Radio România Internațional

Tag: Club Colectiv

  • Nachrichten 22.12.2021

    Nachrichten 22.12.2021

    Die rumänische Polizei hat zwei Personen festgenommen und verhängte fast 200 Geldstrafen gegen Organisatoren und Teilnehmer eines Protests von Anhängern der ultranationalistischen Allianz für die Vereinigung der Rumänen (AUR). Der Protest richtete sich gegen die Absicht der Behörden, COVID-Zertifikate am Arbeitsplatz einzuführen. Die Aktion der Impfgegner artete in Vandalismus aus. Einer der Festgenommenen steht unter Verdacht, das Tor zum Innenhof des Parlaments aufgebrochen zu haben, der andere wird der mutwilligen Beschädigung von vier Autos verdächtigt. Die Ermittlungen zur Identifizierung gewalttätiger Demonstranten dauern an. Außerdem wird das Verhalten der Sicherheitskräfte untersucht, nachdem die Gendarmerie einige Demonstranten nicht daran hindern konnten, die Umzäunung des Parlaments zu durchbrechen. Nach Angaben des Innenministeriums wurden einige der Demonstranten sogar von zugangsberechtigten Vertretern der AUR eingeschleust.



    Laut jüngsten Daten der rumänischen Behörden sind zuletzt knapp über 850 neue Fälle von Covid-19-Infektionen und 62 Todesfälle bestätigt worden. 7,7 Millionen Menschen haben zwei oder mehr Impfstoffdosen erhalten. Seit der Einführung der digitalen Einreisekarte und dem Start der dazugehörigen App haben mehr als 160.000 Menschen Einreiseformulare erstellt, die meisten von ihnen am internationalen Flughafen von Bukarest. Seit dem 20. Dezember müssen alle Personen, die ins Land kommen, das digitale Einreiseformular ausfüllen.



    Mehr als sechs Jahre nach dem tragischen Brand in dem Bukarester Club Colectiv, bei dem mehr als 60 junge Menschen ums Leben kamen, ist auch das Berufungsverfahren gegen die erstinstanzlichen Urteile zu Ende gegangen. Die Richter am Bukarester Berufungsgericht werden ihr Urteil wahrscheinlich nächstes Jahr verkünden. Die Staatsanwaltschaft forderte die Höchststrafe für alle Angeklagten: das Verfahren lief gegen den ehemaligen Bürgermeister des vierten Bezirks der Hauptstadt, Beamte des Rathauses, die Clubbesitzer, zwei Beamte der Feuerwehr, zwei Pyrotechniker und Vertreter einer Feuerwerksfirma. In der ersten Instanz wurden die Angeklagten zu Höchststrafen von 8 Jahren Gefängnis verurteilt. Ein Fazit nach drei Tagen Debatten vor Gericht ist, dass sich eine Brandkatastrophe wie im Colectiv jederzeit wiederholen könnte, da Tausende von Unternehmen keine Brandschutzgenehmigung der zuständigen Aufsichtsbehörde haben.



    Die zuständigen Ausschüsse sollen am Mittwoch den Entwurf des konsolidierten Staatshaushalts durchwinken. Die Mehrheit aus PSD, PNL und UDMR will am Donnerstag den Entwurf dem Plenum der beiden Kammern vorlegen, so dass bis Weihnachten die endgültige Abstimmung stattfinden kann. Alle Änderungsanträge der Opposition wurden bisher abgelehnt. Der Haushalt basiert auf einem Wirtschaftswachstum von 4,6 %, einem Bruttoinlandsprodukt von umgerechnet etwa 260 Mrd. Euro und einer durchschnittlichen jährlichen Inflation von 6,5 %.



    Am heutigen Mittwoch jährt sich die Flucht des Gewaltherrschers Nicolae Ceausescu vom Dach des damaligen ZK der KPR in Bukarest zum 32. Mal. Der rumänische Präsident Klaus Iohannis sagte anlässlich des sogenannten Tages des Sieges der rumänischen Revolution und der Freiheit , dass der Dezember 1989 Rumänien den Weg zur Demokratie ebnete und die Integration in die NATO sowie den Beitritt zur Europäischen Union möglich machte. Iohannis bezeichnete es als beschämend, dass in 32 Jahren niemand für die Opfer der damaligen Massaker an antikommunistischen Demonstranten bezahlt habe, und betonte, dass die rumänische Justiz nicht ruhen dürfe, bis die Verantwortlichen für die Tote der Revolution identifiziert und zur Rechenschaft gezogen sind.

  • Nachrichten 04.11.2021

    Nachrichten 04.11.2021

    Koalitionsverhandlungen: Vertreter der Nationalliberalen Partei (PNL) führen am Donnerstag Gespräche mit den oppositionellen Sozialdemokraten (PSD), um eine voll funktionsfähige Regierung mit einer stabilen Parlamentsmehrheit zu bilden. Die Sozialdemokraten erheben nun Anspruch auf den Posten des Premierministers, den die Liberalen nicht aufgeben wollen, da sie die Mehrheit um die PNL herum bilden wollen. Am Mittwoch hatten die Liberalen die Gespräche mit der USR wiederaufgenommen, und nach Ansicht des PNL-Vorsitzenden Florin Cîțu gibt es Chancen für eine Neuauflage der bürgerlichen Koalition. Der USR-Vorsitzende Dacian Cioloș zeigte sich weniger optimistisch und wartet auf eine Entscheidung der Liberalen nach der heutigen Gesprächsrunde mit der PSD. Die Liberalen warten auch auf eine Erklärung von Präsident Klaus Johannis zu einer möglichen neuen Gesprächsrunde mit den Parlamentsparteien nach zwei gescheiterten Versuchen, eine neue Regierung zu bilden. Der zuletzt designierte Premierminister, der Liberale Nicolae Ciucă, ist nach seinem gescheiterten Versuch, eine Minderheitsregierung mit Beteiligung der PNL und UDMR zu bilden, zurückgetreten. Der erste designierte Ministerpräsident, der USR-Vorsitzende Dacian Cioloș, hatte ebenfalls keine Unterstützung des Parlaments erhalten. Das von Florin Cîțu geführte Kabinett war Anfang Oktober durch einen Misstrauensantrag entlassen worden.



    COVID-19-Lage: In den letzten 24 Stunden sind in Rumänien bei 64 000 von den Behörden durchgeführten Tests mehr als 10 000 neue Covid-19-Infektionen gemeldet worden. An erster Stelle steht Bukarest mit der höchsten Zahl von 1560 Neuinfektionen und einer leicht sinkenden Inzidenz von 12,44 Neuerkrankungen pro 1.000 Einwohnern. Außerdem wurden 451 Todesfälle im Zusammenhang mit Covid-19 gemeldet, während 1902 Patienten auf der Intensivstation behandelt werden, darunter 33 Kinder. Dem Leiter der rumänischen Ärztekammer Daniel Coriu zufolge, seien über 92% der schweren Krankheitsverläufe mit Todesfolge bei ungeimpften Patienten festgestellt worden. Der Impffortschritt in Rumänien hat sich in den letzten Tagen verlangsamt; am gestrigen Mittwoch wurden nur 47 000 Menschen geimpft. Die Zahl der vollständig geimpften Menschen in Rumänen liegt bisher bei über 6,4 Mio.




    Die Weltgesundheitsorganisation ist über die sich verschlechternde Gesundheitslage in Europa, das derzeit als Epizentrum der Pandemie gilt, besorgt. Laut Europa-Direktor der Organisation Hans Kluge ist die aktuelle Ansteckungsrate in mehreren Ländern besorgniserregend, und wenn der Trend anhält, könnte es bis Februar eine halbe Million neue Todesfälle geben. Am kompliziertesten sind die Situationen laut WHO derzeit in osteuropäischen Ländern, die über eine sehr schlechte Durchimpfungsrate verfügen. Die am häufigsten gemeldeten Todesfälle in den letzten sieben Tagen wurden in Russland mit über 8.000, der Ukraine mit 3.800 und Rumänien mit 3.100 gemeldet. Alarmsignale kommen auch aus Großbritannien und Belgien, die in letzter Zeit mit einer Explosion von Neuinfektionen konfrontiert sind. Eine Rekordzahl an Neuinfektionen in Deutschland in den letzten 24 Stunden, fast 34.000 Fälle, eine Situation, die es seit Dezember letzten Jahres nicht mehr gegeben hat.



    Justiz: Im strafrechtlichen Prozess um die Brandkatastrophe vom 30. Oktober 2015 im Bukarester Club Colectiv“ wird in Kürze ein endgültiges und rechtskräftiges Urteil erwartet. Dabei könnten die Hauptangeklagten in den Genuss einer Strafminderung kommen, berichten die Medien. Die Richter des mit dem Fall befassten Gerichts in Bukarest haben die rechtliche Einstufung der Straftaten, die ein Teil der Beteiligten begangen haben soll, teilweise geändert. So etwa wurden strafmildernde Umstände für den ehemaligen Bürgermeister des Bukarester Bezirks erwähnt, in dem sich der Club befand. Das Urteil könnte zu geringeren Strafen für die Angeklagten in diesem Prozess führen, der sich über 6 Jahre hingezogen hat. Bei der Tragödie waren 65 Menschen während des Brandes ums Leben gekommen und weitere 150 wurden verletzt.



    Cosmin Ghiţă, Exekutivdirektor von Nuclearelectrica, und John Hopkins, Präsident und Generldirktor von NuScale Power (USA), unterzeichneten am Donnerstag in Glasgow offizielle Vereinbarungen, nach denen die beiden Unternehmen zusammenarbeiten werden, um einen kleinen modularen Kernreaktor (Small Modular Reactor – SMR) in Rumänien zu bauen. Der Kernreaktor wird der erste dieser Art in Europa sein. Nuclearrelectrica und NuScale Power haben am Rande des Treffens von Staatsoberhäuptern, Regierungsvertretern, Nichtregierungsorganisationen und Wissenschaftlern auf der Klimakonferenz der Vereinten Nationen (COP26) in Glasgow die Partnerschaft unterzeichnet


    .


    Arbeitsmarkt: Das Arbeitsministerium in Bukarest will die Zahl der neu in den rumänischen Arbeitsmarkt aufgenommenen ausländischen Arbeitskräfte bis 2022 auf 100.000 erhöhen und damit im Vergleich zu 2021 verdoppeln. Zu den wichtigsten Bereichen, in denen ausländische Arbeitnehmer benötigt werden, gehören der Bau von Wohnungen und Gebäuden mit gewerblicher Nutzung, das Gaststättengewerbe und der Straßengüterverkehr. Nach Angaben der Generalinspektion für Einwanderung kommen die meisten ausländischen Staatsangehörigen, die in Rumänien arbeiten wollen, aus Vietnam, der Moldaurepublik, der Türkei und Nepal.



    Wirtschaftsprognose: Die Europäische Bank für Wiederaufbau und Entwicklung (EBRD) hat ihre Einschätzung des rumänischen Wirtschaftswachstums für 2021 deutlich verbessert und prognostiziert ein Wachstum von 7,2% gegenüber 6% im Juni, wie aus einem am Donnerstag veröffentlichten Bericht hervorgeht. Der Wiederaufbau- und Resilienzplan könnte zu einem Anstieg der Investitionen und einer allmählichen Zunahme der Exporte führen, während der geringere private Verbrauch und die Haushaltskonsolidierung ein Wachstum des BIP von 4,4 % bewirken könnten, so die Experten der Bank. Nach Angaben der EBRD erleben Griechenland, Rumänien und Bulgarien nach dem schwierigen Jahr 2020 eine deutliche wirtschaftliche Erholung. Rumäniens wichtigster Wachstumsmotor scheint dabei die Nachfrage auf den internen Märkten zu sein.



    FUSSBALL: Der rumänische Fußballmeister CFR Cluj trifft am Donnerstag in der Gruppe D der Europa Conference League auf AZ Alkmaar aus den Niederlanden. Alkmaar ist der haushohe Favorit in der Gruppe, denn die Mannschaft hat bisher kein einziges Spiel verloren und insgesamt 7 Punkte geholt. CFR ist mit nur einem Punkt nach einem Unentschieden gegen die dänische Mannschaft Randers Gruppenletzter und hat nur noch rechnerische Chancen, sich für die nächste Phase des Wettbewerbs zu qualifizieren.



    Wetter: In nahezu ganz Rumänien werden höhere Temperaturen registriert, als für diese Jahresperiode zu erwarten ist. Allein im W und NW regnet es und es kommt vereinzelt zu Gewittern. Die THW am Donnerstag: 17 bis 23 Grad Celsius. In Bukarest wurden gegen Mittag 20 Grad gemessen.

  • Nachrichten 04.02.2020

    Nachrichten 04.02.2020

    Das Parlament in Bukarest hat festgelegt, dass über den Misstrauensantrag der Sozialdemokraten gegen die liberale Regierung unter Ludovic Orban am Mittwoch Nachmittag debattiert und abgestimmt werden soll. Der Misstrauensantrag wurde eingereicht nachdem das Kabinett von Orban, ein halbes Jahr vor den Kommunalwahlen, die Vertrauensfrage für einen Gesetzentwurf zur Wiedereinführung der Wahlen in zwei Durchgängen für die Bürgermeister gestellt hat. Der von 208 Abgeordneten unterzeichnete Antrag wurde am Montag im Plenum des Parlaments verlesen. Laut der Opposition, soll die Regierung dringend entlassen werden, weil sie durch die Änderung der Gesetzgebung direkt vor der Wahl gegen die Urteile des Verfassungsgerichts und die Empfehlungen der europäischen Institutionen verstößt. Für die Entlassung der Regierung sind mindestens 223 Ja-Stimmen erforderlich. Die Liberalen argumentieren jedoch, dass das neue Wahlsystem die Vertretung und Legitimität der Kandidaten verbessern werde.



    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis kommt am Freitag in Brüssel mit dem Präsidenten des Europäischen Rates Charles Michel zu Gesprächen zusammen. Nach Angaben des rumänischen Präsidialamtes stehen im Mittelpunkt der Gespräche die Verhandlungen über den EU-Haushalt 2021-2027. Dies ist Teil einer Reihe von Treffen, die der Präsident des Europäischen Rates mit den Staats- und Regierungschefs der EU-Mitgliedstaaten zur Vorbereitung des außerordentlichen Gipfels am 20. Februar, der dem nächsten Mehrjahreshaushalt gewidmet ist, abhält.



    Die Währungsreserven der rumänischen Zentralbank sind im Vergleich zum Vorjahr um 8% gestiegen. Nach Angaben der Bank ist die Goldreserve auf einem Niveau von 103,6 Tonnen im Wert von etwa 5 Milliarden Euro geblieben. Ende des letzten Monats betrug die Hartwährungsreserve der Bank 35,5 Milliarden Euro gegenüber Ende 2019 mit knapp 32 Milliarden. Fachleute sagen, dass sich Rumänien aufgrund der Größe seiner Wirtschaft nicht zu den europäischen Ländern mit großen internationalen Reserven zählen kann, aber seine Reserve ist konsolidiert.



    Gesundheitsminister Victor Costache ist nach Paris gereist, wo er drei Tage lang mit französischen Behörden und rumänischen Ärzten, die in Frankreich arbeiten, zu Gesprächen zusammenkommen wird. Er wird mit seiner französischen Amtskollegin Agnes Buzyn eine Diskussion über die Absichtserklärung zum Thema Gesundheit führen, die die beiden Länder unterzeichnen werden. Das Dokument sieht Partnerschaften, den Austausch von Fachwissen und bewährten Praktiken in Bereichen vor, die mit Problemen konfrontiert sind, wie z.B. schwere Verbrennungen, Transplantationen, Kinderherzchirurgie, Medizinpolitik, die Bewertung von medizinischen Technologien und die Akkreditierung von Gesundheitseinrichtungen. Außerdem werden die Minister analysieren, wie die Zusammenarbeit zwischen den beiden Gesundheitssystemen bei der Prävention der Infektion mit dem neuen Coronavirus sichergestellt werden kann.



    Die rumänische Regierung debattiert einen Gesetzentwurf über die Sicherstellung der notwendigen Inventare zur Verhinderung von Fällen von Coronavirusinfektionen in Rumänien. In der Zwischenzeit wurden vier Rumänen mit Hilfe der Schweizerischen Diplomatischen Vertretung in Peking aus dem Krisenherd in China entfernt. Nach Angaben des rumänischen Aussenministeriums befindet sich einer von ihnen in Deutschland und drei in Frankreich. Weltweit hat die Infektion mit dem Coronavirus 425 Todesopfer gefordert. Bisher sind etwa 20.000 Menschen infiziert worden.



    Die Opfer des Brandes, der im Oktober 2015 im Club Colectiv in Bukarest ausgebrochen ist, werden lebenslange finanzielle Unterstützung vom rumänischen Staat erhalten, um ihre medizinische Behandlung zu bezahlen, hat der rumänische Senat am Montag mit der Verabschiedung eines entsprechenden Gesetzes beschlossen. Dem Dokument zufolge sollen die Kosten für Behandlungen im Land oder im Ausland, im privaten oder öffentlichen System, vom Gesundheitsministerium übernommen werden. Die entscheidende Stimme wird von der Abgeordnetenkammer abgegeben. Bei dem Brand von Colectiv sind 64 Menschen ums Leben gekommen, hunderte Menschen wurden verletzt.

  • 64 – premieră la Radio România Actualităţi

    64 – premieră la Radio România Actualităţi

    Radio România Actualităţi va difuza luni, 30 octombrie, de la ora 23:05, spectacolul 64, inspirat din drama de la Clubul Colectiv. Scenariul radiofonic şi regia artistică sunt semnate de Ilinca Stihi – artist multi-premiat în ţară şi străinătate.

    Titlul spectacolului indică numărul celor şaizeci şi patru de victime decedate în teribilul accident de la Clubul Colectiv. Piesa combină fragmente din viaţa unor personaje imaginare cu mărturiile celor de la faţa locului. Destinele personajelor se întretaie într-un eveniment tragic şi necruţător.

    În distribuţie: Ana Ciontea, Andrei Ciopec, Ciprian Chiricheş, Dana Marineci, Manuela Ciucur, Alina Petrică, Sandra Ducuţă, Alexandra Paşcu, Mario Ionescu-operator TV şi martor la evenimente. Regia de studio: Janina Dicu. Regia de montaj: Monica Wilhelm. Sound design: Mădălin Cristescu. Redactor şi coordonator de proiect: Crenguţa Manea.

    Despre compasiune şi implicare, despre libertate şi responsabilitate, despre moralitate în viaţa publică şi particulară, într-un dialog al Ruxandrei Săraru cu Ilinca Stihi, în prefaţa spectacolului sonor 64, luni 30 octombrie, de la 23:05, la Radio România Actualităţi

  • Retrospectiva săptămânii 24.04- 30.04.2016

    Retrospectiva săptămânii 24.04- 30.04.2016

    Alegeri locale în România


    În România, până pe 1 mai, candidaturile pentru
    alegerile locale din 5 iunie pot fi contestate. Termenul până la care partidele
    politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând
    minorităţilor naţionale şi independenţii şi-au putut depune candidaturile a
    expirat marţi. Acestea vor rămâne definitive pe 4 mai, iar campania electorală
    va începe pe 6 mai şi se va încheia pe 4 iunie. Este pentru a treia oară în
    istoria post-comunistă când un guvern tehnocrat organizează alegerile, după
    cele conduse de Theodor Stolojan, în perioada 1991-1992, şi Mugur Isărescu, în
    1999-2000.



    2 demisii în 3
    zile


    După prima demisie din cabinetul tehnocrat al
    premierului Dacian Cioloş – cea a ministrului muncii, Ana Costea – în această
    săptămână alţi doi miniştri au decis
    să demisioneze. Este vorba despre ministrul Fondurilor
    Europene, Carmen Aura Răducu, de activitatea căreia premierul s-a declarat
    nemultumit, şi de cea a ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, pe fondul
    scandalului de la Opera Naţională. În ultimele zile, trei reprezentaţii au fost
    anulate pe fondul nemulţumirilor vocal exprimate de angajaţi privind nominalizările succesive făcute
    pentru funcţia de director general al Operei Naţionale din Bucureşti, dar şi
    privind discrepanţa dintre salariile balerinilor români şi ale celor străini.
    Corpul de control al premierului a iniţiat o acţiune de control la Operă, care
    are mai multe obiective, printre care se numără şi verificarea modului în care
    s-a făcut angajarea persoanelor care au ocupat sau ocupă funcţii de conducere. Demisiile din cabinetul Cioloş au loc la mai puţin de şase luni de
    la investirea executivului.



    Augustin Lazăr -
    noul procuror general al României


    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat numirea în funcţia
    de procuror general al României a lui Augustin Lazăr. Anterior avizată
    favorabil de Consiliul Superior al Magistraturii, propunerea fusese trimisă
    şefului statului de ministrul Justiţiei, Raluca Prună. Printre priorităţile lui
    Augustin Lazăr se numără combaterea infracţionalităţii în domeniile
    vulnerabile, lupta împotriva corupţiei în administraţia locală, aprofundarea
    unor investigaţii care au ca obiect spălarea de bani şi evaziunea fiscală, dar
    şi a celor privind infracţiuni împotriva umanităţii, precum dosarul Revoluţiei
    anti-comuniste din 1989.



    Discuţii la
    ministerul Muncii


    La Ministerul Muncii din Bucureşti au avut loc,
    săptămâna aceasta, discuţii cu sindicatele pe tema noii ordonanţe de urgenţă
    privind salarizarea în sistemul bugetar. Noul ministru de resort, Dragoş
    Pîslaru, a declarat că se lucrează la mai multe variante ale documentului, al
    cărui principiu de bază este înlăturarea dezechilibrelor din sistem.
    Reprezentanţii marilor confederaţii sindicale au cerut să fie majorate toate salariile
    bugetarilor, nu doar cele mici, cum intenţionează Executivul, şi au avertizat
    că, în caz contrar, vor recurge la proteste. Potrivit lui Pîslaru, ordonanţa ar
    putea fi elaborată, împreună cu partenerii sociali, până pe 15 mai. Proiectul
    se va afla timp de două săptămâni în dezbatere publică după care ar putea fi
    adoptat de Executiv, la 1 iunie. Aceasta este data limită, şase luni înainte de
    alegerile generale din România, până la care, potrivit legii, poate fi adoptată
    o ordonanţă de urgenţă.



    Avioane americane
    la Bucureşti


    Cele mai avansate avioane de luptă din lume, considerate
    imbatabile în lupta aeriană, au aterizat pentru prima oară în Europa de
    Sud-Est, în România, la baza Mihail Kogălniceanu de la Constanţa, în cadrul
    operaţiunii Atlantic Resolve. Operaţiunea a fost concepută de SUA după
    izbucnirea conflictului din Ucraina în 2014, în vederea protejării statelor din
    flancul estic al NATO. Avioanele F22 Raptor sunt aparate din generaţia a
    cincea, invizibile pe radar, care ating o viteză de două ori mai mare decât cea
    a sunetului. Un asemenea avion costă 143 de milioane de dolari, are o rază de
    acţiune de 3.000 km şi capacitatea de a lupta inclusiv împotriva sistemelor de
    apărare antiaeriană. Aflat în vizită la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu
    preşedintele Klaus Iohannis şi cu ministrul apărării, Mihnea Motoc, adjunctul
    secretarului general al NATO, Alexander Vershbow, a apreciat rolul activ al
    României în cadrul Alianţei şi a menţionat participarea semnificativă a
    forţelor armate române la eforturile de prevenire şi combatere a riscurilor şi
    provocărilor de securitate. În aceeaşi zi în care au aterizat cele două aparate
    F-22 americane în România, preşedintele Barack Obama insista la Hanovra asupra
    necesităţii ca ţările membre NATO să susţină aliaţii din linia
    întâi, adică România, Polonia şi ţările baltice, cele mai expuse
    tensiunilor din partea Rusiei.



    6 luni de la
    tragedia Colectiv



    La jumătate de an de la producerea incendiului
    devastator din clubul bucureştean Colectiv, dosarul a fost trimis în instanţă.
    139 de persoane, 11 spitale şi 5 instituţii s-au constituit părţi civile în
    acest caz. Patronii localului şi reprezentanţii firmei de efecte pirotehnice -
    patroana, directorul şi angajatul care a montat artificiile – sunt acuzaţi de
    ucidere şi vătămare corporală din culpă şi de faptul că nu au luat măsurile
    legale de securitate şi sănătate în muncă. În acest dosar sunt trimise în
    judecată şi două persoane juridice – firma care deţine clubul bucureştean
    Colectiv şi cea de artificii. Potrivit procurorilor, extinctoarele din club
    erau expirate, iar materialele folosite la renovare nu erau ignifuge. În incendiu s-au atins
    temperaturi de 900 de grade Celsius, iar
    focul s-a propagat până la tavan în 33 de secunde. În incendiul din 30
    octombrie au murit 64 de persoane şi peste 100 au fost rănite.

  • Raport privind incendiul de la Clubul Colectiv

    Raport privind incendiul de la Clubul Colectiv

    64 de persoane şi-au pierdut viaţa în incendiul devastator
    produs în seara de 30 octombrie în clubul Colectiv din Bucureşti, iar aproape
    200 au fost rănite. Evenimentul a avut un puternic impact şi a fost urmat de
    ample proteste de stradă, în urma cărora premierul Victor Ponta a demisionat.
    Cei trei patroni ai Clubului Colectiv sunt cercetaţi în prezent în
    arest la domiciliu sub acuzaţia de ucidere din culpă.

    Expertizele efectuate
    după tragedie au arătat că tavanul fals era construit din materiale uşor inflamabile,
    sistemul de ventilaţie nu era poziţionat corect, iar o parte dintre
    instalaţiile electrice erau neconforme. Cercetările au mai relevat şi faptul că
    nici autorităţile locale, nici Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă sau cel
    de Stat în Construcţii nu au încheiat acte de control şi nu au luat măsuri
    specifice.

    Acum, la aproape cinci luni de la evenimente, Corpul de Control al
    premierului a dat publicităţii un raport, care arată că intervenţia de urgenţă
    în urma incendiului a fost în mare parte o acţiune necoordonată şi marcată de
    elemente de improvizaţie a autorităţilor. Situaţia a fost cauzată de lipsa de
    exerciţiu în caz de urgenţe majore, de neconcordanţele în legislaţie şi de baza
    materială deficitară, mai precizează documentul elaborat de executiv. Totodată,
    acesta constată că planul roşu de intervenţie nu a fost declanşat imediat, ci
    doar după parcurgerea unor etape birocratice, deşi cel puţin unul dintre
    apelurile primite conţinea elemente care arătau existenţa unei situaţii foarte
    grave, caz în care legislaţia permite mecanisme mai rapide de intervenţie.

    Raportul constată că există instituţii care şi-au făcut datoria în mod
    corespunzător şi altele care au manifestat deficienţe, între acestea
    numărându-se Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dealul Spirii
    Bucureşti-Ilfov.

  • Cultura de securitate

    Cultura de securitate

    În România nu există suficientă cultură în domeniul securităţii şi prevenţiei
    dezastrelor, iar pregătirea corpului profesional care să controleze respectarea
    regulilor are lacune. Pe de altă parte, prin ignorarea unor posibile pericole,
    mulţi întreprinzători îşi riscă propriile afaceri şi pun în pericol viaţa
    oamenilor. Afirmaţiile aparţin vicepreşedintelui Asociaţiei Române pentru
    Tehnica de Securitate, Stelian Arion : Ei nu înţeleg foarte
    bine necesităţile de securitate. Conducătorul organizaţiei are o tendinţă de a încerca
    să nu facă cheltuieli în acest domeniu. Or, a nu cheltui în zona de securitate,
    tendinţă la care se pot adăuga şi neglijenţe, pot să ducă la un dezastru cum a
    fost cel de la clubul Colectiv. Acolo au fost mai multe lucruri care s-au înlănţuit
    şi s-a ajuns la un dezastru.

    Din cauza modului în care era construită
    clădirea şi a materialelor de construcţie neadecvate folosite în interior, cei
    aproximativ 400 de oameni prezenţi, pe 30 octombrie, în clubul bucureştean
    Colectiv, nu au avut prea multe şanse să se salveze de incendiul care a durat
    153 de secunde. Este concluzia
    raportului redactat de Institutul de Securitate Minieră şi Protecţie
    Antiexplozivă din Petroşani, document ce reface, secundă cu
    secundă, tragedia în urma căreia au murit 64 de persoane. Totul
    a pornit de la spectacolul pirotehnic care ar fi trebuit să anime concertul
    trupei rock ‘Goodbye to Gravity’ !

    Specialiştii de la Institutul de la
    Petroşani au stabilit că artificiile au ars 15 secunde, suficient pentru ca o
    scânteie să sară pe un stâlp îmbrăcat în burete de antifonare. Flăcările au
    urcat pe tavan, la secunda 24 ele întinzându-se pe întreg plafonul, alimentate
    de instalaţia de ventilaţie. La secunda 41 sistemele de aerisire s-au blocat
    din cauza fumului şi tot atunci s-a deschis prima din cele două uşi ale
    clubului. 10 secunde mai târziu, un mix de gaze inflamabile a coborât de pe
    tavan, în zona publicului. În numai 72 de secunde tot clubul a fost cuprins de
    un fum negru şi galben albui, iar în 105 secunde flacările au coborât la numai
    1 metru de pardoseală, adică foarte aproape de oamenii care mai rămăseseră în
    interior. Abia la secunda 113 flăcările şi fumul au început să fie evacuate
    natural ca urmare a deschiderii celor două uşi, iar la secunda 153 incendiul a
    început să se autostingă.

    Aceste concluzii tehnice reprezintă una dintre cele
    mai importate probe din dosarul în care patronii clubului Colectiv şi
    tehnicienii care au montat artificiile sunt cercetaţi pentru ucidere din culpă. Cei trei nu sunt, însă, singurii inculpaţi!
    Procurorii militari de la DNA au deschis un dosar penal şi au pus sub acuzare
    şi doi angajaţi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru modul în
    care a fost autorizat clubul, dar şi pentru controalele care s-ar fi impus la
    Colectiv, dar au lipsit. În acelaşi dosar, fostul primar şi două angajate de la
    Primăria din sectorul unde se află clubul sunt acuzaţi de abuz, respectiv
    complicitate la abuz în serviciu.

  • Fallece otro herido en el incendio del club Colectiv

    Fallece otro herido en el incendio del club Colectiv



    La víctima, un joven de 21 años de edad, era estudiante de la Academia de Ciencias Económicas de Bucarest y era el último paciente hospitalizado en una clínica de Rumanía. Según los datos comunicados por los médicos, el joven murió a causa de unas complicaciones hemorrágicas tras haber sufrido varias intervenciones quirúrgicas durante los cuatro meses de hospitalización.



    En el presente, siguen hospitalizados en clínicas del extranjero otros 10 heridos en el incendio del club Colectiv. Entre los que perdieron la vida figuran artistas, fotógrafos, periodistas, olímpicos y estudiantes extranjeros.



    El pasado 30 de octubre de 2015, se produjo un incendio en el club Colectiv de Bucarest, donde el grupo de música rock “Goodby to Gravity” daba un concierto con motivo del lanzamiento de su nuevo álbum. Conforme con las declaraciones de los testigos, el incendio se inició a causa de unos fuegos artificiales encendidos durante el concierto y se extendió rápidamente. La gente trató de salir del recinto pero a causa de la aglomeración prácticamente se atropellaron en el intento de salir. Los que estaban más cerca de la puerta lograron salir más rápidamente del recinto lleno de humo y llamas y se salvaron con vida.



    Los que se encontraban más adentro no tuvieron ninguna posibilidad de escapar, cayeron al suelo y fueron sorprendidos por las llamas. La tragedia generó una amplia respuesta internacional y llamó la atención de la célebre cadena de televisión Discovery que presentó, el pasado domingo, el documental “El Desastre de Colectiv” que presenta cronológicamente todo lo ocurrido entonces, tal como lo relataron las personas implicadas directamente, sobrevivientes, familiares de éstos, autoridades y personal médico, que participaron en las operaciones de rescate.



    El bombero jefe relató que junto con sus colegas recogieron todos los móviles que funcionaban, unos 20 en total, y los depositaron por separado. El bombero recuerda que los móviles llamaban continuamente anunciando en sus pantallas los mismos nombres: mamá y papá.



    “Las manos se me habían encorvado como garras a causa del fuego que me abrasaba, las gafas de plástico grueso se habían fundido en mis palmas llenándome el cuello y el pecho de un líquido que me quemaba. Nos parecíamos a unas marionetas rotas caídas en polvo y ceniza, llenas de llagas abiertas”, relató a su vez, una sobreviviente, en una red social.



    Entre tanto, las autoridades responsables siguen investigando las circunstancias en que se produjo la tragedia y buscan a los culpables. A su vez, el fiscal general interino de Rumanía, ha precisado que las investigaciones en el caso Colectiv están en su última etapa. El peritaje del Instituto Nacional de Criminalística acaba de ser remitido a la Fiscalía General y a los expertos de las partes, tal como prevé la legislación.



  • Evenimentele interne ale anului 2015

    Evenimentele interne ale anului 2015

    Evenimentul anului
    2015, în România, este incendiul devastator din clubul bucureştean Colectiv,
    soldat cu peste 60 de morţi. În noaptea de 30 octombrie,sute de tineri care aleseseră să participe la un concert rock au fost
    victimele incendiului produs din cauza unui spectacol pirotehnic desfăşurat în
    condiţii improprii, pe fundalul supraaglomerării localului. Solidaritatea spontană a oamenilor, care s-au
    mobilizat într-un efort umanitar fără precedent, a fost impresionantă. Au fost
    decretate trei zile de doliu naţional, iar locul tragediei a fost transformat
    într-un imens altar în aer liber, unde români obişnuiţi, dar şi personalităţi
    autohtone şi de peste hotare au depus flori şi au aprins lumânări. La o zi după
    tragedie, a avut loc şi un marş spontan al tăcerii: circa 10 mii de persoane de
    toate vârstele, multe îmbrăcate în negru, au mărşăluit într-o linişte mai
    zguduitoare decât un urlet de durere.


    Imediat încheiat doliul naţional, de
    aproape 3 ori mai mulţi români au ieşit,
    din nou, în stradă pentru a-şi exprima, de
    această dată, revolta faţă de corupţia şi indiferenţa autorităţilor, care au condus, în opinia lor, la unul din cele mai
    grave dezastre din Bucureşti din ultimele decenii. Explicând că ar fi o greşeală să
    ignore nemulţumirea oamenilor, premierul
    social-democrat Victor Ponta şi-a dat demisia. După consultări cu
    reprezentanţii partidelor parlamentare şi – în premieră – ai societăţii civile,
    preşedintele Klaus Iohannis l-a însărcinat, pe 10 noiembrie, pe Dacian Cioloş, fost comisar european pentru agricultură, să
    formeze un nou Guvern, neînregimentat politic, format
    din miniştri performanţi, asupra cărora să nu planeze niciun dubiu. Cabinetul
    Cioloş a primit votul de învestitură al Parlamentului pe 17 noiembrie. Circa o
    lună mai târziu a repurtat şi un prim succes, Legislativul adoptând cu o
    largă majoritate proiectele bugetului de stat şi al asigurărilor
    sociale pe 2016. Sănătatea, educaţia, apărarea
    şi investiţiile sunt considerate priorităţi. Se
    doreşte, în egală măsură, o creştere economică care să se
    reflecte în nivelul de trai al fiecărui român. Iar, în viziunea preşedintelui
    Iohannis, anul care începe trebuie să fie şi unul al schimbării prin recâştigarea încrederii românilor în politică.


    Cum înnoirea ideilor, practicilor şi
    oamenilor politici nu se poate face fără eradicarea corupţiei, justiţia din România şi-a continuat în 2015 ofensiva, dând măsura flagelului care macină de ani buni societatea.
    Politicieni atât de dreapta, cât şi de stânga cărora adăpostul imunităţii le
    crea iluzia că ar fi mai presus de lege sau potenţi oameni de afaceri care îşi
    imaginau că pot cumpăra orice sau pe oricine s-au văzut, în 2015, nevoiţi să
    dea explicaţii la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Totodată, pe lista condamnaţilor instanţelor
    de judecată au figurat numeroase nume grele de foşti miniştri, parlamentari,
    primari, consilieri locali şi judeţeni, procurori, judecători, notari, poliţişti,
    generali de armată şi din Interne, înalţi funcţionari ai statului sau directori
    de companii şi regii de stat.


    În plan extern,
    România s-a declarat solidară cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, care s-a
    confruntat, în 2015, cu cel mai mare val de refugiaţi de la sfârşitul celui
    de-al Doilea Război Mondial. Pe de o parte, Bucureştiul a acceptat să
    găzduiască pe teritoriul românesc peste 4 mii din refugiaţii veniţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Pe de alta, a pledat pentru o rezolvare a situaţiei
    la sursă, adică în ţările de origine ale migranţilor. Concomitent, după masacrul,
    din ianuarie, din redacţia săptămânalului satiric parizian Charlie Hebdo şi
    după atentatele, tot de la Paris, din noiembrie, revendicate de organizaţia
    teroristă Statul Islamic şi printre ale căror numeroase victime s-au numărat şi
    doi români, România s-a raliat măsurilor adoptate de comunitatea internaţională
    pentru a încerca să prevină reeditarea unor orori similare. De spus şi că, pe 1
    decembrie, la
    Bucureşti a fost activat Comandamentul
    Diviziei Multinaţionale de Sud-Est. Activarea
    acestei structuri a NATO de comandă şi control a survenit celei din septembrie,
    tot de la Bucureşti, a Unităţii de Integrare a Forţelor NATO. Totodată, pe 18 decembrie, a fost declarată
    capabilitatea tehnică a scutului american antirachetă de la
    Deveselu, din sudul României, principalele sale componente fiind finalizate.


    Nu putem
    încheia retrospectiva evenimentelor româneşti din 2015 fără a aminti de
    Festivalul Internaţional de muzică clasică George Enescu care, organizat odată
    la doi ani, a adus la Bucureşti, în perioada 30 august-20 septembrie, 7 orchestre de top ale lumii, aproximativ 2.500 de artişti străini şi 500
    români. Nici pasionaţii sportului nu au fost dezamăgiţi! Naţionala femininǎ de handbal a României a obţinut
    bronzul la Campionatul Mondial din Danemarca. În Anglia, la Cupa Mondială de
    rugby, românii au făcut spectacol: în partida cu Canada, au întors scorul de la
    0-15 la 17-15, reuşind cea mai spectaculoasă revenire într-un meci din intreaga
    istorie a Cupei. Jucătorul român de tenis Horia Tecău, şi partenerul său,
    olandezul Jean-Julien Rojer, au ajuns pe primul loc în ierarhia de dublu ATP,
    după ce au câştigat Wimbledon-ul şi Turneul Campionilor. În fine, după o pauză
    de 8 ani, România s-a calificat direct la Campionatul European de Fotbal din
    2016, din Franţa. Pe 10 iunie, tricolorii vor juca partida inaugurală împotriva
    reprezentanţilor ţării-gazdă. Va fi pentru prima oară în istorie când România
    va deschide un turneu final.

  • Nachrichten 04.12.2015

    Nachrichten 04.12.2015

    BUKAREST: Staatspräsident Klaus Iohannis hat am Freitag mit dem Leiter der Europaabteilung des IWF, Poul Thomsen, über die positiven Perspektiven der rumänischen Wirtschaft und andere Entwicklungen in Europa diskutiert. Bei den Gesprächen wurde auch die notwendige Fortsetzung der Wirtschaftsreformen in einem Kontext der finanziellen Berechenbarkeit hervorgehoben. Besonders wichtig sei die Konsolidierung des Vertrauens der rumänischen Unternehmer und der ausländischen Partner in die Politik der rumänischen Regierung, betonten die zwei Gesprächspartner. Thomsen traf sich ferner in Bukarest mit Ministerpräsident Dacian Cioloş, Notenbankchef Mugur Isărescu, sowie Vertretern der PSD, stärkste Partei der Regierungskoalition des früheren Ministerpräsidenten Victor Ponta. Der IWF-Verantwortliche war im Zeitraum 1996-1998 Chefunterhändler der Finanzinstitution für Rumänien. Seit 2009 bis heute hat das Land drei Abkommen mit dem Internationalen Währungsfonds und der Europäischen Union abgeschlossen. Das letzte Abkommen, vorbeugender Art, das September 2015 abgelaufen war, hatte einen Wert von 2 Milliarden Euro, und die rumänischen Behörden haben davon keine Fonds abgerufen.



    BUKAREST: Rumäniens BIP ist in den ersten neun Monaten des Jahres um 3,7% gegenüber dem Vergleichszeitraum des Vorjahres gestiegen, meldete das Nationale Statistikamt. Alle Bereiche der Wirtschaft hätten die Entwicklung begünstigt, mit Ausnahme der Landwirtschaft, der Forstwirtschaft und der Fischerei. Die negative Entwicklung der Nettoexporte hätte sich zudem auch negativ auf das Wirtschaftswachstum ausgewirkt. Die Konsumausgaben der Bevölkerung hätten einen Anteil von 3,5% am Wachstum des BIP gehabt, hieß es noch. Die Europäische Kommission hatte im Herbst die Wachstumsprognose für Rumänien nach oben korrigiert: Aufgrund der finanzpolitischen Entspannung würde das Wirtschaftswachstum des Landes sich in diesem Jahr bei 3,5% einpendeln und 2016 4,1% erreichen, hieß es. Die Maßnahen hätten die interne Nachfrage angekurbelt, lautete die Erklärung.



    BUKAREST: Das Oberste Gericht in Bukarest hat am Freitag entschieden, dass der sozialdemokratische Senator Dan Şova unter Hausarrest gestellt wird. Er wird verdächtigt, seinen Einfluss geltend gemacht zu haben, um als Anwalt zu lukrativen Beratungsverträgen mit einem staatlichen Energieunternehmen zu kommen. Laut Ermittlern habe Şova im Zeitraum 2006-2008 dem Heizkraftwerk im südrumänischen Govora einen Schaden von über 1 Million Euro verursacht. Die Oberkammer des rumänischen Parlaments hat am Donnerstag einem Antrag der Staatsanwälte zur Festnahme und Verhaftung des sozialdemokratischen Senators und Ex-Verkehrsministers Şova stattgegeben. Am Dienstag hatten die Senatoren des Rechtsausschusses den Antrag der Antikorruptionsbehörde bezüglich der Festnahme und der Untersuchungshaft von Dan Şova in einer anderen Akte, bezogen auf den Zeitraum 2011-2014, genehmigt. Der ehemalige Verkehrsminister im Kabinett von Victor Ponta, soll 100 Tausend Euro Schmiergeld gefordert und erhalten haben, um den Abschluss eines Vertrages desselben Heizkraftwerkes Govora mit einer Rechtskanzlei zu vermitteln. Ebenfalls am Freitag wurde der Abgeordnete Florin Popescu vom Obersten Gericht zu einer Freiheitsstrafe von 2 Jahren verurteilt. Es handelt sich um ein Verfahren betreffend mehrere Dutzend Tonen Lebensmittel, die er beantragt, erhalten, und im Wahlkampf 2012 an die Wähler verteilt hatte. Damals war Florin Popescu Vorsitzender des Landrates Dambovita; er war Mitglied der Liberaldemokratischen Partei, die später mit der Nationalliberalen Partei fusionierte.



    BUKAREST: Rumänische Grenzbeamte haben fünf somalische Staatsbürger beim Versuch eines illegalen Grenzübertritts an der Ostgrenze aufgefangen. Sie wollten nach offiziellen Angaben nach Westeuropa weiterreisen. Man werde den Namen aller einreisenden Personen mit Datenbankeinträgen abgleichen, ihre Reisedokumente und Transportmittel genauestens überprüfen, sagte der Chefkommissar der Grenzpolizei, Fabian Bădilă. Mit der Maßnahme, die auch für Europäer gelten soll, wolle man die Einreise von Personen verhindern, die eine Bedrohung für die interne und externe Sicherheit darstellten.



    BUKAREST: Das Gesundheitsministerium prüft die Situation der so genannten Nosokomialinfektionen, die Patienten im Krankenhaus erwerben. Die Bukarester Fachklinik für die Behandlung von Brandwunden und plastische Chirurgie hatte zuvor eingeräumt, dass drei der Verletzten aus dem Klub Colectiv an solchen Infektionen gestorben waren. Infolge der Brandkatastrophe am 30. Oktober sind 60 Menschen ums Leben gekommen.

  • Ministerul Sănătăţii şi infecţiile intraspitaliceşti

    Ministerul Sănătăţii şi infecţiile intraspitaliceşti

    La mai bine de
    o lună de la tragedia din clubul bucureştean, soldată cu 60 de
    morţi, zeci de
    persoane rănite continuă să fie internate în spitalele bucureştene şi în
    unităţi medicale din străinătate.

    După ce în spaţiul public au apărut
    informaţii potrivit cărora mulţi dintre răniţi ar fi murit pentru că în
    unităţile sanitare din România nu erau condiţiile necesare pentru a nu fi
    infectaţi, Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Direcţia de Sănătate
    Publică analizează situaţia infecţiilor din spitale. Până în prezent au
    fost recoltate probe care atestă încărcătura microbiană aeriană şi pe cea
    bacteriană de pe suprafeţele din incinta spitalelor, iar primele rezultate ar
    urma să fie publicate săptămâna viitoare.

    Ministerul Sănătăţii a ţinut să
    precizeze că infecţiile reprezintă doar unul dintre multiplii factori fatali în
    cazul pacienţilor cu arsuri şi citează ca argument studiile de specialitate în
    domeniu. Astfel, 75% dintre decese sunt asociate cu leziuni pulmonare sau
    complicaţii infecţioase. De altfel, Ministerul Sănătăţii a dat asigurări că
    spitalele au avut la dispoziţie medicaţia şi mijloacele necesare pentru a le
    trata prin programul destinat pacientului critic.

    În urma scandalului, Conducerea Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică,
    Reparatorie
    şi Arsuri     a făcut mai multe precizări în privinţa
    morţii celor trei pacienţi care au dezvoltat infecţii în această unitate.
    Purtătorul de cuvânt al instituţiei, medicul Adrian Stănculea, a confirmat că aceştia au murit din cauza
    infecţiilor intraspitaliceşti,
    dar a precizat că ele nu au depăşit limitele obişnuite.

    Întrebat dacă pacienţii puteau fi salvaţi în
    situaţia unui transfer rapid la clinici din străinătate, Adrian Stănculea a
    opinat că acestea sunt doar supoziţii. El a mai spus că în cazul marilor arşi
    există, oricum, riscul contaminării, pentru că dispare protecţia dată de piele,
    iar în cazul celor răniţi în Colectiv exista şi infecţia de căi respiratorii,
    plămânii fiind afectaţi suplimentar din cauza substanţelor toxice inhalate.

    Reprezentanţii Spitalului au mai declarat că
    infecţiile la marii arşi survin şi în marile centre din lume, dar că, probabil,
    rata de infecţie era mai mică dacă în România exista un centru de arşi la nivel
    occidental, ceea ce nu se poate face decât într-o clădire nouă.

    De altfel, Guvernul anunţa,
    recent, că intenţionează să instituie, de anul viitor, un program naţional
    pentru pacienţii arşi, finanţat de la bugetul de stat.

  • Tragedia din clubul „Colectiv”

    Tragedia din clubul „Colectiv”

    Incendiul din clubul ‘Colectiv’ din Bucureşti a avut loc în noaptea
    de vineri, 30 octombrie 2015, în timpul unui concert gratuit al trupei rock
    Goodbye to Gravity. Conform datelor preliminare existente, focul a fost
    provocat de artificiile folosite în timpul concertului şi a dus la moartea a 60
    de oameni şi la rănirea altor 186.

    În ţară, datorită gravităţii evenimentului,
    au fost ţinute trei zile de doliu naţional iar, în urma protestelor populare
    masive, premierul Victor Ponta a demisionat, pe 4 noiembrie, împreună cu
    guvenul dominat de social-democraţi.

    În acest moment, criminaliştii continuă
    cercetările pentru a stabili în ce circumstanţe s-a produs cel mai grav accident din România de după
    anul 1989, precum şi care sunt
    responsabilii pentru această tragedie. Mai mulţi factori responsabili au fost
    reţinuţi de poliţie iar conducerea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
    Bucureşti a fost demisă, după ce presa a dezvăluit că instituţia a ascuns
    adevărul privind responsabilităţile ce-I reveneau în prevenirea incendiului de
    la Clubul Colectiv.

    În spitalele din
    Bucureşti mai sunt, acum, internate 37
    de victime ale incendiului, dintre care şase sunt în stare critică. 39 de pacienţi
    care au suferit arsuri sunt trataţi în Austria, Belgia, Olanda, Franţa,
    Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel. Guvernul va deconta, integral,
    tratamentul medical acordat acestora în spitalele din străinătate. Potrivit
    unei ordonanţe de urgenţă, s-a stabilit un cost lunar pentru un pacient de 90.000
    – 100.000 de euro, sumă care poate fi suplimentată, în caz de nevoie. Zeci de
    mii de români şi-au unit eforturile şi şi-au folosit energia, talentul şi
    timpul liber pentru a-şi ajuta semenii, după tragedia din clubul Colectiv,
    demonstrand solidaritate şi spirit
    civic.

    Potrivit ambasadorului SUA în
    România, Hans Klemm acţiunile lor I-au
    inspirat şi pe numeroşi membri ai comunităţii internaţionale.

    Miercuri, la
    Spitalul Clinic de Urgenţă ‘Bagdasar-Arseni’ din Bucureşti, a sosit un
    transport de materiale medicale, valoarea totală a acestui ajutor umanitar
    oferit de Guvernul Federal din Germania
    ridicându-se la 100.000 de euro. Memoria victimelor incendiului din 30
    octombrie este păstrată, inclusiv prin gesturi simple dar semnificative.

    Regia
    Autonoma de Transport Bucureşti a decis, miercuri, să denumească două staţii de
    tramvai şi troleibuz ‘Colectiv’ , în
    semn de omagiu adus tinerilor nevinovaţi care şi-au pierdut viaţa în tragedia
    de la clubul din Capitală.

  • Los criterios de seguridad y sus efectos

    Los criterios de seguridad y sus efectos


    ¿Existen criterios de seguridad en los espacios públicos en Rumanía? Sí. Pero, por lo menos en el caso de la tragedia que tuvo lugar a finales del mes de octubre en el club Colectiv del centro de Bucarest, los criterios no se respetaron. Independientemente de la investigación de los fiscales, los comentaristas invitados en varios programas de televisión han presentado sus opiniones sobre los culpables del terrible incencio del club Colectiv, en el que cientos de personas — cinco veces más de las que el club podía acoger — se vieron atrapadas bajo los trozos incandescentes de material procedente del techo en llamas.



    Uno de los comentaristas intentó apuntar incluso a los beneficiarios que — decía él — deberían haberse informado antes de ir al club: si el espacio era adecuado, si existían salidas de emergencia, si había extintores… Los tres dueños del club están investigados por homicidio y se encuentran en detención preventiva. Se ha cambiado la acusación, con delitos más graves que los iniciales, para el pirotécnico y los administradores de la empresa que colocó los fuegos artificiales que provocaron el incendio.



    ¿Pero las autoridades? Una investigación interna ha mostrado que la Inspectoría para Situaciones de Urgencia Bucarest-Ilfov conocía las actividades del club Colectiv, pero no hizo más que añadir un papel a la burocracia rumana, sin verificar sobre el terreno. Por lo tanto, los jefes de la Inspectoría para Situaciones de Urgencia fueron suspendidos y obligados a contestar a las preguntas de los fiscales de la Dirección Nacional Anticorrupción. El primer ministro Dacian Cioloş pidió que sean apartados del sistema:




    “Estoy casi convencido de que no es una situación única, probablemente que esto no pasa sólo en Bucarest, y por esto quisiera que el señor Arafat haga en el próximo período un análisis y un plan de acción para reestructurar la Inspectoría para Situaciones de Urgencia.”





    Al ocupar los primeros lugares respecto a la confianza de los rumanos, el secretario de Estado en el Ministerio del Interior, Raed Arafat, también tiene que dar explicaciones a la opinión pública sobre la inexactitud de algunas declaraciones que hizo después del incendio. Sin embargo, los problemas son estructurales, no sólo puntuales, y no se resumen únicamente al caso del club Colectiv. Se han cerrado varios edificios importantes del país, porque no cumplen con las normas de protección contra incendios.



    Al mismo tiempo, dado que Bucarest es la capital con el mayor riesgo sísmico en Europa, varios cines, teatros, algunos de ellos muy conocidos a nivel nacional, restaurantes y bares han suspendido su actividad. Y eso después de que, la semana pasada, el jefe del Estado, Klaus Iohannis, promulgara la ley que prohibe cualquier tipo de actividades públicas en los espacios con un riesgo sísmico elevado.



    La estructura de resistencia de cientos de edificios está muy afectada, sobre todo tras el gran terremoto de 1977, de 7,2 en la escala de Richter, cuando casi 1.600 personas fallecieron. Pero el número de edificios consolidados es muy reducido. Como esta situación también ha centrado la atención del Gobierno, el primer ministro Dacian Cioloş y el ministro de Cultura, Vlad Alexandrescu, se reunirán para encontrar soluciones a este asunto, en el que se espera que también se implique el Ayuntamiento de la capital.





  • Criteriile de siguranţă şi efectele lor

    Criteriile de siguranţă şi efectele lor

    Există criterii de siguranţă a spaţiilor publice din România? Da! Doar că, cel
    puţin în cazul tragediei de la finele lunii octombrie, de la clubul Colectiv
    din plin centrul Bucureştiului, ele nu au fost respectate.

    Independent de
    ancheta procuraturii, comentatori invitaţi la posturi de televiziune s-au
    întrecut în a-şi da cu părerea asupra celor ce se fac vinovaţi de incendiul
    devastator de la Colectiv, unde sute de oameni – de
    cinci ori mai mulţi decât ar fi avut dreptul clubul să primească – au fost
    prinşi sub bucăţi incandescente de material desprinse din tavanul cuprins de
    flăcări. Unul dintre comentatori
    încerca să arate cu degetul inclusiv spre beneficiari, care – spunea el – ar fi
    trebuit să se informeze, înainte de a merge la club, dacă spaţiul era propice,
    dacă existau ieşiri de urgenţă, dacă existau extinctoare …

    Cei trei patroni ai clubului sunt
    cercetaţi pentru ucidere din culpă în stare de arest preventiv. A fost schimbată
    încadrarea juridică, cu infracţiuni mai grave decât cele iniţiale, pentru
    pirotehnist şi administratorii firmei care a instalat artificiile care au
    declanşat incendiul.

    Dar autorităţile? În urma unei anchete
    interne s-a dovedit că Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov
    ştia despre activităţile din Colectiv, dar s-a mulţumit să mai adauge o hârtie la
    birocraţia românească, fără a face verificări pe teren.
    În consecinţă, şefii de la ISU au fost suspendaţi şi obligaţi să răspundă
    întrebărilor puse de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Premierul Dacian Cioloş
    a cerut îndepărtarea lor din sistem: Sunt aproape convins că
    nu-i o situaţie singulară, probabil nu e doar la Bucureşti şi de asta aş vrea să
    văd în perioada imediat următoare din partea domnului Arafat o analiză şi un
    plan de acţiune pentru restructurarea ISU.

    Aflat în topul încrederii
    românilor, secretarul de stat în ministerul de Interne, Raed Arafat, trebuie să dea şi
    el, opiniei publice, explicaţii privind inexactitatea unor declaraţii pe care
    le-a făcut după incendiu. Problemele sunt, însă, structurale, nu doar punctuale
    şi rezumate strict la cazul din clubul Colectiv. Clădiri importante din ţară au
    fost închise, pentru că nu respectă normele de protecţie contra incendiilor.

    În
    paralel, în contextul în care Bucureştiul
    este capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa, cinematografe, teatre,
    între care unele de renume naţional, restaurante şi baruri şi-au suspendat
    activitatea. Aceasta după ce, săptămâna trecută, şeful statului, Klaus
    Iohannis, a promulgat legea care interzice orice fel de activităţi dedicate
    publicului larg în spaţiile care prezintă risc seismic mare. Sute de clădiri au
    structura de rezistenţă puternic erodată în special după marele cutremur din
    1977, de 7,2 pe scara Richter, soldat cu aproape 1.600 de morţi. Or, numărul
    consolidărilor este infim.

    Cum situaţia se află şi în atenţia guvernului, premierul
    Dacian Cioloş şi ministrul culturii, Vlad Alexandrescu, vor avea o întâlnire
    pentru a găsi soluţii la această problemă, la care se aşteptată şi implicarea
    Primăriei Capitalei.

  • Bilanțul deceselor din Club Colectiv a ajuns la 60

    Bilanțul deceselor din Club Colectiv a ajuns la 60

    Unul dintre răniții din clubul Colectiv transferați în Austria, la Viena, a murit duminică. Astfel, bilanțul deceselor din Colectiv a ajuns la 60.



    Conform Ministerului Sănătății, duminică erau internați în spitalele din București 40 de răniți, dintre aceștia 10 fiind în stare critică și gravă. Alți 28 sunt internați în unități medicale din străinătate.