Tag: Claudiu Târziu

  • Jurnal Românesc – 23.06.2021

    Jurnal Românesc – 23.06.2021

    Asumarea de către statul ucrainean a minorităţii etnice
    româneşti, cu toate drepturile fireşti care ar decurge din acest statut, şi
    recunoaşterea oficială a limbii române, în locul celei inventate moldoveneşti,
    reprezintă condiţii sine qua non pentru o relaţie corectă şi proporţională
    Bucureşti-Kiev, a declarat preşedintele Comisiei pentru românii de
    pretutindeni din Senat, Claudiu Târziu. Parlamentarul a efectuat recent o
    vizită în Ucraina, unde s-a întâlnit cu oficiali regionali ucraineni şi cu
    reprezentanţi ai clerului şi ai comunităţilor de români. Nu am solicitat
    decât ca minoritatea românească din Ucraina să beneficieze de aceleaşi
    facilităţi precum ucrainenii care trăiesc în ţara noastră. România este un
    autentic model la nivel european în privinţa coexistenţei paşnice a
    minorităţilor etnice, a afirmat senatorul în cadrul unei întâlniri cu
    şeful Administraţiei regionale de stat Odessa. Claudiu Târziu a transmis că,
    deşi guvernatorul Odessei a arătat că doar 724 de persoane s-au declarat etnici
    români la ultimul recensământ, numărul conaţionalilor care locuiesc în regiunea
    Odessa este, în realitate, de aproximativ 150.000. El a mai subliniat că
    românii şi moldovenii constituie o singură comunitate şi vorbesc un
    singur grai: cel românesc, iar acest fapt trebuie recunoscut ca
    atare. Aproape 410.000 de români trăiesc în Ucraina concentraţi în
    regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa şi reprezintă a treia etnie din
    statul vecin, după ucraineni şi ruşi.




    Directorul Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ion
    Iovcev, a fost demis de ministrul Educaţiei de la Chişinău, Liliana Pogolşa,
    după 29 de ani de activitate în fruntea singurei instituții de învățământ cu
    predare în limba română din Tiraspol. Iovcev a fost decorat în 2010 cu Ordinul
    Republicii Moldova şi în 2014 cu ordinul Steaua României și a
    condus Liceul Lucian Blaga din 1992, fiind un militant activ al
    drepturilor omului în Transnistria. Ministerul Educaţiei din stânga Prutului a
    transmis că directorul a fost demis deoarece a atins vârsta de 70 de
    ani, iar conform Codului muncii, această funcţie poate fi deţinută doar
    până la vârsta de 65 de ani. Presa moldoveană scrie că ministrul Liliana
    Pogolşa este o apropiată a liderului prorus Igor Dodon, fost preşedinte al
    Republicii Moldova şi adept al teoriei moldovenismului, conform
    căreia moldovenii şi românii sunt popoare diferite şi vorbesc limbi diferite.
    Demiterea lui Ion Iovcev este un cadou pentru separatişti, a declarat
    deputatul Igor Munteanu, din partea Platformei Dreptate şi Adevăr. Poziţia
    acestuia a fost întărită de eurodeputatul român Eugen Tomac, care a afirmat că
    decizia denotă dispreț pentru educația în limba română. Totodată,
    europarlamentarul a anunţat că, de săptămâna viitoare, Ion Iovcev va fi
    consilierul său la Parlamentul European. În prezent, în Transnistria funcţionează
    opt şcoli cu predare în limba română, însă Liceul Lucian Blaga este
    singura astfel de instituţie de învăţâmânt din capitala regiunii separatiste.




    Un nou centru de vaccinare anti-COVID-19 a fost deschis în incinta
    Aeroportului Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca. Organizat
    în parteneriat cu Consiliul Judeţean, Prefectura şi Direcţia de Sănătate
    Publică a Judeţului Cluj, centrul este amplasat în zona publică a terminalului
    de sosiri şi dispune de toate dotările şi facilităţile necesare. Serul folosit
    este cel produs de compania Johnson&Johnson şi administrat în doză unică,
    iar persoanele vaccinate primesc pe loc dovada inoculării. Aici se pot vaccina
    atât cetăţenii români, cât şi cetăţenii din Uniunea Europeană şi cei cu
    rezidenţă în România. Cabinetul de vaccinare funcţionează zilnic, fără
    programare, în intervalul orar 8.00 şi 20.00. Astfel de centre funcţionează, în
    prezent, şi în aeroporturile internaţionale din Bucureşti şi Iaşi.




    Preşedintele Conferinţei Episcopilor Catolici din România,
    Arhiepiscopul Mitropolit de Bucureşti Aurel Percă, le solicită deputaţilor
    europeni români să voteze împotriva Raportului Matić privind situaţia sănătăţii
    şi drepturilor sexuale şi reproductive în Europa. Le solicităm tuturor
    deputaţilor europeni din România să ia în considerare sensibilitatea şi
    complexitatea problemei în cauză, atenţionând asupra faptului că, deşi sunt
    menţionate necesităţi precum asistenţa maternală, accesul la igienă, stoparea
    violenţei împotriva femeilor şi accesul la vaccinuri, Raportul Matić se
    poziţionează clar în favoarea promovării unei agende ideologice îndreptate
    împotriva dreptului la viaţă şi a dreptului părinţilor de a se pronunţa asupra
    educaţiei pe care o primesc copiii lor, a afirmat Aurel Percă. Arhiepiscopul
    a făcut trimitere şi la poziţia Comisiei Conferinţelor Episcopale din Uniunea
    Europeană, care printr-un document publicat pe 17 iunie, constată, cu
    regret, că proiectul de rezoluţie este caracterizat de o perspectivă
    unilaterală pe tot parcursul său, în special cu privire la problema avortului,
    care nu ţine seama pe deplin de situaţiile de viaţă ale persoanelor în cauză şi
    de drepturile lor umane corespunzătoare. Aurel Percă le transmite
    europarlamentarilor români că Raportul pregătit de deputatul croat Predrag Fred
    Matić nu este riguros din punct de vedere juridic şi nici formal şi îi îndeamnă
    să promoveze valorile demnităţii umane, să sprijine familia şi să
    respecte viaţa, din momentul conceperii şi până la sfârşitul ei natural.
    Legislativul European va dezbate şi vota Raportul Matić în sesiunea plenară din
    această săptămână.


  • Românii de lângă noi 02.06.2021

    Românii de lângă noi 02.06.2021

    Situaţia românilor balcanici, așa cum se vede după recenta vizită a oficialilor români în Albania și Macedonia de Nord pentru documentarea asupra situaţiei şi problematicii minorităţilor înrudite aromână şi meglenoromână. Participă: senatorul Claudiu Târziu, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României și senatorul Viorel Badea, membru al Comisiei:



  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Situaţia românilor
    balcanici, așa cum se vede după recenta vizită a oficialilor români în Albania
    și Republica Macedonia de Nord pentru documentarea asupra situaţiei şi
    problematicii minorităţilor înrudite aromână şi meglenoromână.Participă:
    senatorul Claudiu Târziu, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni
    din Senatul României și senatorul Viorel Badea, membru al Comisiei.


  • Jurnal românesc – 25.05.2021

    Jurnal românesc – 25.05.2021

    Cehia a inclus
    România în lista portocalie, a ţărilor cu risc mediu de infectare cu SARS-CoV2,
    şi a eliminat obligativitatea carantinării şi a celei de a doua testări în
    termen de 5 zile de la sosire pentru persoanele care vin din ţara noastră.
    Ministerul român de Externe transmite că, începând din 24 mai, oamenii care
    sosesc din România pot intra pe teritoriul ceh cu condiţia completării,
    anterior sosirii, a Formularului Electronic de Localizare, prezentării la
    frontieră a rezultatului negativ al unui test molecular tip PCR efectuat cu
    maximum 72 de ore înainte sau a unui test antigen nu mai vechi de 24 de ore şi
    purtării unei măşti de protecţie în afara domiciliului, pentru o perioadă de 14
    zile de la sosire. Cei care vin din România şi tranzitează teritoriul ceh în
    maximum 12 ore sunt exceptaţi de la toate restricţiile menţionate. Călătoriile
    în scop turistic sunt însă în continuare interzise. Bucureştiul recomandă
    consultarea site-ului mae.ro, a paginii praga.mae.ro şi reaminteşte că românii
    care se confruntă cu o situaţie de urgenţă au la dispoziţie linia telefonică
    specială a Ambasadei ţării noastre la Praga +42 0607 078 501.




    O delegaţie
    condusă de preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat,
    Claudiu Târziu, a efectuat o vizită de lucru în Serbia pentru a se documenta
    asupra situaţiei minorităţii române din Voivodina. Parlamentarii au vizitat
    instituţii româneşti din Pancevo, Satu Nou şi Uzdin şi s-au întâlnit cu membrii
    ai bisericii şi cu reprezentanţi ai Consiliului Naţional al Minorităţii
    Naţionale Române şi ai Comunităţii Românilor din Serbia. Referitor la situaţia
    sediului Casei de presă şi editurii Libertatea din Pancevo, care
    urmează să fie retrocedat comunităţii evreieşti, Claudiu Târziu a spus că i se
    pare absolut firesc ca autorităţile sârbe să ofere comunităţii româneşti un
    sediu similar celui pierdut.

    Aşteptăm
    de la autorităţile sârbe un gest de normalitate şi de reciprocitate, pornind de
    la felul în care minoritatea sârbă este tratată în România (…) Cer
    Ministerului de Externe de la Bucureşti şi Ambasadei României de la Belgrad să
    urmărească cu atenţie această problemă şi să facă toate demersurile necesare
    pentru a se asigura că minoritatea românească din Serbia nu este păgubită sau
    îi sunt afectate drepturile
    , a declarat senatorul. Acesta a insistat ca
    guvernul sârb să recunoască sinonimia vlah/român şi să acorde drepturi egale cu
    cele ale românilor din Voivodina şi celor circa 300.000 de conaţionali din
    Timoc. Vom monitoriza atent cum îşi vor face treaba instituţiile care ţin
    de statul român, dar şi cum autorităţile sârbe, în beneficiul bunelor relaţii
    bilaterale, îşi vor îndeplini obligaţiile faţă de minoritatea română de pe
    întreg teritoriul Serbiei, indiferent cum se numeşte ea
    , a mai spus
    parlamentarul. Aproximativ 30.000 de români trăiesc în Voievodina, conform
    Ambasadei ţării noastre la Belgrad.




    Ediţia din 2022 a Supercupei României la fotbal ar
    putea avea loc în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale
    Americii sau Republica Moldova, după ce Federaţia Română de Fotbal şi-a
    exprimat dorinţa de a organiza competiţia în state cu comunităţi mari de
    români. Planul iniţial era să organizăm în străinătate Supercupa chiar de
    anul acesta, dar pandemia ne-a dat planurile peste cap, a declarat
    preşedintele FRF, Răzvan Burleanu. Potrivit ultimelor statistici, doar în
    statele Uniunii Europene menţionate trăiesc peste 3 milioane de români.




    Framing
    the Change, retrospectiva de film documentar românesc contemporan din
    Marea Britanie, organizată de ICR Londra, continuă pe 26 mai cu proiecția
    filmului Aliyah DaDa, în regia Oanei Giurgiu. Manifestarea, care a început la
    26 aprilie şi se desfăşoară până pe 31 iulie, cuprinde peste 30 de filme și
    evenimente speciale şi își propune o sondare a temelor actuale pentru
    societatea românească, precum efectele emigrației masive, relația complicată
    dintre școală și educația la domiciliu şi reflecția asupra istoriei recente a
    României. Prima
    parte a selecţiei are loc până pe 12 iunie şi a fost deschisă de o discuţie
    despre ultimele două decenii de documentar românesc, la care au participat
    directorii artistici ai festivalurilor partenere Astra Film Sibiu, One World
    România, Sheffield Doc Fest și Open City Doc. Retrospectiva va continua apoi pe
    28 mai cu proiecția peliculei Pașaport de Germania, în regia lui Răzvan
    Georgescu. Filmele sunt prezentate pe canalele online ale ICR Londra, cu
    subtitrare în limba engleză, iar unele dintre ele sunt disponibile doar în
    Marea Britanie. Programul complet se găseşte pe
    site-urile ICR şi ICR Londra.


  • În prim-plan România 23.05.2021

    În prim-plan România 23.05.2021

    Primele vizite ale parlamentarilor români de diaspora în comunităţile din afara graniţelor după relaxarea restricţiilor impuse de pandemie: Simina Tulbure – Spania – prilejuită şi de marcarea a 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Spania; Claudiu Tarziu – Macedonia de Nord – prilejuită de împlinirea a 116 de la emiterea Iradelei de recunoaștere a drepturilor egale ale românilor (aromâni și meglenoromâni) din Imperiul Otoman.



  • România 43

    România 43

    Asigurarea învățământului în limba română pentru comunitățile istorice și diaspora trebuie să fie prioritară pentru ambasadorii României și MAE, afirma senatorul Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru pentru comunitățile de români din afara țării.

  • Jurnal Românesc – 11.05.2021

    Jurnal Românesc – 11.05.2021

    România nu are încă o strategie bine articulată pentru
    sprijinirea eficientă a românilor de pretutindeni, a declarat senatorul
    Claudiu Târziu cu ocazia unei vizite pe care a întreprins-o la Skopje, în
    Macedonia de Nord. În cadrul unor discuţii purtate la Ambasada României cu
    şeful misiunii diplomatice Adela-Monica Axinte, parlamentarul a apreciat că
    Bucureştiul manifestă timiditate în relaţia cu statul macedonean și
    nu trece mai departe de declarații de bune intenții. Este
    foarte important să manifestăm inițiativă și să fim activi, așa cum am fost
    până în anul 1948, acționând în beneficiul cultural-identitar al fraților
    aromâni și meglenoromâni din Balcani, a spus senatorul. El a subliniat că
    principalele aspecte identificate și pentru care se încearcă găsirea de soluții
    adecvate sunt cele ce țin de extinderea învățământului în dialectele aromân și
    meglenoromân, acordarea de burse identitare copiilor români din Macedonia de
    Nord care studiază dialectul istoric, precum și acordarea de burse universitare
    studenților aromâni și meglenoromâni care doresc să înveţe în universitățile
    din România. Claudiu Târziu a propus totodată acordarea cetățeniei române în
    regim simplificat membrilor celor două minorități înrudite și recuperarea
    proprietăților comunității și bisericii aromâne confiscate abuziv de statul
    comunist iugoslav și moștenite de guvernul Macedoniei de Nord sau de Biserica
    Ortodoxă Macedoneană. Vizita delegaţiei româneşti în statul balcanic a avut loc
    cu prilejul împlinirii a 116 de la recunoașterea drepturilor egale ale
    românilor din Imperiul Otoman.




    Guvernul Danemarcei a decis prelungirea perioadei de efectuare a
    controalelor la frontierele de stat până la data de 11 noiembrie. În acest
    context, Ministerul de Externe de la Bucureşti le recomandă cetăţenilor români
    să se asigure că deţin în permanenţă asupra lor, pe timpul călătoriei spre şi
    dinspre Regat, un act de identitate valabil, fie el paşaport sau carte de identitate. Instituţia
    reaminteşte că românii pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon
    al ambasadei ţării noastre la Copenhaga +45 3940 71 77, iar pentru situaţii de
    urgenţă au la dispoziţie linia telefonică specială a misiunii diplomatice +45
    2735 55 37. MAE recomandă, totodată, consultarea site-ului mae.ro, a paginii de
    internet copenhaga.mae.ro şi folosirea aplicaţiei Călătoreşte în
    siguranţă, care oferă informaţii actualizate şi sfaturi de călătorie.




    Un profesor de matematică român din Marea Britanie a fost ales
    consilier local în Newcastle din partea Partidului Laburist la alegerile de
    săptămâna trecută. Constănțeanul Nicu Ion s-a stabilit în Regatul Unit împreună
    cu familia în 2012, iar în politică a intrat de doi ani. Bărbatul este de etnie
    romă și spune că a vrut să lupte cu prejudecățile și să-i ajute pe conaţionali.
    Doream să aduc la cunoștința autoritătilor locale faptul că există o
    comunitate românească, formată în majoritate din romi, care nu erau reprezentați,
    nu aveau o voce în viața publică, a declarat acesta într-un interviu
    televizat. El spune că a ales Partidul Laburist deoarece formaţiunea este
    orientată spre politici sociale și încurajează participarea minorităților în
    viața publică. Românul a recunoscut că nu avea vechimea necesară pentru a fi
    desemnat candidat, dar pentru că șefii laburiştilor au fost impresionaţi de
    activitatea sa au dat o derogare. Nicu Ion a reuşit să obţină 66% dintre
    sufragii într-o zonă a orașului în care românii reprezintă doar 10 procente din
    populaţie. Încântat de reuşită, românul a declarat că îşi doreşte acum să
    candideze și la alegerile parlamentare. Un alt român care a câştigat scrutinul
    local din Marea Britanie a fost Alexandra Bulat, care a candidat tot din partea
    Partidului Laburist şi a fost aleasă consilier de comitat în circumscripția
    Abbey din orașul Cambridge.




    Programul Conferințele Leon Feraru, organizat online de
    reprezentanța Institutului Cultural Român la New York, continuă pe 12 mai cu
    expertul în relații culturale internaționale Jonathan McClory, autor al Soft
    Power Index, cel mai complex instrument de evaluare a forței de atracție a unei
    țări, care va vorbi despre soft power-ul României în perspectivă istorică și
    comparativă. Proiectul Conferințele Leon Feraru, realizat împreună
    cu Centrul de Studii Sud-Est Europene al Universității Columbia, are drept scop
    crearea unui spațiu al dialogului intelectual româno-american care să scoată în
    evidență cele mai valoroase contribuții românești, americane și internaționale
    în domeniile istorie, literatură și arte, politologie şi relații
    internaționale. Proiectul a început pe 13 ianuarie şi se desfăşoară până pe 9
    iunie. Programul complet se găseşte pe site-ul icr.ro şi pe pagina de Facebook
    a ICR New York.


  • Claudiu Târziu, Viorel Badea şi Boris Volosatîi, vizită în Rep. Macedonia de Nord

    Claudiu Târziu, Viorel Badea şi Boris Volosatîi, vizită în Rep. Macedonia de Nord

    La împlinirea a 116 ani de la emiterea Iradelei de recunoaştere a drepturilor egale ale românilor (aromâni şi meglenoromâni) din Imperiul Otoman, senatorul Claudiu Târziu, preşedinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, împreună cu senatorul Viorel Badea, membru al Comisiei şi deputatul Boris Volosatîi, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, au întreprins o vizită de lucru în Republica Macedonia de Nord pentru a se documenta asupra situaţiei şi problematicii minorităţilor înrudite aromână şi meglenoromână şi a aduce un omagiu personalităţilor aromâne şi meglenoromâne din această ţară, se arată într-un comunicat de presă al Senatului României.

    Membrii delegaţiei au vizitat Ambasada României la Skopje, unde au purtat discuţii cu E.S. ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Macedonia de Nord, Adela-Monica Axinte şi cu Gabriel Nicola, prim colaborator al misiunii, ministru plenipotenţiar.

    Senatorul Claudiu Târziu, a subliniat că, la 31 de ani de la căderea comunismului, România nu are încă o strategie bine articulată pentru sprijinirea eficientă a românilor de pretutindeni.

    ‘Ca stat înrudit, România manifestă timiditate şi nu trece mai departe de declaraţii de bune intenţii. Interesul nostru de sprijinire a românilor din Macedonia de Nord şi Balcani nu-l poate servi nimeni în locul nostru. Este foarte important să manifestăm iniţiativă şi să fim activi, aşa cum am fost până în anul 1948, acţionând în beneficiul cultural-identitar al fraţilor aromâni şi meglenoromâni din Balcani. Considerăm că o bună conlucrare a Comisiei pentru românii de pretutindeni cu Executivul, în speţă cu Ministerul Afacerilor Externe al României, este esenţială pentru succesul demersului nostru. Principalele aspecte pe care le-am identificat şi pentru care vom încerca să găsim soluţiile adecvate sunt: extinderea învăţământului în dialectele aromân şi meglenoromân, acordarea de burse identitare copiilor români din Macedonia de Nord care studiază dialectul istoric aromân al limbii române comune; acordarea de burse universitare studenţilor aromâni şi meglenoromâni care doresc să studieze în Universităţile din România; acordarea cetăţeniei române în regim simplificat membrilor celor două minorităţi înrudite şi recuperarea proprietăţilor comunităţii şi bisericii aromâne confiscate abuziv de statul comunist iugoslav şi moştenite de guvernul Republicii Macedonia de Nord sau de către Biserica Ortodoxă Macedoneană, nerecunoscută canonic de ansamblul lumii ortodoxe’.

    Senatorul Claudiu Târziu: ‘Între România şi R. Macedonia de Nord există un vast teren de cooperare în vederea recunoaşterii şi respectării de către aceasta a statutului firesc al României de stat înrudit al aromânilor şi meglenoromânilor. Prietenii noştri macedoneni înţeleg că aşa cum şi România, înainte de integrarea în Uniunea Europeană a trebuit să acorde drepturile fireşti minorităţilor de pe teritoriul său, inclusiv minorităţii macedo-slave, în aceeaşi măsură şi Macedonia de Nord trebuie să acorde aceleaşi drepturi românilor (aromâni şi meglenoromâni) de pe teritoriul său, înainte de integrarea în Uniune. Este chiar o condiţie sine qua non a integrării.’

    Conform sursei citate, delegația a vizitat mai apoi orașul Bitola din sudul țării, important centru aromân, unde au avut întrevederi și discuții de lucru cu domnul Alexandru Mamakis, Consul onorific al României, și cu domnul Hristu Ciolacu, președinte al Comunei aromâne și epitrop al bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena din localitate.

    În cadrul discuțiilor, delegația parlamentară din România a fost informată despre demersurile făcute de către cei doi interlocutori către Ministerul Afacerilor Externe de la București, demersuri legate de proprietățile comunității românești din zonă, dar și despre discuțiile purtate de către domnul Alexandru Mamakis, Consul onorific al României cu ministrul de externe al guvernului de la Skopie în încercarea de soluționare a acestor problemelor legate de aceleași proprietăți, încă neretrocedate.

    Senatorul Claudiu Târziu şi deputatul Boris Volosatîi au vizitat în Bitola patru obiective istorice de importanţă deosebită pentru statul român şi minoritatea aromână înrudită: clădirea fostului Consulat al României care a funcţionat până în 1948, clădirea fostului liceu comercial românesc din Bitola, biserica aromână ‘Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena’ şi cimitirul românesc, unde delegaţia a adus un pios omagiu importantelor personalităţi aromâne: profesorul Apostol Mărgărit, fost inspector al şcolilor româneşti din Balcani şi poetul Constantin Belimace, autorul imnului românilor sud-dunăreni ‘Dimândarea părintească’.

    Aromânii și meglenoromânii sunt recunoscuți prin Constituția Macedoniei de Nord, sub denumirea slavă de vlahi, drept grup etnic cofondator al acestui stat. Numărul persoanelor de origine română din această țară nu este cunoscut cu exactitate, estimările variind între 10 mii și 150 de mii. Dialectul istoric aromân este studiat ca materie facultativă în unele școli publice, existând unele emisiuni de radio și televiziune în dialect la posturile naționale.

    Vizita parlamentarilor români continuă în zilele următoare în Albania, țară în care comunitatea istorică aromână deține o pondere importantă.

  • Românii de lângă noi 21.04.2021

    Românii de lângă noi 21.04.2021

    La vremuri noi, provocări identitare cu vechime. Perspective ale președintelui Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României asupra realităţilor etnicilor români din Serbia şi Ucraina. Participă: senatorul Claudiu Târziu, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României.



  • Stare de fapt 20.04.2021

    Stare de fapt 20.04.2021

    Demnitari români, în cele mai mari comunități românești din diaspora. Participă: Viorel Badea, senator PNL, preşedintele Comisiei pentru cultură şi media, membru în Comisia pentru românii de pretutindeni, Claudiu Târziu, senator AUR, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, Bogdan Aurescu, ministrul român al Afacerilor Externe, și Preasfintitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei



  • România 43

    România 43

    Asigurarea învățământului în limba română pentru comunitățile istorice și diaspora trebuie să fie prioritară pentru ambasadorii României și MAE, afirma senatorul Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru pentru comunitățile de români din afara țării.


  • Jurnal Românesc – 22.01.2021

    Jurnal Românesc – 22.01.2021

    Președintele Comisiei senatoriale pentru comunitățile de români din
    afara țării, Claudiu Târziu, a anunţat că printre prioritățile echipei sale
    pentru următorii patru ani se numără reînființarea Ministerului pentru Românii
    de Pretutindeni şi obținerea unui buget mai generos pentru Departamentul care
    gestionează relația cu comunitățile românești. Acesta a apreciat că
    reînființarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni este absolut necesară
    în condiţiile în care în afara granițelor se află peste 10 milioane de români.
    Senatorul a amintit şi de o hotărâre guvernamentală din 2004, care prevedea
    înființarea unor filiale ale Institutului Cultural Român la Cernăuți, Moscova,
    Belgrad sau Atena, dar care nu a fost dusă la îndeplinire din lipsă de fonduri
    și voință politică. Claudiu Târziu a mai spus că îşi propune să se deplaseze în
    toate comunitățile românești importante din punct de vedere numeric și
    problematice din punct de vedere al respectării drepturilor românilor de acolo
    şi că primele comunități vizate sunt cele de lângă România. Totodată, el a
    explicat necesitatea înfiinţării unei agenții naționale pentru repatriere și
    reintegrare a românilor plecați în străinătate. Trebuie să-i ajutăm pe
    cei care vor să se întoarcă în țară pentru că vin cu abilități diferite față de
    cele ale societății românești, a spus senatorul.




    Europarlamentarul Eugen Tomac a solicitat Legislativului European
    crearea de mecanisme prin care să fie condiţionată acordarea de finanţări
    europene statelor partenere României care nu le garantează minorităților
    naționale accesul la educație în limba maternă. Este inacceptabil ca
    minorităţilor care vorbesc limbi oficiale ale Uniunii Europene şi care nu
    reprezintă niciun fel de risc pentru Ucraina să le fie îngrădit dreptul la
    educaţie doar sub pretextul că la Kiev s-a decis derusificarea sistemului de
    învăţământ, a declarat Tomac în cadrul dezbeterii Raportului privind
    situația Drepturilor Omului si a Democrației în lume. Deputatul european a
    amintit de faptul că, de la 1 ianuarie, in Ucraina a intrat în vigoare legea
    privind limba de stat, act normativ care încalcă dreptul minorităţilor de
    avea acces la educaţie in limba maternă. În această țară avem o
    comunitate de peste jumătate de milion de români și avem obligația să-i
    apărăm, a punctat Eugen Tomac. El a explicat că, așa cum Parlamentul
    European a cerut să fie condiționată alocarea fondurilor europene de
    respectarea statului de drept, la fel trebuie procedat și cu finanțările
    europene furnizate statelor care au acord de asociere cu UE sau statelor
    candidate la aderare, prin care să le fie solicitată garantarea accesului
    minorităților naționale la educație în propria limbă.




    Curtea Constituţională de la Chişinău a declarat neconstituţională
    Legea 234 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii
    Moldova, care conferea un statut special limbii ruse. Limbii ruse nu i se
    conferă statut aparte pe teritoriul Republicii Moldova, a declarat preşedintele
    Curţii Constituţionale, Domnica Manole. Aceasta a amintit de rezultatele
    recensământului din 2014, când aproape 78% din populaţia Republicii Moldova a
    declarat că vorbeşte limba română şi doar puţin peste 9% limba rusă. Legea
    prevedea că angajaţii instituţiilor de stat erau obligaţi să discute, să ofere
    informaţii şi să asigure traducerea documentelor în limba rusă, dacă cetăţenii
    făceau solicitări în acest sens. Ambasadorul României la Chişinău, Daniel
    Ioniță, a calificat decizia Curţii drept corectă și normală şi a apreciat că
    această este o dovadă în plus că limba română trebuie să fie cunoscută de toți
    cetățenii care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova. Diplomatul a apreciat
    că menținerea acestei legi ar fi însemnat o reîntoarcere în trecut.
    Legea 234 fusese votată la mijlocul lunii decembrie de deputaţi ai Partidului
    Socialist şi ai platformei Pentru Moldova, dar a fost contestată la
    CCRM de un grup de trei parlamentari, între care un neafiliat şi doi ai
    Platformei Demnitate şi Adevăr.




    Institutul Cultural Român a fost distins de Academia Română cu
    Meritul Academic, în semn de apreciere pentru contribuția deosebită
    adusă la aniversarea Marii Uniri în străinătate, prin Programul Centenar al
    ICR. Programul Centenar a inclus peste 600 de proiecte, printre care realizarea
    unei statui a Reginei Maria în oraşul Ashford din Marea Britanie, sau editarea
    și publicarea în limba engleză a mai multor lucrări despre istoria
    Transilvaniei. În 2018, Institutul Cultural Român a organizat, în parteneriat
    cu Academia Română, o serie de proiecte cultural-ştiinţifice destinate
    creşterii vizibilităţii valorilor spirituale româneşti, cu deosebire în
    contextul marcării Centenarului Primului Război Mondial și al Marii Uniri.
    Printre acestea – un program de traduceri din literatura istoriografică
    românească, cu scopul de a spori circulația internațională a informației
    științifice românești și de a promova punctele de vedere românești în lume.

  • România 43

    România 43

    Claudiu Tarziu, presedintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara țării din Senatul Romaniei, despre prioritatile noii echipe legislative.


  • Jurnal românesc – 24.12.2020

    Jurnal românesc – 24.12.2020

    Printre obiectivele Ministerului de Externe, prezentate în programul de guvernare 2020-2024 depus de coaliţia PNL – USR PLUS – UDMR la Parlament, se numără și politici orientate către diaspora – inclusiv mărirea numărului de parlamentari care să reprezinte românii din afara ţării. O amplă secţiune este dedicată comunităţii de români din afara ţării, iar unul din subcapitole este intitulat Diaspora este România. În prezent, pe lângă comunităţile istorice de români din vecinătatea României, există peste 4 milioane de cetăţeni români în afara graniţelor ţării, această cifră reprezentând peste 20% din numărul total de cetăţeni ai României, se precizează în programul de guvernare.


    În document este, de asemenea, menţionată înfiinţarea în subordinea Prim-ministrului a unei Echipe Diaspora permanente, la care să participe MAE, MAI, Ministerul Muncii, Justiţiei, Educaţiei, Culturii, menită să elaboreze strategia şi să coordoneze toate politicile privind Diaspora. Potrivit programului de guvernare, o atenţie deosebită va fi asigurată copiilor de cetăţenie română, născuţi în afara ţării. Vom menţine un registru al copiilor români născuţi în Diaspora şi ne vom asigura, împreună cu autorităţile locale şi prin centrele comunitare, că au acces, în cazul în care părinţii îşi doresc, la informaţii despre limba, identitatea şi cultura română, inclusiv prin burse de studiu dedicate, mai arată documentul.



    La începutul săptămânii au fost votate comisiile de la Senatul României și repartiția lor pe partide. Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor a revenit Alianței pentru Unirea Românilor și va fi condusă de liderul de grup, senatorul Claudiu Târziu. Pe de altă parte, președintele României, Klaus Iohannis, a semnat mai multe decrete de numire a unor ambasadori în țări cu puternice comunități românești. A fost semnat decretul privind acreditarea Adelei-Monica Axinte în calitate de ambasador extraordinar al României în Macedonia de Nord, țară unde trăiesc circa 160.000 de români/aromâni/meglenoromâni, ca și comunitate istorică. A fost semnat decretul privind acreditarea lui Octavian Șerban în calitate de ambasador extraordinar al României în Albania, țară care de curând a recunoscut numeroasa minoritate română/aromână ca minoritate națională. În Albania trăiesc peste 300.000 de aromâni. A fost semnat, de asemenea, decretul privind acreditarea lui Radu-Gabriel Safta în calitate de ambasador extraordinar al României în Australia, țară unde există o puternică diasporă românească.



    Comunitatea RePatriot a lansat recent proiectul RePatriot Turism, prin care antreprenorii din domeniu îşi propun să colaboreze cu comunităţile de români din diaspora pentru a-i convinge pe un milion dintre aceştia să facă turism în România în anul 2021. De asemenea, iniţiativa Repatriot Turism îşi propune să atragă anul viitor, prin intermediul românilor din diaspora, alt milion de turişti străini în România. Reprezentanţii RePatriot au prezentat proiectul într-o conferinţă online câtorva zeci de români din diaspora, o bună parte dintre aceştia lideri de opinie în comunităţile de români din ţările în care locuiesc. Iniţiatorii proiectului au anunțat că vor încerca să includă în acesta consilierii economici din ambasadele României, consulii onorifici, dar mai ales românii din diaspora care conduc ziare, radiouri sau bloguri destinate românilor, precum și pe românii care activează în turism în străinătate sau asociaţiile româneşti din diaspora.



    În încăperi aerisite și cu mască — așa ar trebui să fie masa în familie sau alături de cei apropiați, de Crăciun, a declarat șeful DSU, Raed Arafat. Oficialul insistă, însă, că întâlnirile cu alții decât cei cu care locuim în mod curent ar trebui evitate pentru a limita răspândirea virusului. Păstrăm recomandarea să nu existe astfel de întâlniri, pentru că astfel de întâlniri pot expune și persoanele în vârstă, pot expune și persoanele apropiate și pot să ducă o parte din aceste persoane în spitale și poate chiar în stare foarte gravă — a adăugat Raed Arafat.