Tag: Congres

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 03.03 – 09.03.202

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 03.03 – 09.03.202

    Congreslu a Partillei Popularâ Evropeanâ (PPE), București

    Cama di 2000 di delegaț ditu 40 di vâsilii, pritu cari ş-13 şefañi di statu ş-di chivernisi, prezidențâ di partii ș-comisari evropeañi, loarâ parti, ñercuri ș-gioi, București, la Congreslu a Partielli Popularâ Evropeanâ. Ursula von der Leyen fu aleaptâ cu furñia aesta candidatâ a PPE la prezidințillea a Comisillei Evropeanâ. Tu arada ali unâ conferinţâ di presâ, ea dzâsi că scupolu easti țânearea ma largu ali unâ Uniuni Evropeanâ vârtoasâ și siyurâ, iriñeaticâ ș-tu prucuchíi, dimucraticâ ş-unitâ. Ea dzâsi nica că “a prezidentului arusu Vladimir Putin nu lipseaști sâ-lli si da izini s-amintâ polimlu pritu cari mindui s-alâxeascâ diznău, cu zorea, sinurli.” Candidata PPE lu spusi iarapoi andrupâmintul ti Ucraina, ti yinitorlu evropean a llei ș-tâxi tu idyiul chiro că va s-ducâ ma largu alumta contra a alâxearillei climaticâ.

    Tu prota dzuuâ a Congreslui di Bucureşti, Partia Popularâ Evropeanâ vulusi isa cu tuț membrilli unu manifestu electoralu tu cari caftâ ta s-hibâ aprucheati acutotalui ș-România ş-Vâryâria tu spaţiul Schengen. Documentul lo nica ș-votlu a popularilor ditu Afstríi, vâsilíi a curi canțelar, Karl Nehammer, ș-el ditu idyea fumealli politicâ, s-âncuntră, pânâ tora. București, prezidentul PPE, Manfred Weber, dzâsi diznău că România ş-Vâryâria tiñisescu acutotalui tuti criteriili. Aduțemu aminti că, tu andreu, anlu ți tricu, Consiliul a Uniunillei Evropeanâ votă intrata a Românillei ș-a Vâryârillei tu Schengen maș aerian ș-maritim, ditu marțu 2024. Andamusea fu andreaptâ avândalui ca nicuchiri Partia Naţional Liberalâ, la co-guvenari tu Româníi, tu parteneriat cu Partia Popularâ Evropeanâ. Bucureştiul fu nica nicuchiru a unlui congres a Popularilor Evropeañi tu sumedru 2012.

     

     

    Andrupâmintu-mplinu ti aderarea a Românillei la Schengen

    Tu gairețli a llei di aderari-mplinâ/pân di mardzinâ la spațiul Schengen, România ari ș-andrupâmintul a Belgillei, cari u ari tora prezidențillea a Consiliului ali Uniuni. La Consiliul di Justiţíi ş-di Afaceri Interni, di stâmâna aesta, di Bruxelles, ministrul ti Lucri di Nuntru, Annelies Verlinden, cundille că prezidențillea belgianâ a Consiliului UE ma largu va s-cilâstâseascâ ti unâ aprucheari-mplinâ la Schengen a aților dauâ vâsilii, tu sinfuníi cu urnimiili a Comisillei Evropeanâ.

    Dusu la Consiliu, ministrul românu di interni, Cătălin Predoiu, cundille că Bucureștiul lureadzâ chiola ti vigllearea a sinurloru ş-alumtâ contra a migraţillei ți s-fați contra a nomlui tu Româníi. El dzâsi că România ñicură migraţia cu vârâ 60% tu anlu ți tricu ș-adâvgă: “ma s-mutrimu la catastisea terestrâ/di pi locu, videmu că România poati s-anvârtușeadzâ zona Schengen ş-nu easti ndreptu dotu s-himu maș parţial integraţ tu spaţiul Schengen”. Bruxelles, ministrul român vulusi cu omologlu a lui vâryaru ş-cu comisarlu evropean ti lucri di nuntru unâ nauâ aradâ di colaborari ti managementul a sinurloru. Ațeali dauâ stati au tora un plus di 85 di miliuni di evradz ti criştearea a capacităţlor.

     

     

    Andamusili a prezidentului Klaus Iohannis

    Prezidentul Klaus Iohannis zburâ, gioi, București, cu canțelarlu afstriacu Karl Nehammer, iara dupâ andamusi, şeflu a statlui scrisi pi unu singiru di soțializari că proțeslu di aderari-mplinâ a Românillei la Schengen va s-ducâ ninti pânâ va s-bagâ tu pratico aestu scupo. “Uniunea Evropeanâ lipseaști s-hibâ unitâ, vârtoasâ şi tu prucuchii, prosperâ, iara dapoaia intrata a vâsilillei a noastâ tu spaţiul di libirâ urdinari va s-anvârtușeadzâ nica ma multu securitatea evropeanâ ti hâirlâtichea a tâtâloru cetâţeñilor”, dzâsi prezidentul a Românillei.

    Canțelarlu ali Afstrii dzâțea, tu moabetea ți u țânu dinintea a partițipanţâlor la Congreslu PPE, că sinurli a Uniunillei au ananghi di finanţari ş-di proțeduri di azil bâgati irushi tu practico trâ ațelli ți suntu paranomu pi teritoriul comunitar ta s-poatâ s-hibâ turnaț tu patrida a loru. Stâmâna aesta, șeflu a statlui avu unâ andamusi, București, ș-cu omologlu a lui ditu Republica Moldova viținâ, Maia Sandu. Ma ninti, ș-premierlu Marcel Ciolacu zburâ cu Maia Sandu, contextu tu cari spusi dzinău andrupâmintul “susto” ti imnaticlu ivropean a Chişinâului.

     

    Apofasi tu Camera a Deputațlor

    Camera a Deputaţilor apruche proiectul di nomu ți da izini ti andridzearea a alidzerloru  prezidenţiali tu meslu yizmâciuni. PSD şi PNL, ți cumândârsescu tora, s-achicâsirâ ta s-dizvârteascâ protlu turu a alidzerloru tu 15 di yizmâciuni, iara doilu tu 29, idyiul mesu. Actulu normativ fu contestatu di USR ş-Forţa a Dreaptâllei la Curtea Constituţionalâ, ți va s-acațâ tu moabeti tu dzuua di 20 di marțu sesizarea ali opoziţíi. Di Camera a Deputațlor ari tricutâ şi s-dusi ș-la promulgari ș-proiectul di nomu ți pruveadi ca a traficanţâloru di droguri di mari piricllu s-nu mata lâ si da pidepsi cu suspendari, iara  tranzacţionarea/darea-loarea di substanţi psihoactivi s-pidipseascâ cu hâpsanea/zândanea di la trei la dzți añi. Nu dipu tu soni, deputaţlli nu apruchearâ cu majoritati di voturi moţiunea simplâ bâgatâ di ministrul di finanţi, Marcel Boloş. Iniţiatorilli, USR ş-Forţa a Dreaptâllei, lu câtâyursirâ că bâgă taxa di 10% pi conțediili medicali. Alliumtrea, ministrul Boloş nu apruche stespurli ți âlli si bâgarâ și spusi că inițiativa ali poziţii easti politicianistâ.

     

    Simona Halep, azvindzeari parţialâ la Tribunalul di Arbitraj Sportiv di Lausanne

    Tribunalul di Arbitraj Sportiv di Lausanne âlli ñicurâ a giucâtoarillei di tenis Simona Halep, di farâ armâneascâ, pideapsa ti dopaj di la 4 añi la nauâ meși. Românca, ți ma ninti eara numirlu unu mondialu, ți amintă la Roland Garros şi Wimbledon ș-ți ari cama di 20 di alti trofei, poati s-toarnâ pi teren/chilimea veardi di agiocu, ti itia că suspendarea a llei provizorii ahurhi tu dzuua di 7 di sumedru 2022. Suspendarea fu apufusitâ ti dauâ ași dzâsi delicti sportivi – prezenţa tu urinâ ali unâ substanţâ niaprucheatâ ş-nereguli tu paşapoartea biologhicâ. Uidisit cu spusa a TAS, Halep vini dininti cu spunearea că, câlcarea a nomurloru antidoping fu faptâ fârâ nâetea a llei. Ea deadi tu giudico compania canadianâ ți adră suplimentili nutriţionali di itia a curi luyurseaști că fu testatâ pozitiv ş-caftâ despâgubiri/sâ-lli si pâlteascâ 10 miliuni di dolari.

     

    Autoru: Corina Cristea
    Apriduțearea: Aurica Piha

     

  • 10/04/2022

    10/04/2022

    Gouvernement — Le paquet de mesures sociales et économiques « Soutien pour la Roumanie », de 17,3 milliards de lei (environ 3,5 milliards d’euros) sera présenté lundi par les leaders de la coalition, a annoncé le président du PSD, Marcel Ciolacu. Il a déclaré que ce paquet constituait une première, vu que c’est pour la première fois qu’un gouvernement avance un tel plan afin de prévenir les effets de la crise énergétique. A son tour, le ministre du Travail et de la Solidarité sociale, Marius Budăi, a expliqué que 12 millions de personnes environ bénéficieraient des mesures sociales du paquet « Soutien pour la Roumanie ». Parmi les mesures agréées par la coalition au pouvoir en Roumanie, formée par le PSD, le PNL et l’UDMR, notons l’augmentation du salaire minimum de 200 lei (soit 40 euros), des bons d’achat de 50 euros pour les familles vulnérables, majoration des tickets-repas de 20 lei (4 euros) à 30 lei (6 euros), aide pour payer le carburant. En plus, l’allocation de nourriture double pour les patients hospitalisés. Le cabinet de Bucarest a encore décidé que les salariés des employeurs affectés par la guerre d’Ukraine bénéficient d’une indemnité payée par le budget de l’assurance chômage.



    PNL – Le premier ministre Nicolae Ciucă est à partir d’aujourd’hui le nouveau président du Parti national libéral (de la coalition au pouvoir en Roumanie). Il a été voté par le Congrès extraordinaire du PNL, où il a été le seul candidat. Il y a eu 1 060 voix pour sur 1 120 voix exprimées. « Il faut continuer à moderniser le pays et à assurer à nos enfants un avenir stable, avec une éducation performante, avec des services médicaux modernes, des services publics de qualité, avec un milieu des affaires à même de fournir des emplois rémunérateurs et des conditions de vie comme en Occident », a déclaré le premier ministre. Selon lui, « les investissements sont le meilleur médicament pour l’économie dans une situation de crise ». Il a également parlé des Roumains de la diaspora. « Je souhaite qu’ils rentrent au pays et qu’ils soutiennent nos efforts de développer la Roumanie, avec leur sérieux, leur expérience et leurs compétences. Quant à nous, nous devons faire tout ce qui est en notre pouvoir afin de leur assurer un environnement économique et social attrayant », a encore déclaré le nouveau chef de file du PNL. Rappelons que Florin Cîţu a annoncé sa démission des fonctions de président du PNL voici une semaine, après que plusieurs leaders libéraux eurent réclamé son départ. Ils ont reproché à Florin Cîțu de provoquer des tensions à l’intérieur de la coalition gouvernementale, de ne pas communiquer avec le parti et d’avoir une mauvaise image publique, qui affectait le score du PNL dans les sondages sur les intentions de vote.




    Réfugiés — Plus de 10 000 Ukrainiens sont entrés samedi en Roumanie, un chiffre à la hausse d’environ 16 % par rapport au jour précédent. Selon la Police aux frontières, plus de 669 000 personnes qui ont fui la guerre ont franchi la frontière en Roumanie. La plupart étaient en transit vers l’Europe occidentale, et seuls quelques milliers ont demandé l’asile dans notre pays.



    Extradition — L’ancienne ministre du Tourisme, Elena Udrea, reste en détention provisoire en Bulgarie jusqu’au 14 avril. Samedi, la mise à exécution du mandat d’arrêt européen contre elle a été jugée. Le tribunal bulgare a décidé qu’Elena Udrea soit extradée, mais son avocat a fait appel de ce jugement et il sera jugé le 14 avril, à la Cour d’appel de Sofia. Elena Udrea a quitté la Roumanie jeudi, quelques heures avant que la Haute Cour de cassation et de justice de Bucarest ne décide de maintenir sa condamnation de 6 ans de prison ferme pour pots-de-vin et abus de fonctions. Elena Udrea a été arrêtée par la police bulgare à la frontière avec la Grèce. Une fois en Roumanie, un deuxième dossier l’attendra, dans lequel elle a été condamnée à 8 ans de prison en première instance pour le financement illégal de la campagne présidentielle de 2009.



    Météo — Temps froid en Roumanie pour la saison, notamment dans le centre, le sud et l’est. Dans ces régions, le ciel est nuageux et il pleut. A la montagne, il neige, avec par endroits des chutes de neige abondantes. Le vent est parfois intense sur l’ensemble du pays, avec des vitesses allant de 45 à 55 km/h et même au-delà de 60 km/h. Sur le haut relief, les vitesses des rafales dépassent les 90 km/h, éparpillant la neige. Les maximales du jour vont de 5 à 14°, avec 9 petits degrés sous la pluie et un temps maussade à Bucarest. Les météorologues ont émis une alerte météo au vent fort valable dans l’est, le sud-est et le sud-ouest du pays et pour le haut relief des Carpates méridionales et de Courbure jusqu’à demain soir. Une vigilance jaune aux chutes abondantes de neige et au vent fort pour la zone de montagne est également en vigueur jusqu’à lundi matin.

  • Nouvelle crise au Parti national libéral

    Nouvelle crise au Parti national libéral

    Le congrès extraordinaire du Parti national libéral (PNL), membre de la coalition au pouvoir en Roumanie, pour élire un nouveau président du parti, aura lieu le 10 avril, en présence de 1 300 délégués. C’est ce que le Conseil national des libéraux a décidé dimanche. Jusqu’au congrès, le PNL sera dirigé, par intérim, par le président du Conseil départemental de Suceava, Gheorghe Flutur. Samedi, le président du Sénat roumain, Florin Cîţu, a annoncé sa démission de la direction du PNL. De nombreux chefs libéraux avaient déjà réclamé son départ. Ils reprochent à M Cîțu de provoquer des tensions au sein de la coalition gouvernementale, dans les relations avec le PSD, partenaire au pouvoir, de ne pas communiquer avec les structures de base du parti et d’avoir une mauvaise image publique, ce qui affecte le score du PNL dans les sondages sur les intentions de vote. Les contestataires de M Cîţu aimeraient que le premier ministre Nicolae Ciucă prenne la direction du parti. Selon les médias, ce dernier a une bien meilleure image dans la société et un dialogue cohérent avec les partenaires de gouvernance. Respecté en tant que militaire de carrière, M Ciucă est cependant le protagoniste d’un scandale de plagiat, relatif à sa thèse de doctorat.



    L’ancien premier ministre Cîţu avait été élu à la tête du parti il y a seulement six mois, fin septembre 2021. Soutenu ouvertement, à ce moment-là, par le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, il avait gagné les élections devant un autre ancien premier ministre, Ludovic Orban, qui dirigeait le PNL depuis 2017. Ce fut un congrès tendu. M Orban a déclaré que le congrès avait enregistré « les violations des normes démocratiques les plus graves qui aient jamais été commises dans un parti politique au cours des 31 dernières années ». Il a ensuite annoncé qu’il mettait fin à son partenariat avec M Iohannis, à qui il avait semblé très dévoué, et en décembre, aux côtés d’autres membres démissionnaires du PNL, il a fondé un nouveau parti appelé la Force de la droite.



    Parti historique, fondé en 1875, le PNL s’est toujours enorgueilli d’avoir été au pouvoir dans les moments les plus fastes pour la Roumanie : celui de l’indépendance d’État, proclamée en 1877, lorsque le pays a échappé à des siècles de domination ottomane, et celui de la Grande Union de 1918. A ce moment-là, à la fin de la Première Guerre mondiale, toutes les provinces à population roumaine majoritaire, qui avaient été jusque-là sous la domination des empires tsariste et austro-hongrois, sont entrées sous l’autorité de Bucarest.



    Interdit par la dictature communiste de l’après-guerre, installée par les troupes soviétiques d’occupation, le PNL est revenu sur la scène politique tout de suite après la révolution de 1989. Et il est fier, encore une fois, d’avoir été au pouvoir en 2007, lorsque la Roumanie a été admise dans l’Union européenne. En raison des scandales incessants de ces dernières années, le passé du PNL pèse désormais très peu dans la perception du public d’aujourd’hui. Dans le dernier sondage en date, les libéraux sont crédités de 16 % des intentions de vote, juste 1 % de plus que l’opposition nationaliste turbulente, l’Alliance pour l’Union des Roumains, et 20 % de moins que leurs partenaires de gouvernance actuels, les sociaux-démocrates.


    (Trad. : Ligia)


  • 03/04/2022 (mise à jour)

    03/04/2022 (mise à jour)

    OTAN — L’Organisation du Traité de lAtlantique Nord, traité signé le 4 avril 1949, a fêté son 73ème anniversaire alors même que la Roumanie a célébré les 18 ans de son adhésion à lAlliance. A cette occasion, une cérémonie militaire a été organisée au siège du Commandement de la 4ème Division « Gemina » de Cluj Napoca, dans le nord-ouest du pays, à laquelle a participé le ministre de la Défense, Vasile Dîncu. Dautres évènements ont aussi été organisés par les forces navales roumaines à bord de différents navires dans les ports de Constanţa, Mangalia, Brăila et Tulcea, dans le sud du pays.


    Le président roumain Klaus Iohannis a déclaré, dans un communiqué à loccasion du 73ème anniversaire de lOTAN, que le pays ne cessera de contribuer à la consolidation des relations transatlantiques, colonne vertébrale de lAlliance et des défenseurs de la démocratie et de la sécurité, dont fait partie la Roumanie.


    Le Premier ministre roumain, Nicolae Ciuca, a quant à lui déclaré que Bucarest mettra tout en œuvre pour accroître et renforcer la présence militaire de lAlliance et des Etats-Unis sur son sol afin de garantir la sécurité de ses citoyens. Vasile Dîncu, ministre de la Défense, sest aussi exprimé en affirmant que ladhésion de la Roumanie à lOTAN était la meilleure garantie de sécurité de lhistoire du pays. Il a ajouté que la Roumanie disposait en effet aujourdhui dune armée professionnelle, expérimentée, qui a fait ses preuves lors de différentes opérations.



    Consultations — Le ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, aura, lundi, des consultations politiques avec son homologue estonienne, Eva-Maria Liimets, à l’occasion de la visite que cette dernière entreprend à Bucarest, à l’invitation du chef de la diplomatie roumaine. Selon un communiqué du ministère roumain des Affaires étrangères, les deux ministres participeront à une conférence organisée par le groupe de réflexion New Strategy Center, intitulée « L’Agression de la Russie en Ukraine. Comment construire un flanc est de l’OTAN plus résilient, de la mer Baltique çà la mer Noire ? ». Les consultations entre les deux dignitaires visent à discuter des modalités de développer les relations bilatérales, notamment la coopération économique et sectorielle entre les deux pays, afin d’une exploration appropriée du potentiel existant.



    Libéraux — Le Congrès extraordinaire du PNL, membre de la coalition au pouvoir en Roumanie, aura lieu le 10 avril, pour élire un nouveau président de ce parti. C’est la décision prise ce dimanche par le Conseil national des libéraux. Le Congrès se tiendra en présence de 1 300 participants. Jusqu’au congrès, le parti sera dirigé par intérim par Gheorghe Flutur, le premier vice-président du Parti national libéral et président du Conseil départemental de Suceava (nord-est). Samedi, le président du Sénat de la Roumanie, Florin Cîţu, a annoncé sa démission des fonctions de président du PNL. Antérieurement, de nombreux membres importants du PNL avaient réclamé son départ. Ils lui reprochent dentretenir des relations tendues avec le PSD, de ne pas communiquer avec les structures de base du parti et dafficher une image publique qui impacte sur la position du PNL dans les sondages. Les opposants de Florin Cîţu aimeraient voir l’actuel premier ministre, Nicolae Ciucă, à la tête de leur parti. Les médias estiment qu’il a une image bien meilleure dans la société et un dialogue cohérent avec les partenaires de gouvernance. Militaire de carrière respecté, M Ciucă fait toutefois l’objet d’un scandale de plagiat au sujet de sa thèse de doctorat. L’ancien premier ministre Cîţu a été élu il y a à peine six mois, en septembre dernier. Soutenu par le chef de lEtat, Klaus Iohannis, Cîtu avait gagné, succédant à la tête du PNL, à Ludovic Orban, suite à un congrès tendu.



    Covid — En Roumanie, le nombre des nouveaux cas de Covid est à la baisse : dimanche, 1 429 infections dépistées en 24 h ont été annoncées et 11 décès des suites de la maladie. Depuis le début de la pandémie, il y a deux ans, plus de 2,85 millions de contaminations ont été enregistrées en Roumanie ainsi que plus de 65 000 décès. Pour ce qui est de l’immunisation contre le coronavirus, plus de 8 millions de Roumains sont vaccinés au schéma complet à l’heure actuelle. Pour rappel, cela fait près d’un mois déjà que toutes les restrictions liées à la pandémie ont été levées sur le territoire roumain.



    Académie — L’Académie roumaine célèbre lundi les 156 années depuis sa création. Cet anniversaire est marqué dans l’aula de l’Académie, par une assemblée générale festive et par des projections de films documentaires portant sur les principaux moments de l’histoire de l’institution. Considérée une des premières institutions fondamentales pour la consolidation de l’Etat roumain moderne, l’Académie roumaine a d’abord eu pour mission d’élaborer des normes pour la langue roumaine et d’étudier l’histoire nationale. Ultérieurement, son activité s’est diversifiée et elle reflète tous les domaines de la science. Les sondages indiquent qu’en dehors de l’Armée et de l’Eglise, l’Académie est créditée par el taux de confiance le plus élevé par les Roumains.



    Réfugiés – Un peu plus de 7 800 citoyens ukrainiens sont entrés sur le territoire roumain samedi, soit 6 % de plus que la veille. Selon les autorités roumaines, 611 000 Ukrainiens se sont réfugiés en Roumanie depuis le début de la guerre. Les contrôles aux frontières se déroulent conformément à la législation nationale et communautaire. Toutes les voies de passage sont ouvertes et utilisées à leur capacité maximale, a déclaré la Police aux frontières. Par ailleurs, plus de 200 paires de chaussures denfants ont été disposées samedi sur la Place de lUniversité à Bucarest, en mémoire des enfants morts à cause de la guerre en Ukraine. Les participants étaient surtout des Ukrainiens ayant trouvé refuge dans la capitale. Selon les données communiquées par lambassade dUkraine, 158 enfants ont péri à cause de linvasion russe.



  • Florin Cîțu și-a dat demisia de la conducerea PNL

    Florin Cîțu și-a dat demisia de la conducerea PNL

    Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a
    anunţat, astăzi, că şi-a prezentat demisia din această funcţie. Cîţu a precizat, însă, că nu a luat în calcul
    o eventuală demisie din funcţia de preşedinte al Senatului. El a
    convocat, pentru astazi, o nouă şedinţă a Biroului executiv al formaţiunii cu
    prezenţă fizică, după ce a afirmat că reuniunea de ieri nu a fost statutară,
    deoarece nu a fost stabilită nici de el, nici de secretarul general al partidului.

    Mai multe filiale ale PNL
    au solicitat, în ultimele zile, convocarea unui congres extraordinar pentru
    înlocuirea lui Florin Cîţu de la şefia partidului. Liderii liberali care îl
    contestă pe acesta au stabilit convocarea Consiliului Naţional mâine, unde va
    fi decisă procedura pentru organizarea Congresului extraordinar din 10 aprilie
    pentru alegerea unui nou şef al partidului.

    Susţinut deschis de şeful
    statului, Klaus Iohannis, Cîţu a fost ales lider al PNL anul trecut, în
    septembrie, în locul lui Ludovic Orban, după un congres tensionat.

  • Liberalii au ună nauă cumănduseari

    Liberalii au ună nauă cumănduseari

    Premierlu Florin Cîţu easti, di sâmbătă, prezidentulu a PNL, numirlu ună tru suţata guvernamentală di Bucureşti. Azvimtulu a lui easti aţelu di ma ninti lideru şi şefu di guvernu Ludovic Orban. Aţelli doi nu s-afiriă ici tru kirolu a alumtăllei ti supremaţie, iara comentatorlli suntu simfuñi că aestă competiţie asparsi multu, di itia că adusi multu arău ti vidzuta-a partidlui şi maxus ambudyiusinda practic actul guvernamentalu. Aesta, tru ora anda România s’ampuliseaşti, diznău, cu ixikea-a locurlor la terapie intensivă tră pacienţălli cu turlii greali di Covidu şi cu creaştirea dramatică a păhadzloru la energie. Năulu prezidentu liberal, Florin Cîţu, veadi tru alidzearea a lui momentul inaugural a unlui curentu cari va u alăxească văsilia.



    Florin Cîţu: “Vă tăxescu că va s’escu prezidentulu a tutulor liberalilor, cari ţi s’hibă atelu ti ălu votatu. Himu un partid adunatu stogu şi va s’ufilisimu tuti resursili contra adversarului a nostru politic, PSD. Să ştiţ că aesta nu fu maş ună campanie, fu ună minari, cari ahurheaşti cu Partidlu Naţional Liberal, şi ună minari cari va u alăxească România tră ma ghini”.



    Cara tră 60% ditu participanţii la congreslu PNL Florin Cîţu easti ceareia, tră fostul prinţipalu parteneru la guvernare, USR PLUS, el easti problema. Formaţiunea işi ditu coaliţia di dreapta după revocarea pi napandica ditu ipotisi a ministrului useristu ali Justiţie, Stelian Ion, şi spuni că va s’toarnă tru guvernu maş cara Florin Cîţu va s’tragă mănă di la căpia-a executivului. Cabinetlu, agiumtu minoritar după fudzearea USR PLUS, easti tu piriclliu s’cadă cara moţiunea di cenzură dipusă di aestă formaţiune deadunu cu AUR, opoziţia ultranaţionalistă, easti validată di Curtea Constituţională şi votată nica şi di opoziţia social-dimocrată. Easti ispetea tră cari năulu prezidentu PNL dimăndă păzărăpseri cu tuti formaţiunile politice tră s’află ună majoritate parlamentară cari să’lli ndrupască guvernul. Declarativ, PSD mindueaşti ti surparea al Cîţu. Social-democraţllii spun că dzălili a actualui guvernu suntu misurati şi că, tru situaţia tru cari moţiunea USR PLUS – AUR nu treaţi examenul la CCR, au ndreaptă a loru işiş moţiune di cenzură.



    Prezidentulu PSD, Marcel Ciolacu: “Categoric după apofasea a CCR-ului, cara nu va aibă conflict (nota redacţiei: di turlie instituţională), ună ş-ună PSD va s’voteadză aţea moţiune di cenzură. Ma s’aibă conflict, Partidul Social Dimocrat va s’dipună ntrăoară moţiunea di cenzură şi îlli căliseaşti tuţ alanţă s’u voteadză.” Cu tuti aestea, preţedentul a unui guvernu minoritar PNL – UDMR există nica ditu 2007, cându cabinetlu cumăndusitu di liberalu Călin Popescu Tăriceanu ascăpă nivătămatu până la alidzerli ditu 2008, cu andrupămintulu informal a PSD. Păhălu, fu ama, cabaia mari şi idyea poato s’hibă şi tora: trădzeareamănă di la tuti proiectili majori di reformă şi adoptarea a niscăntoru misuri populiste, nesustenabile financiaru. Tru condiţiile tru cari finanţistul di profesie Florin Cîţu tăxi, multi ori arada şi susto, că va u dănăsească hărgiuearea iresponsabilă a părălui public şi va u kiskinipsească administraţia.




    Autoru: Stefan Stoica

    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Liberalii au o nouă conducere

    Liberalii au o nouă conducere

    Premierul Florin
    Cîţu este, de sâmbătă, preşedintele PNL, numărul unu în coaliţia guvernamentală
    de la Bucureşti. Învinsul său este fostul lider şi şef de guvern Ludovic Orban.
    Cei doi nu s-au menajat deloc în timpul luptei pentru supremaţie, iar comentatorii
    sunt de acord că această competiţie a degenerat, făcând mult rău imaginii
    partidului şi mai ales blocând practic actul guvernamental. Aceasta, într-un
    moment în care România se confruntă, din nou, cu lipsa locurilor la terapie
    intensivă pentru pacienţii cu forme grave de Covid şi cu creşterea dramatică a
    preţurilor la energie. Noul preşedinte liberal, Florin Cîţu, vede în alegerea
    sa momentul inaugural al unui curent care va schimba ţara.

    Florin Cîţu:
    promit că voi fi preşedintele tuturor liberalilor, indiferent pentru cine aţi
    votat. Suntem un partid unit şi vom folosi toate resursele împotriva
    adversarului nostru politic, PSD. Să ştiţi că aceasta nu a fost doar o
    campanie, a fost o mişcare, care începe cu Partidul Naţional Liberal, şi o
    mişcare care va schimba România în bine.

    Dacă pentru 60% dintre
    participanţii la congresul PNL Florin Cîţu este soluţia, pentru fostul
    principal partener la guvernare, USR PLUS, el este problema. Formaţiunea a
    părăsit coaliţia de dreapta după revocarea intempestivă din funcţie a
    ministrului userist al Justiţiei, Stelian Ion, şi afirmă că nu revine în guvern
    decât dacă Florin Cîţu renunţă la şefia executivului. Cabinetul, devenit
    minoritar după plecarea USR PLUS, riscă să pice dacă moţiunea de cenzură depusă
    de această formaţiune împreună cu AUR, opoziţia ultranaţionalistă, este
    validată de Curtea Constituţională şi votată inclusiv de opoziţia
    social-democrată. Este motivul pentru care noul preşedinte PNL a anunţat
    negocieri cu toate formaţiunile politice pentru a găsi o majoritate
    parlamentară care să îi susţină guvernul. Declarativ, PSD doreşte debarcarea
    lui Cîţu. Social-democraţii spun că zilele actualului guvern sunt numărate şi
    că, în situaţia în care moţiunea USR PLUS – AUR nu trece examenul la CCR, au
    pregătită propria moţiune de cenzură.

    Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu: Categoric
    după decizia CCR-ului, dacă nu există conflict (nota redacţiei: de
    natură instituţională), imediat PSD va vota acea moţiune de
    cenzură. Dacă există conflict, Partidul Social Democrat va depune imediat
    moţiunea de cenzură şi îi invită pe ceilalţi să o voteze.
    Totuşi,
    precedentul unui guvern minoritar PNL – UDMR există încă din 2007, când cabinetul
    condus de liberalul Călin Popescu Tăriceanu a scăpat nevătămat până la
    alegerile din 2008, cu sprijinul informal al PSD. Preţul a fost, însă, ridicat şi
    riscă să fie la fel şi acum: renunţarea la toate proiectele majore de reformă
    şi adoptarea unor măsuri populiste, nesustenabile financiar. În condiţiile în
    care finanţistul de profesie Florin Cîţu a promis, repetat şi răspicat, că va
    stopa cheltuirea iresponsabilă a banului public şi va asana administraţia.


  • 24/09/2021 (mise à jour)

    24/09/2021 (mise à jour)

    Coronavirus en Roumanie — En Roumanie, vendredi a été le troisième jour consécutif avec plus de 7 000 nouveaux cas d’infection au coronavirus recensés en 24 heures, la plupart à Bucarest. 145 décès des suites de l’infection au virus SARS-CoV-2 enregistrés en 24 heures s’y sont ajoutés. Dans les unités de soins intensifs, le nombre de malades de Covid-19 a franchi le seuil de 1 100 personnes, dont 16 enfants, une situation qui n’a plus été enregistrée depuis début mai. Dans 60 villes et plus de 350 communes à travers le pays, y compris la Capitale, le taux d’infection a dépassé le seuil des 3 cas par mille habitants dépistés en 14 jours. Bucarest entre dans le scénario dit rouge, qui présuppose toute une série de restrictions. A mesure que la situation épidémiologique empire, la vaccination commence à reprendre. En tout, plus de 10 millions de doses de vaccin anti-Covid ont été administrées en Roumanie, depuis le début de la campagne de vaccination. La directrice du Centre national de suivi et de contrôle des maladies transmissibles, Adriana Pistol, a déclaré vendredi que le seul variant identifié ces deux dernières semaines par séquençage a été le variant Delta.



    Pays à risque — Sur toile de fond de la flambée des cas de contamination, la Roumanie entre sur la liste jaune des pays à risque épidémiologique, a décidé le Comité national pour les situations d’urgence. Il a aussi mis à jour la liste des pays à risque, et qui entrera en vigueur le dimanche 26 septembre. Désormais dans la zone rouge l’on retrouvera la Croatie, la Lettonie, l’Autriche, la Bosnie-Herzégovine. La Grèce, Chypre, la Norvège, le Liechtenstein, le Kazakhstan ou encore l’Azerbaïdjan passeront sur la liste jaune. La liste verte comporte, elle, des pays tels le Portugal, l’Islande et le Japon. A noter que les personnes vaccinées ne doivent pas observer de quarantaine en arrivant en Roumanie depuis des pays se trouvant sur les listes rouge ou jaune.



    Politique — En Roumanie, le Parti national libéral (PNL), le principal parti de la coalition gouvernementale, élit ce samedi son nouveau leader dans le cadre d’un ample congrès. Les candidats en lice sont Ludovic Orban, l’actuel chef du parti et président de la Chambre des députés, et Florin Cîţu, le premier ministre. Le président roumain Klaus Iohannis, issu du même parti, sera présent lui aussi au congrès pour soutenir le premier ministre. Au bout d’une campagne électorale dure au sein du parti, Ludovic Orban a déclaré être prêt à remplacer Florin Cîtu en tant que premier ministre. Ce dernier accuse l’actuel leader libéral de s’être servi de son conflit avec l’Union Sauvez la Roumanie – PLUS (USR-PLUS) dans sa lutte politique pour la direction du parti. Pour rappel, USR-PLUS a récemment quitté la coalition gouvernementale, après avoir retiré son soutien au premier ministre Florin Cîţu. La semaine prochaine, le second tour en ligne des élections est prévu lieu au sein du parti dont les membres doivent élire leur futur chef en optant soit pour Dacian Cioloş, soit pour Dan Barna, les deux co-présidents en exercice. Au premier tour, déroulé aussi en ligne, Dacian Cioloş, député européen, a réuni 46 % des voix, alors que Dan Barna, ancien vice premier ministre, a obtenu 43 % des suffrages ; un troisième candidat, Irineu Darău, a réuni 10 % des voix.



    Diplomatie — Le ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, a participé à réunion ministérielle de l’Alliance pour le multilatéralisme, tenue en marge de la 76e réunion de l’Assemblée générale de l’ONU. A cette occasion, le chef de la diplomatie roumaine a souligné l’importance de protéger l’environnement, notamment dans le contexte de la pandémie de coronavirus. « Les changements climatiques, la dégradation de l’environnement et de la biodiversité doivent être abordés en tant que défis interdépendants », a-t-il déclaré. Cette réunion a été aussi l’occasion de se pencher sur des sujets et des défis à relever au niveau mondial, tels la lutte contre la pandémie, les droits de l’homme et l’égalité des genres, la lutte contre les changements climatiques ou encore la prévention de la détérioration de la biodiversité. Notons aussi que la réunion ministérielle de l’Alliance pour le multilatéralisme est une initiative franco-allemande lancée en 2019. Cette année, ses hôtes ont été le ministre de lEurope et des Affaires étrangères de la République française, Jean-Yves Le Drian, et le ministre fédéral allemand des Affaires étrangères, Heiko Maas.



    Rentrée universitaire — Le lundi 27 septembre, c’est la rentrée universitaire en Roumanie. Sur toile de fond de la pandémie, dans plusieurs université, telles « Babeş-Bolyai » de Cluj-Napoca (centre-ouest), l’université de l’Ouest de Timişoara ou encore « Alexandru Ioan Cuza » de Iaşi (nord-est), les cours théoriques seront dispensés en ligne, alors que les séminaires et les travaux dirigés dans les laboratoires auront lieu en présentiel. En revanche, les cours des facultés de l’Université de Bucarest seront dispensés en format hybride, soit simultanément en ligne et en présentiel. Des normes sanitaires seront imposées dans le contexte de la pandémie. Dans les campus estudiantins, les étudiants vaccinés auront la priorité et le nombre de places sera réduit. Selon les données du ministère de l’Education, à l’heure actuelle, 78 % des professeurs des universités de Roumanie, soit plus de 24 000 personnes, sont vaccinés.



    Salaires — En 2020, les Roumains ont touché un salaire moyen brut de 5 123 lei (1 000 euros environ), soit une hausse de 7,4 % par rapport à l’année précédente, fait savoir l’Institut national de la statistique. Les secteurs d’activité les plus profitables, avec des revenus supérieurs à la moyenne, sont les technologies de l’information et de la communication, le domaine financier et celui des assurances, l’administration publique ou encore la production et la distribution d’électricité. Au pôle opposé l’on retrouve l’hôtellerie et la restauration, l’agriculture, la sylviculture, la pêche et l’immobilier. A comparer avec l’année 1990, l’indice du revenu salarial réel a été de 225 % plus élevé en 2020, constate également l’Institut national de la statistique.



    Tennis — Kate, la duchesse de Cambridge, a rencontré vendredi Emma Răducanu, lors d’un événement spécial destiné à fêter les nouveaux champions de tennis du Royaume-Uni. Răducanu, 18 ans, dont le père est Roumain, est maintenant célèbre après être devenue la première joueuse britannique à avoir remporté un tournoi du Grand Chelem après 44 ans. L’activité de la Fédération britannique de tennis est placée sous le patronage de la duchesse de Cambridge, qui vient souvent dans la loge royale de Wimbledon. La victoire d’Emma Răducanu à l’US Open, où la joueuse était issue des qualifications, a été saluée par la reine Elizabeth II.





  • Jurnal românesc – 05.08.2021

    Jurnal românesc – 05.08.2021

    ***Nu putem avea o
    Românie educată fără o salarizare mai mare a dascălilor
    , a declarat preşedintele
    Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România (AGIRo), Viorel Dolha,
    miercuri, în deschiderea Congresului Internaţional al Cadrelor Didactice române
    din ţară şi de peste hotare care se defăşoară la Oradea. Dolha a vorbit şi despre
    situaţia cadrelor didactice de etnie română din afara graniţelor României.


    În Republica Moldova, afirmă preşedintele AGIRo, este nevoie de sincronizare,
    adică este nevoie să lucreze Ministerul Educaţiei atât la programe şcolare, cât
    şi la manuale, astfel încât să se vorbească ‘pe-o singura limbă’. În Ungaria,
    românii sunt foarte puţini, vreo şapte sate, dar statul ungar le asigură
    drepturile cuvenite. Modelul Ungariei ar trebui cerut şi Serbiei. Sau mai bine
    modelul României, care tratează minorităţile excelent. Ar trebui să cerem
    Ucrainei, Serbiei, Bulgariei să aibă aceleaşi standarde pe care le are România
    ,
    a mai spus Viorel Dolha.

    Congresul are loc în perioada 3-6 august 2021. Cei
    peste 450 de dascăli discută
    la Oradea mai multe teme, între care: bune practici în învăţământul online,
    propuneri privind relaxarea programei şcolare, situaţia învăţământului în limba
    română în şcolile de peste hotare. Totodată, aceştia fac analize şi propuneri
    pentru proiectul România Educată. Programul evenimentului cuprinde workshop-uri,
    unde dascălii discută despre instrumentele de evaluare didactică, iar la
    Universitatea din Oradea, despre sistemul de învăţământ în Uniunea Europeană.
    În cadrul congresului este organizată şi o expoziţie, intitulată ‘Arc peste
    timp’, care cuprinde documente din perioada primului congres al dascălilor,
    găzduit tot la Oradea, în 1937.




    ***După un an de
    întrerupere, festivalul Young Euro Classic de la Berlin s-a reluat între 31
    iulie şi 15 august 2021 la celebra Konzerthaus. Orchestra Română de Tineret
    dirijată de Cristian Mandeal, solist Daniel Ciobanu – pian, este invitată pentru
    a şasea oară. Pe 7 august aceasta va sustine un concert cu piese C. Silvestri,
    D. Șostakovici, R. Schumann. Young Euro
    Classic este un festival creat special pentru orchestre simfonice de tineret.
    Concertele sunt concentrate pe repertoriul clasic şi contemporan.




    ***Liga Studenţilor
    Români din Străinătate, Uniunea Studenţilor din România, Federaţia Asociaţiilor
    Studenţilor în Medicină din România şi Asociaţia Tineretului ONU din România
    organizează, în perioada 20-24 august, Forumul Studenţilor Români de
    Pretutindeni. Evenimentul se va desfăşura în format fizic la Universitatea din
    Bucureşti, iar termenul limită de înscriere pentru participanţi pe site-ul
    fsrp.ro a fost 5 august. 100 de tineri vor avea ocazia de a dezbate timp de 5
    zile cele mai importante probleme cu care se confruntă societatea şi de a găsi
    soluţiile optime pentru rezolvarea lor. În cadrul a 6 comitete, fiecare compuse
    din 15-20 de studenţi, se va discuta despre combaterea abandonului şcolar,
    lipsa şi stigmatizarea educaţiei profesionale, programele învechite,
    supraaglomerarea şcolară, infrastructură educaţională, digitalizarea educaţiei,
    despre lipsa forţei de muncă, inegalitate, lipsa de capital sau lipsa
    investiţiilor. Alte teme vizează crearea unui spaţiu favorabil digitalizării
    administraţiei publice şi a mediului de afaceri, semnătura digitală, cartea de
    identitate digitală, strategia pentru promovarea României prin diaspora,
    întoarcerea studenţilor plecaţi la studii în străinătate, integrarea
    absolvenţilor de studii medicale în sistemul românesc şi educaţia sanitară a
    populaţiei. Potrivit organizatorilor, la finalul lucrărilor vor fi elaborate 6
    proiecte de acte normative ce vor fi înaintate instituţiilor cu putere
    decizională.


    ***Comuna Putna din
    județul Suceava, România, găzduiește, în perioada 2-7 august, ediția a XV-a a
    taberei tematice internaționale de artă plastică Lumina Nordului. Potrivit
    Monitorul-ului de Suceava, tabăra se adresează tinerelor talente în arta
    plastică, elevi ai școlilor de arte din țară, Suceava, Argeș, Bacău, Botoșani,
    Brăila, Gorj, Mureș, Satu Mare, și de la Cernăuți. Vicepreședintele Consiliului
    Județean Suceava Niculai Barbă, a declarat că la actuala ediţie participă
    16 tineri, care pe perioada acestui stagiu teoretic și practic de creație, vor
    realiza câte două lucrări, una inspirată din evenimentele de la Putna din 1871
    și ctitoriile lui Ștefan cel Mare, iar cea de a doua va avea ca temă
    Tradițiile în Bucovina. Vernisarea expoziției va avea loc sâmbătă,
    7 august, la Mănăstirea Putna.


  • Doi candidaţ ti căpia-a PNL

    Doi candidaţ ti căpia-a PNL



    Andămusiţ, dumănică, tru Consiliulu Naționalu, liberalii români apufusiră ta ş-aleagă năulu prezidentu ti Congreslu ditu 25 di yismăciuni. Va s’hibă tu antriţeari atumţea liderlu di tora a partiillei, Ludovic Orban, și premierlu Florin Cîțu. Cara naetea al Orban eara cănuscută, aţea al Cîțu fu dimăndată tăşu tu tahinima-a Consiliului. Dauli eara ama aștiptati, aţelli doi politicieañi u criscură a loru vidzută publică tru kirolu ditu soni. Actualu prezidentu feaţi viziti tru filiali tra s’caftă ndrupămintu și inşi dininti la evenimenti cu primari a partidlui, kiro tu cari premierlu avu tu amprotusa campania pro-vacţinari și criscu işearea dininti tru mass-media. Florin Cîţu spuni că PNL (prota formațiuni a guvernului di ţentru-dreapta di București) ari ananghi di unu adhilleaticu nău a deapoa nica ş-pripuni să-lu tănă partidlu nai ma pţănu optu añi la cumăndusearea-a văsiliillei.



    “România s’alăxeaşti. Europa s’alăxeaşti. Lumea s’alăxeaşti. Easti ananghi şi di ună altă turlie di politicianu”, spusi primlu-ministru di tora. Ludovic Orban (ţi eara premieru anlu ţi tricu) u ghinui apofasea al Cîțu ta să-lli hibă contracandidatu la căpia a PNL, căndăsitu că aestă competiţie nu va s-aducă zñie tu lucărlu a partidlui şi niţi tu guvernari. El deadi asiguripseri că anamisa di el şi Florin Cîţu nu va s-aibă “niţi ună fisură, di itia-a alumtăllei internă, avânda tu videală obiectivili ţi voru băgari tu practico — programlu di guvernari, campania di vacținari anti COVID şi ndridzearea-a Planlui Naționalu di Redresari și Reziliență. Acă ari ună competiţie, cum easti arada, di itia că deadunu lom apofasili importanti, deadunu lomu parti la andamasili di lucru a coaliţiillei, nica spusi Orban – tru aestu kiro hiinda prezidentu la Camera-a Deputațlor.


    Tră duţearea ma largu a lucărlui tru parei vini cu minduita şi premierlu. Cu tuti aesti, după cum iasi tu videală ditu spunerli a presăllei di București, atelli doi lideri numata işiră tu publică deadunu tru kirolu ditu soni, niţi barimu la yiurtusearea 146 di añi di la thimilliusearea-a PNL. Călindarea-a acțiuñilor interni ditu partid pruveadi ti kirolu 1 di cirişaru – 15 di alunaru alidzeareaaa năiloru lideri a organizaţiiloru locali, a deapoa anamisa di 1 di alunaru și 10 di agustu alidzearea a cumănduserloru pi livelu gideţeanu. După bitisearea-a aiştoru cilăstăseri, yini un kiro di 45 di dzăli tu cari candidaţllii la ipotisea di prezidentu lipseaşti s-yină cu ună moţiuni, ţi va u părăstisească dinintea-a filialiloru, cari va s-apufusească ţi candidatu ndrupăscu. Cu tuti aesti, cara ună filială va s’llia ună apofasi ti ndrupari a unlui candidat, aestă nu nsimneadză că tuţ delegaţlli aliştei lipseaşti s’voteadză tru simfunie. Andruparea easti ma multu ună căftari statutară di itia că tra s-agiungă la căpia-a partidlui, un candidatu lipseaşti s’hibă aprukeatu di nai ma pţănu 10 filiali giudeţeani.



    Autoru:Eugen Coroianu


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Doi  candidaţi pentru şefia PNL

    Doi candidaţi pentru şefia PNL

    Reuniți,
    duminică, în Consiliu Național, liberalii români au decis să-și aleagă noul
    președinte la Congresul din 25 septembrie. Se vor înfrunta atunci actualul
    lider al formațiunii, Ludovic Orban, și premierul Florin Cîțu. Dacă intenția
    lui Orban era deja cunoscută, cea a lui Cîțu a a fost anunțată abia în
    dimineața Consiliului. Ambele erau însă așteptate și previzibile, cei doi
    politicieni crescându-și vizibilitatea publică în ultima perioadă. Actualul
    președinte a făcut vizite în filiale în căutare de sprijin și s-a afișat la
    evenimente cu primari ai partidului, în timp ce premierul s-a axat pe campania
    pro-vaccinare și și-a sporit aparatiile in mass-media. Florin Cîţu spune că PNL
    (principala formațiune a guvernului de centru-dreapta de la București) are
    nevoie de un suflu nou şi că îşi propune să menţină partidul cel puţin opt ani
    la conducerea țării.

    România se schimbă. Europa se schimbă. Lumea se
    schimbă. E nevoie şi de un alt tip de politician, a susținut actualul
    prim-ministru. Ludovic Orban (premierul de anul trecut) a salutat decizia lui
    Cîțu de a-i deveni contracandidat la şefia PNL, convins că această competiţie
    nu va afecta activitatea partidului şi nici guvernarea. El a dat asigurări că
    între el şi Florin Cîţu nu va exista ‘nicio fisură’, cauzată de lupta internă,
    având în vedere obiectivele de îndeplinit – programul de guvernare, campania de
    vaccinare anti COVID şi pregătirea Planului Național de Redresare și
    Reziliență. Chiar dacă există o competiţie, cum e firesc, pentru că din patru
    în patru ani avem alegeri în partid, împreună luăm toate deciziile importante,
    împreună participăm la şedinţele coaliţiei, a mai spus Orban – în prezent
    președinte al Camerei Deputaților.

    Pentru continuarea muncii în echipă s-a
    pronunțat și premierul. Totuși, după cum remarcă presa de la București, cei doi
    lideri nu au mai apărut public împreună în ultima perioadă, nici măcar la
    aniversarea a 146 de ani de la înființarea PNL. Calendarul acțiunilor interne
    din partid prevede în perioada 1 iunie – 15 iulie alegerea noilor lideri ai
    organizaţiilor locale, iar între 1 iulie și 10 august alegerea conducerilor la
    nivel judeţean. După finalizarea acestor demersuri, urmează o perioadă de 45 de
    zile în care candidaţii la funcţia de preşedinte trebuie să vină cu o moţiune,
    pe care o vor prezenta filialelor, care decid ce candidat sprijină. Totuși,
    dacă o filială ia o decizie de susţinere a unui candidat, asta nu înseamnă că
    toţi delegaţii acesteia trebuie să voteze în conformitate. Susţinerea este mai
    mult o condiţie statutară deoarece pentru a putea aspira la șefia partidului,
    un candidat trebuie să fie agreat de cel puțin 10 filiale judeţene.


  • 30/05/2021 (mise à jour)

    30/05/2021 (mise à jour)

    Coronavirus — Le nombre de nouveaux cas de Covid-19 continue de baisser en Roumanie. A présent, Bucarest et tous les départements du pays sont en zone dite « verte », le taux d’incidence cumulé sur 14 jours étant inférieur à un cas par millier d’habitants. Dimanche, 158 nouveaux cas ont été rapportés, 29 personnes sont décédées des suites de l’infection et 443 malades sont en soins critiques. Côté chiffres, les dernières 24 heures, plus de 76 000 personnes ont été vaccinées dans le pays. Pendant tout le week-end, de nouveaux événements pour encourager la population à se faire vacciner contre la Covid-19 ont eu lieu en Roumanie, tels que des déplacements d’équipes mobiles sur les marchés ou la vaccination au volant. Depuis le début de la campagne, fin décembre dernier, près de 4,3 millions de personnes ont été immunisées, dont 3,5 millions ont reçu les deux injections. Plus d’un million de doses de vaccin Pfizer arrivent lundi en Roumanie, soit la tranche la plus conséquente. LAgence européenne des médicaments a recommandé vendredi lutilisation du vaccin anti-Covid Pfizer/BioNTech pour les 12-15 ans.



    Diaspora — « Nous avons besoin des compétences de tous les Roumains pour construire un pays prospère où ceux qui sont partis puissent revenir avec joie », affirmait le président Klaus Iohannis aujourd’hui, dans un message à l’occasion de la Journée des Roumains de la diaspora, célébrée le dernier dimanche de mai. Le chef de l’Etat les a tous remerciés pour la responsabilité dont ils ont fait preuve et pour la solidarité à l’égard de ceux qui sont restés au pays. Il a mentionné les moments difficiles qu’ils ont connu pendant la pandémie — tant les Roumains du monde que ceux restés au pays. Le président a informé les Roumains du monde que bénéficiant de fonds européens, qui faciliteront des investissements massifs dans tous les secteurs, la Roumanie connaîtrait un ample processus de développement et de réformes. « La Journée des Roumains de la diaspora est un moment pour réfléchir à l’importance de sauvegarder notre identité et nos valeurs nationales, que chaque Roumain porte au fond de son cœur », a souligné dans son message le ministre des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu. Selon lui, renforcer le dialogue et les relations avec les membres des communautés roumaines est une ligne d’action prioritaire du ministère, outre la promotion de l’héritage historique et culturel.



    Visite — Le vice-président de la Commission européenne pour les Relations interinstitutionnelles et la prospective, Maroš Šefčovič, fera, lundi, une visite en Roumanie, apprend-on par la Représentation de la Commission européenne à Bucarest. Le haut responsable européen aura des rencontres avec le premier ministre Florin Cîţu, avec Leonard Orban, conseiller présidentiel pour les affaires européennes, ainsi qu’avec les présidents des deux Chambres du Parlement, Anca Dragu et respectivement Ludovic Orban. Au cours de sa visite, le vice-président Šefčovič prononcera un discours au Forum de sécurité Atlantique — mer Noire 2021, accueilli par l’Institut Aspen de Roumanie, et prendra part à l’inauguration du Centre euro-atlantique pour la résilience.



    PNL — Le Conseil national du PNL (principal parti au pouvoir en Roumanie) a fixé, ce dimanche, la date du Congrès du parti au 25 septembre et a élu la commission chargée de son organisation. Avant le commencement du Conseil, le premier ministre Florin Cîţu a annoncé sa candidature à la présidence du parti, soulignant que le PNL avait besoin d’un nouveau souffle. Florin Cîţu, actuellement vice-président du parti, a promis à ses collègues que le PNL serait au pouvoir au moins 8 ans et qu’ensemble, ils transformeraient la Roumanie en un pays libéral dont tous les Roumains puissent bénéficier. Le président en exercice du PNL, Ludovic Orban, a affirmé que ce serait une belle compétition qui montrera aux Roumains que les libéraux disposent de ressources humaines fortes et que c’est un parti à même d’assurer la bonne gouvernance.



    Migrants — 15 ressortissants de Syrie, de Somalie et d’Irak, dont deux enfants, qui avaient traversé le Danube dans une embarcation gonflable, ont été interpellés par les policiers roumains aux frontières de Drobeta Turnu Severin (sud-ouest). Selon l’Inspection générale de la Police aux frontières, à l’enquête, les adultes ont déclaré avoir quitté le territoire de la Serbie en essayant de franchir clandestinement la frontière de la Roumanie sur le Danube, à l’aide d’une embarcation. L’enquête est en cours.



    Gymnastique — La Roumanie a conquis les médailles d’or à l’épreuve de groupe, samedi, à la 16e édition des Championnats du monde de gymnastique aérobic de Bakou, selon le site de la Fédération roumaine de gymnastique. L’équipe d’or est composée de Gabriel Bocşer, Teodora Cucu, Daniel Ţavoc, David Gavrilovici et Mihai Alin Popa. A cette édition, la Roumanie a également obtenu une médaille d’argent à l’épreuve par équipes et une de bronze à l’épreuve de trio, par Teodora Cucu, Daniel Ţavoc et David Gavrilovici. Le classement par équipes est dressé sur la base des meilleurs résultats enregistrés au trio, aux paires mixtes, au groupe, à la danse aérobic et à l’épreuve individuelle masculine ou féminine.



    Tennis — La joueuse de tennis roumaine Ana Bogdan (102e WTA) s’est qualifiée, ce dimanche, au deuxième tour du tournoi de Roland Garros, deuxième du Grand Chelem de l’année, après avoir vaincu l’Italienne Elisabetta Cocciaretto (113e du monde) par 6-1, 6-3. Au deuxième tour, Ana Bogdan rencontre la Japonaise Naomi Osaka, qui a éliminé ce dimanche la Roumaine Patricia Țig (63e WTA) par 6-4,7-6. Les autres Roumaines qui se sont qualifiées directement au tableau principal sont Sorana Cîrstea (61e WTA), Mihaela Buzărnescu (173e WTA), Irina Begu (74e WTA), alors qu’Irina Bara est arrivée par les qualifications. Accidentée, Simona Halep, n° 3 mondiale, qui a triomphé sur la terre battue parisienne en 2018, ne participe pas à cette édition.

  • Le Congrès annuel de l’Association des producteurs de maïs de Roumanie (II)

    Le Congrès annuel de l’Association des producteurs de maïs de Roumanie (II)

    … par les propos de Daniel Buda, vice-président de COMAGRI, la Commission de l’agriculture et du développement rural au Parlement européen. Il a souligné que ceux qui occupent temporairement des fonctions de responsabilité souhaitent faire tout ce qui est en leur pouvoir pour créer toutes les conditions aux fermiers afin qu’ils puissent assurer les aliments nécessaires aux nations, dans des conditions de sécurité et à des prix accessibles pour le consommateur.




  • Congresul SUA şi-a reluat şedinţa de certificare a victoriei lui Joe Biden

    Congresul SUA şi-a reluat şedinţa de certificare a victoriei lui Joe Biden

    Congresul Statelor Unite şi-a reluat miercuri seară sesiunea consacrată certificării victoriei lui Joe Biden la prezidenţiale, suspendată mai devreme în cursul zilei de pătrunderea în forţă a unor manifestanţi pro-Trump la Capitoliu, scriu agenţiile internaţionale de presă.



    Vicepreşedintele american Mike Pence a condamnat violenţele susţinătorilor preşedintelui Donald Trump care au invadat miercuri Capitoliul în încercarea de a bloca certificarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale, în contextul în care Senatul şi-a reluat numărarea voturilor după o întârziere de mai multe ore.



    Într-un discurs susţinut în deschiderea şedinţei, Pence şi-a exprimat regretul pentru această zi sumbră şi a condamnat violenţele.



    Secretarul de stat Mike Pompeo a condamnat asaltul susţinătorilor lui Donald Trump asupra Capitoliului, spunând că este inacceptabil.



    Liderul minorităţii democrate din Senat, Chuck Schumer, a condamnat cu forţă evenimentele care au avut loc miercuri la Capitoliul SUA şi a imputat responsabilitatea pentru acestea preşedintelui Donald Trump.



    Secretarul american al Apărării, Christopher Miller, a declarat pentru cotidianul New York Times că a decis desfăşurarea Gărzii Naţionale din Washington la Capitoliu împreună cu vicepreşedintele Mike Pence, şi nu cu preşedintele Donald Trump.



    Membri ai guvernului american au analizat posibilitatea înlăturării de la putere a lui Donald Trump după lovitura în forţă a partizanilor săi în Congres, au raportat miercuri seară mai multe media, notează AFP.



    Discuţiile s-au centrat asupra celui de-al 25-lea amendament la Constituţia americană, care îi autorizează pe vicepreşedinte şi o majoritate a cabinetului să îl declare pe preşedinte inapt să îşi exercite funcţiile, potrivit canalelor CNN, CBS şi ABC. Mai mulţi congresmeni şi editorialişti ai unor jurnale influente au pledat deschis pentru această opţiune, chiar dacă mai sunt doar două săptămâni până la sfârşitul mandatului lui Donald Trump.



    După Twitter, reţeaua de socializare Facebook a suspendat la rândul său temporar miercuri contul lui Donald Trump, la finalul unei zile de violenţe în Capitoliu, pe care susţinătorii preşedintelui în exerciţiu l-au luat cu asalt în încercarea de a împiedica certificarea victoriei lui Joe Biden în alegeri, relatează AFP.

  • Nouvelle direction pour le PSD

    Nouvelle direction pour le PSD

    Le Parti social-démocrate, le plus important parti d’opposition de Roumanie et celui qui détient le plus grand nombre de sièges au Parlement de Bucarest, a élu samedi sa direction dans le cadre d’un congrès extraordinaire tenu pour la première fois en format virtuel, à cause de la pandémie de coronavirus. Président par intérim du parti pendant neuf mois, Marcel Ciolacu est devenu président à pleins pouvoirs, après avoir recensé 1.310 voix, une victoire écrasante par rapport au score de son unique contre-candidat, Eugen Teodorovici, ex-ministre des Finances, qui n’en a remporté que 91.

    Marcel Ciolacu avait assumé les fonctions de président par intérim du PSD après la démission de l’ex-cheffe du PSD et ancienne première ministre, Viorica Dancila. Sa démission était une conséquence de la pression exercée par les poids-lourds sociaux-démocrates, mécontents des résultats obtenus au scrutin de l’automne dernier, lorsqu’elle s’est portée candidate aux fonctions de président de la Roumanie. Les élections ont été gagnées par Klaus Iohannis, qui obtenait ainsi son second mandat consécutif.

    L’équipe dirigée par Marcel Ciolacu inclut aussi l’édile en chef de la Capitale, Gabriela Firea, le secrétaire général Paul Stanescu, le président du Conseil national, Vasile Dâncu, et douze vice-présidents, quatre en charge de certains domaines d’activité et huit chargés des régions de la Roumanie. Selon la nouvelle direction, la sélection et la promotion des membres du parti et à des fonctions publiques se fera désormais conformément à des critères liés à l’expérience professionnelle et aux compétences acquises.

    Le président du PSD, Marcel Ciolacu a affirmé qu’il souhaitait que le parti puisse se détacher de son passé et qu’il vise à solutionner les problèmes auxquels se confrontent les Roumains. Ecoutons-le : « Il faut aujourd’hui rompre avec ce passé. La Justice doit se faire dans les salles des juridictions, pas au siège du parti, ni à la télé, ni dans les palais de l’administration présidentielle. La réforme de la Justice doit être réalisée par les magistrats, par le Conseil supérieur de la magistrature et par les associations professionnelles du domaine. Je le dis avec en toute responsabilité : durant mon mandat, le Parti social-démocrate restera ciblé strictement sur l’agenda des Roumains », a déclaré Marcel Ciolacu.

    La Roumanie a besoin d’une gauche forte, de sécurité, de reconstruction et d’un niveau de vie amélioré. Le PSD doit rompre avec les vieilles habitudes et se moderniser, est d’avis Marcel Ciolacu : « Le vote d’aujourd’hui a été donné à une équipe du PSD. Je souhaite que nous ayons une approche complètement différente à l’intérieur du parti, mais surtout à l’extérieur du parti, à l’égard des Roumains. Soyons plus responsables, croyons à nos propres forces. Nous devons nous soutenir les uns les autres et ne pas semer la méfiance entre nous, collègues dans le cadre du même parti », a affirmé Marcel Ciolacu.

    Par ailleurs, l’objectif des sociaux-démocrates aux élections municipales du 27 septembre est de rester le parti le plus puissant de Roumanie, a déclaré le leader du PSD, ajoutant qu’en cas de score électoral faible, ce sera à lui de payer politiquement. (Leyla Cheamil)