Radio România Internațional

Tag: consultari

  • Klaus Iohannis invitat de Joseph R. Biden la o nouă rundă de consultări

    Klaus Iohannis invitat de Joseph R. Biden la o nouă rundă de consultări

    Președintele României, Klaus Iohannis, a participat luni, 28 februarie 2022, la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri globali aliați și ai instituțiilor multilaterale, în contextul desfășurării agresiunii militare nejustificate și ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

    Consultările au continuat linia eforturilor aliate și transatlantice de coordonare și vin în completarea discuțiilor în format similar, care au avut loc la datele de 11 și 18 februarie 2022.

    La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Președintele Consiliului European, Charles Michel, și, pentru prima dată în acest format, Prim-Ministrul Japoniei, Fumio Kishida.

    Liderii au analizat situația gravă de pe teren și au reiterat măsurile concrete și ferme de răspuns întreprinse de comunitatea internațională pentru descurajarea Rusiei, cu referire la pachetele extinse de sancțiuni, precum și la măsurile care pot fi întreprinse pentru prevenirea escaladării acestor acțiuni, inclusiv având în vedere amenințarea cu utilizarea armelor nucleare de către Președintele rus, pe care liderii au condamnat-o.

    Accentul a fost pus, în continuare, pe strategia cuprinzătoare și concretă prin care poate fi sprijinită Ucraina, pe toate dimensiunile, în fața acestei agresiuni, în vederea asigurării suveranității și integrității teritoriale ale acestui stat, și a restabilirii păcii și securității pe continentul european.

    În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis a subliniat oportunitatea continuării consultărilor în acest format și importanța crucială a menținerii coordonării strânse și a unității aliate și transatlantice, precum și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, în contextul regional cu impact asupra securității euroatlantice și globale și asupra ordinii internaționale bazate pe reguli, inclusiv din perspectiva amenințării utilizării armelor nucleare de către Federația Rusă.

    Președintele Klaus Iohannis a reafirmat, și cu acest prilej, sprijinul României pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și pentru dreptul acesteia de a lua propriile decizii de politică externă și de securitate.

    Președintele României a evidențiat, de asemenea, impactul amplu al actualei crize asupra situației de securitate pe Flancul Estic al Alianței, inclusiv la Marea Neagră, precum și asupra întregului spațiu euroatlantic.

    Președintele României a reiterat faptul că actuala situație gravă de securitate regională demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă și unitară, a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în mod special la Marea Neagră.

    De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a subliniat, și în acest context, importanța accelerării procesului de creare a Grupului de Luptă al NATO în România, ca măsură de a consolida suplimentar postura de descurajare și apărare a NATO în regiune. Totodată, Președintele României a reluat apelul la trimiterea în țara noastră, de către aliați, a unui număr suplimentar de trupe și de capabilități.

    Totodată, Președintele Klaus Iohannis a menționat măsurile concrete întreprinse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, cu referire la ajutorul în valoare de peste 3 milioane de euro, constând în donarea de echipament de protecție, combustibil, alimente, apă și medicamente. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a exprimat disponibilitatea ca România să servească în calitate de hub de distribuție a asistenței umanitare pentru Ucraina, valorificând poziția sa de stat vecin, cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, disponibilitate apreciată de liderii prezenți.

    Președintele României a subliniat că la eforturile depuse de țara noastră se adaugă facilitarea fluxului cetățenilor ucraineni de la frontieră, precum și asigurarea tranzitării în siguranță a unui număr mare de cetățeni ai altor state și a membrilor misiunilor diplomatice din Ucraina.

    Președintele Klaus Iohannis a pus accentul, de asemenea, pe necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, atât în ceea ce privește gestionarea refugiaților ucraineni, cât și în cazul unei eventuale noi crize energetice.

    Totodată, în context, Președintele României a făcut apel la acțiuni hotărâte și coordonate pentru eliminarea energiei ca instrument politic de presiune și șantaj.

  • Ṭi voru partidili?

    Ṭi voru partidili?

    Nica di marță, di cându Guvernul român PNL-UDMR cumăndusitu di liberalu Florin Cîțu fu demis pritu moțiuni di cenzură, analiștii u spunu minduirea căţe cathi ună partie politică ditu Parlamentu va ş’mutrească isinferurli cari, hiinda ahâtu di divergenti, va u facă multu zorlea alăncearea a unei nauă coaliţii cari s’treacă di un vot di tru nvestitură. Atea ţi avea anticipată analiștilli agiundzi s’hibă dealihea! Partidlu Social-Democrat, prota formațiune di opoziție și promotorlu a moțiunillei, excludi varianta ta s’ndrupască un Guvernu minoritar PNL și mindueaşti că alidzerli anticipate suntu nai ma bună cearei.



    Prezidentulu social-democrat, Marcel Ciolacu: “Mini lugursescu că România ari ananghi di un Guvern stabilu şi, ditu videala a noastă, ari ună goală cearei: alidzerli ninti di kiro. Până la anticipati, un Guvernu di specialişti.”



    Minduearea a PSD easti ambărţitată di soţlli di opoziție – naționaliștilli ditu Alianţa tră Unirea a Românilor (AUR). Uniunea Salvați România, până tru yismăciuni numirlu doi tru coaliția la puteari, ama dușman declarat al Florin Cîțu și, tamam ti aţea, votantu, marță, a moțiunillei, u spuni vrearea ta s’toarnă tru un Guvern cu PNL și UDMR, ama cu un altu premier.



    Prezidentulu USR, Dacian Cioloş: “Nu avem furñie s’ndrupămu un Guvern minoritar a PNL, tră aţea că noi putem s’ndrupămu un Guvern deadunu cu PNL. Cathi partie ş’apufuseaşti miniştrilli, aşi cum u feaţi şi până tora, ama easti aapofasea a PNL ma va s’lu ndrupască pi Florin Cîţu tră ună ipotisi di ministru, ama ici ca premier.”



    Emu, liberalii niţi nu vor s’avdă: îl vor tut Florin Cîțu prim-ministru! Ma multu, uidisitu cu Dan Vîlceanu, ministrul PNL demis a Finanţelor, coaliţia cu USR nu poati să s’facă diznău, macă va s’bagă căftări:


    “Alăsară România fără Guvernu tru un moment tru cari lipsea s’minduească la oamiñi şi ma puţăn la amintaticlu politic şi voi s’ţănă cât ma puţăn, ama aesta ţăni di atea cătu ayoñea va s’dukească că feaţiră ună alathusi, di cât ayoñea va s’dukească că aţea alathusi lipseaşti s’hibă diznău adrată şi că Florin Cîţu easti prezidentulu PNL şi nu poţ s’yiñi s’badz condiţii a unui partid politic cu scor diplo.”



    Tru tută aestă hauo politică, aţelu ditu soni zboru va lu’aibă prezidentulu a văsiliillei, Klaus Iohannis. El nu easti, ama, cu nădie că prima rundă di muabeţ cu partidili, programată ti luni, va s’bitisească cu ună cearei:


    “Lipseaşti s’aflămu ună cearei. Mini va s’călisescu partidili parlamentari la consultări şi va s’cilăstăsescu deadunu cu aţelli oamiñi cu măduuă, ma responsabili s’aflămu ună işeari ditu aestă criză.”



    Şeflu a statlui nica spuni și atea că alidzeri ninti di kiro suntu aproapea imposibil ti ndridzeari tru kirolu ţi yini, agudită di pandemie ică di creaştirea cabaia mari a păhadzloru pi păzarea ali energhie.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Ce vor partidele?

    Ce vor partidele?

    Încă de marți, de când Guvernul român PNL-UDMR condus de liberalul Florin Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură, analiștii au anticipat că fiecare forţă politică din Parlament își va urmări interesele care, fiind atât de divergente, vor face foarte dificilă configurarea unei noi coaliţii care să treacă de un vot de învestitură. Ceea ce anticipaseră analiștii se adeverește! Partidul Social-Democrat, principala formațiune de opoziție și promotor al moțiunii, exclude varianta de a susţine un Guvern minoritar PNL și crede că alegerile anticipate sunt cea mai bună soluţie.


    Preşedintele social-democrat, Marcel Ciolacu: Eu cred că România are nevoie de un Guvern stabil şi, din punctul nostru de vedere, există o singură soluţie: alegerile anticipate. Până la anticipate, un Guvern de specialişti.


    Părerea PSD este împărtășită de colegii de opoziție – naționaliștii din Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR). Uniunea Salvați România, până în septembrie numărul doi în coaliția la putere, dar dușman declarat al lui Florin Cîțu și, tocmai de aceea, votant, marți, al moțiunii, ar vrea să revină într-un Guvern cu PNL și UDMR, dar cu un alt premier.


    Preşedintele USR, Dacian Cioloş: Nu avem motive să susţinem un Guvern minoritar al PNL, pentru că noi putem susţine un Guvern împreună cu PNL. Fiecare partid îşi stabileşte miniştrii, aşa cum a făcut-o şi până acum, însă e decizia PNL dacă vrea să-l susţină pe Florin Cîţu pentru un post de ministru, însă în niciun caz ca premier.


    Or, liberalii nici nu vor să audă: îl vor tot pe Florin Cîțu prim-ministru! În plus, potrivit lui Dan Vîlceanu, ministrul PNL demis al Finanţelor, coaliţia cu USR nu se poate reface, dacă se pun condiţii:

    Au lăsat România fără Guvern într-un moment în care ar trebui să se gândească la oameni şi mai puţin la câştigul politic şi îmi doresc să dureze cât mai puţin, dar asta depinde de cât de repede îşi vor da seama că au făcut o greşeală, de cât de repede îşi vor da seama că acea greşeală trebuie refăcută şi că Florin Cîţu este preşedintele PNL şi nu poţi să vii să pui condiţii unui partid politic cu scor dublu.


    În tot acest haos politic, ultimul cuvânt îi va reveni preşedintelui țării, Klaus Iohannis. El nu este, totuși, optimist că prima rundă de discuţii cu partidele, programată luni, se va încheia cu o soluţie:

    Trebuie să găsim o ieşire din această criză în care am intrat, pentru că Guvernul a căzut victimă acestor orgolii. Paşii constituţionali sunt binecunoscuţi. Eu voi invita partidele parlamentare la consultări şi voi încerca împreună cu cei mai maturi, mai responsabili să găsim o ieşire din această criză.


    Şeful statului mai spune și că alegeri anticipate sunt aproape imposibil de organizat în perioada imediat următoare, marcată de pandemie sau de creșterile exorbitante de prețuri de pe piața energiei.


  • CE doreşte protejarea persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale

    CE doreşte protejarea persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale

    Criza provocată
    de pandemia de coronavirus a accelerat transformarea digitală și extinderea pe
    piața internă a modelelor de afaceri bazate pe platforme. Unele platforme au
    jucat un rol important în asigurarea accesului la servicii în timpul
    perioadelor de izolare.

    Potrivit
    Comisiei Europene, munca prin intermediul platformelor digitale se dezvoltă
    rapid în UE într-un număr tot mai mare de sectoare de activitate. Deşi aceasta
    poate oferi o mai mare flexibilitate, oportunități de angajare și venituri
    suplimentare, totuşi, anumite tipuri de activităţi desfășurate prin intermediul
    acestor platforme prezintă şi riscuri. În
    același timp, criza sanitară a evidențiat și mai mult situația vulnerabilă a
    persoanelor care lucrează în economia platformelor, atât în ceea ce privește
    expunerea lor la riscurile pentru sănătate și siguranță, cât și accesul limitat
    la protecție și beneficii sociale. De aceea, Comisia a lansat, pe
    24 februarie, o prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni cu
    privire la modalitățile de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru
    persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale.

    Ne dă detalii Dumitru
    Fornea, reprezentantul României în Comitetul Economic şi Social European(CESE):

    CE s-a preocupat de
    această problemă a tranziţiei digitale, iar una dintre promisiunile preşedintei
    CE ,Ursula von der Leyen era legată de găsirea unor soluţii pentru a îmbunătăţi
    conditţiile de muncă ale lucrătorilor de pe aceste platforme. Cu toţii ştim că
    pe platformele acestea digitate sunt oportunităţi, dar apar şi provocări, şi
    una dintre ele este legată de condiţiile de muncă destul de precare, pentru că
    contractarea nu prea este transparentă şi de multe ori nu ştii faţă de cine te
    angajezi, ai un contract care iţi apare online, vorbim de transparenţa şi
    predictibilitatea scăzută a acordurilor de muncă.

    Sănătatea şi securitea la
    locul de muncă sunt noi provocări pentru că este foarte mult stres privind deadline-urile.
    imobilitatea, probleme de acces inadecvat la protecţie socială. Nu există un
    cadru foarte clar pentru aceşti lucrători care de obicei îşi petrec un timp
    limitat la muncă, oficial, pentru că neoficial ei îşi petrec foarte mult timp
    la muncă. Comisia încearcă să reglementeze acest domeniu pentru că pandemia a
    impulsionat acest mod de activitate, în special în zona publică ,paradoxal,
    vedem un transfer puternic de activităţi către zona online.

    La Bruxelles în
    ultimul an mai bine din 80% din personalul Comisiei şi instituţiilor europene
    au lucrat pe aceste platforme online, ori deja, se impune reglementarea acestei
    situaţii, să ne asigurăm că exista posibilitatea negocierii unui contract de
    muncă, că exista posibilitatea supravegherii condiţiilor de muncă, că intimitatea,
    sunt respectate, la fel raportul cu angajatorii.

    Executivul comunitar
    doreşte să valorifice la maximum potenţialul de creare de locuri de muncă
    asociat platformelor digitale, dar asigurând demnitate, respect şi protecţie
    pentru persoanele care lucrează prin intermediul lor. Scopul acestei
    prime consultări a partenerilor sociali europeni este de a colecta punctele de
    vedere ale acestora cu privire la necesitatea şi direcţia unei posibile acţiuni
    a UE în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă pentru lucrătorii care îşi
    desfăşoară activitatea prin intermediul acestor platforme.


  • Noi consultări pentru viitorul Guvern

    Noi consultări pentru viitorul Guvern

    Rezultatele alegerilor parlamentare de acum o săptămână fac
    dificilă instalarea unui nou Executiv la Bucureşti. Pe 6 decembrie, singurul
    scor zdobitor – două treimi din electorat, record în peste trei decenii de
    democraţie postcomunistă – a fost cel al absenteismului. În rest, ponderea
    fiecăruia dintre cele cinci partide intrate în noul Legislativ obligă la negocieri
    laborioase pentru crearea unei majorităţi funcţionale.


    După primele discuţii cu
    şefii de partide, preşedintele Klaus Iohannis a recunoscut că această
    majoritate nu există încă:

    Această primă rundă de consultări a dus la
    un schimb de opinii bun între reprezentanţii acestor formaţiuni şi mine, însă
    pot să spun că nu sunt încă întrunite condiţiile pentru desemnarea unui
    candidat pentru a forma un nou guvern.


    PNL, Alianţa USR PLUS şi UDMR promit
    să continue discuţiile. Împreună, cele trei forţe politice ar avea 244 de
    mandate de deputaţi şi senatori, dintr-un total de 465. Liberalii (afiliaţi la
    PPE) şi useriştii (Renew Europe) au venit, însă, la preşedinte cu propuneri
    proprii la şefia Guvernului: actualul ministru interimar de Finanţe, Florin
    Câţu, şi, respectiv, fostul premier Dacian Cioloş. Ei nu s-au înţeles nici
    asupra preşedintelui de la Camera Deputaţilor, poziţie cheie în arhitectura
    constituţională, fiindcă filtrează circa 80% din proiectele legislative.


    Liderul
    PNL, recent demisionarul premier Ludovic Orban:

    Vom continua discuţiile şi vom
    căuta ceea ce ne uneşte, ceea ce poate fi susţinut de toate formaţiunile
    politice care sunt implicate în această negociere şi, în mod evident, ceea ce
    considerăm noi că este bine pentru România.


    Şi copreşedintele USR-PLUS,
    Dan Barna:

    E o şansă reală pentru România să avem o majoritate de centru-dreapta,
    stabilă şi echilibrată, cu potenţial de a guverna România patru ani de zile şi
    de a face acele reforme atât de importante.


    Prezenţă cutumiară în
    guvernele de coaliţie de la Bucureşti, fie de dreapta, fie de stânga, UDMR
    afirmă, prin vocea preşedintelui Kelemen Hunor, că singura formulă care poate
    asigura stabilitatea e o coaliţie cu PNL şi USR PLUS.


    Câştigător relativ al
    scrutinului, PSD e, deocamdată, izolat în noul Legislativ. Liderul său, Marcel
    Ciolacu, vrea un guvern de uniune naţională:

    Am insistat că România trece
    printr-o perioadă complicată şi nu ne permitem o majoritate în Parlament
    fragilă. Un guvern de uniune naţională este cea mai bună soluţie în acest
    moment.


    Nou intrat în Parlament, partidul naţionalist AUR susţine,
    prin vocea copreşedintelui George Simion, că, într-un astfel de guvern n-ar
    vrea decât portofoliul Educaţiei.


    La Radio România, politologul Andrei Ţăranu
    avertizează că negocierile nu se pot prelungi prea mult, fiindcă e nevoie de un
    Executiv care să gestioneze campania de vaccinare antri-COVID şi să elaboreze
    bugetul de stat pentru anul viitor.

  • Consultare publică privind politica de promovare a produselor agroalimentare ale UE

    Consultare publică privind politica de promovare a produselor agroalimentare ale UE

    În luna mai, Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind politica
    Uniunii Europene de promovare a produselor agricole și alimentare, pentru stimularea
    competitivității și a consumului produselor provenind din UE, în interiorul și
    în afara Uniunii.Cetățenii și părțile interesate pot să-şi exprime punctele de vedere până
    pe 11 septembrie 2020. Astăzi aflăm care este scopul acestei consultări şi care
    sunt propunerile unei asociaţii de producători de produse bio din România.



    Cu: Ștefan Turcu,
    şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi Marian
    Cioceanu, preşedintele Asociaţiei BioRomânia


  • Guvernul Orban va adopta un set de măsuri pentru reducerea efectelor COVID-19

    Guvernul Orban va adopta un set de măsuri pentru reducerea efectelor COVID-19

    Premierul Ludovic Orban a avut, marți, consultări cu reprezentanții organizațiilor sindicale și patronale, din cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, asupra măsurilor economice și sociale necesare pentru reducerea efectelor COVID-19.



    Prim-ministrul a anunțat că Guvernul va adopta un prim set de măsuri pentru susținerea companiilor și salariaților din sectoarele afectate.



    Vom da un puternic semnal angajaților și economiei: Guvernul va interveni pentru menținerea locurilor de muncă și continuarea activității în cât mai multe sectoare ecnomice. Pe lângă deciziile pe care le vom lua în ședința de mâine, vom continua să luăm măsuri asupra cărora ne vom consulta cu reprezentanții sindicatelor și patronatelor, a declarat șeful Executivului.



    Setul de măsuri ce urmează să fie analizat și adoptat mâine de Guvern vizează:


    Creșterea lichidității companiilor; / Sprijinirea plății șomajului tehnic de către companii pentru angajații care își vor suspenda temporar activitatea; / Reducerea interacțiunii directe a cetățenilor cu instituțiile statului, o măsură în acest sens fiind extinderea termenului pentru plata impozitelor locale; / Stimularea capacităților de producție pentru cât mai multe bunuri necesare în această perioadă de criză, respectiv materiale sanitare de protecție, dezinfectanți, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.



    Premierul Ludovic Orban a mai menționat că sunt achiziționate și vor fi asigurate materiale de protecție a angajaților din sectoarele din prima linie a combaterii răspândirii COVID-19, precizare făcută în contextul în care reprezentanții sindicatelor și-au manifestat preocuparea cu privire la măsurile de protecție a lucrătorilor.



    Consultările Guvernului cu reprezentanții Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social vor continua în cadrul unui mecanism permanent, sindicatele și patronatele urmând să fie implicate în definitivarea soluțiilor necesare pentru reducerea efectelor economice și sociale produse de epidemia COVID-19.




  • Iohannis anunță videoconferință cu partidele în vederea desemnării premierului

    Iohannis anunță videoconferință cu partidele în vederea desemnării premierului

    Președintele Klaus Iohannis a hotărât ca discuţiile cu partidele parlamentare pentru desemnarea candidatului pentru funcția de premier,să se facă în sistem de teleconferință, a anunțat Administrația Prezidențială. Decizia a fost luată
    după ce un senator PNL care a intrat în coontact cu toată conducerea PNL a fost
    confirmat cu coronavirus.



    Având în vedere situația actuală,
    președintele României, domnul Klaus Iohannis, a decis să facă consultările cu
    partidele parlamentare, în vederea desemnării candidatului pentru funcția de
    Prim-ministru, prin sistem de teleconferință    , a anunțat Administrația
    Prezidențială.




    Consultările de la
    Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, după ce Florin Cîțu și-a depus
    joi mandatul de premier desemnat, vor avea loc vineri, după următorul program:




    Ora 13:00 – Partidul
    Național Liberal (PNL);

    Ora 13:30 – Partidul Social
    Democrat (PSD);

    Ora 14:00 – Uniunea Salvați
    România (USR);

    Ora 14:30 – Uniunea
    Democrată a Maghiarilor din România (UDMR);

    Ora 15:00 – Partidul
    Mișcarea Populară (PMP);

    Ora 15:30 – Partidul Alianța
    Liberalilor și Democraților (ALDE);

    Ora 16:00 – Grupul
    parlamentar Pro Europa;

    Ora 16:30 – Grupul
    parlamentar al minorităților naționale.

  • Consultări după succesul referendumului pe justiţie

    Consultări după succesul referendumului pe justiţie

    Pe 4 şi 5
    iunie, preşedinţii partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în
    Parlamentul din România sunt aşteptaţi de şeful statului la consultări, pentru
    stabilirea direcţiilor de acţiune necesare punerii în aplicare a referendumului
    naţional pe teme de justiţie, organizat pe 26 mai, odată cu alegerile
    europarlamentare. Peste 18 milioane de români au fost chemaţi atunci la urne
    pentru a se pronunţa prin DA sau NU cu privire la următoarele întrebări: 1.
    ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de
    corupţie?” 2. ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a
    ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării
    judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea
    Constituţională?”. Din cei peste 7 milioane de români care s-au pronunţat în
    cadrul referendumului, 6,5 milioane au răspuns cu DA la cele două întrebări.

    Preşedintele Klaus Iohannis Acum
    suntem în momentul în care trebuie să decidem cum să punem în practică ceea ce
    a decis poporul prin referendum. Pentru a găsi cele mai bune proceduri, metode,
    soluţii, am decis să convoc partidele parlamentare la consultări pe această
    temă, fiindcă este evident, ceea ce a decis poporul trebuie să fie pus în
    practică, adică să fie pus în Constituţie. Asta se face în Parlament în prima
    fază. Aşadar, am decis
    şi am trimis invitaţiile pentru zilele de marţi şi miercuri, săptămâna
    viitoare, pentru a găsi împreună cele mai bune soluţii.

    Rezultatele
    consultării populare au fost şi subiectul unei întâniri, joi, între
    preşedintele Iohannis şi premierul social-democrat Viorica Dăncilă. Şefa
    guvernului a anunţat că va discuta în cadrul PSD, dar şi cu partenerii de
    coaliţie de la ALDE despre o decizie care să reflecte voinţa cetăţenilor
    exprimată la referendum.Liberalul Ludovic Orban, liderul
    principalului partid al opoziţiei de dreapta, a declarat că orice iniţiativă de
    modificare a Constituţiei sau a legilor necesare pentru transpunerea în
    realitatea politică şi juridică a voinţei exprimate de cetăţeni este prioritate
    zero şi va fi sprijinită de PNL. Românii au spus foarte limpede la referendum
    că voinţa lor este să fie conduşi de oameni cinstiţi, de oameni care respectă
    legea şi că orice deţinător de putere, care săvârşeşte infracţiuni de corupţie,
    să fie pedepsit pentru faptele sale, a subliniat liderul liberal. De altfel,
    preşedintele Iohannis este încrezător că demersul său de modificare a
    Constituţiei nu va fi blocat, pentru că, spune şeful statului, de la început
    marea majoritate a politicienilor au spus că sunt de acord cu aceste
    modificări, iar poporul a votat în proporţie covârşitoare pentru aceste
    schimbări.

  • România promovează consultarea copiilor în luarea de decizii

    România promovează consultarea copiilor în luarea de decizii

    Viitorul aparţine tinerilor, iar acest lucru se reflectă şi în politicile
    sociale pe care Uniunea Europeană le promovează. Aflată la preşedinţia
    Consiliului Uniunii Europene, România susţine consultarea şi participarea
    copiilor la deciziile care privesc comunitatea europeană.


    Nu de puţine ori, copiii şi adolescenţii nu reuşesc să se exprime în public
    şi nici să îşi impună punctul de vedere. Unii dintre ei, însă, îşi înfrâng
    temerile şi devin portavocea unei generaţii. Rareş Voicu are 16 ani, învaţă la
    Liceul Nicolae Iorga din Brăila, este reprezentantul colegilor săi şi Ambasador
    Junior al României la Uniunea Europeană: De-a lungul timpului, atât în şcoală,
    cât şi în afara ei, am simţit că vocea mea nu era ascultată, atunci când
    încercam să îmi fac auzite opiniile. Trebuie să recunosc că, de cele mai multe
    ori, nu făceam nimic pentru a schimba acest lucru. Preferam să mă resemnez.
    Asta, până acum doi ani, când am candidat pentru Consiliul Judeţean al
    Elevilor, al cărui motto este Fii vocea colegilor tăi!. La început, eram
    terifiat. Până în acel punct, eu nu reuşisem nici măcar să îmi fac propria voce
    auzită şi nu ştiam cum ar fi trebuit ca, dintr-odată, să fiu vocea a zeci de
    mii de elevi. Dar, încet-încet, teama mea s-a risipit şi am învăţat să fiu mai
    vocal, să-mi exprim opiniile şi să fiu mai ferm în poziţiile pe care le adopt.
    Spre uimirea mea, începusem să fiu ascultat. Nu puteam să înţeleg ce se
    schimbase şi de ce, dintr-odată, opinia mea avea relevanţă. Şi-atunci, mi-am
    dat seama: singurul motiv era faptul că făceam parte din Consiliul Judeţean al
    Elevilor. Aveam o platformă în spate, care îmi permitea să vorbesc în numele
    colegilor mei cu o oarecare garanţie că aveam să fiu ascultat şi luat în
    serios.


    Pentru Rareş Voicu, este esenţial ca Europa să ţină cont de părerile celor
    mai tineri dintre cetăţenii săi. Rareş consideră că dreptul la consultare
    trebuie apărat şi promovat în toate statele membre ale Uniunii Europene. Eu am avut această şansă, însă milioane de copii se confruntă cu
    aceeaşi problemă, deşi dreptul nostru de a fi consultaţi şi de a participa se
    numără printre drepturile noastre fundamentale, aşa cum este prevăzut în
    Convenţia cu privire la drepturile copilului. Ne aflăm aici pentru a fi o
    portavoce pentru copiii din România şi din Europa. Noi, în calitate de
    ambasadori juniori, vom elabora Declaraţia copiilor de la Bucureşti, un apel
    adresat liderilor europeni şi nu numai. Având în vedere contextul social în
    care ne aflăm, este de datoria noastră, în calitate de cetăţeni în formare, să
    luăm atitudine şi să luptăm pentru respectarea drepturilor noastre, ale
    copiilor. Noi ne dorim ca, în Uniunea Europeană, copiii să aibă mecanismele
    necesare prin care să îşi facă vocea auzită. Dragi copii, dacă auziţi acest
    mesaj, luptaţi pentru drepturile voastre. Fiţi vocali, spuneţi-vă părerile,
    dar, în acelaşi timp, fiţi corecţi şi sinceri. Menţineţi un ochi critic asupra
    societăţii noastre, pentru că doar aşa vom reuşi să o îmbunătăţim şi să avem o
    Europă     mai bună şi cu adevărat coezivă.


    Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România, a luat contact cu copiii
    români şi crede că una dintre cele mai importante datorii ale comunităţii
    europene este aceea de a nu le înşela aşteptările, ca viitori adulţi: Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă toate aceste probleme nu ar fi
    abordate şi alături de copii. Ei ar creşte şi, cu timpul, ar deveni nişte
    adulţi dezamăgiţi. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla cu viitorul Europei în acest
    caz. Unul din patru europeni este copil. Iar aceşti copii nu sunt foarte implicaţi
    în procesul decizional din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, ei au dreptul
    de a participa. Acum 30 ani, a fost ratificată Convenţia referitoare la
    drepturile copiilor. Fiecare stat membru al Uniunii Europene a ratificat
    această convenţie. Articolul 12 face referire la participare. Totuşi, am făcut
    foarte puţin pentru a pune în aplicare acest lucru. Şi nu vorbim doar despre
    dreptul copiilor la participare, este mai mult decât atât. Copiii participă
    venind cu idei noi, propunând soluţii. Ei ar putea aduce o contribuţie lipsită
    de părtinire, de strereotipuri şi de prejudecăţi. Iar ideile lor sunt
    relevante. Este în interesul nostru ca aceşti copii să participe la procesul
    luării de decizii.


    Gabriela Coman, Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
    Drepturilor Copilului şi Adopţie, se implică în programele naţionale care
    vizează consultarea şi participarea copiilor. Tot Gabriela Coman a fost cea
    care a susţinut acest demers şi la Bruxelles. Vorbim, în sfârşit,
    despre un drept fundamental al acestor copii, şi anume dreptul de a-şi exprima
    opinia, opinie care trebuie, în mod obligatoriu, transformată de adulţi în
    posibilitatea lor de a fi implicaţi într-o decizie. Am participat, împreună cu
    copiii şi cu Pieter Bult, la întâlnirea de la Bruxelles, în care am auzit cu
    toţii opinia Comisiei Europene, a Parlamentului European,     vis-à-vis de iniţiativa României de a iniţia un astfel de
    demers în cadrul preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene. Nu se poate vorbi
    despre o Europă solidă fără să vorbeşti despre coeziune, nu se poate vorbi de
    coeziune fără implicarea tuturor cetăţenilor. Avem satisfacţia unui lucru
    împlinit. Intenţionăm să facem toate eforturile, ca autoritate pentru protecţia
    copilului şi ca minister, să susţinem transformarea Declaraţiei copiilor
    într-un mecanism prin care, cu adevărat, ei să poată participa şi să se poate
    implica în luarea deciziilor la nivel european.



    O Uniune Europeană coezivă
    are nevoie de participarea tinerilor la deciziile importante pentru continentul
    nostru. Ideile lor pot fi motorul stabilităţii într-o societate a viitorului şi
    pot contribui, în egală măsură, la promovarea valorilor europene peste tot în
    lume.

  • Consultare pe tema Brexit cu românii din Marea Britanie

    Consultare pe tema Brexit cu românii din Marea Britanie

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a inițiat consultări cu reprezentanții organizațiilor si asociațiilor româneşti din Marea Britanie, privind drepturile cetăţenilor în context Brexit.



    MRP va analiza și integra sugestiile și propunerile primite din partea românilor din Marea Britanie și le va transmite către Ministerele de resort, pentru includerea acestora în mandatul de negociere al reprezentanților români la Bruxelles. Participarea responsabilă și oportună a cetățenilor români va permite autorităților de la București să formuleze un mandat realist și solid de negociere cu organismele europene, astfel încât drepturile și libertățile românilor care au ales să traiască în Marea Britanie sa fie garantate, consideră MRP. Toate asociațiile, parohiile şi cetăţenii români din Marea Britanie care doresc să participe la această consultare sunt invitaţi să scrie la adresa de e-mail romania.infobrexit@mprp.gov.ro.



    Scopul acestei inițiative vizează cunoașterea în timp real și nemijlocit a problemelor comunității de romani, referitoare la statutul post-Brexit, la drepturile acestora și ale membrilor de familie, precum şi la eventualele dificultăți cu care s-ar putea confrunta în acest context.

  • Retrospectiva săptămânii 18.12 -24.12.2016

    Retrospectiva săptămânii 18.12 -24.12.2016


    La Bucureşti, consultări ale preşedintelui cu partidele parlamentare în vederea desemnării premierului



    Premierul care va forma noul guvern al României va fi desemnat după Crăciun, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, care a precizat că în timpul consultărilor avute cu cele şase partide parlamentare a primit două propuneri pentru ocuparea postului de prim-ministru. Klaus Iohannis (track): Am avut în cursul acestor consultări două propuneri pentru poziţia de prim-ministru. PSD-ul a propus-o pe doamna Shhaideh, iar PMP-ul l-a propus pe domnul Tomac. Pe de altă parte, între timp s-a constituit o coaliţie majoritară în Parlament, o coaliţie formată de PSD, ALDE şi UDMR. În consecinţă, în zilele următoare voi avea discuţii pe aceste teme, iar desemnarea va avea loc după Crăciun.”


    ​Social-democrata Sevil Shhaideh, de etnie turcă, este în prezent consilier la Ministerul Dezvoltării Regionale, minister pe care l-a condus pentru scurt timp anul trecut, în timpul guvernării Victor Ponta, iar deputatul Eugen Tomac a fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe, în perioada 2009 — 2012. PSD, câştigător detaşat al alegerilor din 11 decembrie, a constituit o coaliţie cu ALDE, partidul condus de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi împreună au semnat un protocol de colaborare parlamentară pentru următorii patru ani cu UDMR. Cele trei formaţiuni se angajează să aibă consultări şi să susţină în comun iniţiative legislative, iar UDMR să sprijine proiectele propuse de guvern. Demersurile legislative din domeniile educaţiei şi sănătăţii, precum şi finalizarea infrastructurii de transport rutier prevăzută în programul de guvernare PSD-ALDE sunt considerate prioritare.



    Noul legislativ român, în funcţie



    După ce, marţi, Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit pentru prima dată în noua formulă, procedurile pentru validarea mandatelor, depunerea jurământului de credinţă, constituirea comisiilor de specialitate şi alegerea conducerilor celor două camere legislative s-au desfăşurat într-un ritm alert. Călin Popescu-Tăriceanu, copreşedinte ALDE, a fost ales pentru un nou mandat de preşedinte al Senatului, cu 87 de voturi pentru şi 40 împotrivă. El şi-a îndemnat colegii senatori să îşi ia în serios misiunea şi să acţioneze astfel încât legislativul să devină o instituţie puternică, şi nu una cu rol decorativ. Liviu Dragnea a fost ales preşedinte al Camerei Deputaţilor, cu 216 voturi pentru şi 101 împotrivă. Preşedintele social-democraţilor le-a cerut parlamentarilor ca, indiferent de culoarea politică, să fie parteneri în susţinerea proiectelor importante pentru ţară. Totodată, au fost aleşi şi membrii în cele două Birouri Permanente de la Senat şi Camera Deputaţilor, în funcţie de ponderea parlamentară.


    O altă etapă necesară desfăşurării activităţii noului legislativ o reprezintă constituirea grupurilor parlamentare. La Senat sunt şase: PSD, PNL, USR, ALDE, UDMR şi PMP, iar la Camera Deputaţilor, pe lângă cele şase, s-a constituit în plus şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. De asemenea, senatorii au ales prin vot componenţa celor 22 de comisii de specialitate. Tot prin vot au fost desemnaţi preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii comisiilor permanente, proporţional cu numărul de mandate obţinute de fiecare formaţiune politică. PSD are preşedinţia a 11 comisii, între care cea juridică, Comisia de buget şi Comisia de învăţământ. PNL va conduce cinci comisii, precum apărarea sau cea economică, iar ALDE a obţinut şefia Comisiilor de constituţionalitate şi dezvoltare regională. USR, partid recent constituit, deţine preşedinţia a două comisii: mediu şi egalitate de şanse. PMP, al fostului preşedinte Traian Băsescu, şi UDMR au şefia câte unei singure comisii: dezvoltare şi strategie economică, respectiv sănătatea.



    În România, comemorări ale martirilor revoluţiei anticomuniste de acum 27 de ani


    În România a continuat, în această săptămână, comemorarea eroilor Revoluţiei anticomuniste de acum 27 de ani. 22 decembrie 1989 a fost ziua în care zeci de mii de bucureşteni au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva regimului Ceauşescu. Revolta începuse pe 17 decembrie, la Timişoara, oraşul din vestul ţării care devenea primul din România liber de comunism. În capitală, manifestanţii au ocupat Piaţa Palatului şi au forţat intrarea în Comitetul Central, iar Nicolae şi Elena Ceauşescu au părăsit clădirea cu un elicopter, fiind arestaţi câteva ore mai târziu. Între timp, demonstranţii au ocupat sediile Radioului şi Televiziunii Publice care au anunţat în cursul zilei căderea comunismului şi au ţinut la curent populaţia cu evenimentele aflate în desfăşurare. În memoria celor care şi-au pierdut viaţa în acele zile, au avut loc în capitală şi în alte oraşe din ţară o serie de manifestări de omagiere şi comemorare.


    Parlamentul a avut o şedinţă solemnă cu prilejul împlinirii a 27 de ani de la Revoluţie. Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu această ocazie, în care a apreciat că trebuie să ne amintim cu profund respect şi recunoştinţă de martirii din decembrie1989, fără al căror sacrificiu nu ar fi fost posibilă o Românie liberă şi democrată. România rămâne singura ţară din Blocul Estic unde schimbarea regimului s-a făcut violent şi în care conducătorii comunişti au fost executaţi.

  • Alianţă pentru guvernare

    Alianţă pentru guvernare


    Încă de luni, deputaţii şi senatorii nou aleşi ai României au fost aşteptaţi la Parlament pentru formalităţile necesare preluării mandatelor. Cei mai harnici au fost, cum era de aşteptat, politicienii aflaţi la primul mandat. Cu emoţii şi încă nefamiliarizaţi cu regulamentele şi procedurile din Legislativ, dar cu planuri mari în privinţa proiectelor de lege pe care le vor iniţia, ei au depus actele necesare preluării mandatului. Alături de colegii cu state mai vechi, ei au fost convocaţi, marţi, în plen, în şedinţe separate ale Camerei Deputaţilor, respectiv Senatului.



    În paralel, după o nouă rundă de consultări – miercuri şi joi – ale preşedintelui Klaus Iohannis cu partidele care au intrat în Parlament, românii vor afla de la şeful statului pe cine va desemna prim-ministru.



    Luni, Partidul Social Democrat şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, care deţin împreună majoritatea în noul Parlament, au semnat un protocol de guvernare prin care au stabilit oficial că vor colabora la nivel parlamentar şi guvernamental. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a prezentat, pe scurt, prevederile documentului: “Este un protocol care are ca obiective principale asigurarea creşterii economice sustenabile şi noi locuri de muncă, creşterea bunăstării materiale şi a calităţii vieţii şi respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Coaliţia de Guvernare pentru Dezvoltare şi Democraţie PSD-ALDE va propune un candidat unic pentru funcţia de prim-ministru, desemnat de comun acord, şi va susţine prin vot, în Parlamentul României, un guvern de coaliţie condus de acesta, a cărui echipă guvernamentală va fi formată din miniştri desemnaţi proporţional de către PSD şi ALDE.”



    Întrebările privind numele candidatului comun pentru funcţia de prim-ministru îşi vor găsi răspunsul la momentul consultărilor cu şeful statului – a precizat, la rândul său, copreşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu: “Având în vedere scorul pe care l-a obţinut PSD-ul, sigur că logica politică ne face, fără să facem multe discuţii, să spunem clar: candidatul va fi desemnat de comun acord, dar va fi o persoană propusă din partea PSD.”



    Celelalte patru formaţiuni intrate în Parlament îşi pregătesc, şi ele, strategiile. Uniunea Democrată a maghiarilor din România, constant la guvernare în ultimii ani, evocă doar o posibilă colaborare parlamentară.



    Preşedintele Partidului Mişcarea Populară, fostul şef al statului, Traian Băsescu, a punctat că partidul său se plasează în opoziţie: “Noi nu avem, deocamdată, niciun aliat, deci nu ne bazăm pe nimeni. Noi suntem în opoziţie cu puterea.”



    Cât despre Uniunea Salvaţi România, devenită a treia forţă din România şi proaspăt intrată în Parlament, aceasta nu va face alianţe cu nimeni, însă va colabora punctual pe proiecte legislative cu toate partidele. Opţiunea iniţială a USR de a-l susţine ca prim-ministru, împreună cu Partidul Naţional Liberal, pe actualul şef tehnocrat al Guvernului, Dacian Cioloş, este, în acest moment, caducă.




  • Retrospectiva săptămânii 11.12 -17.12.2016

    Retrospectiva săptămânii 11.12 -17.12.2016

    PSD a câştigat alegerile legislative din 11 decembrie, însă nu deţine majoritatea în Parlament


    Biroul Electoral Central a anunţat, joi, rezultatele finale ale alegerilor legislative care au avut loc duminică, 11 decembrie, în România. Noua arhitectura politică a Parlamentului include şase formaţiuni. Partidul Social Democrat, de stânga, a câştigat detaşat scrutinul. PSD are 221 de mandate de parlamentari din totalul de 465 – 154 de deputat şi 67 de senator, ceea ce înseamnă că social democraţii mai aveau nevoie de doar 12 mandate pentru a-şi asigura, fără alte negocieri, majoritatea necesară instalării unui Guvern. După PSD urmează Partidul Naţional Liberal, de dreapta, cu 69 de mandate de deputat şi 30 de senator şi Uniunea Salvaţi România (USR) – cu 30 de mandate de deputat şi 13 de senator. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a câştigat 21 de mandate de deputat şi 9 de senator, iar Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) a obţinut 20 de mandate de deputat şi 9 de senator. Partidul Mişcarea Populară (PMP), al fostului preşedinte Traian Băsescu, are 18 mandate de deputat şi 8 de senator. Minorităţile, altele decât cea maghiară, au 17 mandate de deputat.


    Consultari pentru formarea noului Guvern de la Bucureşti


    Preşedintele României, Klaus Iohannis a avut, miercuri, o primă rundă de consultări privind formarea Guvernului, cu reprezentanţii formaţiunilor politice care vor face parte din viitorul Parlament. PSD şi ALDE au declinat invitaţia, invocând vicii de procedură, dar au precizat ca vor discuta cu şeful statului după validarea noului Legislativ. Refuzul a fost calificat drept atitudine nepoliticoasă de presedintele Iohannis. Acesta s-a întâlnit cu reprezentanţii PNL, USR, UDMR, PMP şi cei ai grupului minorităţilor naţionale. El a subliniat că premierul pe care-l va desemna trebuie să fie de la o formaţiune sau de la o coaliţie care-l convinge că are majoritate. Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a criticat programul economic al PSD care, în opinia sa, nu este sustenabil. Preşedintele USR, Nicuşor Dan, îşi doreşte pentru România o guvernare onestă, transparentă, pentru binele comun şi nu pentru cel personal. De asemenea, el a anunţat că USR nu va forma un guvern format în jurul PSD şi al liderului acestei formaţiuni, Liviu Dragnea. O nouă rundă de consultări va fi convocată de preşedintele României după ce noul Parlament va intra în funcţiune.


    Primele decizii ale PSD, după alegeri


    Propunerea PSD pentru conducerea noului guvern va fi cunoscută doar după ce va fi prezentată mai întâi preşedintelui Klaus Iohannis la viitoarele consultări. Liderul social democrat, Liviu Dragnea, a precizat, miercuri, că formaţiunea sa va merge cu un nume ce poate fi acceptat, propunere care va respecta Constituţia. Liviu Dragnea: Nu voi face această propumere având în vedere un avantaj pentru mine sau un avantaj pentru preşedintele Iohannis, nici măcar un avantaj pentru PSD. Voi face în avantajul acestei ţări.


    Alianţa de guvernare va fi PSD – ALDE, a mai anuntat Liviu Dragnea într-o conferinţă de presă. De altfel, el a prezentat în detaliu programul de guvernare despre care a dat asigurări că va fi respectat la virgulă. Printre promisiuni: scăderi de taxe şi impozite, creşterea salariului minim la 1.450 de lei şi a pensiei minime la 520 de lei, dar şi salarii mai mari în educaţie şi sănătate. Deficitul bugetar ar urma să nu depăşească 2,95% din PIB.


    Apărarea militară a României – consolidată


    Încă trei aeronave de tip F16 au aterizat, miercuri, în România. Avioanele vin din Portugalia şi se alătură celor şase care au fost preluate la sfârşitul lunii septembrie de la Baza portugheză Mont Real. Alte trei aparate de acest tip urmează să fie aduse în România în prima parte a anului viitor. În urmă cu 3 ani, România a decis să cumpere din Portugalia 12 avioane de tip F16 folosite, la un preţ de 628 de milioane de euro. Potrivit specialiştilor, România are nevoie de 48 de aeronave multiroll, adică de 4 escadrile. Anul trecut autorităţile au anunţat intenţia de a mai achiziţiona şi alte avioane de tip F16. Pe de altă parte, Statele Unite vor accelera acţiunile de suplimentare a trupelor în România, a anunţat generalul Ben Hodges, comandantul Forţelor terestre americane în Europa. El a precizat că trupele americane vor sosi pe 6 ianuarie în portul german Bremerhaven, după care vor fi trimise imediat în România, Polonia şi ţările baltice. NATO a aprobat, în vara, planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin care sunt create patru grupuri de luptă cu efective totale de 4.000 de militari, susţinuţi de o forţă de reacţie rapidă formată din 40.000 de persoane.


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European de iarnă de la Bruxelles


    Seful statului român, Klaus Iohannis, a participat, joi, la reuniunea Consiliului European de iarnă de la Bruxelles, prilej cu care a susţinut importanţa adâncirii cooperării NATO-UE şi necesitatea menţinerii în atenţie a evoluţiilor privind fluxurile migratorii pe ruta Mediteranei de Est. În cadrul discuţiilor privind evoluţiile din Siria, liderii statelor membre UE au condamnat ferm continuarea asediului oraşului Alep. În acest context, preşedintele Klaus Iohannis şi ceilalţi lideri europeni au reiterat importanţa unei soluţii politice incluzive care să pună capăt tragediilor din Siria. În privinţa Federaţiei Ruse, s-a agreat prelungirea sancţiunilor UE la adresa acesteia cu şase luni, începând cu 31 ianuarie 2017, având în vedere lipsa de progrese în implementarea prevederilor acordurilor de la Minsk. In ceea ce priveşte tema Brexit, liderii europeni au reafirmat că nu vor accepta accesul liber al produselor britanice pe piaţa unică, dacă Londra va îngrădi libera circulaţie a europenilor în Marea Britanie.

  • Strategie pentru viitorul României

    Strategie pentru viitorul României

    După aproape zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România nu are încă un proiect de ţară care să-i definească viitorul în Europa, iar această situaţie trebuie să se schimbe. Este poziţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a avut, luni, o nouă rundă de consultări cu premierul, guvernatorul BNR şi liderii formaţiunilor parlamentare, în urma situaţiei create de decizia britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană.



    Şeful statului consideră că este nevoie de o strategie post-aderare şi a propus, în cadrul consultărilor, ca un grup de lucru, care va funcţiona pe lângă Preşedinţia României, să elaboreze un astfel de proiect de ţară: Din păcate, în România am avut destul de multe aşa-numite proiecte de ţară, strategii care nu au fost nici implementate, nici nu au dăinuit, fiindcă a lipsit consensul politic. De data aceasta, vom elabora împreună acest proiect de ţară care va ghida mersul României pentru viitorul mediu şi lung în UE, vom stabili care este locul României, rolul României şi nivelul de ambiţie al României în UE.”



    Ideea se bucură de consens politic, spune preşedintele, amintind că acesta este elementul care a lipsit în trecut şi care a făcut ca strategiile de ţară anterioare să nu ajungă să fie puse în aplicare.


    Din nou, Klaus Iohannis: Acest grup de lucru poate să funcţioneze în varianta optimală, aici, la Preşedinţie, chiar şi într-un an electoral. Vreau să subliniez caracterul foarte constructiv al discuţiei pe care am avut-o şi faptul că toţi liderii politici şi-au asumat acest proiect. Un astfel de proiect de ţară poate să devină funcţional numai în situaţia în care este adoptat, aprobat, susţinut consensual.”



    Proiectul de ţară coordonat de preşedintele Klaus Iohannis va avea o abordare generală referitoare la ceea ce-şi propune România pentru anii următori şi va include şi o componentă economică, a declarat şi premierul, cu doar o zi înainte de a lansa în dezbatere publică strategia “România competitivă: un proiect pentru o creştere economică sustenabilă”, care, spune Dacian Cioloş, va fi parte componentă a proiectului de ţară.



    Prim-ministrul a amintit că, la începutul mandatului, actualul Guvern a anunţat că va lansa dezbateri pe două subiecte — unul legat de viziunea de dezvoltare economică a României şi celălalt – România în Uniunea Europeană şi în perspectiva pregătirii Preşedinţiei pe care România o va asigura la nivelul Consiliului Uniunii Europene, în 2019 — teme în acord cu ceea ce a propus acum preşedintele Klaus Iohannis.