Radio România Internațional

Tag: CNAS

  • Retrospectiva săptămânii 29.10 – 04.11.2023

    Retrospectiva săptămânii 29.10 – 04.11.2023

    Proiectul
    viitoarei legi a pensiilor, în dezbatere publică


    Proiectul noii
    legi a pensiilor a intrat, săptămâna aceasta, în dezbatere publică, iar
    coaliţia social-liberală la guvernare şi-a fixat un termen ambiţios, 20
    noiembrie, pentru adoptarea lui. Legea ar urma să intre în vigoare la 1
    ianuarie, dată de la care toate pensiile vor fi majorate cu aproape 14
    procente. O altă creştere a pensiilor, rezultat al recalculării ce se va face pe
    baza noii legi, ar urma să aibă loc la 1 septembrie anul viitor.

    Potrivit
    proiectului, stagiul minim de contribuţie pentru a beneficia de pensie va fi de
    15 ani, iar pentru a ieşi anticipat din activitate vor fi necesari 35 de ani de
    cotizare. Până în 2035, vârsta de pensionare se va egaliza, pentru bărbaţi şi
    femei, la 65 de ani. Totuşi, femeile care au crescut copii vor putea beneficia
    de reducerea vârstei standard de pensionare, în funcţie de numărul lor.
    Sporurile nepermanente contributive, precum plata cu ora, al treisprezecelea
    salariu sau premiile, vor fi calculate la pensie.

    Iniţiatorii noii legi susţin
    că şi-au propus să elimine inechităţile din sistem, care permiteau ca salariaţi
    cu aceeaşi vechime şi cu funcţii identice să beneficieze de pensii diferite. Premierul
    Marcel Ciolacu a dat asigurări că, în urma recalculării, nicio pensie nu va fi
    mai mică faţă de valoarea aflată în plată astăzi.



    Noile măsuri
    fiscal-bugetare, în vigoare de la 1 noiembrie


    Criticate aspru de mediul de afaceri şi contestate de
    opoziţie, fără succes, la Curtea Constituţională, măsurile din pachetul
    fiscal-bugetar pentru care cabinetul de la Bucureşti şi-a asumat răspunderea au
    intrat în vigoare pe 1 noiembrie. Microîntreprinderile vor plăti impozit 1% pe
    cifra de afaceri până la venituri de până la 60.000 euro pe an și 3% dacă
    veniturile depășesc această sumă. Companiile mari, cu afaceri de peste 50 de
    milioane de euro, vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri, iar băncile
    un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 și 2025, pentru a
    reveni la o taxă de 1% peste 3 ani. Şi companiile din petrol și gaze cu afaceri
    de peste 50 milioane de euro vor plăti impozit suplimentar de 0,5%.

    Scutirea de
    impozit în IT se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei, echivalentul a
    2000 de euro. Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară nu
    vor mai fi scutiţi de plata contribuţiei la sănătate. Pentru ca veniturile
    angajaţilor din aceste sectoare, puternic contributoare la PIB, să nu fie
    afectate, executivul a majorat, în cazul lor, în această săptămână, salariul
    minim.

    Vor beneficia de măsură peste 400.000 de salariaţi din construcţii şi
    170.000 din industria agroalimentară. Intrarea în vigoare
    nu a scutit pachetul fiscal-bugetar de criticile oamenilor de afaceri.
    Aceştia spun că noile taxe vor reduce investiţiile străine şi vor avea un efect
    contrar celui estimat în privinţa diminuării deficitului, care ar putea urca la
    20 de miliarde de euro. Potrivit mediului de afaceri, măsurile ar fi trebuit să
    vizeze în primul rând combaterea evaziunii fiscale, îmbunătăţirea colectării
    veniturilor şi eficientizarea activităţii Fiscului, nu afectarea mediului de
    afaceri prin creşterea fiscalităţii.



    Proteste
    sindicale


    Angajaţii de la
    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi ai caselor judeţene au declanşat,
    joi, proteste pe perioadă nedeterminată. Activitatea cu publicul va fi blocată
    şi angajaţii vor protesta în birouri până când vor primi salarii mai mari, a
    anunţat Blocul Naţional Sindical, care îi reprezintă.

    BNS susţine că, din 2018,
    aceşti salariaţi nu au mai beneficiat de nicio creştere salarială şi că resurse
    financiare pentru majorări ar exista.

    Protestul angajaţilor de la casele de
    asigurări de sănătate afectează decontarea cheltuielilor prestatorilor de
    servicii medicale şi asigurarea cu medicamente şi materiale sanitare din programele
    naţionale de sănătate pentru pacienţii cu boli cronice.

    Ministrul sănătăţii,
    Alexandru Rafila, a transmis că întreruperea acordării de servicii medicale nu
    poate fi acceptată şi speră că va exista un dialog între conducerea Casei
    Naţionale şi angajaţi. El a mai spus că, deşi CNAS are cel mai mare buget din
    România, există o problemă de contributivitate, întrucât doar 5 milioane de
    oameni contribuie la fondul de asigurări, în vreme ce 19 milioane beneficiază
    de servicii medicale.



    Vera Jourova la
    Bucureşti


    Mecanismul
    statului de drept, combaterea dezinformării şi tranziţia digitală au dominat
    discuţiile pe care vicepreşedinta Comisiei Europene, Věra Jourová, le-a avut la
    Bucureşti cu oficialii români. Ea a declarat că România stă bine la capitolul
    justiţie, însă a adăugat că este nevoie de alte reglementări legale pentru ca
    cetăţenii să aibă acces la un sistem judiciar bine pregătit. În privinţa
    digitalizării, Věra Jourová a opinat că România are un potenţial deosebit şi a
    amintit că, în Planul de Redresare şi Rezilienţă, 5 miliarde de euro revin digitalizării
    afacerilor, reţelei 5G, precum şi educaţiei şi e-guvernării.

    Ministrul
    justiţiei, Alina Gorghiu, a dat asigurări că Bucureştiul va continua să
    modernizeze sistemul judiciar, va adopta o legislaţie predictibilă şi va
    intensifica activitatea Direcţiei Anticorupţie şi a DIICOT pe teme importante
    ca traficul de droguri şi de persoane.

  • Protestul Asigurărilor de Sănătate

    Protestul Asigurărilor de Sănătate

    Nemulţumiţi că
    salariile nu le-au mai fost majorate de şase ani, angajaţii Casei Naţionale de
    Asigurări de Sănătate şi ai celor judeţene au blocat, joi, activitatea de
    relaţii cu publicul pe perioadă nederminată. Blocul Naţional Sindical, entitate
    care îi reprezintă, a transmis că această decizie survine ca urmare a faptului
    că, după luni de zile de dialog şi de aşteptare, administraţia de la Bucureşti
    nu a găsit soluţii satisfăcătoare şi imediate. Organizaţiile
    sindicale şi conducerea CNAS au încercat rezolvarea problemelor de salarizare
    prin promovarea unui proiect de lege care să genereze sprijinul legislativ
    necesar corecţiilor salariale. Acesta a fost însă scos de două ori de pe
    ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, cameră decizională în această speţă,
    pentru că în proiect au apărut între timp şi alte categorii de personal din
    sectorul de sănătate publică, ceea ce a dus la o majorare a impactului bugetar.

    Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, spune, însă, că salariaţii din sistem nu cer o
    rectificare bugetară, deoarece Casa Naţională de Asigurări de Sănătate dispune
    de resurse financiare suficiente pentru zece creşteri salariale. El
    a precizat că a discutat despre această problemă cu mai mulţi membri ai
    Executivului şi Legislativului. Dumitru Costin: Subiectul este
    nu cunoscut, foarte bine cunoscut. Personal, am discutat cu premierul, am
    discutat cu preşedintele Camerei Deputaţilor, am discutat cu ministrul muncii,
    care e şi ministrul dialogului social. Săptămâna asta m-am întâlnit şi cu
    ministrul de finanţe. Nimeni nu poate să spună: ne-am trezit acum cu o problemă
    la Casa Naţională şi la Casele judeţene şi la casa OPSNAJ    .

    La rândul
    lor, reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Caselor de Asigurări de Sănătate
    atrag atenţia că după ce, luna trecută, Guvernul român şi-a asumat răspunderea
    pe Legea privind măsurile fiscal-bugetare, peste 100 de salariaţi ai caselor de
    asigurări de sănătate au migrat către alţi ordonatori de credite din sistemul
    public, ceea ce a slăbit capacitatea de gestionare a relaţiei cu cei peste
    40.000 de furnizori de servicii de sănătate care activează la nivel naţional.
    Sindicaliştii arată că aceste plecări din sistem au venit în contextul în care,
    în ultimii 4 ani, prin plecări voluntare, CNAS a pierdut peste 25% din totalul
    angajaţilor. De cealaltă parte, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a
    transmis că întreruperea acordării de servicii medicale nu poate fi acceptată
    şi că speră că va exista un dialog între noua conducere a CNAS şi angajaţi.
    Într-un interviu acordat televiziunii publice române, el a spus că bugetul CNAS
    este cel mai mare din România, de câteva ori mai mare decât bugetul
    Ministerului Sănătăţii, şi că este firesc să fie aşa, întrucât instituţia
    plăteşte programele naţionale de sănătate, serviciile acordate de spitale, dar
    şi decontarea medicamentelor gratuite şi compensate. Rafila a atras însă
    atenţia că există o problemă în condiţile în care din cele 19 milioane de
    persoane care beneficiază de servicii medicale în România, doar 5 milioane
    contribuie la fondul de asigurări


  • Jurnal românesc – 01.02.2023

    Jurnal românesc – 01.02.2023

    Legea
    minorităţilor naţionale din Ucraina şi Legea educaţiei din statul vecin sunt
    anticonstituţionale, a declarat preşedintele Comisiei de politică externă din
    Camera Deputaţilor, Rozália Biró. Legea educaţiei ar urma să fie pusă în
    practică de la 1 septembrie, iar minorităţile naţionale din Ucraina, începând
    din clasa a 5-a, vor trebui să înveţe în limba ucraineană şi vor avea doar
    două-trei ore în limba maternă. Deputatul UDMR apreciază că acest lucru este
    absolut inacceptabil din punct de vedere al celor stipulate în
    Constituţia Ucrainei, unde se garantează dreptul cetăţenilor aparţinând
    minorităţilor naţionale de a învăţa în limba maternă, drepturi care nu pot fi
    limitate. Biró a arătat că deşi Legea educaţiei a fost analizată de Comisia de
    la Veneţia, recomandările acesteia au fost, în foarte mică măsură, luate în
    seamă de partea ucraineană. În ceea ce priveşte Legea minorităţilor naţionale,
    promulgată în decembrie 2022, parlamentarul român spune că nu asigură
    drepturi colective pentru minorităţile naţionale din Ucraina şi îngrădeşte şi
    mai tare folosirea limbii materne de către reprezentanţii minorităţilor
    naţionale din Ucraina. În decembrie 2022, Ministerul de Externe de la Bucureşti
    a transmis Kievului o analiză extrem de critică după adoptarea legii privind
    minorităţile naţionale din Ucraina. MAE român a considerat
    regretabil faptul că actul normativ a fost adoptat fără consultarea
    Comisiei de la Veneţia şi a comunităţii româneşti din Ucraina.




    Studenţii şi doctoranzii
    români care urmează cursuri într-o instituţie de învăţământ superior acreditată
    din Uniunea Europeană, din Spaţiul Economic European, Confederaţia Elveţiană şi
    din Marea Britanie vor beneficia de asigurare medicală atunci când vin în
    România, potrivit unui proiect de lege iniţiat de senatorii liberali Nicoleta
    Pauliuc şi Adrian Hatos. Aceştia susţin că au fost multiple cazuri în care
    tinerii studenţi români din străinătate veniţi acasă nu au beneficiat de
    servicii medicale decontate din cauza unei interpretări nefireşti a
    Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, conform căreia aceştia nu pot fi
    asimilaţi celor care învaţă pe teritoriul României. Legea vine să
    lămurească o interpretare nefirească a CNAS, care susţinea că studenţii români
    din străinătate care vin în România nu au aceleaşi drepturi conform legii cu
    studenţii români care studiază în ţară. Este evident necinstit faţă de nişte
    tineri bine pregătiţi pe care ni-i dorim să se întoarcă acasă şi să contribuie
    aici la dezvoltarea României, a spus senatorul Nicoleta Pauliuc. La
    rândul său, senatorul Adrian Hatos a precizat că au existat mai multe speţe în
    care studenţii nedreptăţiţi au acţionat în instanţă statul român, iar toate
    deciziile au fost unanime, în sensul acordării acestor drepturi. El a indicat
    faptul că,implementarea acestei măsuri nu ar avea un impact semnificativ asupra
    Bugetului Asigurărilor Sociale.




    Poliţia de
    Frontieră britanică organizează o grevă în zilele de 1 şi 2 februarie, care va
    afecta toate punctele de trecere a frontierei internaţionale din Marea
    Britanie, precum şi vămile din nordul Franţei: Calais, Dunkirk şi Coquelles.
    Ministerul de Externe de la Bucureşti îi avertizează pe cetăţenii români care
    se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Regatul Unit în
    perioada menţionată că se vor confrunta cu timpi de aşteptare mai lungi la
    controlul la frontieră. De asemenea, transportatorii de mărfuri trebuie să fie
    pregătiţi pentru potenţiale perturbări şi timpi îndelungaţi de aşteptare în
    porturi şi la frontiere. Românii care au panificate curse aeriene sunt sfătuiţi
    să verifice situaţia zborurilor cu operatorii companiilor de transport înainte
    de a se deplasa la aeroport şi să consulte pagina web gov.uk pentru a obţine
    informaţii suplimentare. Totodată, aceştia au la dispoziţie aplicaţia
    Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de
    călătorie actualizate, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent
    campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.




    Scriitoarea
    Tatiana Țîbuleac participă, în perioada 6-10 februarie, la o serie de
    evenimente culturale organizate în Norvegia la Oslo, Trondheim și Bergen, cu
    ocazia Festivalului de literatură Litfest Bergen 2023. Pe 6 și 7 februarie, la
    Oslo și Trondheim, vor avea loc lansări ale cărții Grădina de
    sticlă, cel mai recent roman al autoarei tradus în limba norvegiană.
    Cartea a fost câștigătoare a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură în
    2019, iar traducerea în norvegiană este semnată de Sindre Andersen. Cu ocazia
    turneului din Norvegia, Tatiana Țîbuleac va vorbi și despre primul ei roman
    tradus în norvegiană, Vara când mama avea ochii verzi. Cele două
    romane prezintă provocările culturale, istorice și lingvistice cu care se
    confruntă societatea din Republica Moldova. Participarea scriitoarei la
    evenimentele literare din Norvegia este susținută de Institutul Cultural Român
    din Stockholm, în parteneriat cu editura Camino forlag, cea care a publicat
    traducerile volumelor în spaţiul literar norvegian.


  • CNAS a lansat “Ghidul asiguratului”

    CNAS a lansat “Ghidul asiguratului”

    Casa Națională de Asigurări de Sănătate a lansat Ghidul Asiguratului, pentru o informare corectă, completă și accesibilă despre sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

    Ghidul asiguratului cuprinde informaţii despre
    calitatea de asigurat, modalităţile de accesare a serviciilor pe fiecare
    domeniu de asistenţă medicală, precum şi drepturile şi obligaţiile
    asiguratului, conform reglementărilor în vigoare la nivelul lunii iulie 2021.



    Acesta se adresează atât persoanelor asigurate,
    cât şi celor neasigurate, care pot afla care sunt serviciile medicale la care
    au dreptul şi care este modalitatea de accesare a acestora.

    Informarea corectă, completă şi accesibilă a
    celor pe care îi deserveşte un sistem de sănătate este o condiţie fundamentală
    pentru buna funcţionare a acestuia. Nu doar în România, ci în orice ţară. Pe
    fondul unor reglementări complexe şi deseori în schimbare, cu atât mai mult în
    contextul pandemiei COVID-19, a situa oamenii în centrul sistemului înseamnă nu
    doar a concepe şi implementa politici de sănătate adecvate, ci şi (mai ales) a
    le oferi acestora instrumente care să îi ajute să beneficieze de serviciile la
    care au dreptul, cu respectarea obligaţiilor legale. Acest ghid este un astfel
    de instrument’, afirmă Adrian Gheorghe, preşedintele CNAS, în prefaţa ‘Ghidului
    asiguratului

    Pe baza propunerilor şi recomandărilor primite
    după parcurgerea acestui ghid, CNAS va elabora şi alte ediţii, astfel încât să
    vină cât mai mult în sprijinul persoanelor care doresc să se informeze asupra
    modului în care pot accesa serviciile acordate în sistemul public de sănătate

  • Criză la principalul spital de urgenţă

    Criză la principalul spital de urgenţă

    O informaţie publicată, luni, de Autoritatea
    Naţională de Management al Calităţii în Sănătate a provocat o relativă panică
    în rândul bucureştenilor şi nu numai : spitalului Floreasca din Capitală, cel mai mare de urgenţă din România, i-a fost suspendată, în prag de Revelion, acreditarea.
    Măsura a fost luată pentru că nu a raportat, în 24 de ore, incidentul în urma
    căruia o pacientă a luat foc în sala de operaţie pe data de 22 decembrie.
    Femeia de 66 de ani, bolnavă de cancer şi, în plus, cu arsuri pe 40% din
    suprafaţa corpului, a murit o săptămână mai târziu. Arsurile pacientei ar fi
    fost cauzate de folosirea unui bisturiu electric utilizat în combinaţie cu un
    dezinfectant destinat spălării mâinilor, dar care ar fi fost întrebuinţat la
    sterilizarea pielii. Acum, Serviciul Omoruri din Poliţia centrală a
    Bucureştiului face cercetări pentru suspiciunea de omor din culpă. Există, de
    asemenea, o anchetă a Colegiului Medicilor, iar Corpul de Control al
    Ministerului Sănătăţii face verificări ale căror concluzii vor fi prezentate la
    începutul săptămânii viitoare.

    Ministrul de resort, Victor Costache, a declarat
    că raportul preliminar indică o cascadă de nereguli deosebit de grave: Protocoalele nu au fost respectate. Există nişte protocoale standard.
    Este un eveniment deosebit de grav, un eveniment-santinelă care trebuie
    raportat imediat. Aceste evenimente sunt, din fericire, deosebit de rare.     Între
    timp, pe fondul temerii că, odată suspendată acreditarea, spitalul Floreasca nu
    ar mai putea funcţiona sau nu ar mai putea încheia contract cu Casa Naţională
    de Asigurări de Sănătate, deci că pacienţii ar trebui să plătească pentru
    servicii, autorităţile sanitare au încercat să liniştească populaţia. Suspendarea
    acreditării este o măsură administrativă care nu afectează funcţionalitatea
    unităţii în perioada Sărbătorilor de iarnă sau după, după cum nu este afectată nici
    derularea contractului cu CNAS – se arată într-un comunicat de presă al
    Ministerului Sănătăţii. Managerul spitalului are obligaţia ca, în cinci zile de
    la suspendarea acreditării, să prezinte un plan de măsuri pentru remedierea problemelor,
    apoi, în urma unei vizite a experţilor din cadrul Autorităţii Naţionale de
    Management al Calităţii în Sănătate, se poate decide ridicarea sancţiunii.

    Incidentul din sala de operaţie de la spitalul Floreasca nu reprezintă un
    stigmat pe frontispiciul unităţii spitaliceşti – a punctat secretarul de stat
    Horaţiu Moldovan – care a precizat că profesionalismul medicilor nu a fost pus deloc
    la îndoială. Spitalul Floreasca rămâne aceeaşi unitate de elită unde cei mai
    buni specialişti asigura urgenţele în Capitală, 24 de ore din 24, iar pacienţii
    trebuie să ştie că sunt în siguranţă. Cauzele nefericitului incident trebuie,
    însă, analizate cu atenţie, pentru a se lua măsurile corecte, ca pe viitor
    astfel de situaţii să nu se mai întâmple.

  • Das IT-System der Nationalen Krankenkasse (CNAS) ist zusammengebrochen

    Das IT-System der Nationalen Krankenkasse (CNAS) ist zusammengebrochen

    Vertreter der Nationalen Krankenkasse in Rumänien (CNAS) und der Verantwortlichen für die Wartung des integrierten Systems der Krankenversichertenkarten sind zusammengekommen, um die Probleme der IT-Plattform in den letzten Wochen zu besprechen, weil das System kaum noch funktioniert. Seit dem 10. Juli werden fast alle medizinischen Leistungen, die Ausstellung von Rezepten für Medikamente und andere Medizinprodukte offline gewährt.



    Wegen der vielen Probleme haben viele Hausärzte es versäumt, ihre medizinischen Leistungen zu validieren. Laut Gesetz muß die elektronische Validierung innerhalb von 72 Stunden durchgeführt werden. Viele Ärzte sind gezwungen, nachts wach zu bleiben, um die Dokumente vom vorigen Tag zu validieren, in der Hoffnung, dass das System besser zugänglich ist. Ferner versuchen sie die ganze Nacht über, monatliche Pflichtberichte an CNAS zu erstellen, und mit etwas Glück schaffen sie es auch. Das Computersystem, mit dem die Verbindung zwischen Leistungserbringer (Hausarzt), Versicherer (CNAS) und Leistungsempfänger (Patient) hergestellt werden soll, ist völlig zusammengebrochen, warnen die Hausärzte.



    Die Situation ist äußerst ernst, da mehrere Systemkomponenten, die für den Betrieb extrem wichtig sind, seit längerer Zeit ohne Wartung geblieben sind. In dem Versuch, eine Lösung zu finden, kündigte Gesundheitsministerin Sorina Pintea an, dass sie unter diesen Notbedingungen sofort ein neues Beschaffungsverfahren einleiten werde. Das aktuelle System wurde am Montag wieder in Betrieb genommen, funktionierte aber nur wenige Stunden. Man hat festgestellt, dass die Datenbank blockiert ist und somit ist kein Zugriff möglich.



    Unter diesen Umständen warf Sorina Pintea den CNAS-Vertretern vor, das Vergabeverfahren nicht zum richtigen Zeitpunkt eingeleitet zu haben:



    Schlimmer ist, meiner Meinung nach, dass die Komponenten des IT-Systems der Nationalen Krankenkasse, die für das volle Funktionieren des Systems unerlässlich sind, ohne Wartung blieben. Das Gesetz ist ganz klar: Wir haben keine Wartung der Datenbank und daher können wir nicht nachprüfen, ob ein Patient krankenversichert ist, oder nicht. Man will zum Beispiel eine medizinische Leistung melden, aber weil das IT-System nicht funktioniert kann diese Leistung nicht validiert und nicht abgerechnet werden.



    Gesundheitsministerin Sorina Pintea sagte auch, sie werde den Bericht, der nach einer Überprüfung bei der Nationalen Krankenkasse erstellt wurde, an die Staatsanwälte der Nationalen Antikorruptionsbehörde DNA schicken, weil strafrechtliche Tatbestände vermutet werden. In den letzten Jahren haben Ärzte und Patienten mehrmals gefordert, dass diese immer wiederkehrenden Probleme gelöst werden, aber es ist nichts passiert. Die Umsetzung des integrierten IT-Systems der Krankenversichertenkarten ist ein Projekt, das den rumänischen Staat über 100 Millionen Lei (umg. 21 Millionen Euro) gekostet hat.

  • Probleme la CNAS

    Probleme la CNAS

    Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de sănătate din România (CNAS) şi cei care se ocupa de mentenanţa sistemului unic integrat al cardurilor de sănătate s-au întâlnit pentru a discuta problemele platformei din ultimele săptămâni, deoarece sistemul dă rateuri. Din 10 iulie, aproape toate serviciile medicale, eliberarea medicamentelor şi dispozitivele medicale s-au acordat în regim off-line.



    Din cauza problemelor, mulți medicii de familie nu au reuşit să-şi valideze serviciile medicale, proces care, potrivit legii, trebuie făcut în termen de 72 de ore. Mulți dintre ei sunt astfel nevoiţi să se trezească noaptea, pentru a valida documentele de peste zi, sperând că sistemul este mai accesibil. Tot noaptea, încearcă și, dacă au noroc, reușesc să facă raportările lunare obligatorii către CNAS. Sistemul informatic pe baza căruia ar trebui să se stabilească relația dintre prestatorii de servicii (medicii de familie), asigurator (CNAS) și beneficiar (pacient) este “în colaps total”, avertizează medicii.



    Situaţia este extrem de gravă pentru că mai multe componente ale sistemului, vitale pentru funcţionarea lui, au fost lăsate fără mentenanţă. În încercarea de a găsi o soluție, ministrul sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat că vor începe procedurile de achiziţie în regim de urgenţă a acestora. Actualul sistem a fost repus în funcţiune, luni, dar a funcţionat doar câteva ore. S-a constatat că baza de date este blocată şi nu poate fi accesată.



    În aceste condiţii, Sorina Pintea a acuzat reprezentanții CNAS că nu au început această procedură de achiziţie la timpul potrivit: “Ce este mai grav, din punctul meu de vedere, este că au fost lăsate fără mentenanţă componente ale sistemului informatic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi care sunt vitale pentru funcţionarea în integralitate a sistemului. Legea este foarte clară: nu avem mentenanţă la baza de date. Deci, în acest moment, noi nu putem verifica calitatea de asigurat. De exemplu, în momentul în care tu faci o raportare a unui serviciu, dacă nu ai această componentă funcţională, serviciul nu poate fi validat şi, prin urmare, nu poate fi decontat. Practic, asta este finalitatea actului medical.”



    Sorina Pintea a mai spus că după finalizarea raportului întocmit în urma unui control la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate acesta va fi trimis procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, deoarece există fapte de natură penală. În ultimii ani medici si pacienţi au solicitat rezolvarea acestor probleme însă nu s-a întâmplat nimic. Implementarea sistemului unic integrat al cardurilor de sănătate este un proiect care a costat statul român peste 100 de milioane de lei( 21 milioane euro).

  • Jurnal românesc – 30.08.2018

    Jurnal românesc – 30.08.2018

    ‘Ziua Limbii Române’ va fi
    marcată la Cahul, în Basarabia    , în data de 31 august, printr-un concert
    extraordinar etno-jazz, susţinut de Vali Boghean şi Band-ul său. Valeriu
    Boghean este unul dintre cei mai talentaţi muzicieni din Republica Moldova,
    aclamat de publicul care umple sălile de spectacole până la refuz. Pe lângă
    vocea sa inconfundabilă, este cunoscut ca fiind un maestru al instrumentelor
    aerofone, incluzând trompeta, saxofonul, flautul, tilinca, kavalul, dudukul,
    cimpoiul şi clarinetul, dar nu ratează ocazia de a-şi cuceri audienţa cu
    interpretări la chitară clasică şi bass. El va fi acompaniat de un band format din unii dintre cei mai buni
    muzicieni din Basarabia, cu o mare experienţă internaţională. Concertul are loc
    în Piaţa Horelor din Municipiul Cahul. Evenimentul, care se adresează românilor
    din Basarabia, este organizat de Institutul ‘Euxodiu Hurmuzachi’ pentru românii
    de pretutindeni, instituţie aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de
    Pretutindeni, în parteneriat cu Consulatul General al României la Cahul şi
    Primăria oraşului Cahul. Proiectul se înscrie în programul ,,Caravana
    Identităţii Româneşti – program din domeniul identitar românesc’ ce face parte
    din Planul de activităţi pentru anul 2018 al IEH.


    ICR Bruxelles promovează studiul limbii române ca
    limbă străină în spaţiul belgian prin organizarea de cursuri de limbă pentru
    adulţi încă din 2010. În anul academic 2018-2019, cursurile sunt structurate pe
    3 niveluri lingvistice, de la începători la avansaţi, şi se desfăşoară la
    Bruxelles, în perioada septembrie 2018 – iunie 2019. În paralel, ICR Bruxelles
    lansează o nouă serie a cursurilor de limba română ca limbă străină pentru
    studenţii internaţionali ai Colegiului Europei de la Bruges (septembrie – noiembrie
    2018). Cursurile se integrează în politica educaţională a Departamentului de
    Limbi Străine al colegiului şi răspund nevoilor studenţilor specializaţi în
    ştiinţe politice, drept european, administraţie publică europeană şi afaceri
    europene. ICR Bruxelles omagiază limba română prin manifestări poetice în
    cadrul unor festivaluri de anvergură.


    Participanţii la Marşul centenarului,
    inceput pe 1 iulie, au parcurs 1200 de km pe jos de la Alba Iulia, centrul
    României şi locul simbolic al Marii Uniri de la 1918, şi vor să ajungă pe 1
    septembrie la Chişinău, unde va avea loc o manifestaţie unionistă de amploare. Cei 34 de cetăţeni români participanţi la Marş îşi continuă drumul către capitala Rep.Moldova după ce au fost lăsaţi să
    treacă graniţa. Singurul căruia nu i se permite accesul în Rep.Moldova este
    liderul Mişcării Acţiunea 2012, George Simion, pe care autorităţile vamale îl
    acuză de comportament agresiv şi inadecvat. El a negat acuzaţiile aduse.
    Liderul Platformei Unioniste Acţiunea 2012, George Simion, a mai fost declarat
    indezirabil în R. Moldova în 2015 şi 2016. Ambasadorul Republicii Moldova la
    Bucureşti a fost invitat să dea explicaţii cu privire la motivele pentru care, initial, cetăţenilor
    români nu li s-a permis trecerea frontierei. Ministerul român de Externe
    declarase, anterior, că urmăreşte cu ‘atenţie şi preocupare’ situaţia creată la
    graniţa cu Republica Moldova şi solicitase explicaţii.


    O carte pentru un frate este sloganul campaniei
    desfășurate în această vară de Asociația Eudava din Drobeta Turnu Severin,
    care intenționează să strângă cărţi pentru românii din provinciile istorice.
    Volumele vor fi donate românilor din Ucraina și din Republica Moldova. Campania
    se încheie pe 31 august, de Ziua Limbii Române.


    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
    reaminteşte că valabilitatea cardurilor de sănătate s-a prelungit la 7 ani.
    Este vorba despre termenul de valabilitate a cardurilor naţionale de sănătate
    emise până la 31 iulie 2018, care a fost prelungit de la 5 la 7 ani prin
    Hotărâre de Guvern. Potrivit CNAS, aceste carduri sunt recunoscute drept
    valabile de Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate timp de doi ani
    după data de expirare a valabilităţii inscripţionată. În
    cazul cardurilor emise anterior datei de 31 decembrie 2012, termenul de
    valabilitate este 31 decembrie 2019, mai menţionează CNAS.

  • CNAS a prelungit valabilitatea cardurilor de sănătate

    CNAS a prelungit valabilitatea cardurilor de sănătate

    “CNAS reaminteşte furnizorilor de servicii medicale aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate, dar şi asiguraţilor, că termenul de valabilitate a cardurilor naţionale de sănătate emise până la data de 31 iulie 2018 a fost prelungit de la 5 la 7 ani prin Hotărârea de Guvern nr. 458 din 28 iunie 2018. Facem această precizare deoarece în ultimele zile instituţia a primit semnalări telefonice că unii furnizori aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate au refuzat să acorde servicii medicale persoanelor asigurate, sub motiv că acestea deţin carduri cu termenul de valabilitate inscripţionat depăşit”, se arată într-un comunicat emis de CNAS.





    Valabilitatea cardurilor este recunoscută de Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate timp de doi ani după data de expirare a valabilităţii inscripţionată pe card, deoarece certificatele digitale înscrise în cipurile electronice au o valabilitate de 7 ani. Pentru cardurile emise anterior datei de 31 decembrie 2012, termenul de valabilitate este 31 decembrie 2019, precizează CNAS.



    Potrivit CNAS, cardurile naţionale de sănătate emise începând cu data de 1 august 2018 au valabilitate de şapte ani. “Măsura de prelungire a duratei valabilităţii cardurilor permite o economie de circa 270 milioane lei, prin degrevarea bugetului de stat de cheltuielile aferente tipăririi a aproximativ 14,2 milioane de carduri noi în perioada anilor 2018 – 2019, fondurile respective urmând să fie direcţionate spre alte cheltuieli din domeniul sănătăţii publice. Reamintim că acest document este personal şi netransmisibil, unul din rolurile cardului naţional de sănătate fiind de a certifica că serviciile medicale decontabile din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate au fost efectiv acordate asiguratului respectiv”.


  • Reglementări în sistemul medical

    Reglementări în sistemul medical

    Guvernul de la
    Bucureşti a aprobat, miercuri, contractul – cadru de acordare a asistenţei medicale
    pentru anul în curs, care, potrivit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,
    faţă de cel pe anul trecut, cuprinde o serie de prevederi care vizează
    creşterea accesului persoanelor asigurate la medicamente şi servicii medicale,
    debirocratizarea şi transparentizarea activităţii furnizorilor de servicii
    medicale. Chiar dacă va intra în vigoare la 1 aprilie, actul normativ prevede
    că, de abia începând cu 1 iulie asiguraţii vor putea obţine medicamentele de la
    oricare farmacie din ţară aflată în contract cu sistemul asigurărilor sociale
    de sănătate. Similar, şi investigaţiile paraclinice recomandate de medicii
    aflaţi în contract cu sistemul asigurărilor sociale de sănătate vor putea fi
    efectuate, tot de la 1 iulie, la oricare furnizor de profil din ţară.

    Potrivit
    CNAS, în pachetul de servicii medicale de bază pentru asiguraţi se introduc noi
    servicii ce vor fi oferite de medicul de familie, cum ar fi eliberarea
    adeverinţei pentru încadrarea în muncă a persoanelor aflate în şomaj şi
    eliberarea fişei sintetice pentru copilul încadrat sau care urmează să fie
    încadrat în grad de handicap.

    Executivul de la Bucureşti a aprobat, miercuri, şi
    includerea a 16 substanţe noi în lista de medicamente compensate şi gratuite de
    care beneficiază asiguraţii. Acestea sunt destinate tratamentului unor boli
    precum tuberculoză, afecţiuni oncologice, astm bronşic, poliartrită reumatoidă,
    HIV/SIDA, dermatită atopică gravă.

    Un comunicat al Ministerului Sănătăţii
    aminteşte că acesta a aprobat, şi până
    acum, o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea controlului tuberculozei, printre
    cele mai importante fiind Strategia Naţională de Control a Tuberculozei în
    România 2015 – 2020    , care are ca scop eliminarea acestei boli ca problemă de
    sănătate publică în ţară până în 2050, precum şi asumarea finanţării din
    bugetul sănătăţiii a activităţilor de prevenire, supraveghere şi control a bolii.
    Si tot pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate românesc, grav afectat şi de
    multe ori suferiind, a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă privind acordarea unui
    ajutor de stat către Compania Naţională UNIFARM, distribuitorul de medicamente
    al Ministerului Sănătăţii, pentru aprovizionarea cu imunoglobulină necesară prevenirii
    deceselor şi agravării bolilor generate de lipsa acesteia. Ministerul Sănătăţii
    recunoaşte că, în ciuda eforturilor depuse încă de anul trecut, există o lipsă
    acută pe piaţa din România a acestei substanţe indispensabilă persoanelor cu
    afecţiuni ale sistemului imunitar. Recent, Bucureştiul a solicitat sprijinul
    statelor Uniunii Europene, prin intermediul Mecanismului European de protecţie
    civilă, pentru furnizarea oricărei cantităţi disponibile de imunoglobulină
    umană.

  • Jurnal românesc – 15.11.2017

    Jurnal românesc – 15.11.2017

    Ministrul afacerilor externe, Teodor
    Meleșcanu, a avut, marti, consultări bilaterale cu E.S. Monseniorul Paul Richard
    Gallagher, secretarul pentru Raporturile cu Statele al Sfântului Scaun. Vizita
    în România monseniorului a fost marcată de un simbolism special, intrucat, în acest
    an, se aniversează 90 de ani de la Semnarea Concordatului România-Vatican și 80
    de ani de la înființarea Colegiului PIO Romeno. Șefii celor două diplomații au
    discutat despre perspectiva organizării vizitei Suveranului Pontif în România.
    Luând în considerare simbolismul deosebit de important al evenimentului,
    inclusiv pentru reprezentanții tuturor religiilor, s-a agreat coordonarea
    demersurilor pentru ca această vizită deosebit de importantă să fie organizată
    sub cele mai bune auspicii. Referindu-se la relațiile bilaterale, Teodor Meleșcanu a evidențiat dialogul intens în
    domeniile educației și culturii, sau prin consolidarea cadrului juridic
    bilateral şi întărirea relației dintre Biserica Catolică şi cea Ortodoxă. De asemenea, a punctat că România este
    profund recunoscătoare Bisericii Catolice pentru găzduirea multor comunități
    religioase românești din Europa de Vest, ortodoxe sau catolice. Teodor
    Melescanu a afirmat ca acest gest de fraternitate a ajutat comunitățile
    românești să se integreze mai rapid și mai bine în societățile respective. De
    asemenea, el a mulțumit pentru sprijinul deosebit al Sfântului Scaun pentru
    activarea în acest an a lectoratului de limbă, literatură, cultură și
    civilizație românească din cadrul Institutului Pontifical Oriental.




    Ministerul Afacerilor Externe a informat că,
    începând cu data de 1 decembrie 2017,
    autoritățile canadiene intenționează să elimine cerința obligativității vizelor
    pentru cetățenii români care vor călători în Canada pentru șederi de maximum 6 luni în scop
    turistic, inclusiv pentru vizitarea familiei sau a cunoștințelor sau pentru
    prospectarea oportunităților de derulare a afacerilor, indiferent de tipul
    pașaportului deținut. Decizia autorităților canadiene constituie etapa finală a
    procesului de liberalizare a regimului de vize pentru cetățenii români, început
    la 1 mai, când anumite categorii
    de cetățeni români au început să beneficieze de acest regim . Este vorba de deținătorii
    unei vize de rezidență temporară în Canada în ultimii 10 ani sau ai unei vize
    valabile tip non-immigrant pentru SUA. MAE subliniază faptul că persoanele care
    intenționează să intre în sau să tranziteze Canada pe calea aerului ulterior datei de 1 decembrie 2017 trebuie să
    obțină în prealabil o Autorizație
    electronică de călătorie – Electronic Travel Authorization.




    Unul
    din zece români suferă de diabet, alimentaţia nesănătoasă, stilul de viaţă
    sedentar şi creşterea în greutate fiind câteva dintre cauze. Specialiştii spun
    că, în anul 2040, situaţia se va înrăutăţi, astfel că unul din opt adulţi
    români vor suferi de diabet. În acest context, reprezentanţii CNAS au propus
    creşterea cu 20% a bugetului pentru Programul Naţional de Diabet. Ministrul
    Sănătăţii, Florian Bodog, a afirmat ca, suplimentar, vor fi două noi programe
    dezvoltate din fonduri internaţionale. El a precizat ca Ministerul Sănătăţii va
    accesa fonduri structurale pentru elaborarea unui program de depistare precoce
    a diabetului la persoanele cu risc crescut, în special femei gravide şi copii.
    De asemenea, din fonduri norvegiene vor fi înfiinţate mai multe registre pentru
    bolile cronice, inclusiv diabet.

  • Asistenţa medicală pentru cetăţenii străini

    Asistenţa medicală pentru cetăţenii străini


    După cum informează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cetăţenii străini cu domiciliul sau reşedinţa în România pot beneficia gratuit de servicii medicale la cabinete numai dacă se asigură la casele de asigurări de sănătate judeţene sau a Municipiului Bucureşti. Potrivit legislaţiei, cetăţenii străini care nu beneficiază de asigurarea medicală vor suporta contravaloarea serviciilor prestate. De asemenea, persoanele asigurate din statele cu care România a încheiat documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază de servicii medicale pe teritoriul României în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale.



    Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru membrii misiunilor diplomatice acreditate în România, pentru cetăţenii străini care se află temporar în ţară şi care nu solicită viza de lungă şedere, precum şi pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în România. Drepturile de asigurare încetează după trei luni de la ultima plată a contribuţiei la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Contribuţia lunară a cetăţenilor străini cu domiciliul sau reşedinţa în România se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a două salarii de bază minime brute pe ţară pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru, începând cu luna în care s-a facut solicitarea privind asigurarea socială de sănătate.



    Pe de altă parte, cetăţenii străini care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în România sunt obligaţi să achite contribuţia la fondul unic sub forma unei cote de 6,5% aplicată veniturilor impozabile realizate pe teritoriul României. În cazul cetăţenilor străini care solicită prelungirea dreptului de şedere, dar nu realizează venituri impozabile pe teritoriul României, contribuţia lunară la fondul de sănătate se calculează prin aplicarea cotei de 6,5% la valoarea unui salariu de bază minim brut pe ţară.



    În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Uniunii Europene aflaţi temporar în România, sunt în vigoare reglementările privind utilizarea cardului european de sănătate. Acesta permite asiguratului din ţara de provenienţă accesul la servicii medicale de urgenţă în alte state ale Uniunii Europene, fără să mai fie nevoie de încheierea unei asigurări private de sănătate. Însă, cardul nu dă dreptul posesorului să beneficieze de tratamente în străinătate pentru probleme de sănătate preexistente călătoriei.



    În continuare, vă prezentăm şi câteva dintre tarifele practicate în România. O primă consultaţie acordată de medicul generalist costă echivalentul în moneda naţională a cca. 40 de euro, iar o a doua consultaţie la acelaşi medic – 20 de euro. O consultaţie la un medic specialist costă 60 de euro. O ecografie poate costa între 10 şi 20 de euro, o electrocardiogramă 10 euro, o radiografie 15 euro, iar deplasările medicilor la domiciliu costă 80 de euro. În încheiere, amintim că şi în România este funcţional numărul european pentru situaţii de urgenţă, 112, la care sunt conectaţi pompierii, poliţia, jandarmeria şi serviciul de ambulanţă.


  • Evoluţii în sistemul românesc de sănătate

    Evoluţii în sistemul românesc de sănătate

    În ultima perioadă, Ministerul Sănătăţii din România a anunţat o serie de măsuri menite să îmbunătăţească activitatea într-un domeniu care de ani buni se confruntă cu numeroase probleme. Luni au fost prezentate principalele direcţii ale Strategiei Naţionale de Resurse Umane în Sănătate pentru perioada 2014-2020: salarizare corespunzătoare, condiţii bune de muncă şi posibilităţi de dezvoltare profesională. Autorităţile propun măsuri care să ducă în următorii patru ani la o reducere consistentă a exodului medicilor, având în vedere că România se confruntă cu un important deficit de personal de specialitate.



    Pe de altă parte, Ministerul a lansat primul registru electronic naţional de screening auditiv al nou-născuţilor. Deocamdată, acesta funcţionează în cadrul unui program pilot care include trei maternităţi din Bucureşti dar, de anul viitor, va fi extins la nivel naţional. Din 2017, toţi copiii care se vor naşte în spitalele din sistemul de stat vor fi testaţi auditiv încă din maternitate – a anunţat, marţi, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu: Am elaborat un protocol unic de testare auditivă a nou-născutului ce va fi adoptat prin ordin de ministru, fiecare persoană testată auditiv va fi inclusă automat într-un registru electronic naţional de screening auditiv, astfel încât de acum încolo să avem o evidenţă foarte clară a persoanelor hipoacuzice. Rezultatul va fi că, la un an de la momentul în care acest registru va deveni funcţional, noi vom putea şti, în sfârşit, câte persoane cu hipoacuzie avem în România.



    La nivel naţional vor fi 335 de aparate de screening audio, pentru care licitaţiile de achiziţie vor demara la începutul anului viitor. În România, din aproximativ 200 de mii de copii născuţi anual, aproximativ 600 au probleme de auz. Ministrul Sănătăţii a vorbit şi despre intenţia de reînfiinţare a învăţământului universitar în domeniul Audiologiei.



    Pe de alta parte,Vlad Voiculescu a mai anunţat că Agenţia Naţională de Transplant, cu suportul Ministerului Sănătăţii, va lucra, în perioada imediat următoare, pentru a asigura transparenţa mecanismului de alocare a organelor, precum şi respectarea tuturor normelor legale în vigoare. El a spus că Registrul naţional de transplant funcţionează, însă ‘nu aşa cum ar trebui’.



    La sfârşitul lunii trecute, o anchetă a Corpului de Control a Ministerului Sănătăţii a descoperit nereguli grave şi criterii subiective aplicate la aprobarea şi prioritizarea operaţiilor de transplant în România . Atunci, Vald Voiculescu declara că în România nu există criterii şi proceduri clare de alocare a organelor, nu exista liste de aşteptare corelate la nivel naţional pentru fiecare organ, pacienţii aflaţi pe liste nu beneficiază întotdeauna de şanse egale, iar legile, dacă sunt, nu sunt respectate. Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au început consultari cu reprezentanţii medicilor şi ai pacienţilor privind buna funcţionare a dosarului electronic de sănătate, care a devenit obligatoriu din 18 noiembrie. De la această dată, medicii trebuie să introducă datele pacienţilor, inclusiv istoricul medical, în sistemul informatic al CNAS.

  • Asistenţa medicală pentru cetăţenii străini

    Asistenţa medicală pentru cetăţenii străini

    După cum informează Casa
    Naţională de Asigurări de Sănătate, cetăţenii străini cu domiciliul sau
    reşedinţa în România pot beneficia gratuit de servicii medicale la cabinete
    numai dacă se asigură la casele de asigurări de sănătate judeţene sau a
    Municipiului Bucureşti. Potrivit legislaţiei, cetăţenii străini care nu
    beneficiază de asigurarea medicală vor suporta contravaloarea serviciilor prestate.
    De asemenea, persoanele asigurate din statele cu care România a încheiat
    documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază de
    servicii medicale pe teritoriul României în condiţiile prevăzute de
    respectivele documente internaţionale. Asigurarea socială de sănătate este
    facultativă pentru membrii misiunilor diplomatice acreditate în România, pentru
    cetăţenii străini care se află temporar în ţară şi care nu solicită viza de
    lungă şedere, precum şi pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate
    care se află temporar în România. Drepturile de asigurare încetează după trei
    luni de la ultima plată a contribuţiei la Fondul Naţional Unic de Asigurări
    Sociale de Sănătate.

    Contribuţia lunară a cetăţenilor străini cu domiciliul sau
    reşedinţa în România se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a
    două salarii de bază minime brute pe ţară pentru un pachet de servicii stabilit
    prin contractul-cadru, începând cu luna în care s-a facut solicitarea privind
    asigurarea socială de sănătate. Pe de altă parte, cetăţenii străini care
    solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în România sunt obligaţi să
    achite contribuţia la fondul unic sub forma unei cote de 6,5% aplicată
    veniturilor impozabile realizate pe teritoriul României. În cazul cetăţenilor
    străini care solicită prelungirea dreptului de şedere, dar nu realizează
    venituri impozabile pe teritoriul României, contribuţia lunară la fondul de
    sănătate se calculează prin aplicarea cotei de 6,5% la valoarea unui salariu de
    bază minim brut pe ţară.


    În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Uniunii
    Europene aflaţi temporar în România, sunt în vigoare reglementările privind
    utilizarea cardului european de sănătate. Acesta permite asiguratului din ţara
    de provenienţă accesul la servicii medicale de urgenţă în alte state ale
    Uniunii Europene, fără să mai fie nevoie de încheierea unei asigurări private
    de sănătate. Însă, cardul nu dă dreptul posesorului să beneficieze de
    tratamente în străinătate pentru probleme de sănătate preexistente călătoriei.

    În continuare, vă
    prezentăm şi câteva dintre tarifele practicate în România. O primă consultaţie
    acordată de medicul generalist costă echivalentul în moneda naţională a cca. 40
    de euro, iar o a doua consultaţie la acelaşi medic – 20 de euro. O consultaţie
    la un medic specialist costă 60 de euro. O ecografie poate costa între 10 şi 20
    de euro, o electrocardiogramă 10 euro, o radiografie 15 euro, iar deplasările
    medicilor la domiciliu costă 80 de euro. În încheiere, amintim că şi în România
    este funcţional numărul european pentru situaţii de urgenţă, 112, la care sunt
    conectaţi pompierii, poliţia, jandarmeria şi serviciul de ambulanţă.

  • Jurnal românesc – 9.06.2016

    Jurnal românesc – 9.06.2016

    Magazinele mari vor fi obligate să se aprovizioneze majoritar cu produse locale. Măsura este prevăzută în legea privind comercializarea produselor alimentare, adoptată, miercuri de deputaţi, care au respins, în schimb, propunerea de închidere a supermarketurilor la sfârşit de săptămână. Principala noutate a legii constă în obligaţia impusă marilor magazine de a oferi la raft produse din lanţul alimentar scurt, adică de la producătorii din zonă în proporţie de cel puţin 51%. Regula se aplică la carne, ouă, legume, fructe, produse lactate şi de panificaţie. Excepţie fac lunile de iarnă, cand necesarul de fructe şi legume poate fi completat şi cu produse din import. Proiectul de lege stabileşte, de asemenea, că preţul de vânzare al unui produs poate include doar preţul de achiziţie de la producător plus adaosul comercial, fără alte taxe. Comercianţii care nu respectă aceste prevederi vor fi sancţionaţi cu amenzi între 100 şi 150 de mii de lei, iar în caz de abatere repetată pot ajunge la suspendarea activităţii între 3 şi 6 luni.

    România a exportat în primele 4 luni ale anului mărfuri în
    valoare de 18,5 miliarde de euro şi a importat produse de 21,3 miliarde
    de euro, a anuntat joi, Institutul Naţional de Statistică. Potrivit INS,
    deficitul balanţei comerciale din primele 4 luni a crescut cu 762,9 milioane
    euro faţă de aceeaşi perioadă din 2015.
    Numai în aprilie 2016 (faţă de aprilie 2015) exporturile au crescut cu 6,9%,
    iar importurile cu 9,8%.




    Se modifică stema României şi sigiliul statului.
    Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, a adoptat proiectul de lege care prevede
    repunerea coroanei pe capul acvilei de aur din stemă. Autorităţile publice
    trebuie să înlocuiască, până la 31 decembrie 2018, stemele şi sigiliile actuale cu noile modele,
    inclusiv pe monedele şi bancnotele emise de Banca Naţională. Până atunci, cele două modele de stemă şi de sigiliu pot fi
    folosite în paralel. Monedele şi
    bancnotele emise de BNR anterior datei de 31 decembrie 2018 vor continua să
    circule şi după această dată, în paralel cu monedele şi bancnotele cu stema
    nouă. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 15 februarie.




    Pacienţii
    care au asigurări medicale la stat şi trimitere de la medicul de familie ar
    trebui să beneficieze gratis de analize medicale şi anumite investigaţii, chiar
    şi la clinicile private. Condiţia este ca acestea să aibă contract cu Casa
    Naţională de Asigurări de Sănătate. Contractul cadru pentru servicii medicale
    este clar. În realitate, situaţia este confuză. Pacienţii se văd obligaţi să
    plătească suplimentar până la 400 de lei pentru servicii decontate oricum de
    CNAS.




    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu,
    aflat în vizită în Italia a participat, miercuri, la Torino, la lansarea în
    această ţară a Proiectului AGRODIASPORA. Joi şi vineri, el le va prezenta românilor
    din Milano şi Roma oportunitaţile de
    investiţii în agricultura din România, investiţii care beneficiază de finanţare
    europeană. In cele trei regiuni traiesc aproximativ 350 de mii de romani.
    Stoenescu a anunţat ca acest proiect va fi prezentat şi în alte ţări cu mari
    comunităţi de români, precum Spania,
    Grecia, Portugalia, din Marea
    Britanie, Irlanda, la solicltarea acestora.