Radio România Internațional

Tag: CNAS

  • Din nou despre cardul de sănătate

    Din nou despre cardul de sănătate

    CNAS reaminteşte că asiguraţii care nu au intrat încă în posesia cardului şi copiii au acces, în continuare la servicii medicale, iar persoanele neasigurate beneficiază, ca şi până acum, de pachetul minim de servicii medicale.


    Rapoartele zilnice atestă faptul că sistemul cardului de sănătate, în vigoare în România de la 1 mai, este funcţional şi că, de la zi la zi, un număr tot mai mare de servicii medicale se acordă în baza acestuia. Un comunicat al Ministerului Sănătăţii explică situaţia prin faptul că o mare parte din furnizorii de servicii medicale şi asiguraţi au înţeles necesitatea şi importanţa implementării în sistem a cardului de sănătate, care, alături de reţeta electronică şi de dosarul electronic reprezintă obiective importante pentru informatizarea sistemului de sănătate.



    Toate acestea fac parte din proiectul de control şi disciplină financiară a sistemului de asigurări de sănătate, însă există şi persoane care contestă acest proiect, menit să facă ordine în sistem şi să stopeze fraudarea fondurilor din sănătate, mai spun cei de la Ministerul Sănătăţii. Pe card şi în memoria electronică a acestuia sunt imprimate informaţii precum numele şi prenumele asiguratului, codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate, numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, data naşterii şi termenul de valabilitate al cardului, care este de 5 ani.



    La cererea asiguratului, medicul de familie poate inscripţiona pe cardul de sănătate date medicale. Medicii şi farmaciştii din întreaga ţară au acuzat funcţionarea foarte greoaie a sistemului informatic şi chiar blocarea acestuia în primele zile. Foarte mulţi asiguraţi încă nu au intrat în posesia documentului, iar televiziunile au transmis zile în şir imagini cu cozile interminabile de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu pacienţi confuzi, percepţia generală fiind de haos.


    Într-o dezbatere la Radio România, preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, a amintit, însă, că de cinci luni autorităţile le-au spus pacienţilor că pot folosi cardul, dar că medicii de familie i-au oprit pe pacienţi să vină să activeze aceste documente.


    Premierul Victor Ponta spune că introducerea cardului de sănătate va genera economii importante pentru stat şi precizează că acţiunea împotriva fraudelor din sistemul medical va continua: Cardul de sănătate va însemna următorul lucru – facem economii, doar anul ăsta, de cel puţin 300 de milioane de euro, bani care rămân toţi la sănătate. Cât timp voi fi prim-ministru, evaziunea fiscală trebuie combătută, frauda din sănătate trebuie combătută şi indiferent de lobby-ul şi de dezinformarea şi de propaganda împotrivă, sunt foarte hotărât să duc această bătălie la bun sfârşit pentru că e o bătălie bună pentru România.



    Declaraţiile premierului vin după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Klaus Iohannis a criticat executivul pentru modul apreciat ca defectuos în care a implementat sistemul cardului de sănătate.


  • Retrospectiva săptămânii 3.05 – 9.05.2015

    Retrospectiva săptămânii 3.05 – 9.05.2015

    Turneul premierului roman, Victor Ponta în patru ţări din zona Golfului


    Seful guvernului român, Victor Ponta, s-a aflat timp de aproape o săptămână într-un turneu în Arabia Saudită, Qatar, Kuweit si Emiratele Arabe Unite, destinat revitalizarii relaţiilor politice şi economice. Victor Ponta a încercat să-şi convingă interlocutorii că merită să facă afaceri cu România. La Ryadh, unde a fost primit de regele Salman, premierul a recunoscut că România are nevoie de parteneri ca Arabia Saudită, care să investească în agricultură, construcţii, turism medical sau industria de apărare. In Qatar discuţiile cu oficialii de la Doha au vizat, între altele, o posibilă implicare într-un parteneriat pentru restructurarea companiei aeriene române Tarom şi dezvoltarea Aeroportului Otopeni de la Bucuresti, cel mai mare din ţară. Chestiunea a fost abordată şi în Emiratele Arabe Unite. În Kuweit, pe agenda convorbirilor s-au aflat proiecte în domeniile agriculturii, sănătăţii, IT şi infrastructurii energetice.



    Vizita ministrului de externe, Bogdan Aurescu în Ungaria vecină


    Seful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, s-a declarat dezamăgit de faptul că România şi Ungaria nu au reuşit să finalizeze protocolul care vizează protecţia minorităţilor. El a făcut, joi, o vizită la Budapesta, unde a discutat cu oficialii ungari aspecte ale relaţiilor bilaterale, în special în domeniul economic. Bogdan Aurescu: Au fost abordate foarte multe subiecte, plecând de la cele bilaterale şi cu accent pe problematica finalizării Protocolului Comitetului bilateral mixt privind minorităţile naţionale până la aspecte cu caracter economic şi care pleacă de la faptul că România şi Ungaria aveau schimburi comerciale de peste 7,3 miliarde de euro anul trecut. .Aurescu s-a intâlnit şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ungaria pe care i-a asigurat, încă o dată, de întregul sprijin al autorităţilor de la Bucureşti pentru păstrarea şi promovarea identităţii lor etnice, lingvistice, culturale şi religioase.



    Decizii de politică monetară ale Băncii Naţionale a României


    Banca Naţională a României a redus, miercuri, din nou, la un minim istoric, la 1,75% pe an de la 2%, dobânda de referinţă, precum şi rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei de la 10 la 8%. Măsurile au luat prin surprindere piaţa bancară. Majoritatea analiştilor anticipau că Banca Centrală va menţine pe o perioadă mai lungă nivelul de 2 procente pe an al dobanzii de referinta, stabilit la sfârşitul lui martie. Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, micşorarea dobanzii de politică monetară a fost determinată în principal de faptul că inflaţia se menţine la niveluri foarte scăzute, iar reducerea TVA la produsele alimentare de la 1 iunie, de la 24 la 9%, va conduce la o inflaţie apropiată de zero în următoarele 12 luni. El a explicat că prin aceste decizii BNR urmăreşte stimularea activităţii de creditare într-o manieră care să sprijine creşterea economică sustenabilă şi, în acelaşi timp, să menţină dobânzi real pozitive la depozitele bancare. Specialiştii sustin ca pentru o creştere a creditării este mai important un mediu de afaceri prietenos, decât o dobândă de referinţă redusă.



    Implementarea în România a sistemului cardurilor de sănătate a provocat haos şi nemulţumiri



    De la 1 mai, în România cardul de sănătate a devenit singurul instrument de validare şi decontare a serviciilor medicale prevăzute în pachetul de bază pentru persoanele asigurate, cu vârsta de peste 18 ani. Gândit să optimizeze procesul de asistenţă medicală din România, implementarea sistemului a bulversat însă pe toată lumea. Problemele au apărut atât la validarea cardului, cât, mai ales, în distribuirea acestui instrument. In ultimele zile, sute de mii de asiguraţi încă nu intraseră în posesia cardurilor, iar cei care s-au prezentat cu ele la medic au aşteaptat zeci de minute să fie activate. Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănăttate susţin, că în ciuda acestor probleme, programul este funcţional, până acum, fiind activate 5 milioane de carduri din totalul celor peste 13,6 milioane distribuite. Potrivit CNAS, problemele au apărut din cauza că o parte dintre furnizorii de servicii medicale au utilizat pentru prima dată cardul, deşi au beneficiat de o perioadă de pregătire. CNAS a reamintit că asiguraţii fără card şi copiii au acces, în continuare la servicii medicale. De asemenea, persoanele neasigurate beneficiază, ca şi până acum, de pachetul minim de servicii medicale.



    Consesns pe o noua lege privind accesul la datele personale


    Liderii partidelor parlamentare au convenit, miercuri, la întâlnirea cu preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, un proiect de modificare a legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Acesta ar urma să acopere golul din legislaţie, provocat odată cu respingerea, anul trecut, de către Curtea Constituţională a unor proiecte anterioare pe aceeaşi temă, care contraveneau legii fundamentale. Proiectul urmăreşte să ofere garanţii suplimentare pentru protejarea datelor personale şi a dreptului la viaţă privată şi să aducă o serie de clarificări pentru a elimina riscurile de abuz. Astfel, accesarea datelor cu caracter personal poate fi realizată doar într-un cadru precis delimitat de către instanţa de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului. Acest principiu a fost cerut şi de reprezentanţi ai societăţii civile şi împărtăşit de toţi actorii implicaţi.



    Deputaţii români au adoptat proiectul alegerilor locale


    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, miercuri, proiectul legii alegerilor locale, care prevede, printre altele, alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, a preşedintelui consiliului judeţean de către consilierii judeţeni şi menţinerea pragului electoral de 5% pentru partidele politice. Proiectul, adoptat deja de Senat, mai prevede că un cetăţean al UE poate candida, la viitoarele alegeri locale, şi pentru funcţia de primar, până acum având acces doar la poziţiile de consilier local şi judeţean.

  • Drepturile pacienţilor la servicii medicale

    Drepturile pacienţilor la servicii medicale

    Speranţa de viaţă a românilor este mai redusă faţă de alte ţări din Europa. Românii trăiesc, în medie, cu 7 ani mai puţin decât germanii, cu 8 ani mai puţin decât spaniolii şi francezii şi cu 9 ani mai puţin decât elveţienii. Un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi al Comisiei Europene arată că România stă bine la incidenţa diabetului şi a cancerului, în schimb mortalitatea infantilă este ridicată. Mai ales în mediul rural unde trăieşte 46% din populaţie şi aproape 50% din copiii ţării, rata mortalităţii infantile în anul 2013 a fost de 10,4 la mia de copii, faţă de urban – 6,8 la mia de copii. Cauza este naşterea prematură, care apare în 10 la sută din sarcini. Factorii care stau la baza acestui fenomen ar fi stilul de viaţă, lipsa informaţiilor şi a atenţiei atribuite prevenţiei şi, nu în ultimul rând, sistemul de sănătate subfinanţat din România.



    In mediul rural, multe decese ar putea fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame şi copii, dotarea maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi cu echipamente medicale performante, acestea au fost concluziile dezbaterii intitulate Drepturile pacienţilor-între teorie şi practică”, organizată de către Fundaţia World Vision România în parteneriat cu Comisiile de Specialitate ale Senatului României. Cu această ocazie s-a lansat un apel la acţiune comună către toţi decidenţii din mediul politic şi instituţional pentru a găsi soluţii de îmbunătăţire a accesului la servicii medicale de calitate, mai ales pentru familiile vulnerabile din mediul rural. Organizatorii dezbaterii au dorit să analizeze cât de mare este decalajul între teorie şi practică, atunci când vorbim despre drepturile pacienţilor la servicii bune de sănătate.



    Fundaţia World Vision România lucrează, în special, în mediul rural, iar pentru copiii de aici există multe inegalităţi când vine vorba de accesarea serviciilor de bază, inclusiv cele medicale, după cum ne spune directorul executiv al fundaţiei, Daniela Buzducea: ” Într-un studiu pe care noi l-am publicat anul trecut şi care se numeşte “Bunăstarea copilului din mediul rural” am găsit unul din cinci copii cu vârstă de până la cinci ani care nu fusese la medic în ultimul an, deşi, aşa cum majoritatea dintre noi ştie, copiii au foarte mare nevoie să fie văzuţi de un medic, să fie vaccinaţi la timp, să fie monitorizaţi din punctul de vedere al creşterii şi dezvoltării. Dacă nu identificăm la timp eventualele probleme apărute la copii în creşterea şi dezvoltarea lor, intervenţiile ulterioare nu sunt doar mai costisitoare, din punct de vedere al bugetului sau al investiţiei pentru sănătate, dar sunt costisitoare şi pentru viaţa şi dezvoltarea copilului şi pentru potenţialul lui de a ajunge o persoană care să poată să contribuie din punct de vedere social şi economic.. Nu s-a făcut o investiţie serioasă în educaţia părinţilor pentru sănătatea copiilor lor, sunt în continuare foarte mulţi părinţi care nu ştiu că, indiferent dacă ei plătesc sau nu asigurări de sănătate, copiii au dreptul, conform legislaţiei româneşti, la servicii medicale de bază. De asemenea, gravidele au dreptul la îngrijire medicală, indiferent dacă sunt sau nu sunt asigurate. Vedem în ultima vreme un curent antivaccinare, din păcate. Ar trebui să ne punem foarte serios problema ca stat să construim o strategie mult mai bună de comunicare cu privire la importanţa vaccinării. Nu există niciun studiu solid care să justifice faptul că atât de mulţi părinţi îşi exprimă sau îşi exercită dreptul de a refuza să le fie vaccinaţi copiii.



    La dezbatere a fost prezent şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, medicul Vasile Ciurchea. Acesta a vorbit, printre altele, despre cardurile de sănătate care devin obligatorii de la 1 mai şi despre cheltuielile pentru tratamente în străinătate pentru care CNAS plăteşte aproximativ 70 de milioane de euro anual. Vasile Ciurchea a recunoscut însă că există multe localităţi în România unde nu există medici de familie. De exemplu, în Delta Dunării sunt doar trei medici: ” La nivel naţional, 300 de localităţi nu au medic de familie. Unele localităţi sunt foarte mici, altele mai mari. Sunt câteva localităţi în Vaslui, în Apuseni, în general în locuri mai greu accesibile sau zone mai defavorizate. Tocmai pentru a stimula prezenţa medicilor acolo, am revizuit sporurile acordate în rural şi prin noul contract-cadru avem un plus de 25% din medici din mediul rural care primesc un spor considerabil. Dacă ne referim la cei din Delta Dunării unde, într-adevăr, sunt condiţii speciale, acolo există un spor de 200%…Aceştia au un număr foarte mare de pacienţi. Un medic are cam 4500 de pacienţi…De aceea încercăm să discutăm cu autoritatile locale sau la nivel de judeţ să vină şi ei cu un spor în plus, astfel încât să determinăm medicii să se ducă acolo.”



    Tuberculoza este o boală care, depistată timpuriu şi tratată corespunzător, se vindecă. Din păcate, şi aici înregistrăm cele mai multe cazuri: unul din cinci europeni diagnosticaţi cu tuberculoză este din România. In fiecare zi, în România, trei persoane mor din cauza acestei boli. Netratarea bolii reprezintă o ameninţare şi la adresa celor din jur. Un singur bolnav de tuberculoză poate infecta până la 15 persoane pe an. Nevoia implicării autorităţilor locale în eradicarea tuberculozei prin finanţarea unor servicii gratuite de suport psihologic şi social pentru pacienţi a fost tema unei dezbateri organizată, recent, de Fundaţia Romanian Angel Appeal. Deja bolnavii de tuberculoză beneficiază în 4 spitale de pneumoftiziologie din ţară (Bucureşti, Bisericani, Baia Mare şi Leordeni) de servicii gratuite de consiliere psihologică şi socială, precum şi de sprijin financiar pentru susţinerea tratamentului. Este vorba de un proiect al Fundaţiei Romanian Angel Appeal demarat anul trecut prin care 1000 de pacienţi cu tuberculoză sunt ajutaţi să depăşească neplăcerile bolii. Iată ce ne-a declarat dr. Cristina Popa, medic la Institutul de pneumoftiziologie “Marius Nasta” din Bucureşti, unul dintre cele patru spitale care beneficiază de acest tip de servicii: ”218 pacienţi au fost înrolaţi în proiect şi s-au desfăşurat 163 de anchete sociale. De asemenea, 172 de persoane au beneficiat de sprijin financiar ceea ce înseamnă că pe perioada fiecarei luni de medicaţie corect administrată, pacienţii cu primit 100 de lei, iar 26 de bolnani au fost înscrişi la cursuri de formare profesională. Din totalul acestor 218 pacienţi, cei mai mulţi sunt bărbaţi. Observaţiile mele personale, vis a vis de derularea acestui program, este că, atunci când pacientul primeşte o abordare în echipă, va primi informaţii de calitate din mai multe puncte de vedere şi atunci şi calitatea actului medical va fi mai bun. Apoi există o comunicare directă şi deschisă între membrii echipei şi pacient. Aici am considerat că un factor foarte important este asistenta din sala de tratament care urmăreşte pacienţii, ceea ce a dus la acea încredere în serviciile medicale. Chiar dacă până acum am înregistrat doar doi pacienţi care au abandonat tratamentul din totalul de 218, mi se pare un rezultat foarte bun. Este vorba de un procent de 1 la sută, în condiţiile în care un Program Naţional de Control al Tuberculozei acceptă ca rată de abandon un maxim de 10%.”.



    Un pas important pe care România îl face în lupta cu tuberculoza este adoptarea de către Guvern a Strategiei Naţionale de Control al Tuberculozei pentru perioada 2015-2020. La fel de important este şi bugetul alocat strategiei – de 1,571 miliarde de lei.

  • Carduri pentru sistemul de sănătate din România

    Carduri pentru sistemul de sănătate din România

    Sute de mii de asiguraţi
    încă nu au intrat în posesia cardului, iar cei care se prezintă cu documentele
    aşteaptă zeci de minute ca acestea să fie activate. Vasile Ciurchea,
    preşedintele CNAS, a explicat că pot exista unele întârzieri în sistem cauzate
    de numărul mare de accesări pe secundă, peste 9 mii, şi a făcut apel la
    înţelegere şi calm în cazul problemelor inerente apărute la implementare.

    Gândit să optimizeze procesul de asistenţă medicală din România, sistemul cardului de sănătate, intrat în vigoare la începutul acestei luni, deocamdată a bulversat pe toată lumea. Sistemul informatic funcţionează cu dificultate, iar consultaţiile se prelungesc din cauza problemelor întâmpinate la activarea cardurilor. Vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, Sandra Alexiu, explică ce probleme au apărut:


    Pentru pacienţii care nu aveau cardurile activate operaţiunea de activare a cardului a fost extrem de mult îngreunată, la majoritatea chiar n-a mers. În ceea ce priveşte pacienţii care aveau deja cardul activat, o parte dintre ei au apărut cu eroare de card blocat şi la marea majoritate consultaţiile s-au făcut în timp foarte-foarte îndelungat. De la o consultaţie de 15 minute s-a ajuns la consultaţie de aproape o oră.



    Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea, spune, însă, că folosirea cardului de sănătate nu blochează sistemul informatic, ci doar crează o întârziere în răspuns şi estimează că toate probleme vor fi rezolvate în cel mult două săptămâni. Vasile Ciurchea:


    Vom folosi cardul, cu toate riscurile. Atâta timp cât noi oferim servicii şi cardul trebuie folosit. Va fi o perioadă în care sistemul va răspunde mai încet, furnizorii sunt nervoşi, pacienţii sunt, la fel, nervoşi, dar dacă înţeleg că primesc serviciile, dacă furnizorii înţeleg că acele servicii vor fi decontate, eu zic că lucrurile vor intra în normal într-un timp scurt, în două săptămâni nu cred că vor mai fi probleme.



    Serviciile medicale sunt acordate şi persoanelor care nu au intrat încă în posesia cardului de sănătate, a mai spus Vasile Ciurchea. Preşedintele CNAS a făcut apel la furnizorii de servicii medicale şi la pacienţi să înţeleagă importanţa introducerii acestui sistem şi să privească cu înţelegere şi calm eventualele probleme inerente apărute la implementare. Vasile Ciurchea:


    Ai card, îl foloseşti. Nu ai card, din diverse motive, ai nevoie de un serviciu medical, îl primeşti, iar acest serviciu medical va fi decontat. Copiii nu au nevoie de card pentru că li se oferă toate serviciile. La farmacie ai cardul, foloseşti cardul proprietarului reţetei sau al aparţinătorului. Nu ai cardul, sunt datele de pe buletin care trebuie să fie scrise de către cel care ridică reţeta.



    Vasile Ciurchea a adăugat că cei care încalcă aceste prevederi legale riscă sancţiuni, ce pornesc de la avertisment şi pot ajunge până la întreruperea contractului cu Casa de Asigurări.

  • Jurnal românesc – 4.05.2015

    Jurnal românesc – 4.05.2015

    Premierul Victor Ponta s-a întâlnit, la Doha, a doua
    etapă a turneului său în regiunea Golfului, cu înalţi oficiali din Qatar. Discuţiile au vizat, între altele,
    o posibilă implicare a părţii qatareze într-un parteneriat pentru
    restructurarea companiei aeriene române Tarom şi dezvoltarea
    Aeroportului Otopeni de la Bucureşti. Victor Ponta a anunţat, pe de altă parte,
    numirea unui ataşat comercial la Doha şi a unui alt ataşat care să se ocupe de
    românii care locuiesc sau de cei care au contracte de muncă în Qatar. Este prima vizita a unui premier român în această ţară de la stabilirea
    relaţiilor diplomatice bilaterale, în urmă cu 25 de ani. Turneul, care a
    început în Arabia Saudită, mai include vizite în Kuweit şi Emiratele Arabe Unite şi
    vizează o relansare a dialogului politic şi a relaţiilor economice ale României cu ţările din această regiune.




    În România,
    a devenit obligatoriu cardul de sănătate, orice prezenţă la medicul de familie,
    spital sau farmacie fiind decontată numai pe baza acestuia. Cei care nu şi-au
    ridicat încă documentul, trebuie să prezinte o adeverinţă specială de la Casa
    Naţionala de Asigurări de Sănătate. Potrivit datelor
    oficiale, până în prezent au fost distribuite peste 13,6 milioane de carduri de
    sănătate, însă aproximativ 500 de mii de asiguraţi nu au primit încă acest act.
    Medicii de familie s-au plâns în aceste zile că sistemul informatic nu este
    funcţional, va crea haos şi va genera nemulţumire în rândul pacienţilor.Persoanele neasigurate beneficiază de
    pachetul minim de servicii medicale, iar serviciile medicale de urgenţă se
    acordă fără a fi necesară folosirea cardului.




    Ministrul delegat
    pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a avut, duminică, în
    ultima zi a vizitei pe care a făcut-o în Israel, o întrevedere cu ministrul
    israelian pentru imigraţie şi absorbţie, Sofa Landver. În cadrul întrevederii,
    au fost discutate aspecte legate de comunitatea israelienilor originari din
    România, care reprezintă o punte de legătură solidă în cadrul dialogului dintre
    cele două state. Oficialul israelian a subliniat importanta contribuţie a
    evreilor originari din România în construcţia şi dezvoltarea Israelului şi a
    propus iniţierea unui proiect prin care limba română să fie studiată în şcolile
    din Israel. Angel Tîlvăr a solicitat, pe de altă parte, punctul de vedere al
    ministrului israelian cu privire la experienţa Israelului în legătură cu modul
    de organizare a unor manifestări internaţionale ce reunesc diaspora, evenimente
    similare Congresului Românilor de Pretutindeni, pe care autorităţile române
    intenţionează să îl organizeze în a doua parte a acestui an.




    2015 este ultimul an în care România mai poate absorbi
    fondurile europene alocate în perioada de programare 2007-2013. Procentual,
    Bucureştiul a atras 49% din fondurile structurale şi de coeziune şi peste 80%
    din banii europeni pentru dezvoltarea satelor. În ianuarie 2014, Comisia
    Europeană a avertizat Guvernul României că ţara va fi nevoită să încheie proiectele
    europene din bani de la bugetul de stat şi de la beneficiari dacă acestea nu
    vor fi finalizate până la sfârşitul anului 2015. De la 1 ianuarie
    2007, când ţara a aderat la UE, până la 31 martie 2015, România
    a primit în total 29,8 miliarde de euro de la bugetul UE şi a contribuit, la
    rândul ei, cu 11,35 miliarde de euro la bugetul comunitar, rezultând un plus de
    18,5 miliarde de euro în favoarea ţării.

  • Asistenţa medicală pentru cetăţenii străini

    Asistenţa medicală pentru cetăţenii străini

    După cum informează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cetăţenii străini cu domiciliul sau reşedinţa în România pot beneficia gratuit de servicii medicale la cabinete numai dacă se asigură la casele de asigurări de sănătate judeţene sau a Municipiului Bucureşti. Potrivit legislaţiei, cetăţenii străini care nu beneficiază de asigurarea medicală vor suporta contravaloarea serviciilor prestate.



    De asemenea, persoanele asigurate din statele cu care România a încheiat documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază de servicii medicale pe teritoriul României în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale. Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru membrii misiunilor diplomatice acreditate în România, pentru cetăţenii străini care se află temporar în ţară şi care nu solicită viza de lungă şedere, precum şi pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în România.



    Drepturile de asigurare încetează după trei luni de la ultima plată a contribuţiei la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Contribuţia lunară a cetăţenilor străini cu domiciliul sau reşedinţa în România se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a două salarii de bază minime brute pe ţară pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru, începând cu luna în care s-a facut solicitarea privind asigurarea socială de sănătate.



    Pe de altă parte, cetăţenii străini care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în România sunt obligaţi să achite contribuţia la fondul unic sub forma unei cote de 6,5% aplicată veniturilor impozabile realizate pe teritoriul României. În cazul cetăţenilor străini care solicită prelungirea dreptului de şedere, dar nu realizează venituri impozabile pe teritoriul României, contribuţia lunară la fondul de sănătate se calculează prin aplicarea cotei de 6,5% la valoarea unui salariu de bază minim brut pe ţară.



    În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Uniunii Europene aflaţi temporar în România, sunt în vigoare reglementările privind utilizarea cardului european de sănătate. Acesta permite asiguratului din ţara de provenienţă accesul la servicii medicale de urgenţă în alte state ale Uniunii Europene, fără să mai fie nevoie de încheierea unei asigurări private de sănătate. Însă, cardul nu dă dreptul posesorului să beneficieze de tratamente în străinătate pentru probleme de sănătate preexistente călătoriei.



    În încheiere, vă prezentăm câteva dintre tarifele practicate în România. O primă consultaţie acordată de medicul generalist costă echivalentul în moneda naţională a cca. 40 de euro, iar o a doua consultaţie la acelaşi medic – 20 de euro. O consultaţie la un medic specialist costă 60 de euro. O ecografie poate costa între 10 şi 20 de euro, o electrocardiogramă 10 euro, o radiografie 15 euro, iar deplasările medicilor la domiciliu costă 80 de euro. În încheiere, amintim că şi în România este funcţional numărul european pentru situaţii de urgenţă, 112, la care sunt conectaţi pompierii, poliţia, jandarmeria şi serviciul de ambulanţă

  • Jurnal românesc – 19.09.2014

    Jurnal românesc – 19.09.2014

    Elevii claselor I şi a II-a vor studia după manuale vechi până la finalizarea licitaţiei privind noile manuale tiparite si digitale, a anuntat ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. Decizia a fost luata dupa ce primul-ministru Victor Ponta i-a solicitat ministrului de resort sa gaseasca o solutie temporara. Ponta a recunoscut că domeniile de care este nemulţumit în prezent sunt Educaţia şi Sănătatea. Lipsa manulalelor pentru elevii din clasele 1 si a II-a la inceputul anului şcolar 2014-2015 a marcat o premieră în învăţământul românesc.



    Asiguraţii cu vârste peste 18 ani din Bucureşti vor primi începând de vineri cardurile de sănătate, livrarea acestora fiind asigurată de Poşta Română. Conform înţelegerii dintre Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi Poşta Română, vor fi preluate în reţeaua poştală câte 6-700.000 de carduri pe zi, în cinci tranşe pentru fiecare judeţ. Din 22 septembrie va începe distribuirea cardului concomitent în mai multe judeţe. Poşta Română s-a obligat să distribuie cardurile în termen de 20 de zile de la recepţionarea lor. Cardul de sănătate va fi înmânat asiguratului în baza actului de identitate şi a semnăturii de primire.



    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni Bogdan Stanoevici a făcut joi şi vineri o vizită în Bulgaria. El s-a intalnit la Vidin şi Sofia cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din această tara şi cu reprezentantul Agenţiei de Stat pentru bulgarii din străinătate, Dimitar Vladimirov. Tot vineri, Bogdan Stanoevici discuta la Skopje cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Republica Macedonia.




    România este pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ce priveşte numărul persoanelor care au învăţat să facă afaceri în alte ţări. Aproximativ 250 de antreprenori români s-au dus în ultimii cinci ani în Marea Britanie, Germania, Franţa sau Olanda să înveţe cum să îşi conducă afacerea sau care sunt primii paşi pe care trebuie să îi urmeze ca să reziste pe piaţă. Oamenii de afaceri au beneficiat de instruire prin programul Erasmus pentru antreprenori, derulat din 2009 de Comisia Europeană. Potrivit unui raport al instituţiei, citat de Ziarul Financiar, pe primele locuri in UE se află Italia şi Spania.



    Copiii români care trăiesc în oraşul spaniol Villarobledo vor putea lectura cărţi în cadrul unei biblioteci ce va fi inaugurată sâmbătă. Biblioteca are 1.600 de volume, în mare parte cu titluri recomandate în bibliografia şcolară din România. La inaugurare vor participa episcopul ortodox al Spaniei şi Portugaliei, Preasfinţitul Timotei, scriitori români care trăiesc în Spania şi reprezentanţi ai Consulatului Român din Ciudad Real. Organizatorii acestui eveniment sunt Parohia ortodoxă română din Villarobledo şi Asociaţia Culturală România din inima mea Bistriţa, în parteneriat cu Radio România Cluj.

  • Ghid privind asistenţa medicală

    Ghidul privind asistenţa medicală cuprinde o serie de informaţii utile privind încheierea unei asigurări medicale pentru cetăţenii care călătoresc în diferite state, principalele norme de igienă care trebuie respectate şi recomandări pentru cetăţenii care decid să se deplaseze în străinătate pentru a urma un tratament medical.



    Ghidul privind asistenţa medicală a fost realizat de către Departamentul Consular din cadrul MAE, cu sprijinul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi în colaborare cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.

  • Reţeaua citostaticelor

    Reţeaua citostaticelor


    De aproximativ doi ani şi jumătate, bolnavii de cancer din România îşi găsesc cu mare dificultate medicamentele necesare. Mai precis, în urma atenţionărilor asociaţiilor de pacienţi, Ministerul Sănătăţii a fost nevoit să recunoască “discontinuităţi de aprovizionare” în cazul a peste 20 de citostatice, cei mai afectaţi fiind bolnavii de leucemie şi cei cu Limfom Hodgkin, dar nu numai ei. Cum s-a ajuns aici? Birocraţia nefuncţională, ar fi răspunsul, potrivit lui Vlad Mixich, jurnalist specializat pe probleme medicale pe site-ul “Hotnews.ro”: “Legea în România prevede asigurarea gratuită a tratamentului pentru bolnavii de cancer indiferent dacă bolnavii plătesc sau nu contribuţiile sociale de sănătate. Aici s-a ajuns din incapacitatea statului român de a finanţa serviciile pe care promite că le oferă şi, mai ales, din incapacitatea sa de a gestiona o problemă organizatorică. O bună parte din aceste medicamente sunt destul de ieftine, dar politica statului român este de a impune cel mai mic preţ din UE pentru medicamentele pe care le cumpără. Este un preţ impus producătorilor. Or, la acest preţ minim, distribuitorii de medicamente care activează în România nu sunt interesaţi să aducă aceste cistostatice în România pentru că nu obţin niciun fel de profit.”




    Pe lângă distribuitorii particulari, există, însă, şi o companie de stat însărcinată cu achiziţionarea şi distribuirea de medicamente, UNIFARM. Subfinanţaţă, UNIFARM a fost prinsă, la rândul său, în hăţişul birocratic. Spre supriza tuturor, la începutul anului, s-a aflat că, de fapt, în depozitele sale se aflau o parte din citostaticele care lipseau de pe piaţă. Dar, de ce nu ajungeau la spitale şi la pacienţi? Vlad Mixich: Iadul birocratic şi-a spus din nou cuvântul. UNIFARM-ul susţine că a anunţat managerii de spitale de existenţa acestor medicamente. La rândul lor, managerii spun că au solicitat ministerului obţinerea acestor citostatice, semnalând periodic absenţa lor. Cert este că UNIFARM declară că ei nu pot împărţi aceste medicamente spitalelor, iar spitalele spun că, deşi au anunţat lipsa lor, nimeni nu le aduce citostaticele. Directorii de spitale nu puteau achiziţiona medicamentele din depozitele UNIFARM pentru că CNAS (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate) decontează spitalelor banii pentru aceste medicamente cam la 200 de zile după achiziţionarea lor. Or UNIFARM dorea plata cu banii jos de la spitale. Astfel, medicamentele, deşi erau în depozitele UNIFARM, nu puteau ajunge la pacienţi.”




    În timp ce spitalele, casele de asigurări şi UNIFARMUL se luptă cu birocraţia, bolnavii se luptă cu un duşman mult mai nemilos: cancerul. Drept pentru care, au lăsat autorităţile pe seama birocraţiei create de ei şi au început să caute singuri soluţii. Una dintre ele este reţeaua citostaticelor”, denumită aşa de jurnalistul care a prezentat-o pentru prima dată opiniei publice: Vlad Mixich: Reţeaua funcţionează foarte simplu. Există un site www.medicamente-lipsa.ro pe care oricine are nevoie de aceste medicamente poate intra. Acolo consultă o listă care este actualizată periodic. Dacă îşi găseşte medicamentul pe acea listă, completează un formular care ajunge la administratorii acestui site. Medicamentul respectiv este solicitat prin reţeaua de voluntari — sunt câteva sute — care există în fiecare ţară din UE. Ei merg şi caută medicamentele la farmaciile din oraşul european unde locuiesc. Dacă-l găsesc, anunţă administratorii site-ului, pacientul este, la rândul lui, anunţat. Când pacientul îşi dă acordul, voluntarul merge şi-l cumpără cu banii lui pe baza reţetei primite de la pacientul din România. Medicamentul este trimis fie cu avionul, fie prin poştă, fie prin autocar. Odată ajuns la pacient, medicamentul este plătit de pacient, iar banii ajung din nou la voluntarul care l-a cumpărat.”




    Pe site-ul reţelei sunt deja înscrişi sute de persoane. Voluntarii din reţeaua citostaticelor se află, în mare parte, în UE, căci legislaţia de aici prevede posibilitatea ca în orice farmacie din Uniune să se poată elibera medicamente pe baza unei reţete eliberate în oricare alt stat-membru.




    Cristian Cojocaru, diagnosticat cu limfom Hodgkin, este membru în reţeaua citostaticelor, la care a ajuns după ce a apelat, fără succes, la diverse asociaţii şi după ce şi-a căutat medicamentele pe internet, contactând chiar firmele producătoare din Japonia şi SUA. Cristian Cojocaru: “În România nu am căutat foarte mult timp, pentru că am ştiut de la bun început că nu există. M-am descurcat destul de repede. Am avut acces la internet, la telefonia internaţională… La un moment dat, am sunat la toate farmaciile din Debrecen, Ungaria, unde mi-ar fi fost foarte uşor să ajung ca să-mi iau tot setul de medicamente. Este foarte important să nu începi tratamentul până nu ai tot setul de medicamente. Dar ăsta a fost cazul meu. Dacă ne gândim la o mamă care locuieşte, de pildă, într-o comună din Galaţi, unde iarna mai rămâi şi-nzăpezit, cu siguranţă ea nu ar fi ajuns să-şi procure medicamentele.”




    Aşadar, chiar şi cu ajutorul reţelei, medicamentele nu pot ajunge decât la bolnavii care au anumite facilităţi. Dar şi pentru aceştia căutările care pot dura luni de zile le încetineşte tratamentul. Guvernul a luat, la sfârşitul lunii trecute, o decizie menită să deblocheze criza: Ministerul Sănătăţii a împrumutat 800.000 de euro de la Trezorerie, bani care vor merge la compania naţională UNIFARM pentru achiziţionarea în avans a medicamentelor oncologice. Cristian Cojocaru nu-şi pune, însă, prea multe speranţe în această hotărâre: Medicamentele deja le-am comandat pe aceeaşi filieră. Le voi avea săptămâna viitoare, iar peste două săptămâni încep tratamentul. Să fim serioşi! Lucrurile nu se pot schimba de pe o zi pe alta. Medicamentele trebuie să le găseşti în momentul în care ai nevoie de ele, nu peste o săptămână sau peste o lună.”




    Până când citostaticele vor ajunge în farmaciile spitalelor, Ministerul Sănătăţii anunţă diverse intenţii lăudabile. Se doreşte regândirea programului naţional, cu accent pe partea de educaţie, prevenţie primară şi depistare precoce a bolii, dar şi realizarea unui registru naţional având ca scop creşterea echităţii în accesul la servicii de diagnostic şi tratament.