Radio România Internațional

Tag: consultari

  • Partidele politice şi reglementarea securităţii naţionale

    Partidele politice şi reglementarea securităţii naţionale

    Tările europene, dar şi
    cele de pe alte continente par fragile în faţa ofensivei jihadiste care ia o
    tot mai mare amploare. Atacuri teroriste comise de smintiţi în numele religiei
    au lovit chiar in inima Europei, semânând panică şi nesiguranţă. Violenţele
    care au îndoliat Franţa, Belgia, Turcia, dar şi alte state pun într-o altă
    lumină măsurile care pot fi luate pentru a preveni comiterea altor atentate.

    Iată de ce preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat consultări cu
    partidele şi formaţiunile parlamentare pe tema legilor securităţii naţionale,
    dorind să obţină consensul acestora înainte de a fi organizate dezbateri
    publice pe această temă. Legislaţia în acest domeniu poate fi stabilă doar dacă
    este însuşită de cea mai mare parte a politicienilor şi are aprobarea
    societăţii civile, a punctat şeful statului.

    In urma consultărilor s-a convenit
    că vor exista două pachete de legi. Un prim pachet legislativ în domeniu va fi
    trimis de Guvern spre dezbatere Parlamentului în mai, în timp ce al doilea ar
    urma să fie elaborat în cadrul unei comisii parlamentare speciale. Preşedintele
    Klaus Iohannis a precizat că: Un prim pachet, care este format
    din trei legi, este în procedură avansată în guvern. Este vorba de îmbunătăţirea
    legii de combatere a terorismului, a doua lege este cea care clarifică situaţia
    cartelelor prepaid şi a treia este legea care se referă la securitatea
    informatică. Din discuţiile cu partidele am ajuns la concluzia că este fezabil
    să se încerce finalizarea acestor legi încă în această sesiune parlamentară. Al
    doilea pachet conţine legi care sunt cel puţin la fel de importante, dar nu
    sunt încă în faze atât de avansate.

    Partidele prezente la consultari au
    convenit că se impune o reformă legislativă în domeniul securităţii naţionale.
    Liderul social democraţilor, Liviu Dragnea, a anunţat că doi membri ai
    partidului au fost desemnaţi să participe la dezbaterile ce vizează noile legi: Vrem să fim proactivi, în aşa fel încât doi colegi de-ai
    noştri sunt dispuşi să participe efectiv şi la procesul de elaborare pe care
    Guvernul îl desfăşoară, acum, pentru aceste legi.

    La rândul lor, liberalii
    îşi doresc un echilibru între respectarea dreptului cetăţenilor la viaţă
    privată şi siguranţa naţională, a precizat copreşedintele PNL, Alina Gorghiu: Este nevoie de actualizarea legislaţiei. Această actualizare şi ajustare nu
    poate fi făcută la iniţiativa unui singur grup parlamentar. Am mai avut un
    eşec; de aceea, delegaţia PNL a agreat să participăm, alături de reprezentanţii
    celorlalte partide, în comisia care va genera noua legislaţie.

    Şeful statului a discutat cu reprezentanţii partidelor parlamentare şi despre un control parlamentar mai puternic, idee susţinută de liderul UNPR, Valeriu Steriu, potrivit căruia, în Legislativ este nevoie de o singură comisie care să controleze activitatea serviciilor de informaţii.

  • Consultări pentru un nou guvern

    Consultări pentru un nou guvern

    Structura
    Guvernului de la Bucureşti va rămâne aceeaşi, dar titularii portofoliilor nu
    vor fi purtători de carnet de partid, fiindcă tehnocratul Dacian Cioloş preferă
    să lucreze cu specialişti asemenea lui.

    Atât învestirea Guvernului, cât şi
    validarea proiectelor sale legislative depind, însă, de sprijinul
    Parlamentului. Astfel că premierul desemnat a purtat consultări cu liderii
    tuturor partidelor politice şi formaţiunilor reprezentate în parlament. Joi,
    ultimii săi interlocutori au fost ex-preşedintele Traian Băsescu, acum şef al
    Mişcării Populare, fostul şef al PSD, Mircea Geoană, care conduce azi Partidul
    Social Românesc, şi Daniel Fenechiu, de la Partidul Naţional Democrat, apărut
    pe ruinele fostei formaţiuni populiste PP-DD. Ponderea acestor formaţiuni pe
    băncile Parlamentului e mai curând neînsemnată, dar, în perspectiva învestirii,
    Cioloş nu poate ignora niciun vot. El explică: Am avut discuţii cu partidele ca
    să le prezint priorităţile mari, pentru că nu o să intrăm în detalii în
    programul de guvernare şi, pe de altă parte, am vrut să văd şi care sunt
    sensibilităţile partidelor politice, fiind conştient în acelaşi timp că nu o să
    putem include toate lucrurile precis în programul de guvernare. Eu lucrez
    acuma, în paralel, pe programul de guvernare şi pe identificarea viitorilor
    miniştri, deci este firesc că va trebui să las timp miniştrilor, după ce îşi
    preiau portofoliile să vadă ce se poate face. Pe de altă parte, sunt conştient,
    fiind un guvern de tehnocraţi, că, dincolo de votul de învestitură,
    majorităţile se vor constitui în parlament şi vor trebui negociate pentru
    fiecare proiect major în parte.

    Băsescu şi Geoană au anunţat că
    deputaţii şi senatorii lor vor vota pentru instalarea viitorului guvern Cioloş,
    iar Fenechiu a spus că este foarte posibil să-l susţină.

    Formaţiunile mari
    şi-au exprimat încă de miercuri poziţia. Cioloş poate conta pe voturile PNL,
    pro-prezidenţial şi, până săptămâna trecută, principala formaţiune din Opoziţia
    faţă de Guvernul demisionar al social-democratului Victor Ponta, ale UNPR, fost
    partener junior la guvernare, precum şi ale celor 18 deputaţi ai minorităţilor.

    PSD, vioara-ntâi a fostului Guvern, şi aliata sa, ALDE, precum şi UDMR, din
    opoziţie, au precizat că, înainte de a decide cum vor vota, aşteaptă lista
    noului Cabinet, programul de guvernare şi modul în care miniştrii propuşi se
    vor prezenta la audierile din Parlament.

    Analiştii se declară convinşi ca
    Guvernul Cioloş va trece şi amintesc că România are experienţe pozitive cu
    premierii neînregimentaţi politic. Amândoi contabili riguroşi, Teodor Stolojan
    şi Mugur Isărescu au condus cu brio, în anii 90, guverne ce au asigurat
    stabilitatea economică şi au organizat corect alegeri generale, înainte de a le
    preda înapoi ştafeta politicienilor. E ceea ce va trebui să facă, în 2016, când
    sunt programate atât alegeri locale, cât şi parlamentare, şi echipa de
    tehnocraţi a lui Dacian Cioloş. Oferind, astfel, un răgaz pentru resetarea,
    reinventarea şi reabilitarea unei clase politice integral discreditate în ochii
    românilor.

  • Continuă protestele în România

    Continuă protestele în România

    Tragedia de pe 30 octombrie din clubul bucureştean Colectiv şi furia socială care i-a urmat au provocat un adevărat seism în administraţia centrală şi locală, dar căderea Guvernului, prin demisia premierului Victor Ponta, nu i-a mulţumit pe români, care au continuat să manifesteze în multe oraşe din ţară. Aşa cum promisese, preşedintele României, Klaus Iohannis, a făcut o baie de mulţime, duminică seara, în Piaţa Universităţii din Bucureşti – locul de proteste al celor care îşi doresc o ţară fără corupţie şi politicieni care să se preocupe de interesul naţional, nu de cel personal.



    Printre revendicările exprimate vocal, pentru a şasea seară consecutiv, s-au numărat schimbarea clasei politice, reducerea numărului de parlamentari, desfăşurarea de alegeri anticipate, numirea unui guvern de tehnocraţi, dar şi demisia preşedintelui însuşi. Prezenţa lui Klaus Iohannis în piaţă a animat grupurile disparate de protestari prezenţi, făcându-i pe toţi să se îmbulzească pentru a discuta cu el. Unii au primit şi răspunsuri, în timp ce majoritatea nu au putut decât să-şi strige nemulţumirile. Unii l-au aplaudat, alţii l-au huiduit!



    Voci manifestanţi:


    ’Doresc să fie cât mai repede pace şi linişte şi să meargă lucrurile aşa cum aţi promis.’ / ’Timp de 26 de ani, s-au dat foarte multe legi în România împotriva României, împotriva românilor. Ar trebui să numim aceste legi lovite de nulitate şi să le înlocuim cu altele care să ne apere drepturile.’ / Vocile din piaţă trebuie auzite, fie că sunt de stânga sau de dreapta. E nevoie de o rezolvare politică şi dvs, prin pupitrul prezidenţial, puteţi oferi o şansă.’



    După ce preşedintele Klaus Iohannis şi-a încheiat vizita în Piaţa Universităţii, unii manifestanţi au format şi un cerc de dezbatere: ‘Oameni buni, cel mai mare rău pentru poporul român, în opinia mea, este imunitatea parlamentară. În plus, după părerea mea, un guvern tehnocrat, pe un an de zile, ne va da şansa să alegem nişte oameni buni.’ / Trebuie să gândim că democraţia funcţionează prin partide politice.’



    Între timp, reîntors la palatul prezidenţial, şeful statului român a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care a afirmat că a văzut în Piaţa Universităţii foarte multă revoltă, dar şi speranţă că lucrurile se pot schimba. Procesul de consultări politice pe care preşedintele l-a declanşat, săptămâna trecută, nu a condus, încă, la apariţia unei soluţii, principalele partide parlamentare ezitând să-şi asume preluarea guvernării.



    În premieră, la consultări au fost invitaţi şi reprezentanţii societăţii civile şi ai manifestanţilor din stradă. Mesajul lor a fost acela că actuala clasă politică nu mai are legitimitate şi că noul guvern trebuie să fie format din persoane care nu au probleme cu justiţia. Au fost programate, aşadar, pentru începutul acestei săptămâni, noi discuţii pentru rezolvarea crizei politice, aşteptându-se şi o soluţie din partea preşedintelui.

  • Retrospectiva săptămânii 1.11 – 7.11.2015

    Retrospectiva săptămânii 1.11 – 7.11.2015

    Tragedie
    într-un club bucureştean



    Zeci de tineri au
    murit şi aproape două sute de persoane au fost rănite în incendiul produs în
    urmă cu o săptămână într-un club bucureştean. Organizat într-un spaţiu
    impropriu, concertul trupei rock Goodbye to Gravity s-a sfârşit tragic odată cu aprinderea accidentală a
    materialului cu care era antifonat un stâlp de susţinere, incendiul
    propagându-se apoi cu repeziciune la plafonul clubului. Sute de oameni – de
    cinci ori mai mulţi decât ar fi avut dreptul clubul să primească, potrivit
    actelor de funcţionare pe care le deţineau – au fost prinşi sub bucăţile
    incandescente de material desprinse din tavan. Fumul gros şi combinaţia de gaze
    toxice rezultate din arderea buretelui de antifonare, care nu corespundea
    standardelor, alături de numărul insuficient de căi de evacuare au transformat
    clubul, aflat la demisolul unei clădiri, într-o capcană a morţii din care doar
    puţini au scăpat neatinşi. Un număr impresionant de echipe de intervenţie a
    fost mobilizat, acestea fiind ajutate de trecători, de asistentele de la o
    maternitate aflată în apropiere, dar şi de persoane care se aflaseră la concert
    dar care reuşiseră să iasă din club. Victimele, cele mai multe resuscitate pe
    caldarâm în faţa clubului, au fost repartizate la mai multe spitale, iar
    părinţii au început să-şi caute cu disperare copiii care se aflaseră la
    concert. Între aceştia şi minori, deşi legea nu le permite accesul în astfel de
    cluburi. Încă de la primele declaraţii de presă, secretarul de stat în
    ministerul de Interne, Raed Arafat, care a gestionat situaţia alături de
    ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a subliniat că nu exista avizul
    pompierilor pentru clubul în care s-a produs dezastrul. Tragedia a şocat
    întreaga societate românească, dar şi comunitatea internaţională care a
    transmis mesaje de condoleanţe şi şi-a oferit sprijinul pentru salvarea
    răniţilor.


    Măsuri după
    tragedie, pe fondul anchetelor aflate în derulare


    Tragedia a scos
    în evidenţă lacune legislative şi a ridicat serioase semne de întrebare asupra
    modului în care sunt acordate autorizaţiile de funcţionare. Preşedintele Klaus
    Iohannis le-a cerut autorităţilor responsabile ca ancheta să se desfăşoare cu
    maximă eficienţă, fermitate şi celeritate în aplicarea legii. Şeful statului a
    solicitat, de asemenea, autorităţilor competente măsurile necesare pentru ca
    astfel de evenimente tragice să nu se mai repete. Klaus Iohannis: Nu mai avem
    voie să tolerăm incompetenţa unor autorităţi, ineficienţa unor instituţii, nu
    mai putem lăsa corupţia să se întindă până ucide. Trebuie să ne asumăm fiecare,
    pe deplin, rolul de cetăţeni activi şi implicaţi, care ştiu să acţioneze
    împreună pentru că le pasă de societatea şi ţara în care trăiesc.     În paralel cu eforturile pentru salvarea răniţilor, autorităţile s-au mobilizat
    pentru a remedia deficienţele scoase la iveală de această dramă. Inspectorii au
    început ample controale la restaurante, cluburi, discoteci, cinematografe,
    baruri sau mall-uri în care se organizează evenimente, pentru a vedea dacă respectă
    condiţiile legale de funcţionare. Acţiunile de control au un caracter
    preventiv, fiind verificate documentele de funcţionare şi avizele pentru
    spectacole cu materiale pirotehnice şi inflamabile. Legislaţia privind
    funcţionarea unor astfel de localuri, care se afla deja în proces de schimbare,
    a fost înăsprită, amenzile au fost sporite considerabil, proprietarii de
    cluburi care nu respectă regulile pot fi acuzaţi de infracţiuni penale, iar
    localurile închise.



    Demisia
    guvernului, sub presiunea amplelor proteste


    Profund marcată de pierderea de vieţi nevinovate din cauza
    corupţiei, societatea românească s-a mobilizat într-un efort umanitar fără
    precedent, a organizat un marş al tăcerii într-una dintre cele trei zile de
    doliu decretate, iar apoi, marţi seară, a ieşit în stradă într-un amplu miting
    paşnic în cadrul căruia peste 20 de mii de oameni au cerut, la Bucureşti,
    demisia premierului Victor Ponta, demisia ministrului de Interne, vicepremierul
    Gabriel Oprea, şi demisia primarului unuia dintre sectoarele Capitalei,
    Cristian Popescu Piedone – consideraţi exponenţi ai unei clase politice
    vinovate de tragedia din club. Protestul nu a rămas fără efecte. Primul-ministru a depus mandatul său şi implicit al
    întregului cabinet, gest urmat la scurt timp de unul similar al edilului
    sectorului în care a avut loc incendiul. Zecile de mii de protestatari
    antisistem, în Bucureşti dar şi în mari oraşe din România sau din diaspora, au
    revenit însă în stradă şi în zilele următoare, spunând că o vor face până când
    întreaga clasă politică va fi reformată. Paleta cererilor este foarte
    diversificată, dominante fiind, însă, scandările antisistem – Toate partidele, aceeaşi
    mizerie. Şeful statului l-a desemnat pe
    ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu, să asigure interimatul până când va decide, în urma consultărilor cu
    partidele parlamentare, dar şi, în premieră, cu reprezentanţi ai societăţii
    civile, cine va forma viitorul executiv român. PSD – numărul unu în coaliţia de
    guvernământ – se pronunţă pentru stabilirea unui pachet de obiective economice,
    sociale şi politice de atins în perioada imediat următoare, obiective care să
    răspundă marilor întrebări care vin din societate. Din opoziţie, principalul
    partid, PNL, crede că cea mai bună soluţie ar fi cea a anticipatelor.

  • Tragedie şi schimbare

    Tragedie şi schimbare

    La
    Bucureşti, disperarea, durerea şi groaza s-au transformat în furie. Iar furia
    antrenează schimbări pe care foarte mulţi şi le doreau, dar puţini îndrăzneau
    să le creadă posibile. După incendiul de vinerea trecută, din clubul de noapte,
    în care peste 30 de oameni au murit şi aproape 150 au fost răniţi, românii au
    respectat exemplar cele trei zile de doliu naţional.

    De marţi, însă, ţara a
    coborât în stradă, iar Puterea s-a cutremurat. Spontane, convocate pe reţelele
    de socializare, fără lideri consacraţi, fără să aştepte autorizaţii de la
    administraţie, marşurile de protest au adunat, seară de seară, zeci de mii de
    oameni, atât în Capitală, cât şi în marile oraşe din provincie. Tineri cei mai
    mulţi, manifestanţii au exprimat zgomotos, tăios, sarcastic, dar non-violent,
    revolta cetăţenilor faţă de o clasă politică pe care o percep cinică,
    incapabilă şi coruptă. Corupţia ucide! – acesta e leit-motivul scandărilor care
    pun sub acuzare, deopotrivă, administraţia centrală şi locală.

    Miercuri,
    premierul social-democrat Victor Ponta, urmărit penal, încă din vară, pentru
    fapte de corupţie, şi întregul său Cabinet tripartit şi-au depus mandatele. Tot
    miercuri, a demisionat şi edilul local Cristian Popescu-Piedone, a cărui
    primărie de sector a eliberat avizele de funcţionare pentru clubul groazei.

    De
    joi, reprezentanţii partidelor parlamentare se perindă la Preşedinţie, pentru
    consultări cu şeful statului, Klaus Iohannis, privind desemnarea unui nou
    prim-ministru. Descumpăniţi de vehemenţa străzii, politicienii n-au făcut,
    deocamdată, propuneri nominale, fiindcă şefia Guvernului e, în acest moment, un
    cartof fierbinte pentru oricare dintre ei. Interimatul şi l-a asumat ministrul
    Educaţiei, Sorin Câmpeanu, dar nimeni nu crede în longevitatea lui în funcţie.
    Numărul unu în coaliţia guvernamentală, PSD, pledează pentru menţinerea
    formulei tripartite, alături de UNPR şi ALDE, fiindcă, spun social-democraţii,
    e nevoie de instalarea cât mai rapidă a unui Executiv care să pregătească
    bugetul de stat pentru anul viitor şi să administreze ţara peste iarnă.

    Din
    opoziţie, PNL şi UDMR cer dizolvarea Parlamentului şi organizarea de alegeri
    anticipate, care să reseteze jocul politic şi să-i relegitimeze pe deputaţi şi
    senatori.

    Ideea anticipatelor e mai aproape de ce-şi doreşte strada. Ăsta e
    momentul/ Jos cu
    Parlamentul! sau Toate partidele/ Aceeaşi mizerie! – sunt doar două dintre
    scandările mulţimii, ale cărei exigenţe sporesc de la o zi la
    alta. Somaţii de demisie le-au fost adresate şi altor figuri publice: Avocatul
    Poporulului, Victor Ciorbea, Partriahul ortodox, Daniel, ori preşedintele
    Iohannis însuşi. Alţi protestatari diagnostichează în această criză însuşi
    falimentul Republicii şi cer restaurarea Monarhiei. Departe de a cânta pe o
    singură voce, strada exprimă, zilele acestea, mai toate tensiunile din
    societatea românească.

  • Priorităţi politice

    Priorităţi politice

    Respectarea unor termene clare pentru modificarea legilor electorale — este acordul la care s-a ajuns în urma discuţiilor pe care preşedintele României, Klaus Iohannis, le-a avut, luni, cu reprezentanţii partidelor parlamentare. La finalul lor, şeful statului a declarat:


    « Există un acord pe trei mari chestiuni: în primul rând, până la jumătatea lunii mai, să fie adoptate de Parlament şi trimise spre promulgare Legea privind alegerile locale şi Legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale. A doua zonă de acord se referă la legislaţia privind alegerile parlamentare. Toate partidele s-au declarat de acord să finalizeze acest proiect până la finele acestei sesiuni parlamentare. Al treilea aspect priveşte votul pentru diasporă, respectiv votul prin corespondenţă. Toate partidele au dat asigurări că există voinţă politică şi că o soluţie legislativă va fi adoptată în timp util. »



    În urma scandalului răsunător din noiembrie trecut, de la scrutinul prezidenţial, când mii de români din diaspora nu au putut vota din cauza unei proaste organizări, formaţiunile politice de la Bucureşti evocaseră, deja, în nenumărate rânduri, necesitatea modificării legilor aferente. Partidul Social Democrat, principala formaţiune din coaliţia de guvernământ, considerat, de altfel, principalul vinovat pentru slaba organizare a prezidenţialelor, doreşte ca alegerile din diaspora să poată fi gestionate de Autoritatea Electorală Permanentă.



    Liderul social-democrat, premierul Victor Ponta, perdant al scrutinului din noiembrie, îşi făcuse, atunci, mea culpa, recunoscând existenţa unor lacune electorale importante. Luni, după convorbirile cu preşedintele Klaus Iohannis, el a declarat că PSD vrea ca românii din străinătate să se înscrie pe liste cu 6 luni înainte de procesul electoral, dar şi ca, în ţară, primarii să fie aleşi din primul tur de scrutin. Referindu-se la aceleaşi legi electorale, liderii liberalilor din opoziţie au susţinut că nu văd niciun impediment ca întregul pachet legislativ să fie adoptat în această sesiune parlamentară.



    Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, a menţionat, de altfel, că Senatul ar putea adopta chiar săptămâna aceasta trei legi din acest pachet, printre care Legea alegerilor locale: « Am menţinut amendamentele noastre referitoare la alegerea primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene în două tururi. Dacă va trece varianta “primari într-un singur tur”, asta va fi, vom accepta, iar dintre două rele, preşedintele consiliului judeţean într-un tur sau ales dintre consilieri, acceptăm varianta alegerii de către consilierii judeţeni. »



    În contextul unei ofensive anti-corupţie în rândurile politicienilor de rang înalt, printre temele abordate la consultările şefului statului român cu formaţiunile politice din Legislativ s-a aflat inclusiv stabilirea procedurilor prin care senatorii şi deputaţii trebuie să răspundă diverselor cereri ale procurorilor. Justiţia nu trebuie să fie obstrucţionată în Parlament — au fost de acord formaţiunile parlamentare.

  • Dezbateri privind Codul electoral

    Dezbateri privind Codul electoral

    În Comisia de Cod electoral din România au început consultările, la care participă reprezentanţi ai tuturor partidelor parlamentare, pregatiţi să facă propuneri de modificare a legilor electorale. Până acum, membrii Comisiei au analizat principiile de bază pentru alegerea preşedintelui României, deputaţilor şi senatorilor, precum şi pentru alegerea autorităţilor locale. PSD, la guvernare, a anunţat că va propune, între altele, reducerea numărului de parlamentari, probabil la 300 – la Camera Deputaţilor şi la 100 – la Senat. PNL, în opoziţie, va propune, la rândul său, un sistem mixt pentru alegerea parlamentarilor.



    Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, a precizat, înt-un interviu, că va propune Comisiei în primul rând recenzarea populaţiei din străinătate cu drept de vot, pentru organizarea corespunzătoare a secţiilor. ‘Imediat ce intră legea în vigoare, a spus Nicolicea, în termen de şase luni, romanii din străinătate vor notifica ambasadelor că se afla acolo; apoi, se vor face secţii de votare suficiente pentru alegători.’



    Modificarea celor trei legi este o prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe în februarie, a declarat şi preşedintele Comisiei pentru elaborarea Codului electoral, Valeriu Zgonea. Senatorii şi deputaţii din Comisia comună au solicitat, deja, Birourilor permanente ca toate proiectele de lege privind alegerile să fie înaintate Comisiei pentru a le dezbate, iar până pe 15 martie, vor putea fi depuse amendamente la proiectele existente. El afirmă că se impune asigurarea unui sistem de vot eficient şi securizat pentru fiecare cetăţean.



    Valeriu Zgonea: ‘Toate partidele politice şi-au exprimat prin consens disponibilitatea ca sistemul pe care îl vom propune prin proiectul de lege să funcţioneze fără niciun fel de probleme logistice, iar toţi românii, indiferent unde s-ar afla, să îşi poată exercita liber dreptul fundamental de a vota. Toţi suntem de acord că trebuie să reducem numărul de deputaţi şi senatori. Este o chestiune pe care am acceptat-o şi vom găsi cele mai bune soluţii, astfel încât Parlamentul să fie mai suplu din punct de vedere al mandatelor pe care le vom propune spre alegere cetăţenilor României în 2016.’



    O schimbare fundamentală în privinţa votului pentru românii din străinătate s-a impus categoric după evenimentele din noiembrie 2014 când, foarte multi cetăţeni nu au putut vota la alegerile prezidentiale din cauza deficienţelor de sistem şi a proastei organizări a procesului electoral.

  • Acord politic privind finanţarea armatei

    Acord politic privind finanţarea armatei

    Ales în noiembrie, noul preşedinte al României, Klaus Iohannis, începe să aplice modelul consensual pe care l-a promis în campania electorală. După cei zece ani în care predecesorul său, Traian Băsescu, a condus România fără să-şi ascundă nici simpatiile, nici idiosincraziile politice, fostul lider liberal Iohannis se proiectează, echidistant faţă de partide, deasupra luptelor cu miză mică din Parlament.



    Luni, el a obţinut acordul tuturor formaţiunile politice reprezentate în Legislativ pentru asigurarea, în fiecare an, începând din 2017 şi până în 2027, a cel puţin 2% din PIB pentru Apărare. În calitate de comandant suprem al forţelor armate, preşedintele afirmă că majorarea bugetului Apărării e necesară, fiindcă România trebuie să rămână în gardă, pe fondul crizei din Ucraina vecină.



    Membru al Uniunii Europene şi NATO, Bucureştiul nu trebuie să se bazeze doar pe aliaţi pentru asigurarea propriei securităţi, mai spune Klaus Iohannis: “Avem datoria să tratăm cu maturitate situaţia din regiune şi să arătăm că suntem o naţiune responsabilă. De aceea, am considerat că trebuie să asigurăm mijloacele necesare Armatei Române pentru a putea beneficia de fondurile necesare pentru pregătire şi pentru programele de înzestrare cu tehnică modernă.”



    Vioară-ntâi a coaliţiei guvernamentale instalate acum aproape trei ani, în cadrul căreia gestionează şi portofoliul Apărării, PSD a subscris fără ezitare la iniţiativa prezidenţială. Premierul social-democrat Victor Ponta: “Ne dorim ca ceea ce am început în 2012, adică în fiecare an mai mulţi bani pentru sistemul de apărare, să fie un proces de durată şi asumat de toate forţele politice, indiferent de momentul în care se află la guvernare sau în opoziţie.”



    Previzibil, şi sucesoarea lui Iohannis la cârma opoziţiei liberale, Alina Gorghiu, a aplaudat acordul politic propus de şeful statului: “Avem garanţia, că, de data aceasta, la iniţiativa preşedintelui României, acest acord va deveni realitate şi România va trece de la entuziasmul de a fi ţară NATO la responsabilitatea pe care o presupune acest angajament.”



    Acordul a fost îmbrăţişat, deopotrivă, de UNPR şi PC, parteneri juniori la co-guvernare, precum şi, din afara coaliţiei, de UDMR, PP-DD şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Moment rarisim în politica românească a ultimilor ani, acordul privind finanţarea armatei poate fi, spun analiştii, începutul unei noi maniere de a gestiona dosarele majore ale administraţiei de la Bucureşti.