
    accesibil (cel mai înalt vârf este de 701 metri – Dealul Birom) şi a
    diversităţii opţiunilor, acestea pot fi parcurse de turiştii de toate vârstele,
    inclusiv de copii, fără echipament complex şi fără o pregătire sportivă
    specială, dar există şi circuite dedicate celor care îşi doresc mai mult şi au
    o condiţie fizică mai bună.



    Ben Mehedin, reprezentant
    al Fundaţiei Adept, ne-a încurajat să venim aici şi pentru traiul patriarhal şi
    oferta gastronomică variată: Sunt meşteşuguri pe care puteţi
    să le experimentaţi cu copiii în Transilvania, puteţi să-i duceţi pe copii să
    învârtă roata olarului, să facă un obiect cu mânuţele proprii. Este o
    experienţă unică pentru vizitator să participe la un proces de producţie în gospodărie. Puteţi să vedeţi femei care încă mai ştiu să ţeasă, să
    îşi îmbrace familia şi casa. E bine să veniţi în Transilvania pentru că este o
    gastronomie unică, rezultată din combinarea gastronomiei ungureşti cu
    gastronomia săsească, a gastronomiei româneşti şi ţigăneşti şi evreieşti.
    Găseşti tot soiul de bucate.

    Cu speranţa că v-am tentat să descoperiţi această zonă de poveste,
    vă aşteptăm data viitoare cu o nouă destinaţie.