Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, solicita Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului convocarea Congresului românilor de pretutindeni.
Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, solicita Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului convocarea Congresului românilor de pretutindeni.
Priorităţile Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor
ţării, din Camera Deputaţilor, pentru anul 2019, privind
sprijinul românilor de pretutindeni.
Deputatul PMP Constantin Codreanu, Preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, discurs în Camera Deputatilor:
Aviz favorabil proiectului de lege privind accesul românilor din Republica Moldova și alte state non-UE pe piața muncii din România. Interviu cu Constantin Codreanu, Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.
O delegație a Ministerului pentru Românii de
Pretutindeni a efectuat, zilele trecute, o vizită de lucru în Regatul Unit al
Marii Britanii și Irlandei de Nord, în condițiile celor mai recente evoluții
privind procesul de ieșire a Marii Britanii din UE și a nevoii de informare a românilor
stabiliți pe teritoriul britanic cu privirile la drepturile și obligațiile ce
le revin post-Brexit. Potrivit unui comunicat al ministerului, delegația MRP
condusă de subsecretarul de stat Victor Ionescu a avut o întrevedere cu
reprezentanți ai filialei din Marea Britanie a Ligii Studenților Români din
Străinătate, cu reprezentanți ai cultelor și cu membrii comunității. Toate
reuniunile au avut ca temă principală elementele acordului de retragere a
Regatului Unit din UE, bunăstarea cetățenilor români stabiliți pe teritoriul
britanic fiind o prioritate a MRP – mai precizează comunicatul.
Totodată,
delegația MRP a participat la o sesiune de informare pe tema Brexit. Victor
Ionescu le-a prezentat participanților elementele principale ale acordului de
retragere, precum și mesajul de susținere si implicare a ministerului. În
discuțiile cu reprezentanții ministerului, românii din Londra s-au referit la
necesitatea de a fi mai bine informați cu privire la aspecte precum dreptul de
ședere și contextul economic. Victor Ionescu le-a comunicat existența punctului
de contact ce le este dedicat la nivelul MRP, încurajându-i să trimită
întrebări și sesizări la adresa brexit@mprp.gov.ro. De asemenea, demnitarul s-a
referit la măsurile luate de Guvernul României pentru reîntoarcerea și
reinserția profesională a românilor din diaspora.
Deputatul
Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din
afara graniţelor ţării, a întreprins o vizită de lucru în Italia, în perioada
15-22 noiembrie, având întâlniri oficiale la Roma, Torino, Milano şi Veneţia. Discuţiile
s-au axat pe identificarea unor soluţii în beneficiul românilor din Italia,
ţara cu cea mai mare comunitate românească. Potrivit Institutului Naţional de Statistică al Italiei, românii reprezintă
prima comunitate de cetăţeni străini din Italia, cu 1.152.000 de persoane.
Constantin Codreanu s-a întâlnit cu români din Italia care, potrivit lui, merită mai multă atenţie, înţelegere şi sprijin din partea statului român.
S-a convenit ca oficialul să revină în Peninsulă în februarie 2019 pentru a
extinde discuţiile cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi
regionale, cu precădere în ceea ce priveşte sprijinul oferit comunităţii
româneşti şi implicarea membrilor ei atât în viaţa politică din România, cât şi
din Italia.
RePatriot anunţă pentru 7 şi 8 decembrie
conferințe în Spania, la Valencia și Castellon, unde poţi afla în mod direct de
la antreprenori de succes din România și Diaspora cum să valorifici
oportunitățile de afaceri din țară, care sunt modelele pe care le poți urma,
pașii necesari și dacă te poți întoarce acasă, ca antreprenor. Obiectivul
principal al conferinţelor îl reprezintă informarea românilor din Diaspora
asupra importanței dezvoltării competențelor antreprenoriale și atragerea lor
din străinătate înapoi acasă, prin prezentarea oportunităților de afaceri pe
care le au în România. Conferințele vor reuni ca speakeri antreprenori din
România care vor prezenta studii de caz și povești de succes, precum și
modalități concrete de dezvoltare a unei afaceri. Înscrierea se poate
face completând formularul de participare de pe repatriot.ro. RePatriot este o
platformă de inspirație, informație și consiliere dedicată românilor din
străinătate.
Deputatul Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile
de români din afara granițelor țării,
readuce în atenția instituțiilor statului român cazul Camelia Smicală.
Situaţia şcolilor româneşti după adoptarea Legii Educaţiei
din Ucraina din 5 septembrie 2017 -
tema întâlnirii dintre membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor
ţării din Camera Deputatilor şi reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale
şi ai Ministerului Afacerilor Externe.
Interviu cu preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, domnul deputat Constantin Codreanu:
Aproape 32.000 de locuri de muncă sunt vacante la nivel naţional,
cele mai multe pentru persoane cu studii medii şi profesionale. Oferta cea mai
mare e în Bucureşti şi în judeţele Prahova, Dolj, Sibiu şi Arad – anunţă
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Cei mai căutaţi sunt
muncitorii necalificaţi, manipulanţii de mărfuri şi agenţii de securitate. Şi
angajatorii din Spaţiul Economic European pun la dispoziţia celor interesaţi,
prin intermediul reţelei Eures, peste 1.200 de locuri de muncă. Cele mai multe
sunt în Germania, majoritatea pentru manipulant de bagaje şi şofer manipulare
bagaje.
Deputatul
PMP Petru Movilă a depus o propunere legislativă, iniţiată alături de colegul
său de partid, deputatul pentru diaspora Constantin Codreanu, pentru
completarea Ordonanţei Guvernului privind încadrarea în muncă şi detaşarea
străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor
acte normative privind regimul acestora. Scopul propunerii este de a le permite
etnicilor români cetăţeni ai Republicii Moldova şi ai statelor în care există
comunităţi româneşti semnificative – Ucraina, Serbia, Albania – să fie
încadraţi în muncă fără a fi necesară obţinerea avizului de angajare de către
angajator. În acest moment, avizul de angajare pentru străinii cu şedere legală
pe teritoriul României se eliberează de către Inspectoratul General pentru
Imigrări, la cererea angajatorului.
Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit cu studenţii români de la
universităţile pontificale, în cursul vizitei pe care a făcut-o la Vatican. Ea
a promis sprijinul Executivului de la Bucureşti pentru dotarea bibliotecii
Colegiului Pontifical ‘Pio Romeno’ şi a subliniat importanţa acestuia în
formarea studenţilor români la Vatican şi în consolidarea relaţiilor dintre
România şi Sfântul Scaun. Tot la Roma, premierul şi-a exprimat aprecierea
pentru susţinerea de către Biserica Ortodoxă a comunităţilor româneşti din
diaspora, în special din Italia, şi a vorbit despre importanţa lăcaşurilor de
cult în viaţa românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării. Ea a evidenţiat atenţia acordată de statul român
respectării drepturilor comunităţii româneşti, precum şi rolul cultelor
religioase în păstrarea identităţii spirituale şi lingvistice.
O sută de români de succes vor fi premiaţi în Anul Centenarului de
către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, într-un proiect care îşi
propune să scoată în evidenţă primele zece personalităţi româneşti din zece
ţări ale lumii în care se află comunităţi importante de români – a anunţat
ministrul de resort, Natalia Intotero. Primul eveniment de acest gen va avea
loc miercuri, la Bruxelles, unde va fi promovat şi costumul popular românesc. Manifestări
similare se vor organiza la Washington, Lisabona, Paris, Roma, Madrid, Atena,
Berlin, Londra şi Ierusalim.
La Cernăuţi a fost semnat, duminică, un protocol de
colaborare intre Centrul cultural român Eudoxiu Hurmuzachi şi Centrul cultural
al sectorului 1 din Bucureşti. Potrivit colegului nostru Valentin Ţigău,
părţile se angajeaza să desfăşoare o cooperare instituţională prin organizarea
în comun a unor evenimente, proiecte şi campanii culturale care au ca scop
promovarea limbii române, a identităţii naţionale si a valorilor culturale ale
poporului român. Semnarea protocolului a fost prilejuită de parada portului
popular românesc, cu participanţi din nordul şi sudul Bucovinei şi din Basarabia.
Subsecretarul de stat Victor Ionescu a efectuat, în perioada 27- 29 aprilie o vizită în Belgia, la Bruxelles, cu ocazia ediţiei a XIII-a a Festivalului Primăvara Românească la Bruxelles. Acest eveniment se înscrie în calendarul Proiectului ”100 de ani România – sub semnul Centenarului la Bruxelles”, derulat de Asociaţia Arthis – Casa Culturală Belgo-Română din Belgia, şi este finanţat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Festivalul s-a desfăşurat într-o locaţie centrală a capitalei belgiene, beneficiind de sprijinul Primăriei Bruxelles-ului și având ca invitat de onoare judeţul Braşov. Spectacolul a cuprins momente folclorice susţinute de numeroase formaţii româneşti, din ţară şi din Belgia, dar şi momente de muzică pop, susţinute de artişti români. La eveniment au fost organizate numeroase standuri, expoziţii şi ateliere cu obiecte şi produse tradiţionale româneşti, precum şi standuri de promovare turistică. În alocuţiunea sa, Victor Ionescu, subsecretar de stat, a marcat importanţa evenimentului şi a transmis susţinerea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru comunităţile româneşti din diaspora.
Natalia-Elena Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni, subliniază într-un comunicat de presă importanța zilei de 2 Mai – Ziua Naţională a Tineretului: ”La data de 2 mai sărbătorim tânăra generaţie. Ziua Naţională a Tineretului este ziua în care suntem datori să analizăm dacă facem suficient pentru generaţia adulţilor de mâine, dacă reuşim să le asigurăm un viitor în ţara natală şi dacă tinerii beneficiază de condiţii europene de educaţie şi dezvoltare personală. Dincolo de organizarea de evenimente dedicate tinerilor, binevenite în comunităţile locale, în această zi trebuie să facem atât bilanţuri, cât şi proiecte noi care să mobilizeze şi să motiveze tânăra generaţie. Măsurile care vizează această categorie trebuie să continue cu responsabilitate pentru că viitorul întregii naţiuni este strâns legat de viitorul tinerilor. Depinde de fiecare dintre noi să lăsăm tinerilor o moştenire pe care s-o preţuiască şi s-o valorifice pentru o viaţă mai bună, acasă! La mulţi ani, tinerilor români de pretutindeni!”
Deputatul Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, împreună cu deputatul Petru Movilă, pecum și alți numeroși colegi parlamentari, au inițiat un proiect de lege care va deschide piața muncii din România pentru românii din Republica Moldova și alte state nemembre ale Uniunii Europene. Inițiativa legislativă, cu impact pozitiv atât pentru piața muncii din România, cât și pentru etnicii români din comunitățile istorice din afara granițelor, vizează completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România. Migrația forței de muncă din România în alte state UE, unde condițiile de muncă sunt atractive și mai bine remunerate, conduc la un deficit de forță de muncă autohton tot mai accentuat, așa cum rezultă și din studiile efectuate în ultimul an de către analiștii din domeniu. Considerăm că propunerea legislativă va aduce beneficii economiei românești şi va crea oportunități de colaborare mai strânse cu statele vecine. Această inițiativă este binevenită în contextul economic și social actual la nivel european și global, a precizat deputatul Constantin Codreanu pe marginea inițiativei legislative introduse în Parlament.
Nava MAI 1103 a Poliţiei de Frontieră Române va supraveghea, timp de 3 luni, frontierele Europei din Marea Egee. Poliţia de Frontieră Română va participa la Operaţiunea Comună “POSEIDON 2018“, organizată de Agenţia Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – FRONTEX. Nava maritimă de patrulare şi intervenţie şi echipajul aflat la bord, format din 26 de poliţişti de frontieră, va executa misiuni individuale de patrulare, cercetare, de căutare şi salvare, alături de celelalte state membre U.E. participante la misiune.
România vrea să îşi sporească investiţiile în Republica Moldova, a declarat, la Chişinău, premierul Viorica Dăncilă, după discuţiile cu omologul său, Pavel Filip. Una dintre priorităţile României este operaţionalizarea gazoductului Iaşi – Ungheni — Chişinău, un proiect major cu relevanţă regională pe agenda UE. La rândul său, Pavel Filip a precizat că în momentul în care Transgaz va cumpăra compania similară din ţara sa, aceasta înseamnă, în primul rând, independenţa energetică a Republicii Moldova.
În anul centenar se va realiza o enciclopedie a românilor de pretutindeni, se va promova cartea românească în 100 de biblioteci în diaspora şi se va inaugura Casa Românilor de Pretutindeni – sunt câteva dintre obiectivele asumate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în perioada următoare şi anunţate la conferinţa “Românii de pretutindeni, realităţi şi aspiraţii”. De asemenea, va continua programul de înfrăţire a localităţilor din România cu cele din Republica Moldova. Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia Intotero, afirmă că păstrarea şi afirmarea identităţii prin limbă, cultură şi tradiţii sunt prioritare pentru ministerul pe care-l conduce. Ea a precizat că în afara graniţelor trăiesc aproximativ 10 milioane de români, iar programele ministerului trebuie adaptate nevoilor fiecărei comunităţi în parte. ‘Trebuie să le oferim românilor de peste hotare şansa să înţeleagă şi să cultive elementele identităţii noastre culturale, spirituale, şi să respecte tradiţiile româneşti, să devină adevăraţi ambasadori ai poporului român în ţările în care trăiesc. Pentru sprijinirea şi promovarea românilor de pretutindeni este nevoie de solidaritatea noastră, a tuturor românilor de aici, din ţară, şi de implicarea reală a fiecăruia dintre noi’ — a declarat Natalia Intotero.
Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a prezentat în Camera Deputaţilor o declaraţie politică prin care a cerut dublarea numărului de membri ai Comisiei pentru Cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Este vorba despre creşterea numărului de membri de la 21 la 41, pentru soluţionarea în termen a sutelor de mii de cereri de redobândire a cetăţeniei române. Aceasta reprezintă o prioritate cheie, în condiţiile în care România, potrivit ONU, a avut în ultimii 10 ani un exod de 3,4 milioane de cetăţeni, situându-se pe locul II în lume, după Siria, aflată în război. Potrivit lui Codreanu, în anul 2016, dar şi în 2017 numărul de dosare analizate de către Comisia pentru Cetăţenie a fost de 6 ori mai mare decât în 2014.
În cadrul proiectului Te caută o carte, zburând spre tine“, elevii Școlii Gimnaziale Nr.81 din București au donat cărți pentru copiii români din afara granițelor țării. Proiectul a debutat anul trecut, la începutul semestrului I în şcolile din sectoarele 1, 2 şi 3 din București. Elevii au dăruit, atunci, câte o carte pentru copiii români din dispora și comunitățile istorice românești. În semestrul al II-lea sunt implicate unităţile de învăţământ din sectoarele 4, 5 şi 6. În proiect s-a înscris și Clubul Copiilor din Galați, care va dărui cărți elevilor Liceului din Cahul, Republica Moldova. Cărțile colectate în cadrul acestui proiect contribuie la însușirea cunoștințelor legate de limba și civilizația românească și la consolidarea rolului educației în păstrarea unităţii de limbă şi cultură în rândul copiilor români din străinătate, care sunt integraţi în sistemele educaţionale locale. În fiecare carte se regăsește și o scrisoare adresată celui la care va ajunge volumul. Scrisoarea, scrisă de mână, cuprinde și adresa destinatarului, astfel încât între elevii din România și micii români din străinătate să se nască un dialog concret bazat pe limbajul scris.
Numărul
localităților care au semnat Declarația de Unire cu România a ajuns la 40 -
anunţă, joi, Radio Chişinău. Anterior, deputatul PMP Constantin Codreanu,
preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor
ţării, anunţa că numărul localităţilor din Republica Moldova care au adoptat în
consiliile locale declaraţii de unire cu România a crescut. Anunţul a fost făcut la dezbaterea intitulată
‘Basarabia şi Timocul’. Primarii prezenţi la dezbatere au explicat cum au ajuns
la declaraţia de unire cu România. Reprezentanţi ai comunităţilor de români din
Valea Timocului au solicitat, cu acest prilej, o implicare mai mare a
Ministerului pentru Românii de Pretutindeni în sprijinirea lor. Potrivit lui
Codreanu, în Basarabia situaţia este mult mai bună faţă de cea care există în
Timoc.
Românii formează
în 2018, după francezi şi înaintea marocanilor, al doilea grup de cetăţeni
străini prezenţi la Bruxelles, conform statisticii Institutului bruxellez de
statistică şi analiză. Potrivit acestuia, francezii reprezintă 15,2%, românii
9,3%, iar marocanii 9% dintre străinii din Bruxelles. Potrivit Institutului,
prezenţa românilor în capitala belgiană este relativ recentă comparativ cu a
altor comunităţi de imigranţi, cum sunt, de pildă, marocanii sau italienii. În
1994, în regiunea Bruxelles erau înregistraţi doar 864 de români, pentru ca, în
2017, aproape 40.000 să fie instalaţi legal.
Echipa Ro-WIN oferă,
la Impact Hub din Birmingham, toate informațiile necesare cu privire la programul
de finanțare Diaspora Start-Up în România și oportunitățile de parteneriat și
antreprenoriat. Participă românii interesaţi să-şi deschidă o afacere în ţară
şi care vor să afle mai multe despre programul de finanţare nerambursabilă şi
suport, în valoare de peste 45.000 de euro.
Participarea este gratuită.
În cadrul
programului Consulat itinerant 2018, organizat de Ambasada României în
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în perioada 23 – 24
februarie, reprezentanţi ai Secţiei Consulare de la Londra se vor deplasa în
localitatea Nottingham pentru a oferi asistenţă şi servicii consulare
cetăţenilor români din această zonă. Serviciile cuprind exclusiv: preluarea
datelor în vederea emiterii pașapoartelor electronice și a titlurilor de
călătorie, eliberarea de acte notariale, precum și eliberarea adeverințelor de
cazier judiciar. Accesul la serviciile consulare se va face numai pe bază de
programare prealabilă, care poate fi solicitată la Secţia Consulară a Ambasadei
României de la Londra.
Institutul
Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni și Ministerul Educației din
Republicii Moldova, alături de Uniunea Muzicienilor din Moldova și Primăria
Municipiului Chișinău organizează, în perioada de 23 – 25 februarie, la
Filarmonica Națională Serghei Lunchevici, ediția a 22-a a Festivalului -
concurs de creație și interpretare a romanței românești Crizantema de Argint.
Evenimentul își propune să identifice și să promoveze cele mai reprezentative
talente în genul romanţei. Crizantema de Argint vine ca o completare, la
Chișinău, a Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței
Românești Crizantema de Aur. Evenimentul, care se va derula sub genericul
Romanța ne unește, se încadrează în seria manifestărilor dedicate
Centenarului Marii Uniri.
La Punctul de
Trecere a Frontierei Calafat a fost testat, timp de o săptămână, un sistem performant
de control, în cadrul unui proiect de cercetare la care participă un consorţiu
de firme şi autorităţi din şapte ţări europene. Proiectul presupune utilizarea
unui sistem automat pentru verificarea documentelor de călătorie ale
persoanelor şi autoturismelor prin interogarea unei baze de date. Pentru acest
proiect a fost pus la dispoziţie un buget de aproape 17 milioane de euro. El va
permite facilitarea procedurilor de control la frontieră pentru cetăţenii care
tranzitează Uniunea Europeană, respectând în acelaşi timp protecţia datelor şi
a vieţii private. Astfel de echipamente sunt testate şi în puncte de trecere a
frontierei maritime, precum şi aeroportuare din Spania şi Portugalia -
precizează Poliţia de Frontieră.
Românii din
diaspora sunt încurajaţi să solicite finanţări şi pentru proiectele care au ca
scop promovarea culturii şi tradiţiilor româneşti în comunităţile din ţările în
care trăiesc. Ministerul Românilor de Pretutindeni, înfiinţat anul trecut, a
anunţat de curând simplificarea procesului de finanţare. MRP are un buget de puţin
peste 3 milioane de euro pentru finanţarea proiectelor iniţiate de comunităţile
de români din străinătate, iar proiectele focalizate pe copii au cel mai mare
succes, anunţa, recent, la Haga, ministrul secretar de stat Ovidiu Iane. Oficialul
s-a întâlnit cu reprezentanţi ai comunităţii de români din Olanda, care au în
derulare sau ar vrea să iniţieze diferite activităţi în această ţară. ‘Noi
suntem foarte atenţi la toate solicitările lor şi an de an încercăm să ne
îmbunătăţim activitatea, să găsim noi forme de colaborare, să susţinem noi
proiecte şi noi activităţi în sprijinul comunităţii pe care ei o reprezintă şi,
de asemenea, tot împreună, ne dorim să creăm această relaţie de încredere, să
reclădim încrederea în autorităţile române şi în statul român’ – a declarat
Ovidiu Iane.
Camera Deputaților
de la București a adoptat un proiect de lege care permite acordarea de
finanțări între autoritățile publice înfrățite din România și Ucraina. Anunțul a
fost făcut de Veaceslav Șaramet, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru
Românii de Pretutindeni. Potrivit proiectului de lege, autoritățile publice
locale din România pot aproba finanțarea unor proiecte propuse de către
autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova și din
Ucraina, în baza acordurilor de înfrățire/cooperare încheiate în condițiile
legii. Obiectivele de investiții ale unităților administrativ-teritoriale din
Republica Moldova și din Ucraina pot fi programe comune culturale, sportive, de
tineret și educaționale, stagii de pregătire profesională și alte acțiuni care
contribuie la dezvoltarea relațiilor de prietenie.
Deputatul PMP
Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din
afara graniţelor ţării, a întreprins, zilele trecute, vizite de lucru la mai
multe gimnazii din raioanele Sângerei şi Cahul, din Republica Moldova. Cu
această ocazie, el a făcut importante donaţii de carte românească instituţiilor
şcolare vizitate. Donaţiile se înscriu în campania ‘100 000 de cărţi pentru centenar ‘, care vizează 100 de biblioteci
rurale din Basarabia, confruntate cu un deficit acut de carte românească.
Întâlnirile deputatului cu elevii şi profesorii moldoveni au fost urmate de
programe artistice care au cuprins poezie, muzică şi dans românesc.
În
România, șoferii depistaţi că au circulat fără rovinietă nu vor mai fi amendaţi
dacă nu au fost înştiinţaţi în patru luni de la comiterea faptei. Camera
Deputaţilor a adoptat un proiect de lege care-l modifică pe cel vechi, din 2002,
privind aplicarea tarifului de utilizare şi trecere pe drumurile naţionale a
rovinietei. Actul prevede că procesul verbal nu mai trebuie să fie însoţit de
fotografii doveditoare. De asemenea, dacă şoferul nu a fost înştiinţat în patru
luni că a fost depistat circulând fără rovinietă, contravenţia se prescrie. Totodată,
procesul verbal de constatare a contravenţiei se transmite obligatoriu în două
luni de la data aplicării contravenţiei, iar în intervalul de la data săvârşirii
contravenţiei, până la data comunicării procesului verbal, nu se mai poate
aplica altă sancţiune. Modificarea legislativă se impunea, având în vedere că
norma nu era suficient de clară, instanţele interpretând diferit situaţii
reclamate de mulţi cetăţeni în cazul amenzilor aplicate în mod repetat în lipsa
rovinietei, afirmă deputatul liberal Lucian Bode. Întrebat ce se întâmplă în
cazul în care şoferul nu este anunţat în termenul prevăzut de lege că a primit
această amendă, deputatul PNL Lucian Bode a declarat că atunci contravenţia se
prescrie. Camera Deputaţilor este forul
decizional. Legea intră în vigoare la şase luni după ce este promulgată de
preşedinte şi publicată în Monitorul Oficial.
Ministrul
Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a făcut mai multe precizări privind pensiile
românilor pentru perioada următoare. Astfel, în acest an, din luna ianuarie există o reducere a
impozitului pentru pensiile peste 2.000 de lei de la 16 la 10%. În luna iulie
crește punctul de pensie la 1.100 de lei, măsură deja adoptată prin ordonanță
de urgență, a mai spus Lia Olguța Vasilescu. Totodată, Ministrul Muncii a anunțat că, începand cu
1 iulie, toți pensionarii cu pensie sub 900 de lei vor beneficia de medicamente
compensate 90%. Echipe mixte din cadrul mai multor ministere lucrează în
prezent la proiectul privind legea pensiilor. Ministrul de finanţe, Eugen
Teodorovici, a declarat că se aşteaptă forma definitivă a documentului în
această lună, urmând ca ea să fie discută în cadrul coaliţiei de guvernare (PSD
– ALDE) de la București.
Deputatul Constantin Codreanu
din Partidul Mișcarea Populară, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de
români din afara graniţelor ţării, a prezentat de la tribuna Camerei
Deputaţilor o Declaraţie politică intitulată ‘Câteva priorităţi şi aşteptări
pentru românii de pretutindeni în anul 2018’. În intervenţia sa în plen, el a enumerat soluţii cu impact pozitiv asupra
comunităţilor de români din afara graniţelor: dublarea personalului Autorităţii
Naţionale pentru Cetăţenie, anularea obligativităţii domicilierii timp de 8 ani
în România la solicitarea cetăţeniei de către românii de pretutindeni, crearea
de circumscripţii electorale distincte pentru Republica Moldova şi pentru
statele sau regiunile în care există peste 500 de mii de cetăţeni români,
înfrăţirea tuturor localităţilor româneşti din comunităţile istorice cu localităţi
din România, creşterea bugetului alocat Ministerului Românilor de Pretutindeni,
acordarea de burse identitare tuturor elevilor români din Ucraina, Ungaria,
Serbia, Bulgaria, Albania. Deputatul roman mai dorește organizarea şi
susţinerea consistentă a Episcopiei Basarabiei de Sud şi a Episcopiei de Bălţi,
subordonate ale Mitropoliei Basarabiei, dar și includerea în lista clerului salarizat a
tuturor preoţilor din Mitropolia Basarabiei şi din Vicariatul Ortodox Român al
Timocului (Serbia). Milioanele de români din Basarabia, din comunităţile
istorice şi Balcani, ca şi milioanele de români din diaspora, trebuie să ştie
că statul român este pregătit să le ofere un sprijin cultural şi naţional
exemplar, a punctat Constantin Codreanu.
Ministrul de externe, Teodor Meleşcanu, s-a întâlnit, miercuri, la
Bucureşti, cu omologul său italian, Angelino Alfano, care a făcut o vizită în
România. Meleşcanu a subliniat importanţa acordată de România relaţiei cu Italia,
una excelentă, confirmată cu ocazia
aniversării în 2018 a unui deceniu de la lansarea Parteneriatului Strategic
Consolidat. A fost evidenţiată,
totodată, consistenţa cooperării bilaterale în plan economic, susţinută de
prezenţa dinamică a companiilor italiene în România, precum şi de volumul
schimburilor comerciale în creştere, care în 2017 s-au apropiat de un nivel
record de 14 miliarde euro. Totodată, ministrul Meleşcanu a evocat rolul foarte
important pe care îl are comunitatea românească din Italia, un liant foarte
puternic între cele două state. Aceasta este cea mai numeroasă comunitate din
afara graniţelor şi, în acelaşi timp, cea mai mare comunitate de cetăţeni
străini în Italia. El a mulţumit pentru sprijinul pe care autorităţile italiene
îl acordă integrării comunităţii de români în societatea italiană. Demnitarul
român a subliniat importanţa cooperării
bilaterale în cadrul Uniunii Europene. România şi Italia continuă să
pledeze pentru o Uniune Europeană puternică, pentru o Uniune unitară, coezivă,
care să poată rezolva problemele care sunt astăzi pe agenda sa, pe baza
respectului pentru valorile şi principiile fundamentale, care formează baza
proiectului european, a subliniat Teodor Meleşcanu.
Preşedintele Comisiei pentru
comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul PMP Constantin
Codreanu, a subliniat necesitatea unei mai bune reprezentări în Legislativul de
la Bucureşti a comunităţilor de români din afara graniţelor ţării. El a
participat recent la Conferinţa anuală a Consiliului Mondial Român (CMR) care a
avut loc în Atlanta, Georgia, SUA.
Codreanu a declarat că va cere ca cei peste un milion de români
stabiliţi în America de Nord să aibă reprezentare distinctă în Parlamentul de la
Bucureşti. El a spus că este necesară înfiinţarea unei circumscripţii
electorale distincte pentru Republica Moldova, unde circa 1 milion de persoane
şi-au restabilit cetăţenia română. Potrivit datelor oficiale, în Statele Unite
ale Americii şi Canada locuiesc permanent 673 620 de români, însă conform
estimărilor oficiilor diplomatice ale României în spaţiul nord-american există
peste 1 milion de concetăţeni ai noştri, ceea ce, corelat cu prevederile legale
de reprezentare parlamentară, presupune înfiinţarea chiar a mai multor
circumscripţii electorale pe continentul nord-american, a susţinut Codreanu.
Discuţiile din cadrul Conferinţei anuale a CMR au subliniat necesitatea
afirmării şi consolidării unei Organizaţii Globale Româneşti capabile să
dezvolte un ‘lobby popular’ coordonat prin eforturile conjugate ale
Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului şi ale societăţii româneşti pentru
susţinerea României, a românilor de pretutindeni şi pentru promovarea valorilor
naţionale şi a idealului naţional de Reîntregire a Patriei. Consiliul Mondial
Roman este o organizaţie nonprofit cu caracter privat, constituită în scopul
dezvoltării comunităţilor româneşti de pretutindeni, de creare a unei reţele de
organizaţii ale diasporei, în vederea într-ajutorării membrilor săi şi pentru
menţinerea identităţii naţionale în ţară, în diaspora şi în teritoriile locuite
de români.
Românii
care pleacă din ţară pentru o perioadă mai mare de şase luni sau pentru mai
multe perioade ce însumează şase luni, într-un interval de 12 luni consecutive,
sunt obligaţi, de la 1 ianuarie 2018, conform legislaţiei fiscale, să depună la
Fisc un chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale. Obligaţia de
notificare a intenţiei de a pleca din România nu este nouă în legislaţia
autohtonă, însă recent a fost reglementată, printr-o ordonanţă a
Guvernului, o amendă pentru cei ce o omit, care este cuprinsă între 50 şi 100
de lei. Obligaţia depunerii chestionarului vizează orice persoană fizică ce stă
în România şi pleacă mai mult timp din ţară, indiferent de motiv (muncă, studii
etc.). Documentul trebuie înregistrat la unitatea Fiscului din raza
domiciliului cu 30 de zile înainte de plecarea din România.
Proiect legislativ privind prelungirea perioadei de valabilitate a paşapoartelor. Interviu cu Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru Comunitatile de români din afara graniţelor tării din Camera Depuţatilor.
Academicianul Eugen Simion a atras atenţia,
luni, asupra faptului că patru milioane de români s-au mutat în străinătate şi
a subliniat necesitatea adoptării unui proiect de ţară, în special pentru satul
românesc. El a participat la dezbaterea Satul
românesc – 100 de ani de evoluţie rurală, desfăşurat în Aula Academiei
Române. Potrivit acestuia, după aproape 30 de ani de la Revoluţie, nu a existat
un proiect pentru toată România, dar mai ales pentru satul românesc. Eu nu cred
că putem să-i concurăm pe nemţi sau pe francezi făcând automobile, a spus
Simion, dar agricultura poate fi o şansă de salvare şi de încredere în
românitate, în stilul românesc şi în condiţia de a fi român.
România şi Portugalia vor încuraja cooperarea în domeniul pregătirii
profesionale în turism, prin schimbul de formatori şi cursanţi, în cadrul
programelor de pregătire şi internship din hotelurile şi şcolile de turism din
cele două ţări, pe segmentele de management hotelier, turism şi ospitalitate.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Turismului, remis, marţi, ministrul de
resort, Mircea Titus Dobre, şi secretarul de stat din Ministerul portughez al
Economiei, Ana Mendes Godinho, au semnat un Memorandum de Înţelegere privind
cooperarea în domeniu. Partea portugheză va oferi consultanţă de specialitate
părţii române, pentru operaţionalizarea primului centru de formare profesională
în turism. Programul delegaţiei oficiale române a inclus o vizită la Şcoala
Naţională de Turism din Lisabona.
În perspectiva celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1918,
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a anunţat, recent, iniţierea şi
organizarea Campaniei Naţionale Centenar prin înfrăţiri, o campanie de
înfrăţire a judeţelor din România şi sectoarelor Municipiului Bucureşti cu
unităţi administrativ-teritoriale similare din statele unde există comunităţi
de români. Obiectivul acestui proiect îl reprezintă derularea de proiecte şi
activităţi centrate pe promovarea identităţii româneşti pe linie educaţională,
culturală, sportivă, dar şi pe alte direcţii. Ca primă etapă, Campania propune, până la sfârşitul acestui an,
încheierea unor acorduri de cooperare a autorităţilor administraţiei publice
locale din Republica Moldova cu zece judeţe din România, câte unul din fiecare
regiune de dezvoltare. MRP îşi propune, astfel, susţinerea dezvoltării de
reţele asociative create pe baza legăturilor de înfrăţire între localităţi,
asigurând o cooperare între unităţi administrativ-teritoriale din România şi
din diaspora.
RePatriot, proiect
de repatriere prin antreprenoriat, continuă seria de acţiuni dedicate românilor
de peste hotare. Pe 1 decembrie echipa va organiza, la Alba Iulia, ultima
conferinţă RePatriot din acest an, la care se vor reuni membrii Romanian
Business Leaders, antreprenori şi demnitari locali, partenerii şi invitaţi care
susţin acest proiect. Evenimentul este dedicat Unirii cu scopul de a întări
puntea de legtură între românii de pretutindeni şi cei din ţară şi o pledoarie
pentru revenirea acasă prin iniţiative antreprenoriale.Cele mai importante teme
ale Conferinţei sunt actiunile RePatriot de până acum şi prezentarea
iniţiativelor pentru 2018. Prin participarea la astfel de conferinţe, echipa
RePatriot îşi propune să ofere consiliere şi inspiraţie tuturor românilor care
vor să revină acasă prin investiţii şi antreprenoriat.
Deputatul PMP, Constantin
Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara
graniţelor ţării, a anunţat organizarea altor două ateliere legislative dedicate
problemelor diasporei, în decembrie 2017 la Madrid şi în ianuarie 2018 la Roma.
Potrivit datelor oficiale, circa 80% dintre românii stabiliţi în Occident se
află în Spania şi Italia. Atelierele sunt concepute ca un laborator de idei
orientate spre societatea românească de peste hotare la care să contribuie
direct şi reprezentanţi ai mediului asociativ. În premieră pentru viaţa
politică românească, deputatul Constantin Codreanu a organizat pentru prima
oară un astfel de atelier la Chişinău.