Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, s-a
întâlnit, la Bruxelles, cu membrii comunităţii româneşti din regiune,
reprezentanţi ai mediului asociativ, precum şi ai mass-media de limba română.
Potrivit unui comunicat, agenda discuţiilor a cuprins oportunităţile de
finanţare oferite de către ministerul de resort pentru proiecte şi activităţi,
precum şi modificările legislative propuse pe legile care vizează sprijinirea
românilor din afara graniţelor. Ministrul a prezentat şi măsurile adoptate în
vederea facilitării întoarcerii în ţară, între care şi programul aflat deja în
derulare Diaspora Start-up, prin care românii pot primi până la 40.000 de
euro finanţare nerambursabilă. În contextul aproprierii Centenarului, oficialul
român a prezentat pe larg proiectul MRP dedicat celebrării a 100 de ani de la
Marea Unire intitulat ‘Centenar prin Înfrăţiri’. Acesta îşi propune dezvoltarea
de reţele asociative create pe baza legăturilor de înfrăţire între localităţi,
asigurând o cooperare structurată, intensă şi multilaterală între unităţi
administrativ-teritoriale din România şi din comunităţile istorice şi emergente.
Totodată, în marja deplasării, Andreea Păstîrnac a luat parte la dezbaterea Diaspora românească în Uniunea Europeană, organizată marţi la Parlamentul
European.
La Helsinki a avut loc un seminar româno-finlandez privind
drepturile copilului, sesiunea de consultări bilaterale înscriindu-se în
demersurile autorităţilor române în cooperare cu cele finlandeze în vederea
soluţionării cazului minorilor Maria şi Mihai, copiii Cameliei Smicală. În
cadrul discuţiilor cu experţii finlandezi, partea română a subliniat că
asigurarea respectării drepturilor cetăţenilor români din străinătate
reprezintă o preocupare constantă a autorităţilor de la Bucureşti. Sesiunea de
consultări bilaterale se înscrie în demersurile autorităţilor române în
cooperare cu cele finlandeze, în vederea soluţionării unuia dintre cele mai
complexe cazuri de preluare a unor minori de către serviciile sociale.
Delegaţia română, formată din experţi ai MRP, împreună cu specialişti ai
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie şi ai Avocatului
Poporului, a avut o întrevedere de lucru cu reprezentanţi ai statului
finlandez. Copiii Cameliei Smicală au fost preluaţi de către autorităţile
finlandeze în urmă cu doi ani. Mama acestora a cerut în mai multe rânduri
susţinerea autorităţilor române, pentru ca fiul şi fiica ei să revină în
custodia sa. Ea a fost acuzată de fostul soţ finlandez că a urmărit să fugă cu
cei doi minori având dublă cetăţenie în România. Finlanda a dat asigurări că este
preocupată de asigurarea unui mediu sigur de viață pentru toți copii,
indiferent de proveniența etnică a acestora.
Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord a anunţat că Episcopul
Macarie Drăgoi va vizita, pe 18 noiembrie, copiii Cameliei Smicală. La cererea
Preasfinţitului Macarie, Protecţia Copilului a acceptat ca ierarhul român să-i
viziteze, în calitate de părinte duhovnicesc, pentru a-i spovedi, împărtăşi şi
alina sufleteşte. Reamintim că acesta a mai făcut un demers similar pe 23 mai, dar
a fost refuzat. Episcopul s-a implicat intens şi în alte cazuri de familii de
români care s-au confruntat cu situaţii similare, cele mai cunoscute fiind
cazurile familiilor Nan şi Bodnariu din Norvegia.
Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara
graniţelor ţării, Constantin Codreanu (PMP), a anunţat vineri că s-a decis
înfiinţarea, la Chişinău, a Centrului pentru cetăţenie română, care va
funcţiona în incinta biroului său parlamentar. Potrivit unui comunicat, centrul
va funcţiona în incinta clădirii Uniunii Scriitorilor din Moldova şi va avea
program marţea, miercurea şi joia. Cetăţenia română este un drept fundamental
al românilor basarabeni. Dorim ca prin acest Centru pentru cetăţenie română să
le acordăm asistenţă calificată tuturor celor care au nevoie de ea la
întocmirea dosarului de redobândire a cetăţeniei române – a declarat
Constantin Codreanu.
