Festivalul internațional de colinde „O, ce veste minunată” reunește la Dorohoi, în cea de-a III-a ediție, colindători din Republica Moldova, Ucraina și România (evenimentul este organizat de Asociația „Ținutul de Sus” în memoria preotului inițiator Constantin Muha, fost director al Seminarului Sf.Ioan Iacob, Dorohoi).
Interviu cu prof. Eugenia Cimborovici Teodoreanu, preşedinte fondator al Fundaţiei Civice Raionale „Gheorghe Asachi” din Herţa, Regiunea Cernăuți, Ucraina, partener al evenimentului.
În perioada 21-24 noiembrie, vizitatorii au avut acces la o gamă largă de pachete promoționale, reduceri exclusive și idei de vacanță pentru toate gusturile și bugetele.
Consiliul Județean Neamț a fost prezent împreună cu partenerii săi, Primăria Orașului Târgu Neamț și Organizația de Management a Destinației Piatra Neamț „Hai la Piatra”. Mona Ţigănuş, şef Serviciu Turism Consiliul Judeţean Neamţ:
„Ne dorim foarte mult să promovăm bogăția de resurse a județului nostru în mediul online, dar și aici fizic, la Târgul de Turism. Ca de fiecare dată, venim cu lucruri noi. De această dată am adus la București, la Romexpo, Neamțul pitoresc și istoric. Este o tematică pe care am propus-o pentru a fi nominalizată ca destinația anului 2024. A fost foarte votată de public și apreciată.
De această dată, la Romexpo am adus astăzi, de exemplu, șezătoarea de la Borlești, unde colegele noastre cos ii chiar în fața vizitatorilor, iar vizitatorii pot participa la această activitate, dacă le face plăcere. Avem alături de noi pe meșterul popular Ionela Lungu, care realizează personajele lui Ion Creangă, modelându-le în lut și prezintă obiecte tradiționale realizate din lemn prin sculptură.”
Ionela Lungu, meșter popular, mereu pregătită să povestească despre personajele lui Ion Creangă, spune că turiștii au fost foarte receptivi.
„Am venit cu Păcală, cu Moș Ion Roată, cu boțurile de humă modelate în căușul palmelor. Am fost invitată la acest târg de turism să reprezint județul Neamț ca meșter popular.
Mi-am dat seama că și poveștile pot fi ca niște ambasadori ai zonei Neamț, pentru că orice trecător prin stand, și nu neapărat dintre români, chiar și străinii care au mai venit din standurile vecine, Bulgaria, India, Turcia, s-au oprit și m-au întrebat ce-i cu ele, fiindcă sunt foarte simpatice.
Mi-a plăcut această reacție a lor, dar le-am spus că, de fapt, deși sunt personaje din povești, fiindcă eu stau la două case de casa lui Ion Creangă și seamănă cumva cu megieșii mei, de fapt, toate aceste personaje suntem noi, românii.
La un moment dat, noi am fost ba Dănilă Prepeleac, ba Tușa Mărioara. Prin rotație, am trecut toți prin faptele enumerate de povestitor în poveștile lui.”
Ana Voican se ocupă de turismul activ în România și de organizarea evenimentelor pe aceste segment. Aflăm, astfel, că România este o destinație foarte ofertantă din acest punct de vedere, prin diversitatea sa geografică extraordinară. Mai mult decât atât, putem cunoaște România activă pe tot parcursul anului.
„Oricând îți dorești, ai ce să faci și de unde să alegi. Zonele către care poți să te duci sunt foarte ofertante în acest sens. Iarna mergem pe varianta de sporturi pe zăpadă, dar nu doar atât. Până să dea zăpada, putem încă să alegem ture pe bicicletă în Dealul Mare, spre exemplu, aproape de București, unde putem să vizităm crame. Putem alege un traseu ușor, de 20 de km, cu o diferență de nivel de 200 de metri, deci, potrivit atât pentru adulți, cât și pentru copii. Vom vizita obiective ale zonei, dar putem să ne oprim și la crame, să degustăm, să ne bucurăm de brunch-uri și de petreceri alături de prieteni și de familie.
Începând cu 1 decembrie se vor deschide pârtiile, deci începem skiul, snowboard-ul. Ne putem orienta către stațiuni de pe Valea Prahovei, însă și către Straja, Păltiniș, unde se organizează, de obicei, pe tot sezonul de iarnă, petreceri, concursuri foarte inedite, care se adresează tuturor consumatorilor de astfel de sporturi. Avem petreceri atât de ziua, cât și seara, pentru cei care doresc să se bucure noaptea de priveliștea pârtiilor.
În stațiunile noastre din România, ne putem bucura atât de tradiții, câr și de împodobitul bradului. Putem să ascultăm colinde, să-l primim pe Moș Crăciun, însă în timpul zilei putem să mergem în drumeții și să cunoaștem obiectivele zonei respective.”
Alina Roșoiu, manager de proiect al unei platforme de turism, ne prezintă câteva oferte tentante pentru sărbătorile de iarnă.
„Un hotel de trei stele din județul Vâlcea, mai exact în zona Băilor Olănești, oferă cazare cu toate cele trei mese incluse, cu petrecere pentru noaptea dintre ani, cu activități precum trasee în natură, muzică live. Tarifele sunt pentru toate buzunarele. Prețul pachetului pornește de la 1.500 lei (300 euro) pentru două persoane, două nopți și crește în funcție de numărul de nopți. Poate ajunge până la 1800 (360 euro) sau 2.000 lei (400 euro) camera dublă, cu totul inclus.
Ca o noutate, pentru că Revelionul este aproape și poate că unii dintre noi ne-am făcut alte planuri, dar vrem să mai încercăm și altceva, iată altă propunere. În zona Clisurii Dunării se organizează un Revelion pe rit vechi, cu tradiții sârbești, într-o pensiune de trei stele, cu foc de tabără, cu proțap, cu trasee pe Ciucaru Mare, cu activități precum un treasure hunt. Tarifele aici încep de la 3.900 lei (780 euro). La fel, totul este inclus, atât cazarea, cât și masa și petrecerea, evenimentul cu DJ, dansurile și diverse ateliere pe care unitatea de cazare le organizează pentru viitorii oaspeți.”
Dan Mirea, managerul Centrului de Cultură și Artă din Caraș Severin, a promovat tradițiile vechi, autentice.
„Spre deosebire de edițiile trecute, am încercat să îmbunătățim programul artistic și nu numai. Dacă la celelalte ediții am venit cu un program artistic diversificat și cu expoziția de la Herculane, în această ediție de toamnă, am adus și o expoziție unică în Banat. E vorba de 17 costume populare din Banatul Montan, ale muzeului din Caransebeș, costume de patrimoniu național, cu o vechime de peste 100 de ani. Ele sunt venite din toate zonele folclorice ale Banatului. Au fost un punct de atracție pentru standul nostru. Am avut foarte mulți vizitatori și, pe lângă această expoziție, am adus și doi specialiști de la muzeul din Caransebeș pentru a le putea explica celor care și-au dorit să cunoască istoria și valoarea tradițiilor din Banat despre aceste costume.”
Alături de standul Banatului Montan, stațiunea Băile Herculane s-a promovat printr-o expoziție inedită. Au fost prezentate cărți poștale vechi de peste 100 de ani, dar și articole de ziar și afișe vechi despre puterea tămăduitoare a apelor termale și a aerului bogat în ioni negativi.
En Rumanía, la Navidad, o Crăciun en rumano, como en casi todos los demás países, se celebra el 25 y el 26 de diciembre. Esta temporada es muy especial para los rumanos. Las largas celebraciones de Crăciun comienzan desde el 6 de diciembre, día de San Nicolás, seguido por el Día de Ignat cuando se mata el cerdo el 20 de diciembre, víspera de Navidad el 24, la Navidad el 25 de diciembre, víspera de Año Nuevo el 31 de diciembre, San Basilio el 1 de enero, Bobotează (Día de Reyes) el 6 de enero y Día de San Juan el 7 de enero. Por lo tanto, es obvio que los preparativos para esta temporada de fiestas pueden ser muy complicados. Las tradiciones rumanas de Navidad son muy diferentes de las de otros países. Orgullosos de su antigua tradición, los rumanos todavía han logrado mantener sus rituales paganos y leyendas vivas.
El gran abeto de Navidad, adornado con bolas de colores y luces es el punto central del mercado y a su pie se celebran conciertos al aire libre.
En Rumanía, unos días antes de Navidad, los niños empiezan a visitar cada casa cantando villancicos. Se ponen sus trajes tradicionales y cantan acompañados de la música de las campanillas. La ropa tradicional y los villancicos cambian de una zona a otra. El primer villancico que se canta en todos los hogares, es el de la puerta o ventana. Por este villancico se despiertan a los anfitriones, un ritual para dar la bienvenida a los villancicos que les traen las noticias del Nacimiento de Cristo.
Cada área de Rumanía tiene su forma específica de dar la bienvenida y celebrar la Navidad, pero se ve en cualquier lugar el árbol adornado, como un elemento de ceremonia muy importante. En algunas zonas, los regalos se abren en la presencia de Mos Craciun (Papá Noel) y en otras zonas, los regalos están toda la noche debajo del árbol de Navidad y en la mañana siguiente, los niños, los padres y abuelos, los abren y a la hora de comer, toda la familia está alrededor de una mesa llena de comida rica navideña, como sarmale o cozonac.
La mulţi ani! Gustul sărbătorilor cu urători, produse tradiționale și miros de sobă atrage și astăzi. Începând din 24 decembrie, casele românilor primesc cu brad împodobit, fie după ultima modă a decoraţiunilor de sărbători, fie, tradiţional, cu mere, nuci şi boabe de fasole uscată.
Trecem în revista câteva obiceiuri practicate în satele românești în perioada Crăciunului și Anului Nou, în zone în care tradiţia este păstrată cu sfinţenie.
Am vorbit întâi cu Pavel Berengea, conducătorul formaţiei Cununiţa, de la Ilva Mare, județul Bistriţa-Năsăud, după prezentarea unui moment de teatru popular la Muzeul naţional al satului Dimitrie Gusti, din Bucureşti: Am prezentat astăzi un obicei de la noi din zonă, Belciugarii sau Jocul caprei, dar Belciugarii se numește din moși-strămoși, unde este o reeditare a obiceiului nostru de iarnă și de vară, pentru că vara ocupația principală a locuitorilor nostri este creșterea oilor care merg la munte, în Munții Rodnei și toamna, după un timp, își aduc aminte de oile noastre și au făcut acest obicei. Merg în ajun de Crăciun pe la casele oamenilor și îi încântă cu acest frumos obicei, care este un obicei străvechi. Este ciobanul care dirijează toată această acțiune și păzește capele, apoi este un urs care vrea să atace caprele, dar sunt apărate de cioban și, bineînțeles, unul care cântă, un fluieraş, acuma noi avem un carinetist, un saxofonist, acuma e mai modern decât fluierul și noi avem acest obicei prezentat în toată țara, dar nu numai și la Paris, peste hotare. Un obicei foarte frumos, apreciat. Apreciat pentru ritmul frumos care îl deosebește de alte jocuri ale caprei din alte zone ale țării și care place, extraordinar ritmul acesta care se aude de la Belciugatele de la Ilva Mare. Avem 20 de membri ai formației, belciugari şi colindătoare, care de care mai frumoși, îmbrăcaţi frumos în straie bătrânești. Şi ne place să prezentăm și să perpetuăm aceste porturi, tradițiile și obiceiurile. (Capra 13 sec)
La Tulcea, răsună urările cetei de Moşoaie, strigate în ritmuri marcate de zgomotul clopoţeilor stârniţi de mersul săltat al urătorilor, mascaţi cu capete făcute din dovleac pictat, menit să alunge spiritele rele. Vine cu detalii profesor maistru Ion Trandafir, îndrumătorul mai în vârstă al cetei de urători: Moşoaiele, în Luncaviţa de Tulcea, au o mare importanţă, începând de la sfântul Neculai şi până la Bobotează, la Luncaviţa sunt tradiţiile luncăviţene, Moşoaiele. Aceste Moşoaie au o costumaţie specifică, care în seara de ajun vesteşte gospodarul şi alungă spiritele rele, să rămână curtea curată, Crăciunul când vine să vină fără spirite rele. Gospodarii, când aud clopotele, atunci au poarta deschisă. Dacă o gazdă nu primeşte o ceată de colindători, atunci nu se simte mulţumită că vine Crăciunul. Vin o ceată, două, trei. Sunt foarte multe cete. Iar la Sărbătoarea Moşoaielor Luncaviţa vin aproape 50, de asta le şi spune Sărbătoarea Moşoaielor.
Şi cum în zonă trăiesc şi mulţi turci şi tătari, de Sărbătoarea Moşoaielor se spune că turcii le primesc pe Moşoaie în case, iar românii fac baclavale.
În Transilvania, pregătirile de Crăciun încep încă de pe 15 noiembrie, dată la care începe Postul Crăciunului. De acum încolo, munca la câmp era încheiată, oamenii nu mai mănâncă deloc carne, iar femeile se întâlnesc la şezători pentru a ţese straiele de sărbătoare. Îmbrăcată tradiţional în straie bogat brodate, Maria Ana Mariş, din zona Clujului ne-a povestit: Se colindă de Naşterea Mântuitorului şi avem şi colinde precreştine, Colindatul Junilor, Ceata Junilor şi colindele specifice zonei noastre, că la noi nu se maschează, nu se costumează, se îmbracă doar în costume tradiţionale. Cu mare drag se aşteaptă şi se primesc colindătorii.
De Anul Nou, în gospodăriile tradiţionale, dar chiar şi în oraşe, se păstrează obiceiul cetelor ce merg din casă în casă, respectiv pe străzi, urmând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri, păstrate peste timp.
În satele bucovinene se obişnuieşte ca mascaţii să umble într-o ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc.
Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un ursar, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul puiului de urs). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.
În prima zi a noului an, se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători, pe timpul sărbătorilor, vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine.
Șeful Administrației Regionale de Stat Cernăuți, Ruslan Zaparaniuk, s-a întâlnit cu președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, notează BucPress. Cei doi oficiali au discutat despre modalitățile de a rezolva problema cozilor de camioane de la granița ucraineano-română și au luat în considerare posibilitatea optimizării trecerii camioanelor la punctul de control Porubne-Siret. Atacurile aeriene asupra infrastructurii ucrainene influențează negativ funcționarea punctelor de control. Din cauza lor sunt afectate mijloacele tehnice și dispozitivele responsabile de controlul mașinilor la trecerea frontierei”, a subliniat Ruslan Zaparaniuk. Pentru a rezolva problema cozilor, se planifică sporirea numărului de lucrători la punctul de control. De asemenea, Zaparaniuk și Flutur au convenit asupra organizării unei întâlniri în timpul căreia se va discuta despre perspectivele deschiderii punctului de control Bila Krînîțea-Climăuți.
Guvernul de la București a aprobat, luni, un memorandum care vizează negocierea şi semnarea unui acord guvernamental România-Ungaria pentru racordarea a două drumuri expres, în vederea asigurării unui trafic rutier fluent între cele două ţări. Potrivit unui comunicat de presă, prin actul normativ aprobat, se creează condiţiile necesare asigurării unei legături directe prin racordarea drumului expres Salonta (frontiera de stat de pe teritoriul României) cu drumul expres Bekescsaba – Mehkerek (frontiera de stat de pe teritoriul Ungariei). În baza acordului, se va înfiinţa un grup de lucru la nivel de experţi care se va reuni alternativ, pe teritoriile celor două state. La reuniunea grupului pot participa specialişti în domeniul proiectării, construirii, întreţinerii şi managementului de drumuri şi poduri. Autorităţile competente în implementarea acordului sunt Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, pentru partea română, şi Ministerul condus de ministrul însărcinat cu activitatea de Transport, pentru partea ungară.
Reprezentanţii Ambasadei şi ai Consulatului General de la Madrid au participat, săptămâna trecută, la invitaţia bisericilor şi asociaţiilor de români, la spectacole de colinde tradiţionale care desăvârşesc atmosfera de Crăciun. La spectacolul oferit la Villanueva de la Canada, pe 17 decembrie, de copiii români îndrumaţi de preotul Ciprian Vasile Chidu au participat inclusiv primarul localităţii şi mai mulţi consilieri locali, iar pe 18 decembrie, la Getafe, 11 grupuri de colindători din diferite parohii de pe plan local au încântat publicul numeros prezent la Festivalul de colinde şi datini de Crăciun Bun eşti, Doamne, bun!ˮ, ediţia a 10-a. Totodată, la sediul Consulatului General de la Madrid şi al misiunii diplomatice, gazdele au primit colindul Ansamblului Someşul şi al Ansamblului Bisericii şi Corului Rapsozii Dunării. Sărbătoarea Naşterii Domnului să ne inspire să fim mai buni unii cu ceilalţi, să fim mai uniţi ca şi comunitate şi să promovăm împreună minunatele datini româneşti, deoarece un popor este puternic atunci când are tradiţii, a declarat ambasadorul George Bologan, în cuvântul de bun-venit adresat colindătorilor. Şi în perioada 20-22 decembrie, sunt așteptați colindători la sediul Ambasadei României în Spania.
Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția organizează, până pe 8 ianuarie 2023, expoziția de pictură Călătorie imaginară a artistei Manuela Holban, informează ICR. Expoziția cuprinde lucrări de pictură din creația recentă a artistei, cu referiri la elemente vizuale prezente în pictura renascentistă și barocă, interpretate în manieră personală. Manuela Holban s-a născut și a studiat în România. În prezent, trăiește și lucrează în Statele Unite și în Israel. În picturile sale, artista include referințe culturale din istoria artei universale, în special din Renaștere și Baroc. Este reprezentată de Gallery Chiz din Pittsburgh, Pierogi 2000 din New York, Muse Gallery din Columbus și Maria Pestana, Madrid. Potrivit curatorului Roxana Martin, picturile Manuelei Holban sunt opere de artă senzuale, misterioase, evocatoare. Imaginile ei vorbesc despre secrete ascunse, despre emoții private, poate și despre durere. Trebuie să te întrebi ce se află în spatele măștilor, ce se reflectă, cu adevărat, în oglinziˮ. În această iluzie în care Holban ne transportă, mai spune Roxana Martin, totul va dispărea din nou, pe măsură ce felinarul magic se estompează, lăsând pentru noi o lume a umbrelor atemporale.
Pandemia
nu a dejucat planurile de Crăciun, de anul acesta, ale românilor! Aflată într-o
situație epidemiologică fericită – cu număr mic de infectări sau decese zilnice
cauzate de noul coronavirus – România s-a putut bucura în tihnă de una din cele
mai așteptate și frumoase sărbători religioase creștine ale anului. Perioadă,
prin tradiție, de bucurie și lumină, Crăciunul a fost sărbătorit atât în
stradă, de cetele de colindători care au vestit nașterea lui Iisus Hristos, cât
și în biserici, prin Sfintele Liturghii oficiate. Ori acasă, cu brad împodobit,
cu daruri din partea lui Moș Crăciun și cu mese festive îmbelșugate cel mai
adesea în cerc restrâns – cu familia și prietenii.
S-au deschis și numeroase
pârtii de schi, astfel că, pentru iubitorii sporturilor de iarnă, zilele libere
de Crăciun au fost un bun prilej de a le practica. Poiana Braşov, din Carpații
Meridionali, este unul din punctele de atracţie! Turiştii au luat cu asalt
zona, iar gradul de ocupare al staţiunii este aproape la capacitate maximă, mai
ales că zăpada pe pârtie este numai bună.
La mare căutare a fost și regiunea
Bucovinei, din nord-estul țării, o destinaţie de top pentru petrecerea
Crăciunului, proprietarii de pensiuni și hoteluri oferindu-le turiştilor
spectacole de datini şi obiceiuri sau ieşiri în natură, într-un
peisaj de basm.
Ca de obicei, de Crăciun nu au lipsit nici urările adresate
românilor de politicieni, care au făcut apel la generozitate, la a nu uita
tradiţiile sau pe cei nevoiaşi.
Nu a fost trecută cu vederea nici criza
sanitară şi nevoia de responsabilitate în această perioadă. Astfel, în mesajul
său de Crăciun, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre spiritul acestei
sărbători, la finalul unui an dificil.
Premierul Nicolae Ciucă a subliniat că
responsabilitatea cu care românii vor înţelege să petreacă este poate cel mai
frumos dar oferit celorlalţi.
Sărbătoarea Crăciunului ne îndeamnă pe toţi să
fim darnici– a spus și patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române. În
mesajul său, acesta a subliniat şi că românii ar trebui să se gândească mai
mult la copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă, în străinătate.
Majestatea
Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, şi soțul său, Principele Radu, s-au
aflat la domeniul regal de la Săvârşin, unde au pregătit și oferit 300
de pachete cu cadouri familiilor aflate în nevoie şi oamenilor vârstnici sau
bolnavi din zonă. Totodată, întâmpinați de familia regală, colindători îmbrăcaţi
în straie tradiţionale au dat glas colindelor străvechi ale locului.
La Sighetu
Marmaţiei, în nordul României, la a 53-a ediţie a Festivalului datinilor şi obiceiurilor
de iarnă, o emblemă naţională, peste 400 de colindători şi urători au oferit
publicului – localnici și turiști – tot ce este mai reprezentativ în materie de
datini şi obiceiuri de Crăciun şi de Anul Nou: colinde, scenete religioase de
teatru popular, dansuri şi jocuri cu măşti.
Emisiunea Pauza Mare, numai la Radio România Internațional, vă prezintă câteva colinde în primă audiție, apoi îi felicităm pe sărbătoriții zilei, de Sfântul Ștefan: Ștefan Mardale și respectiv Nidal Ștefan Hamad și pentru că este a treia zi de Crăciun, continuăm să vă colindăm. Totul, între 11.05 și 12.00, rămâneți așadar cu noi, pe www.rri.ro. Audiție plăcută!
Sans égard pour la langue, la culture ou le fuseau horaire, la nuit qui marque le passage à la nouvelle année est un moment particulièrement festif pour tout un chacun. Que ce réveillon soit passé en famille, entre amis ou, tout simplement, à la belle étoile, il nen reste pas moins quil demeure toujours un moment privilégié, une occasion de faire la fête et de se réjouir. Dans certaines régions de Roumanie pourtant, les traditions anciennes gardent entier leur pouvoir de séduction, et se perpétuent de la sorte, de génération en génération, faisant fi de lacception moderne de lexpression « faire la fête ». Selon ce rituel, le repas de Nouvel An se rapproche de son acception sacrée. Sabina Ispas, directrice de lInstitut dethnographie et de folklore « Constantin Brăiloiu » de Bucarest, détaille au micro de Radio Roumanie :
« Le rituel du Nouvel An suit une série dactions de nature cérémoniale, bien que festives. Prenons le rituel de la « sorcova », très prisé par les petits, qui vont souhaiter, à laide dun rameau fleuri, utilisé en guise de baguette magique, le bonheur à leurs proches, en prononçant une sorte dincantation versifié, dont les vers sont hérités de génération en génération. Même chose au sujet de la cérémonie du Pluguşor, pratiquée par les jeunes hommes mariés du village, avec sa version pour les enfants, qui se déplacent en groupe, de foyer en foyer, pour prononcer des vœux, censés assurer la protection du foyer et de ses hôtes, et la richesse de la récolte au printemps. Ces rituels font partie de la famille de ce que lon appelle les « colinde » (cantiques populaires), censés chasser la peur, la malédiction et le péché, et qui, dans certaines régions, ne prennent fin que le 7 janvier, à la Saint Jean. »
Dans certaines régions reculées, à la campagne notamment, les gens croient encore dans les vertus particulières du jour de lAn, perçu comme un moment qui permet un accès plus aisé au divin, au miracle, à lau-delà. Et, en effet, selon la tradition, il sagit dun moment charnière, dun temps suspendu, chargé de pouvoirs magiques, aussi bien pour lindividu, que pour la communauté dans son entièreté. Sabina Ispas :
« Pour les gens, lors des fêtes de Noël et du Nouvel An vécues dans la tradition, cest comme si les cieux souvraient. Cela renvoie au concept de théophanie, selon lequel la volonté divine se manifeste, devient compréhensible et accessible. A ce moment, le divin descend sur terre, se répand, se fait connaître aux êtres humains. Ce sont des instants particuliers, lors desquels les hommes peuvent connaître la volonté divine, ce que présage la nouvelle année, qui vient de commencer. Les gens perçoivent cela non pas comme une sorte de sorcellerie ou de magie, mais véritablement comme un message qui leur est transmis par Dieu lui-même, et qui leur devient accessible, lisible et compréhensible. »
Si de nos jours lon chasse lannée qui vient de sachever à coups de feux dartifices, cétait par le bruit des fouets qui claquaient, maniés adroitement par les jeunes des villages, que lon chassait autrefois lannée qui brulait ses derniers feux. Les cris aigus que lon entendait à loccasion avaient par ailleurs pour fonction de rétablir, pour lannée qui venait de commencer, les rapports déquilibre entre les hommes. Delia Şuiogan, ethnologue à lUniversité de Nord de Baia Mare :
« Une coutume bien suivie autrefois était de produire ces cris aigus que lon entendait de loin, à travers le village. Cette coutume visait les jeunes filles et les jeunes hommes en âge de se marier, et qui ne létaient pas encore. Daucuns pensaient que ce rituel avait pour objectif de tourner en ridicule, voire de punir ces jeunes gens qui tardaient à prendre leurs responsabilités. Il nen est rien. Mais il sagit en effet dun rituel censé les pousser à prendre leurs responsabilités. Car, dans les communautés traditionnelles, il fallait se ranger à temps. Sécarter du chemin tracé signifiait mettre en danger la communauté dans ses fondamentaux. Il sagit donc dun rituel voué à défendre la communauté. Toujours au Nouvel An, lon remarque le rituel du pardon universel. Ceux qui sétaient disputés devraient se pardonner, en se serrant les mains au-dessus du pain béni à Noël. Au fait, il sagit de rituels qui témoignent dun désir de concorde, de faire la paix, de rétablir lunité de la communauté. Par lintention qui les sous-tende, il sagit dactes éminemment positifs et, au demeurant, très beaux dans leur expression. »
Quoi quil en soit, les cérémonies qui accompagnent le passage dune année à lautre ont un double rôle. Il sagit tout dabord, en quelque sorte, d« enterrer » lannée qui vient de sachever, ensuite de fêter la naissance de la nouvelle, de léternel recommencement. Les masques quenfilent les joueurs des « colinde » protègent de laction des esprits maléfiques. Danciennes « colinde » renvoient par ailleurs à des rituels de fertilité ancestraux. En Bucovine, les jeunes gens qui vont chanter les « colinde », se déplaçant de maison en maison, vont dabord enfiler des costumes représentant des personnages ou des créatures fantastiques. Parfois les villageois les suivent et forment ensemble une sorte de cortège de carnaval, qui passe au milieu du village, avant de sarrêter aux portes pour chanter les « colinde ». Et le cortège se pare alors dun air joyeux, parfois loufoque, sinon carrément exubérant.
Certes, fin 2020, les cortèges de Nouvel An seront sans doute bien moins étoffés que de coutume, pandémie oblige. Il nen reste pas moins que les ressorts intimes de ces traditions millénaires vont demeurer les mêmes. Pourvu que ça dure.
Centrul nostru a avut bucuria să organizeze marți, 15 decembrie,
evenimentul intitulat Un Crăciun magic în online, alături de copiii de la
Centrul de zi Sf. Muceniță Sofia din București.
Astfel, o parte dintre copiii Centrului, coordonați de doamna Laura Irimia
și de doamna profesoară de muzică Lucica Vâlcan, au participat la activitățile
propuse în cadrul evenimentului, sărbătorind acest moment prin poezii și
colinde de Crăciun. Colegii lor au participat la eveniment de acasă,
interacționând cu noi prin intermediul platformei Zoom.
În prima parte a evenimentului, copiii au făcut împreună o călătorie
virtuală prin Europa, aflând realități despre modul în care este celebrat
Crăciunul în alte țări.
În cea de-a doua parte a evenimentului, cu toții au interpretat colinde de
Crăciun, intrând astfel în atmosfera magică a acestei sfinte sărbători.
Moș Crăciun, auzind cât de cuminți și talentați au fost copiii de la
Centrul de Zi Sf. Muceniță Sofia și-a trimis mesagerii pentru a-i răsplăti cu
cadouri.
Colaj de obiceiuri de iarnă – Concurs de promovare a tradițiilor și
obiceiurilor românești în comunități istorice din vecinătate, organizat de
Institutul Cultural Român – prin Compartimentul Comunități Istorice.
Interviu cu Vlad Condrea, expert ICR în cadrul Compartimentului Comunităţi Istorice, coordonator al proiectului.
La data de 6 decembrie, credincioșii au sărbătorit Ziua Sfântului Nicolae
întreaga lume. Iar de la sfântul Nicolae sau Nikolas la Santa Claus, numele
anglo-american al lui Moş Crăciun nu a fost decât un pas şi mult marketing.
Aşa că nu e de mirare că în luna decembrie, majoritatea românilor se
pregătesc să îi primească pe Moş Nicolae şi Moş Crăciun. Dacă la sate obiceiurile
de Crăciun sunt păstrate cu
sfinţenie, cetele de colindători umplănd uliţele satelor, la oraş, târgurile de profil, dar şi alte
iniţiative completează atmosfera de sărbătoare.
Aşa că am pornit şi noi, hai hui, prin ţară ca să descoperim ce ni s-a pregătit.
La Muzeul Naţional al Ţăranului
din Bucureşti, ne-a primit Oana Otilia Constantin, muzeograf Bine că anul acesta aţi revenit la târgul nostru de Sf. Nicolae. Am
sărbătorit 24 de ani, am crescut, dar în suflet am rămas aceiaşi copii, dornici
să primim în ghetuţe un cadou de la Moş Nicolae. Tocmai de aceea i-am invitat
pe meşterii din toată ţara să ne spună poveştile de peste an, să ne încânte cu
obiectele meşteşugărite de dumnealor şi să ne aducă un strop de ţară din zona
lor.
Au fost numeroşi copii care s-au bucurat de faptul că în târg au găsit
turtă dulce, dar şi cozonaci, halviţă, iar pentru cei mai mari s-au găsit şi
câteva lucruri mai de suflet: prăjituri de casă, cozonac aburind, o sticlă mică
de ţuică să ne încălzească în zilele friguroase. Tocmai de aceea ne bucurăm că
anul acesta am reuşit să mai creştem puţin, iar la anul, dacă vom fi cuminţi,
sigur că Moşul va veni odată cu târgul organizat în preajma sărbătorii de sf.
Nicolae.
Şi Aradul e pregătit de sărbătoare, după cum ne-a spus Doru Nardea, şef
sector circulaţie al companiei de transport public Avem un tramvai care
circulă în fiecare an în perioada sărbătorilor de iarnă. E o tradiţie începută
în 1997. Circulă în fiecare an odată cu aprinderea luminiţelor de sărbători în
faţa Palatului Administrativ, din data de 5, din ajunul lui Moş Nicolae. Anul
acesta va circula până în data de 29 decembrie. Are un program care asigură
transportul copiilor de dimineaţă de la ora 8, până seara târziu.
În perioada
asta avem foarte multe comenzi, foarte multe grupuri de copii îl folosesc
pentru a sărbători Crăciunul sau Moş Nicolae, îşi dau cadourile în tramvai, se
aud cântece, toată lumea este bine dispusă, copiii sunt foarte fericiţi, avem
grupuri care vin din tot judeţul în perioada asta. Iar după ora 16.00, circulă
pe traseele din oraş, tot în regim de transport gratuit pentru toată lumea. E o
iniţiativă bună care bucură foarte mult copiii. Este foarte colorat şi bine
luminat, se vede foarte bine de la mare distanţă când vine!
Şi la Cluj-Napoca circulă pânã în 30 decembrie un tramvai al moşului, gătit
de sărbătoare, cu ghirlande de luminiţe, iar preţul unui bilet este cel uzual.
Aici şi Moşul călătoreşte cu tramvaiul între orele 16:00-19:00 şi ascultă dorinţele
copiilor, ascultănd cu poezii şi împărţind dulciuri celor mici.
Şi la Bistriţa-Năsăud există această tradiţie, a trenului lui Moş Crăciun,
încă din 2015. Trenul care circulă aici are o capacitate de 140 de locuri pe
scaune şi spaţii largi în care copiii se pot desfăşura în voie, facându-şi poze
cu Moşul, mărturisindu-i dorinţele şi fredonând alaturi de el cântece specifice
sărbătorilor de iarnă.
În zonele rurale, obiceiurile străbune au multă culoare. Am descoperit
căteva pe uliţele Muzeului naţional al satului Dimitrie Gusti, din Bucureşti.
Din 6 decembrie până pe 6 ianuarie,
la Luncaviţa, în judeţul Tulcea pornesc cetele de Moşoaie. Am
aflat povestea lor de la profesorul Marcu Trandafir : Acest obicei
este o tradiţie locală de la Luncaviţa de Tulcea. Eu mă ocup de acest ansamblu
de când eram copil. Pe 6 decembrie se face deschiderea sărbătorilor de iarnă,
la noi, la Luncaviţa de sus, de la sfântul Neculai. De atunci începem să
pregătim măştile. În seara de ajunul Crăciunului, se face o paradă la Luncaviţa.
Aici sunt doar 9 moşoaie, dar acolo avem 60 de Moşoaie, care ies în centru,
toată comunitatea vine şi le priveşte şi participă la aşa numita Sărbătoarea
Moşoaielor.
Aceste Moşoaie merg însoţite de un grup de colindători. Moşoaiele
vestesc prima dată gospodarul, care aşteaptă colindătorii, dar prima dată intră
în curte Moşoaiele, cu masca aceea şi o măciucă pe care o mai au, confecţionată
din papură, fiindcă la noi în Tulcea e zonă de papură, şi cu măştile alungă
spiritele rele, care poate sunt în casa gospodarului. Dacă nu reuşesc cu masca,
au măciuca din papură şi iau la bătaie spiritele rele, ca să vină cele bune.
Şi la Asău, în judeţul Bacău, spiritele rele sunt alungate cu mult zgomot,
după cum ne-a spus Florin Andrieş, venit la Bucureşti ca urs Jucăm în sunet de tobe, un ursar care
comandă ursul, specific zonei Moldovei. Ceata pleacă de la 10-15 persoane
minimum şi poate ajunge şi la 100-120 de persoane. La noi încă se practică
obiceiul. Astăzi, aici, la dvs. suntem 21 de persoane: 12 urşi, 3 tobe,
Moşneagul, Primarul. Dacă nu primesc colindătorii în ajun de anul nou, nu
alungă spiritele rele din casă.
Şi fiindcă v-am colindat şi de bine v-am urat, nu ne rămâne să adăugăm
decât: La mulţi ani!
Astăzi ajungem în
nordul ţării, unde se află una dintre cele mai pitoreşti şi pline de farmec
regiuni ale ţării, Maramureş. Regiunea
este recunoscută pentru tradițiile încă vii, la care turiștii pot lua parte
prin evenimente speciale. Totodată, veți găsi aici și pârtii amenajate în
staţiunile Cavnic și Borşa, potrivite atât pentru începători, cât şi pentru
avansaţi.
Vorbim despre ce
se întâmplă în Maramureș cu Dan Carpov, șeful Biroului de Informare Turistică
din cadrul Consiliului Județean Maramureș. Acesta ne-a menționat două mari
evenimente, la final de 2018. A zecea ediție a evenimentului Crăciun în
Maramureș, un festival care are loc în Muzeul Satului din Baia Mare. Apoi,
perioada de sărbători se va încheia în data de 27 decembrie, când are loc, la
Sighet, Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă Marmația. Astea ar fi
capetele de afiș. Două ediții frumoase și rotunde: a zecea și a cincizecea,
spune Dan Carpov: Crăciun în Maramureș, aflat la a zecea
ediție, presupune aducerea în urban a ruralului și a tradițiilor care definesc
Maramureșul. Putem să spunem că este un minifestival. Vor fi colindători din
zece primării, din toate țările Maramureșului, atât Maramureșul istoric, cât și
Țara Chioarului, Țara Codrului și Țara Lăpușului. Va fi un regal de tradiții,
de mâncare tradițională, de voie bună și, nu în ultimul rând, de costume
populare specifice iernii. Este un eveniment deschis. Este deja o tradiție să
vină și turiștii care sunt în acea perioadă în Maramureș. Sunt foarte mulți
care ne-au sunat pentru soluții de cazare și ne-au întrebat și despre
eveniment. Fiind la o ediție așa de frumoasă este un eveniment deja cunoscut.
Pentru ceilalți, este o surpriză plăcută. Vor fi alături de noi atât
colindătorii mai tineri cât și cei mai experimentați. Și Ansamblul Folcloric
Național Transilvania va oferi un spectacol, dar vor fi și coruri de copii din
diverse zone ale regiunii.
Vor fi, practic,
zece zile când se întâmplă lucruri frumoase în Maramureș, continuă Dan Carpov,
șeful Biroului de Informare Turistică din cadrul Consiliului Județean Maramureș.
În toată perioada 17-27 decembrie au loc foarte multe festivaluri și evenimente
cu privire la tradițiile de Crăciun. Pe 27 este Festivalul de Datini și de
Obiceiuri de Iarnă. Anul acesta se vor rotunji cei 50 de ani de existență. Este
un festival care se realizează fără întrerupere mereu în preajma datei de 27
decembrie. Este un moment național, mai ales că suntem în an centenar, în care
vor fi prezentate tradiții de Crăciun de peste tot din țară: Banat, Moldova,
Bucovina, Dobrogea, Oltenia, toată România. Toate zonele folclorice vor fi
reprezentate în Sighetul Marmației. Se desfășoară chiar în mijlocul orașului și
este o mare bucurie să vezi atâta lume care se prezintă în costume
tradiționale. Vor fi jocuri cu măști, obiceiuri de iarnă, colinde, de toate.
Există și anumite
trasee tematice pe care le puteți avea în vedere pentru un sejur de vis în Maramureș.
Dan Carpov: Circuitul bisericilor din lemn poate fi
făcut în oricare parte a anului. Evident că e mult mai frumos când vremea ține
cu noi și e mult mai cald, însă e senzațional să prinzi un Crăciun alb în
Maramureș. Am avut zăpadă pe parcursul mai multor ani, iar cine vizitează
aceste monumente va vedea că sunt biserici vii, unde se întâmplă evenimente de
Crăciun. Este foarte frumos, o atmosferă de familie, care te primește în rândul
ei ca pe un vechi prieten. Drumul verde este mai mult pentru vară, însă am
înlocuit bicicletele cu căruțe și sănii, care vor fi puse la dispoziția
vizitatorilor. Din 17 decembrie și până la sfârșitul anului vom îndruma turiștii
și spre astfel de activități.
Vă doriți, pe
lângă tradiții și obiceiuri, o vacanță activă? În Maramureș, se poate. Pentru ei am vești foarte bune. Deja s-au deschis oficial două pârtii
din Maramureș, urmează și a treia, cea din zona Borșei. În acest moment, avem
pârtia de la Cavnic care este deschisă și cu ajutorul naturii, dar și cu
ajutorul zăpezii artificiale. Deschiderea a avut loc pe 1 decembrie și vă pot
spune cu bucurie că am verificat chiar eu această pârtie și este în condiții
foarte bune. De asemenea, cei de la Șuior nu au întârziat să deschidă și ei
sezonul în perioada 7-9 decembrie. Urmează și Borșa.
Prețurile la
cazare, bineînțeles, variază foarte mult. De exemplu, la o pensiune retrasă, de
trei stele, veți plăti 250 de lei (55 de euro) de persoană pe noapte, pentru un
sejur de minim trei nopți, în care este inclusă demipensiunea și masa festivă.
Pentru o ofertă cât mai variată de cazare vă puteți adresa agențiilor de
turism, însă cu siguranță veți avea de unde alege, spune Dan Carpov, șeful
Biroului de Informare Turistică din cadrul Consiliului Județean Maramureș. Vă raportez cu bucurie o prezență mare în ceea ce privește soluțiile
de cazare. Pensiunile oferă pe lângă masa tradițională de Crăciun sau de Anul
Nou și o serie întreagă de evenimente. După ce vom face o deschidere oficială a
sezonului de Crăciun, pe 22 decembrie, lista se va completa cu multe
evenimente. Și mocănița de pe Valea Vaserului își așteaptă turiștii. Este în
topul atracțiilor turistice la nivelul României. Vor fi trenuri speciale pentru
sărbătorile de Crăciun și de Anul Nou, deci vor fi multe surprize frumoase.
Invitația a fost lansată. O ultimă recomandare, nu vă
lăsați camera foto acasă. Vă veți întoarce cu fotografii deosebite!
Orchestra de Cameră Radio şi Corul de Copii Radio aduc magia colindelor la Sala Radio, într-un concert de Crăciun pentru copii, programat duminică, 17 decembrie, de la ora 11:00, cu intrare liberă.
Inspirat deopotrivă de atmosfera Crăciunului şi de copilărie, programul îi va cuceri cu siguranţă pe cei mai mici spectatori: concertul va debuta cu Carnavalul animalelor, de C. Saint-Saëns, urmat de colinde româneşti şi de cântece tradiţionale de Crăciun din folclorul francez, ucrainian, venezuelean şi afro-american.
Două lucrări de William Mathias – Salvator Mundi – Be We Merry in This Feast, şi Welcome, Yule – se vor regăsi, de asemenea, pe afişul concertului, alături de Christmas Medley, în aranjamentul semnat de Ionel Tudor. La pupitrul dirijoral se va afla dirijorul Cristian Oroşanu, iar Corul de Copii Radio este pregătit de Voicu Popescu.
Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro.
Sărbătorile de iarnă petrecute în nordul
României, în Maramureş, au cu siguranţă un farmec aparte. Obiceiurile locale de
iarnă, atât de bine păstrate, îi fascinează pe turiştii români şi pe cei
străini deopotrivă. Dincolo de frumoasele porţi din lemn, îngropate în omăt,
gospodinele pregătesc bucatele tradiţionale atât de mult lăudate de cei care
le-au gustat.
Dintre multele evenimente organizate
de-a lungul anilor în Maramureş, am aflat de la Anuţa Pop,
directoarea Centrului Cultural şi Social din Vişeu de Sus că nu trebuie ratată
Noaptea Viflaiemurilor. Este un eveniment unic ce se
desfăşoară în România. Este vorba de aducerea în prim-plan a valorii tradiţiei
care se păstrează încă şi în prezent. Evenimentul demonstrează frumuseţea unui
obicei păstrat de secole în oraşul nostru. Găsim personaje biblice precum Iosif
şi Maria, îngeri, magi, păstori, cărora li se alătură şi personaje ca Moartea
şi dracii. Rolul celor din urmă nu este doar de a înfricoşa publicul. Dincolo
de caracterul spectacular, rolul este de a înfricoşa duhurile necurate,
făcându-le să se îndepărteze de gospodării şi de întreaga zonă. Deşi
Viflaiemul, ca piesă de teatru, se regăseşte şi în alte localităţi din
Maramureşul istoric, variante putând fi întâlnite şi în Transilvania, Moldova
şi Muntenia, Vişeu de Sus se deosebeşte printr-un accent pe caracterul
apotropaic: clopote imense purtate de draci, ajungând chiar şi la 70 de kg de
persoană. La Vişeu de Sus, fiecare biserică are un Viflaiem care o reprezintă,
tinerii etalând costume frumoase şi întrecându-se în interpretarea colindelor
specifice, ce pot fi auzite doar în acest context.
Evenimentul
începe la ora 22.30, în noaptea de Ajun, cu întâlnirea a 12 Viflaiemuri în
centrul oraşului. Veţi vedea, astfel, 350-400 de personaje. Întâlnirea va
continua cu un joc al dracilor şi al mascaţilor ce va cuprinde tot centrul
oraşului. Anuţa Pop spune că va urma o paradă şi colinde specifice
interpretate de fiecare trupă şi de toate trupele împreună. Maramureşul
este una dintre zonele în care Crăciunul şi sărbătorile de iarnă în general au
un farmec aparte şi profităm de această ocazie să lansăm o invitaţie. Încă
găsim colindători, cete de copii, îmbrăcaţi în costume tradiţionale, care vin
pe la porţile deschise, unde găsesc case luminate. Acesta este semnul primirii
colindătorilor care vin să vestească naşterea Mântuitorului. De asemenea, tot
ce înseamnă obiceiuri, mâncare tradiţională îmbie turiştii din ţară şi din
străinătate. Cei care vor fi alături de noi, vor putea intra puţin în ceea ce
înseamnă atmosfera tradiţiei păstrate şi perpetuate. Şi, bineînţeles, pentru că
suntem în Vişeu de Sus, nu putem să nu facem invitaţia la celebra mocăniţă de
pe Valea Vaserului. Şi acolo vizitatorii vor fi primiţi cu drag, cu obiceiuri
tradiţionale şi bucate moroşăneşti pe măsură. În fiecare zi, de dimineaţa până
după-amiaza târziu mocăniţele suflă şi urcă pe Valea Vaserului ducând sute de
turişti în inima muntelui acoperit deja cu zăpadă. Avem acum o iarnă aşa de
frumoasă cum de mulţi ani nu am mai avut. Iată un motiv în plus pentru a veni
aici, în mijlocul nostru.
În Maramureş veţi putea admira şi renumitele biserici din
lemn, cu turle înalte, dintre care opt au fost incluse în patrimoniul UNESCO.
De Crăciun ARCUB înlocuiește colindele cu concertele live ale celor mai cool trupe românești, bucatele tradiționale cu delicatese eco, cadourile clasice cu obiecte de design românesc realizate manual și urările de sărbătoare cu o invitație la ALT.CRĂCIUN.
Între 16 și 23 decembrie, târgul alternativ de Crăciun revine cu sărbătoarea industriilor creative din București. Muzică live, ultimele colecții ale designerilor români și noi delicii pentru gurmanzi, așa arată ALT.CRĂCIUN ediția a douala ARCUB, strada Lipscani 84-90.
