Senatorul
Claudiu Târziu, preşedinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, dar şi
preşedintele Institutului Conservator Mihai Eminescu, a marcat ziua marelui poet printr-un
eveniment special, organizat la Cluj-Napoca, în preajma zilei lui Eminescu,
adresat tuturor iubitorilor de adevăr și valori ale culturii identitare
Declaraţii Claudiu Târziu, preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, în deschiderea unei dezbateri organizată de Alianţa pentru Unirea Românilor, cu tema “Viitorul forţei de muncă în România, între aducerea diasporei înapoi acasă şi forţa de muncă din străinătate”.
Asigurarea
învățământului în limba română pentru comunitățile istorice și diaspora trebuie
să fie prioritară pentru ambasadorii României și MAE, afirma senatorul
Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru pentru comunitățile de români din
afara țării.
Senatorul
Claudiu Târziu, preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni a iniţiat
un proiect de lege potrivit căruia românii din Diaspora vor fi reprezentaţi în
Parlament de 37 de senatori şi 83 de deputaţi. Proiectul a intrat în circuitul
parlamentar şi urmează să fie dezbătut în comisiile raportoare
În perioada 26-29 aprilie, o delegaţie a Comisiei pentru românii de
pretutindeni din Senatul României, alcătuită din preşedintele Claudiu Târziu şi
vicepreşedintele Vasilică Potecă, s-a aflat într-o vizită de lucru în Spania,
ţară unde trăiesc peste 1,1 milioane de români. În cadrul întâlnirii pe care
senatorii români au avut-o, la Valencia, cu părintele Dumitru Daniel Toadere,
tema principală a discuţiilor s-a centrat pe necesitatea urgentă a
identificării unui spaţiu nou destinat lăcaşului de cult, astfel încât slujbele
religioase să se poată desfăşura într-un cadru adecvat şi încăpător. La
Barcelona, reprezentanţii Comisiei pentru românii de pretutindeni au discutat
cu Consulul General, Manuel Pleşa, despre îmbunătăţirea cadrului legislativ în
vigoare şi despre situaţia comunităţii româneşti din Catalonia. În cadrul
întrevederii cu reprezentanţii mediului asociativ românesc, au fost semnalate
dificultăţile întâmpinate de comunitate, birocraţia excesivă şi sufocantă, gravele
probleme ale sistemului de sănătate şi ale celui de învăţământ. Tot la
Barcelona, senatorii români au discutat cu părintele-paroh Aurel Bundă, căruia
i se datorează înfiinţarea Bisericii Ortodoxe Române din Spania, dar și cu
enoriaşii români, despre importanţa esenţială a afirmării şi păstrării
identităţii naţionale în Spania şi oriunde în lume, dar şi despre problemele
presante ale comunităţilor româneşti din Spania.
România participă și în acest an la Târgul Internațional de Carte de
la Salonic, în perioada 4-7 mai. Prezența românească este asigurată de către
Uniunea Elenă din România, cu sprijinul Ambasadei și al Fundației Culturale
Elene. Dintre prezentările de carte care vor avea loc la standul României
menționăm: romanul Temă pentru acasă, de acad. Nicolae Dabija,
romanul Viața începe vineri, de Ioana Pârvulescu, Biserica
Sfânta Sofia – Bisericile Înțelepciunii lui Dumnezeu în lume, coordonator
Konstantinos Mygdalis (6 mai), Istorii mai vechi și mai noi despre case,
scriitori și evenimente culturale. Mic dicționar subiectiv, autor Claudia
Voiculescu sau romanul Adevărurile celorlalți, de Nikos Themelis.
Totodată, va avea loc și prezentarea Dicționarului neogrec-român de
expresii idiomatice uzuale de Ștefan Dumitru și a Antologiei bilingve de
poezie greacă contemporană Casa poeziei Takis Sinopoulos,
evenimente care se vor desfășura, vineri, la Biblioteca Centrală.
40 de start-up-uri și companii inovatoare românești vin la Romanian
Start-Up Days, un eveniment organizat, pe 5 mai, la Washington, în Cosmos Club,
de Ambasada României în SUA. Inițiativa, dedicată relațiilor și interacțiunii
dintre companiile românești și oficialii americani și investitori, este menită
să prezinte cel mai bun ecosistem antreprenorial românesc. La eveniment vor lua
parte, de asemenea, reprezentanți ai Camerei de Comerț a Statelor Unite,
Departamentului Comerțului și Departamentului de Stat. Romanian Start-Up Days
oferă start-up-urilor și companiilor oportunitatea de a-și prezenta ideile și
produsele unui public divers de investitori, lideri din industrie și potențiali
parteneri. Evenimentul – primul dintr-o serie care își propune să promoveze
talentul românesc în materie de afaceri de succes – include prezentări,
workshop-uri și sesiuni de networking concepute pentru a ajuta startup-urile să
câștige vizibilitate și să stabilească conexiuni pe piața din SUA. Companiile
românești care participă la Romanian Start-Up Days reprezintă o gamă largă de
industrii – tehnologie, sănătate, energie regenerabilă, comerț electronic și
bancar.
Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu și Accademia di Romania
din Roma – reprezentanța Institutului Cultural Român, organizează în perioada 5
– 28 mai o expoziție de arhitectură vernaculară inedită pentru spațiul italian,
intitulată Case vechi. Case contemporane. Vernisajul expoziției va avea
loc vineri, la Galeria de Artă – Accademia di Romania în Roma. Potrivit
organizatorilor, expoziția reprezintă o incursiune în peisajul satului
românesc, văzut prin raportul tradițional/actual, cu numeroase implicații
culturale ce țin de elementele obiective, rezultate din urmărirea fenomenului
pe viu, precum și de elemente subiective, ce țin de background-ul și de
abordările multiple ale celor ce vin în contact cu acest fenomen. În 2022 a fost
organizată prima ediție a workshopului Arhitectura vernaculară între
tradițional și contemporan, în cadrul căruia profesori de arhitectură și
studenți din România și Italia au lucrat pe două studii de caz selectate dintre
gospodăriile muzeului ASTRA, au explorat tipuri de locuire similare din alte
țări și au propus modele de reutilizare a unor astfel de gospodării adaptate
exigențelor omului contemporan. Acesta a fost și punctul de plecare al
expozițieide la Roma. Vernisajul include și o prezentare a volumului cu
lucrările profesorilor și studenților care au participat la workshop.
Iniţiativa
legislativă privitoare la recunoaşterea comunităţii româneşti din Italia, ca
minoritate naţională, printre priorităţile agendei senatorului Claudiu Târziu,
preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni.
Termenul diaspora provine din sudarea a doi termeni grecești: dia (împrejur) și spora (a împrăștia). Termenul s-a generalizat pentru toate comunitățile care au ajuns să trăiască în afara granițelor țărilor de proveniență. În privința românilor, 2021 a fost anul celui mai mare exod din ultimii 30 de ani. Pe hârtie, sunt plecați din țară aproximativ 5,8 milioane de români, dar alte estimări înclină spre 9 milioane. Nu se poate stabili clar câți români sunt plecați în străinătate pentru că mulți nu au acte sau nu-și declară reședința. Dacă Italia e pe primul loc în preferințele pentru rezidență ale românilor, Spania și Germania sunt pe locurile imediat următoare. Mulţi alţi români sunt în Statele Unite, Marea Britanie, Portugalia, Franța, Olanda, Canada, Australia și Noua Zeelandă. Pe grupe de vârstă, cei mai mulți au între 25 și 45 de ani. De ce acest exod? Ce se întâmplă cu cei care pleacă? Ce implicații are acest lucru pentru România? Am vorbit despre diaspora românească cu Claudiu Târziu, fost jurnalist, acum senator al Alianţei pentru Unirea Românilor, opoziţia parlamentară, Președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni:
În mod evident, toți cei care pleacă din România să lucreze în străinătate o fac pentru un salariu mai bun și pentru condiții de viață mai bune. Românii sunt nemulțumiți de ce li se oferă în privința carierei lor și în privința posibilităților de dezvoltare personală și familială. Este absolut clar că România nu este capabilă să asigure locuri de muncă plătite la nivelul specializărilor de care ar avea nevoie și nu este capabilă să asigure locuri de muncă pentru cei care nu sunt califcați. Sunt câteva domenii unde lucrurile s-au mai reglat (și mă refer la construcții și la agricultură, dar și acestea dau înapoi în ultimul timp). În agricultură sunt încă mari probleme pentru că noi depindem de vremea de afară, de intemperii, de ce reușește Dumnezeu să ne dea și nu avem sisteme de irigații, nu avem capacitatea de a lucra pământul la cele mai înalte cote profesionale, din multe motive. De asemenea, în construcții suferim pentru că au crescut prețurile enorm la toate materialele de construcții (asta și de pe urma războiului din Ucraina, dar nu numai), au crescut prețurile de pe urma liberalizărilor prețurilor din energie și așa înregistrăm un recul și în aceste domenii unde lucrurile se mai stabilizaseră și unde se mai putea face profit și deci oferi salarii mai bune. De aceea pleacă românii, în mod special, pentru că nu pot fi plătiți la nivelul așteptărilor lor, aștepări legitime, aș spune eu, dar nu doar de asta, ci și din pricina condițiilor de viață generale din România. Mă refer de la siguranța personală pe străzi, până la birocrație și sistemul de educație și sistemul sanitar».
Ce le lipsește românilor plecați și ce face statul român să-i aducă înapoi? Claudiu Târziu:
«Ce le lipseşte românilor aflaaţi în străinătate? Ce le lipseşte mai mult? În primul rând le lipsesc familiile celor plecați din țară și în al doilea rând le lipsește o protecție oferită de către statul român, o protecție la care au dreptul, ca purtători ai cetățeniei române. Statul român nu are, din păcate, o strategie în privința românilor aflați temporar sau definitiv în afara granițelor, nu are o strategie, privitoare nici la românii din comunitățile istorice, nici la românii din exilul economic (așa-numita diasporă), nu are o strategie nici pentru a-i ajuta pe românii din străinătate care își doresc să revină în România să o poată face, nici pentru cei care vor să rămână în continuare în străinătate să-și poată păstra identitatea națională și să-și apere drepturile și libertățile lor acolo unde viețuiesc. Statul român pare că și-a luat mâna de pe acești români, de pe toți, sunt undeva la 6 milioane de români înregistrați oficiali ca fiind plecați din România și având domiciliul în strănătate sau reședința în străinătate, mai precis un milion de români cu domiciliul în străinătate și 5 milioane și ceva de români cu reședința în străinătate, dar probabil că fără înregistrări oficiale, fără acte legale sunt mult mai mulți, aşa cum spunea şi Secretarul de stat de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, peste 8 milioane. Ei bine, statul român nu pare interesat de acești români aflați în afara granițelor lui, nu le oferă decât paliative. Câteva programe culturale pe ici – pe colo, de valori insignifiante, câteva vizite oficiale ale unor demnitari, din când în când, și, în rest, absolut nimic. Românii aceia mai sunt căutați doar cu prilejul campaniilor electorale, atunci când partidele au nevoie de sprijinul lor electoral. Este ceva inadmisibil și trebuie să se schimbe obligatoriu și cât mai repede».
Exodul românilor înseamnă automat și exodul unor categorii profesionale înalt calificate, pe care acum suntem nevoiți să le importăm din alte state. Claudiu Târziu:
«Pentru a-i ajuta pe românii care vor să revină în țară sunt de luat nu doar câteva măsuri, ci pachete întregi de măsuri. Este nevoie de o adevărată strategie națională în acest sens, pentru că ea trebuie să vizeze toate aspectele vieții sociale, nu unul sau două. Nu-I putem aduce pe frații noștri aflați peste granițe înapoi în țară (dacă-și doresc să facă acest lucru) decât în condițiile în care noi asigurăm în România un climat propice unei vieți demne. Un climat propice pentru dezvoltarea personală a fiecăruia, pentru constituirea de noi familii, pentru nașterea și educarea de prunci în condiții optime. Deci avem de schimbat foarte multe lucruri în România și, de asemenea, avem de dezvoltat anumite programe care să le fie dedicate românilor de peste granițe, de care și noi avem nevoie. Nu doar ei au nevoie de noi, dacă vor să revină în România, ci și noi de ei».
Liga Tineretului Român Junimea din regiunea Cernăuți a încheiat cu succes cea de-a doua etapă a Programului de Granturi Sprijin pentru comunitatea românească din Ucraina.Până în prezent în cadrul acestui program de granturi au beneficiat de ajutoare care constau din produse alimentare și de igienă personală peste 400 de familii cu mulți copii, oameni de vârstă înaintată, invalizi, copii orfani, familii ale căror copii luptă pe front din localitățile Buda-Mare, Buda-Mică, Godinești și Lucovița, comuna Ostrița, regiunea Cernăuți.În aceste zile de război în Ucraina ajutoarele din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni sunt mai mult decât binevenite!. Despre aceasta au menționat în discursurile lor domnii Viorel Botlung, starostele satelor Godinești și Lucovita și Vasile Țurcan, primarul comunei Ostrița, regiunea Cernăuți, discursuri care au fost rostite duminică 07 august 2022 în cadrul evenimentului de înmânare a ajutoarelor umanitare locuitorilor din satele Godinești și Lucovița. Oamenii din cele două sate românești, emoționați de acest gest al statului român, le-au mulțumit fraților din România pentru darurile oferite, dorindu-le ca niciodată să nu cunoască grozăviile războiului.
Biblioteca Prichindeilor este o inițiativă civilă și comunitară de educație non-formală a copiilor români din diaspora, un proiect menit să unească în jurul cărților pentru copii comunitatea românilor din afara granițelor țării. Din dorința de a avea acces la o gamă cât mai variată de cărți pentru proprii copii, Ana Răduleț a inițiat o primă bibliotecă la Praga în ianuarie 2021, oferind spre împrumut, printr-un catalog online, titluri din colecția personală de acasă, cu speranța că și alți părinți din comunitate vor fi dispuși să contribuie, creând astfel un fond de carte valoros, disponibil pentru toți cei implicați. Inițiativa a fost primită cu entuziasm, atât în rândul părinților, cât și în rândul editurilor din țară care au contribuit cu donații, astfel încât Biblioteca Prichindeilor a devenit o rețea europeană care funcționează acum în 8 țări: Belgia, Cehia (Praga), Croația, Danemarca, Finlanda (Helsinki), Italia (Bologna), Polonia (Cracovia), Spania (Madrid și Tarragona). În 2022, prin Ana Engrth Răduleț, acest proiect a primit sprijin financiar nerambursabil de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) pentru achiziții de Cărți noi la Bibliotecile Prichindeilor în Diaspora. Prima ocazie importantă în care vor fi prezentate noile cărți va avea loc odată cu lansarea primului hub al Bibliotecii Prichindeilor din Belgia, la Bruxelles, în cadrul Bibliotecii Neerlandeze Jette. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 27 august, între orele 10:30-11:30, și va cuprinde activități de joacă și lectură coordonate de Anamaria Vition, alături de Ana Răduleț de la Biblioteca Prichindeilor din Praga.
Secretarul de stat Gheorghe Cârciu a participat duminică, 7 august 2022, la cea de-a treia ediție a evenimentului Ziua Diasporei de la Negrești Oaș, eveniment dedicat românilor plecați în afara granițelor.Ziua a debutat cu o conferință în cadrul căreia s-au discutat diversele modalități prin care românii din străinătate se pot implica în dezvoltarea orașului Negrești-Oaș, dar și despre posibilitățile pe care aceștia le au dacă aleg să se întoarcă în țară. În intervenția sa, Gheorghe Cârciu a reiterat importanța diasporei în dezvoltarea de acțiuni și proiecte menite să aducă beneficii comunității din care fac parte. La eveniment au participat și reprezentanți ai autorităților locale și județene.
Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, prin Centrul pentru Tineret Sfântul Voievod Ștefan cel Mare (CTSM), propune, după o lungă pauză cauzată de pandemie, o nouă tabără de vară pentru familiile din țările scandinave, în perioada 2 – 4 septembrie 2022, eveniment aflat la a patra ediție. În acest an, Episcopia Europei de Nord va organiza tabăra la DCU Camping Absalon, în localitatea Rødovre, lângă capitala Regatului Danemarcei. Acest loc, aflat într-un cadru natural deosebit, oferă posibilități de cazare pentru cei care doresc să înnopteze, dar și spații generoase pentru cei care aleg să participe la activitățile desfășurate de CTSM în cursul zilei (ateliere de creație, jocuri etc.), precum și la catehezele și discuțiile duhovnicești potrivite pentru fiecare grupă de vârstă. Tabăra debutează în după-amiaza zilei de vineri, 2 septembrie 2022, și se încheie cu agapa creștină de după Sfânta Liturghie arhierească din data de 4 septembrie, când credincioșii vor participa la slujba săvârșită în foișorul special amenajat în aer liber.
Pe Vasile Tărâţeanu l-a îmbrăţişat veşnicia!, scrie în mesajul de condoleanțe senatorul Claudiu Târziu, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni.
Am aflat cu durere de plecarea în veşnicie a marelui român care a fost Vasile Tărâţeanu. L-am cunoscut în calitatea sa de lider al comunităţii româneşti din Ucraina, dar şi în calitatea sa de scriitor şi membru de onoare al Academiei Române. A fost un apărător puternic al drepturilor românilor din Ucraina, chiar dacă acest lucru i-a adus numeroase necazuri din partea autorităţilor ucrainene. Valorile apărate de el sunt şi valorile apărate de noi. Lupta sa ne-a inspirat şi ne va da putere pe mai departe pentru a-i continua idealurile!, a mai transmis în mesajul de condoleanțe senatorulClaudiu Târziu, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni.
România a arătat că este un partener şi aliat de nădejde al Statelor Unite ale Americii şi este momentul ca ţara noastră să facă parte din programul Visa Waiver, a declarat preşedintele Senatului, Florin Cîţu. “Să lucrăm pragmatic şi mai cu spor pentru a include România în programul Visa Waver. Este momentul ca românii şi România să facă parte din acest program”, a spus Cîţu marţi la şedinţa Parlamentului dedicată aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului strategic dintre România şi SUA. Cu acest prilej, Legislativul de la Bucureşti a adoptat o declaraţie în care se angajează să sprijine măsurile de asigurare a securităţii “în mod unitar şi coerent” pe Flancul Estic al NATO şi în spaţiul euroatlantic şi susţine extinderea colaborării în domenii ca apărare, energie, comunicaţii, noi tehnologii şi combaterea ameninţărilor hibride. Totodată, Parlamentul a salutat intensificarea cooperării privind îndeplinirea condiţiilor pentru includerea României în Programul Visa Waiver şi şi-a exprimat interesul de a consolida dialogul interparlamentar pe această temă. “Exprimăm speranţa că aderarea României la Programul Visa Waiver, obiectiv comun al celor două ţări, se va realiza în cel mai scurt timp, fiind deosebit de important pentru toţi cetăţenii români”, se precizează în Declaraţia adoptată de Legislativul român. Florin Câţu şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Senatului astăzi, pe fondul unor discuţii cu liderii PNL.
Preşedintele Comisiei senatoriale pentru Românii de Pretutindeni, Claudiu Târziu, a efectuat o vizită de lucru în Spania şi Portugalia, în perioada 22 – 27 iunie, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţilor româneşti din cele două state. La Madrid, senatorul a avut o întrevedere cu Arhiereul-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei, Teofil de Iberia, cu care a discutat despre rolul crucial pe care Biserica îl joacă în menţinerea unităţii de credinţă şi de limbă a românilor din diaspora. Senatorul s-a întâlnit apoi cu ambasadorul ţării noastre în Spania, George Bologan, şi cu membrii mediului asociativ cu care a vorbit despre priorităţile absolute ale celor peste un milion de români care trăiesc pe teritoriul spaniol, între care chestiunea dublei cetăţenii şi dezvoltarea reţelei consulare. Claudiu Târziu s-a deplasat apoi la Lisabona, unde a fost primit de ambasadorul României în Portugalia, Ioana Bivolaru. În cadrul discuţiei, la care au participat şi liderii principalelor asociaţii din zona capitalei lusitane, senatorul a vorbit despre anihilarea identitară şi disoluţia forţată la care sunt supuşi românii din afara graniţelor şi şi-a exprimat deschiderea ca, pe cale legislativă, Bucureştiul se le ofere acestora un sprijin mai consistent. El le-a mulţumit conaţionalilor pentru că au fost cei mai buni ambasadori ai României şi a apreciat că, dacă românii care trăiesc în afara graniţelor nu s-ar fi dovedit muncitori şi buni, România ar fi avut în continuare de suferit ca imagine de ţară.
Expoziția “Un manuscris al peisajului urban”, realizată de Mihaela Moțăianu, este prezentată pe rețelele de socializare ale Institutului Cultural Român de la Lisabona începând din 29 iunie. Materialul fotografic a fost realizat orașele portugheze Lisabona, Tomar și Mação şi este corelat cu poeme și citate din opera scriitorului Fernando Pessoa, pe care a descoperi-o în 2019, în timpul unei şederi de 4 luni în spaţiul lusitan. Mihaela Moțăianu este senior art director cu peste 20 de ani de experiență în industria de publicitate. După ce a absolvit Universitatea Națională de Arte în 1997, cu specializarea design grafic, a dezvoltat concepte creative și campanii de publicitate pentru mai multe agenții internaționale și locale. Din 2015, lucrează ca lector la Facultatea de Jurnalism și Ştiinţele Comunicarii, unde predă seminarul de desktop publishing. În 2018 a obţinut doctoratul în arte vizuale la Universitatea Națională de Arte din București, iar în 2020 s-a alăturat echipei Departamentului de Design din cadrul instituţiei de învăţământ. Expoziția virtuală poate fi accesată cu ajutorul unui link distribuit pe conturile de Facebook, Twitter şi Instagram ale ICR Lisabona.
Contribuţia românilor
care trăiesc şi lucrează în Germania oferă avantaje reciproce la nivelul
relaţiei bilaterale, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă după
întrevederea cu preşedintele Bundesrat-ului, Bodo Ramelow, aflat în prima sa
vizită în România. Premierul a arătat că cetăţenii români – medici, oameni de
ştiinţă, ingineri, muncitori – reprezintă cea mai mare şi mai bine integrată
comunitate din Germania şi contribuie la bunăstarea socială şi diversitatea culturală.
Totodată, Ciucă a subliniat şi rolul comunităţii etnicilor germani din România,
despre care a spus că oferă o punte solidă de legătură între cele
două ţări. Numărul românilor din Germania se apropia de 800.000 în 2021,
potrivit biroului de statistică de la Berlin.
Aproape 6 milioane de români
sunt oficial în străinătate, a declarat şeful Departamentului pentru Românii de
Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. După ultimul recensământ pe care îl avem
oficial sau ultimele date oficiale pe care le avem, pentru că recensământul nu
este încă terminat, numărăm 5,7 milioane de români în afara graniţelor. Această
cifră este o cifră oficială, pe care am obţinut-o de la Ministerul Afacerilor
Externe, a precizat Cârciu. El a arătat, însă, că, neoficial, cel puțin 8
milioane de români se află în străinătate în condiţiile în care mulți dintre
conaţionali nu se regăsesc în bazele de date ale statelor unde au emigrat.
Franța are oficial 106.000 români. Franța are, astăzi, cel puțin 600-700
de mii de români. Avem câteva ţări în Europa unde avem un milion sau mai mult
de un milion de români. Avem 150.000 – 200.000 de români în plus, care nu sunt
identificaţi sau număraţi, a explicat şeful DRP. El a afirmat că
angajatorii românilor din străinătate sunt cei care fac tot posibilul să
prevină reîntoarcerea acestora în ţară. Patronatele sunt cele care nu vor
ca românii să se repatrieze, pentru că au nevoie de ei acolo, a spus
secretarul de stat, care deţine o firmă de construcții în Franţa, cu peste 100
de angajați. Cârciu a afirmat că este de datoria administraţiei de la Bucureşti
să îi convingă pe românii din afara granițelor că şi în România se poate trăi
decent şi se poate câștiga, dacă nu ca în statele europene avansate, măcar
asemănător. Cu siguranță, vom găsi soluții pentru a aduce acasă o parte
din cei 8 milioane pe care îi avem în afara granițelor. Vom găsi soluții prin
echivalarea salariilor sau apropiere de salariile din afara granițelor, a
mai spus secretarul de stat.
Președintele Comisiei pentru
Românii de Pretutindeni din Senat, Claudiu Târziu, și de secretarul Senatului,
Sorin Lavric, s-au aflat, timp de două zile, în Germania, la Munchen şi
Nuremberg, unde au avut întrevederi cu oficiali şi cu membri ai comunităţii româneşti
din Bavaria. Cei doi s-au întâlnit cu consulul interimar al României la
Munchen, Janette-Constanţa Carabaşu, cu care au discutat despre potenţiale
soluţii la problemele cu care se confruntă românii din landul bavarez.
Senatorii s-au deplasat, apoi, la Aşezământul bisericesc din Munchen, unde au
participat la liturghie, au discutat cu românii aflaţi în curtea lăcaşului de
cult şi au vorbit cu Episcopul-vicar Sofian Braşoveanul despre implicarea
conaţionalilor în comunitatea parohială, precum şi despre promovarea
identităţii româneşti. Biserica este păstrătoarea fidelă a identităţii
noastre naţionale şi de aceea reuşeşte să-i şi ţină în jurul ei pe români,
inclusiv în străinătate, a spus Claudiu Târziu. În ultima zi a vizitei,
senatorii români au mers la Nuremberg, unde reprezentanţii românilor le-au
transmis parlamentarilor că starea precară a sistemului medical românesc şi
nivelul mediocru al sistemului educaţional sunt motivele principale pentru care
nu doresc să se întoarcă în ţară. Peste 300.000 de români locuiesc în landul
federal Bavaria.
Scurtmetrajul
Potemkiniștii va avea premiera mondială, la 25 mai, în cadrul celei
de-a 75-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, ce se
desfăşoară până pe 28 mai. Filmul scris și regizat de Radu Jude a fost selectat
în programul secțiunii paralele Quinzaine des Réalisateurs. Pelicula este
produsă de Ada Solomon şi îi are în rolurile principale pe Alexandru Dabija și
Cristina Drăghici. Radu Jude a mai fost prezent la Cannes, tot în această
secțiune, în 2014, cu producţia Trece și prin perete, recompensată
cu mențiunea specială, dar și în 2013 cu scurtmetrajul O umbră de
nor. Regizor şi scenarist, Radu Jude este laureat al mai multor
festivaluri de profil. Anul trecut, filmul Babardeală cu bucluc sau porno
balamuc a fost recompensat cu Ursul de Aur la Berlinală, iar în 2015,
pelicula Aferim! i-a adus Ursul de Argint pentru cea mai bună
regie.
Integrarea
europeană a Republicii Moldova prin reunirea cu România – tema conferinţei de
presă susţinută la Chişinău de Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru
românii de pretutindeni din Senatului României şi Boris Volosatîi, deputat,
membru al comisiei similară din Camera Deputaţilor.
Cei 124 de
mii de români din regiunea Odesa, în sudul Basarabiei, au fost afectaţi de
războiul din Ucraina, a declarat preşedintele Comisiei pentru Românii de
Pretutindeni din Senatul României, Claudiu Târziu. Acesta a efectuat o vizită
de lucru în oraşele ucrainene Ismail şi Hagi-Curda, unde s-a întâlnit cu
reprezentanţi ai bisericii, ai şcolilor cu predarea în limba română, precum şi
cu membri ai comunităţii româneşti. În aceste momente de grea cumpănă,
urmărim îndeaproape, zi de zi, oră de oră, evoluţia evenimentelor din Ucraina
şi suntem puternic îngrijoraţi pentru soarta românilor din comunităţile noastre
istorice. (…) Românii din România şi Republica Moldova s-au mobilizat
exemplar pentru a le oferi ajutor cetăţenilor ucraineni, indiferent de
apartenenţa etnică, a spus senatorul. El a anunţat că loturi de ajutoare
umanitare, constând în alimente neperisabile, medicamente, articole de igienă
şi îmbrăcăminte, destinate comunităţilor româneşti din raioanele Ismail şi
Cetatea Albă au fost colectate în România şi centralizate în localităţile
dobrogene în vederea transportării ulterioare în sudul Basarabiei. Claudiu
Tîrziu şi-a exprimat speranţa că, după încheierea războiului pornit de Rusia în
Ucraina, la Ismail va fi înfiinţat un Consulat General al României care să-i
poată sprijini pe românii din zonă. Aproximativ 410.000 de etnici români
trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.
Sprijinirea
persoanelor refugiate din Ucraina în România şi ajutorul acordat autorităţilor
române au reprezentat subiectele principale ale întâlnirilor pe care
ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, le-a avut în timpul vizitei
desfăşurate în statul american Utah. Diplomatul a avut o serie de discuţii cu
oficiali ai statului Utah, cu reprezentanţi ai instituţiilor de cult şi lideri
ai mediilor de afaceri şi academic. În cadrul întrevederilor, au fost analizate
modalităţi de coordonare a donaţiilor acordate refugiaţilor din Ucraina, precum
şi posibilitatea de a oferi expertiză în gestionarea crizei umanitare. Andrei
Muraru a subliniat faptul că România a făcut şi face eforturi concrete în
gestionarea fluxului masiv de refugiaţi din statul vecin. El a arătat că, de la
începutul invaziei, în România au intrat peste 500.000 de refugiaţi,
majoritatea mame însoţite de copii, o parte dintre aceştia alegând să rămână pe
teritoriul românesc. Ambasadorul s-a întâlnit şi cu membri ai comunităţii
româneşti, cărora le-a prezentat priorităţile mandatului său, între care
accederea României la Programul Visa Waiver. Andrei Muraru a subliniat faptul
că are nevoie şi de sprijinul comunităţilor de români din Statele Unite pentru
ca acest obiectiv să devină realitate. Vizita ambasadorul României face parte
din turneul 50 States, One Community, în cadrul căruia diplomatul
s-a întâlnit deja cu comunităţile de români din statele Ohio, Illinois, New
Jersey, Arizona şi Texas.
Scurtmetrajul
Prin oraş circulă scurte poveşti de dragoste, în regia Carinei
Gabriela Daşoveanu, este prezentat la Stockholm şi Oslo în cadrul Festivalului
Francofoniei. Mai multe ambasade din capitalele Suediei şi Norvegiei prezintă
scurtmetraje care au ca temă diversitatea cu prilejul Zilei Internaţionale a
Francofoniei, marcată la 21 martie. Sunt proiectate filme din Grecia, România,
Canada, Polonia, Mexic, Tunisia, Maroc şi Elveţia. Pelicula românească a fost
realizată în cadrul Universităţii Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică
I.L. Caragiale din București şi este a 6-a producţie regizată de
Gabriela Daşoveanu. În 2021, Prin oraş circulă scurte poveşti de
dragoste a obținut premiul al 3-lea în secţiunea Cinéfondation a
Festivalului de la Cannes.
Pianista Adela
Liculescu susţine un concert la Viena, pe 22 martie, alături de Ansamblul
Philharmonic Five. Spectacolul face parte dintr-un proiect muzical mai amplu,
început la 18 martie, care a inclus un recital împreună cu Filarmonica Alma
Mahler. Stabilită în capitala Austriei, tânăra pianistă a absolvit
Universitatea de Muzică şi Artele Spectacolului din Viena, iar în prezent
urmează un al doilea master în muzică de cameră la aceeaşi universitate şi este
studentă la doctorat la Universitatea de Muzică din Graz. Este câștigătoarea
mai multor concursuri internaţionale de interpretare, iar anul trecut s-a
clasat pe locul al 2-lea în finala Concursului Internaţional George
Enescu, desfăşurată la Bucureşti.
Reprezentantul Special al Guvernului pentru Combaterea Xenofobiei și Antisemitismului, deputatul PNL Alexandru Muraru, acuză Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) de negarea Holocaustului. Într-o declaraţie de presă în urma unui comunicat de presă al AUR privind introducerea disciplinei Istoria evreilor şi a Holocaustului în programa şcolară, Muraru declară că «AUR continuă să nege şi să relativizeze Holocaustul sub diverse forme. Declaraţia de astăzi a partidului extremist AUR, prin reprezentanţii săi, promotori ai ideilor şi concepţiilor neo-legionarismului şi ai revizionismului naţionalist, demonstrează fără echivoc că această formaţiune a depăşit demult cadrul legal în care funcţionează”.
O lege adoptată de Parlamentul României cu o largă majoritate de voturi pentru introducerea unei discipline esenţiale în formarea civică a viitorilor adulţi despre Holocaust şi istoria minorităţii evreieşti este contestată sub forma unei negări a Holocaustului, ceea ce este infracţiune, consideră Muraru, care adaugă că AUR a elogiat criminali de război de la tribuna Parlamentului, a ultragiat prin simboluri memoria victimelor Holocaustului, iar reprezentanţii săi produc frecvent în mediul online şi public declaraţii cu tentă antisemită sau care neagă sau distorsionează Holocaustul.
La atacul asupra Parlamentului, de acum două săptămâni, reprezentanţii şi adepţii AUR au desenat zvastica pe steagul UE în curtea Parlamentului, un atac la simbolurile democraţiei. Toate acestea sunt monitorizate şi transmise autorităţilor care adună probe împotriva unui partid extremist. România are datoria de a apăra memoria victimelor Holocaustului, avem instrumente, instituţii şi voinţă politică pentru a duce la bun sfârşit această misiune, mai spune Alexandru Muraru.
Alianţa pentru Unirea Românilor solicitase ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, includerea limbii române, a pstoriei şi a limbii engleze în lista disciplinelor pentru care se vor organiza concursuri naţionale (olimpiade) în anul şcolar 2021-2022 şi următorii. «Solicit ministrului Sorin Cîmpeanu şi tuturor funcţionarilor din Ministerul Educaţiei din România să-şi facă datoria faţă de poporul român. Misiunea acestui minister este să se asigure că sistemul de învăţământ din România formează viitori cetăţeni ai ţării, conştienţi de identitatea, cultura şi spiritualitatea noastră naţională», a declarat senatorul Claudiu Târziu, copreşedinte AUR.
În comunicatul AUR incriminat de către Alexandru Muraru se mai afirmă că, în ultimii ani, se constată o acţiune sistematică de subminare a calităţii învăţământului din România prin ridicarea la rangul de «materii» a unor «teme minore sau care pot face obiectul unor simple lecţii în cadrul materiilor existente (de exemplu educaţie sexuală, istoria Holocaustului, etc.), în paralel cu reducerea importanţei acordate materiilor fundamentale pentru formarea noilor generaţii: ştiinţele exacte, Limba şi literatura română, Istoria naţională».
Preşedintele Comisiei
senatoriale pentru românii de pretutindeni, Claudiu Târziu, cere condiţionarea
integrării Serbiei în Uniunea Europeană de respectarea drepturilor românilor
din Timoc aşa cum sunt ele consemnate în Protocolul semnat în martie 2012, la
Bruxelles. Comisia s-a întrunit pe 7 decembrie pentru a dezbate situaţia gravă
a celor circa 300.000 de români care trăiesc în această regiune a Serbiei.
Lipsa educaţiei şi a mass-media în limba română, refuzul autorizaţiilor
de construire a lăcaşurilor de cult în care se slujeşte în limba română sunt
doar câteva din încălcările grave ale drepturilor şi libertăţilor pe care
autorităţile sârbe le perpetuează faţă de numeroasa comunitate românească din
Timoc, a declarat reprezentantul Congresului Românilor din Serbia,
doctorul Predrag Balaşevic.
Acesta a arătat că viaţa românilor din Timoc este
profund afectată de intervenţia unei firme din China care a preluat
exploatările de minereu de la Bor şi Maidanpek şi care desfăşoară lucrări fără
să respecte normele de mediu. Predrag Balaşevic s-a plâns că sesizările făcute
către autorităţile sârbe şi cele române au rămas fără răspuns, iar asistenţa
acordată de Ambasada României la Belgrad şi de Consulatul general de la Zaicear
este inexistentă. În urma discuţiilor, membri comisiei au decis ca
ministrul de externe, Bogdan Aurescu, să fie invitat în faţa Comisiilor
parlamentare reunite de politică externă şi pentru românii de pretutindeni
pentru o discuţie lămuritoare legată de modul în care diplomaţia României
sprijină respectarea drepturilor comunităţii româneşti din Timoc.
Preşedintele Republicii
Moldova, Maia Sandu, i-a îndemnat, din nou, pe cetăţenii din stânga Prutului să
se vaccineze împotriva COVID-19 şi a subliniat că orice moldovean beneficiază,
în prezent, gratuit de vaccin. Într-un mesaj video, Maia Sandu a amintit de
perioada în care Republica Moldova ducea lipsă de vaccinuri ceea ce a dus la
decesul unor personalităţi de primă mărime, precum scriitorul Nicolae Dabija,
diplomatul Valeriu Turea, folcloristul Tudor Colac, jurnalista Antonina Sîrbu,
cântăreţul Alexei Revenco şi jurnalistul Efim Josanu. Mă doare enorm să
văd medici luptând din răsputeri pentru viaţa unui copil a cărui mamă pur şi
simplu nu a găsit timp să se vaccineze. Mă doare să văd tineri intubaţi, tineri
care, deşi au acces la orice informaţie, au ales să ajungă la terapie
intensivă, a spus Maia Sandu, care le solicită oamenilor să nu dea cu
piciorul şansei de a rămâne în viaţă. Radio Chişinău transmite că numărul total
al cazurilor de COVID-19 în Republica Moldova a depăşit 365.000, iar cel al
deceselor se apropie de 9.300.
România este partener
oficial al celei de-a 10-a ediţii a Festivalului GastroAdvent, care are loc
până pe 19 decembrie la Split, în Croaţia. Asociaţia Românilor din Republica
Croaţia, un ONG care protejează interesele conaţionalilor şi ajută la
dezvoltarea cooperării croato-române, va fi prezentă la eveniment, pe 12
decembrie, cu un stand de promovare a produselor româneşti. Vizitatorii vor putea
degusta de la produse tradiţionale de Crăciun, până la delicatese româneşti cu
o istorie de zeci de ani. De asemenea, asociaţia va organiza şi un moment
artistic susţinut de şcoala de dans Studio Dimache. Fondatorul
studioului de dans, coregraful Remus Dimache, este membru al comunităţii
româneşti din Croaţia şi balerin al Teatrului National din Split. Asociaţia
Românilor din Croaţia transmite că participarea la acest eveniment este o
oportunitate de a promova imaginea României, gastronomia şi tradiţiile
româneşti, precum şi un instrument de consolidare a diasporei româneşti.
Potrivit Ambasadei ţării noastre la Zagreb, comunitatea românească din Croaţia
numără aproximativ 3.000 de persoane şi este formată, în majoritate, din
cetăţeni români care s-au stabilit în acest stat după 1990.
Proiectul Să ne
reZOOMăm la cultură!, organizat de Filiala Seghedin a Institutului
Cultural Român de la Budapesta, continuă pe 9 decembrie cu dezbaterea dedicată
personalității lui Vasile Alecsandri. Invitatul acestei întâlniri online este
conferenţiar doctor Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi literatura română
a Facultăţii Pedagogice Juhász Gyula din cadrul Universității din
Seghedin. Acesteia i se va alătura lectorul de limba română Judith Călinescu,
din partea Institutului Limbii Române. Evenimentul se adresează vorbitorilor de
limbă română și elevilor de la școlile românești din Ungaria şi poate fi
urmărit în direct, începând cu ora 18.00, pe platforma Zoom. Detalii despre
modul de accesare a transmisiunii se găsesc pe site-ul Institutului Cultural
Român, icr.ro.
Asigurarea învățământului în limba română pentru comunitățile istorice și diaspora trebuie să fie prioritară pentru ambasadorii României și MAE, afirma senatorul Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru pentru comunitățile de români din afara țării.