Radio România Internațional

Tag: consumatori

  • Măsuri pentru creșterea încrederii în studiile științifice în domeniul siguranței alimentare

    Măsuri pentru creșterea încrederii în studiile științifice în domeniul siguranței alimentare

    Comisia Europeană a răspuns preocupărilor exprimate de cetățenii europeni printr-o propunere de îmbunătățire a
    transparenței studiilor științifice în domeniul siguranței alimentare    .
    Propunerea se bazează pe verificarea de către Comisia Europeană a adecvării
    legislației alimentare generale care necesită o actualizare. Aceasta va oferi
    cetățenilor un acces mai bun la informațiile referitoare la aprobările privind
    lanțul agroalimentar transmise Autorității Europene pentru Siguranța
    Alimentară, va oferi posibilitatea solicitării de către Comisie a unor studii
    suplimentare și îi va implica mai mult pe oamenii de știință din statele membre
    în procedurile de aprobare.

    Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans
    Timmermans    , a declarat: Iată
    ce dorim să obţinem prin intermediul propunerii de astăzi – un mai mare acces
    public la informaţiile transmise de industrie către EFSA, Autoritatea Europeană
    pentru Siguranţă Alimentară    , mai multe consultări publice în ceea ce priveşte
    studiile ştiinţifice, mai multe garanţii că studiile îndeplinesc condiţiile de
    calitate şi o reformă a guvernanţei EFSA.

    La rândul său, Vytenis Andriukaitis,
    comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: În ceea ce priveşte
    transparenţa, Comisia propune ca toate studiile ştiinţifice întocmite de EFSA pentru
    evaluarea riscurilor să fie publicate şi să fie accesibile tuturor, deoarece
    oamenii sunt interesaţi de sănătate iar consumatorii de siguranţa alimentară. Comisia
    propune o revizuire țintită a regulamentului privind legislația alimentară
    generală, combinată cu o revizuire a opt acte legislative sectoriale. Comisia
    Europeană intenționează ca această propunere de îmbunătățire a transparenței
    studiilor științifice în domeniul siguranței alimentare să fie adoptată în
    actuala perioadă legislativă, adică până la jumătatea anului 2019, în vederea
    punerii rapide în aplicare.


  • Un nou program privind piața unică pentru protejarea cetățenilor europeni

    Un nou program privind piața unică pentru protejarea cetățenilor europeni

    Comisia Europeană propune un nou program special conceput, în valoare de 4 miliarde de euro, menit să capaciteze și să protejeze consumatorii, dar și să permită unui număr mare de IMM-uri europene să profite cât se poate de mult de o piață unică ce funcționează bine.

    Noul program, care va fi cuprins în următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, va consolida guvernanța pieței interne. El va veni în sprijinul competitivității întreprinderilor europene, va promova sănătatea cetăţenilor și va stabili cadrul pentru finanțarea statisticilor europene.

    Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a subliniat că piața unică este însuși motorul Uniunii Europene, iar în cei 25 ani de existență, ea a adus beneficii mari atât cetăţenilor, cât şi firmelor europene: Ne propunem să adunăm toate iniţiativele legate de piaţa unică într-un singur program, în valoare de 4 miliarde de euro. Avem două mari domenii de acţiune. Primul vizează îmbunătăţirea sprijinului acordat consumatorilor, asigurarea unui nivel ridicat al protecţiei acestora şi a siguranţei alimentelor. În al doilea rând, vrem să îmbunătăţim competitivitatea firmelor. Vrem, mai ales, să sprijinim IMM-urile pentru a se extinde şi dezvolta transfrontalier. Apoi, avem cadrul pentru finanțarea statisticilor europene şi alte câteva initiaţive menite să crească vizibilitatea pieţei unice.


    La rândul său, Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a punctat că este necesar ca cetăţenii să primească sfaturi practice și să fie eliminate produsele periculoase de pe piață. Pentru prima dată – a mai spus dna Jourová -, vor fi finanțate și procedurile de recurs colectiv, conform celor anunțate în pachetul Noi avantaje pentru consumatori.

    Iar comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, şi-a exprimat bucuria că pilonul privind siguranța alimentară este unul dintre principalii beneficiari ai noului program privind piața unică. Aceasta este recunoașterea importanței activității de asigurare a bunei funcționări a pieței interne pentru produsele alimentare, prin prevenirea și, atunci când este necesar, combaterea bolilor animalelor și plantelor care pot avea consecințe grave pentru sănătatea publică și pentru economia Uniunii Europene – a mai spus comisarul Andriukaitis.

    Noul program privind piața unică este modern, simplu, flexibil, coerent şi adună laolaltă o gamă largă de activități finanțate anterior separat. Acest lucru va reduce suprapunerile și va îmbunătăți cooperarea. În esență, programul va asigura continuitatea în ce privește realizarea pieței unice pe teren, garantând, în același timp, un raport calitate-preț mai bun pentru cetățenii Uniunii.


  • Consolidarea competitivității sectorului european al comerțului cu amănuntul

    Consolidarea competitivității sectorului european al comerțului cu amănuntul

    Comisia
    a identificat o serie de practici concrete și eficiente, care au rolul de a
    ghida eforturile statelor membre în ceea ce privește intensificarea inovării, a
    productivității și a competitivității sectorului de comerț cu amănuntul. Ele
    vor permite comercianților cu amănuntul europeni să își consolideze prezența la
    nivel global și vor sprijini numeroase IMM-uri din sectorul comerțului cu
    amănuntul, care sunt adesea întreprinderi familiale, în eforturile lor de a
    îmbrățișa schimbările tehnologice. Astfel, se va contribui la crearea de locuri
    de muncă și la stimularea creșterii economice.

    Purtătorul-șef de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas a precizat: Sectorul
    comerțului cu amănuntul este unul dintre cele mai importante sectoare din
    economia UE, aproape una din zece persoane lucrând în peste 3,6 milioane de
    societăți de comerț cu amănuntul. Acest sector cunoaște schimbări rapide, odată
    cu dezvoltarea comerțului electronic și a comerțului cu amănuntul prin multiple
    canale, și are potențial să funcționeze și mai bine. Acesta este motivul pentru
    care Comisia sprijină statele membre și operatorii să depășească actualele
    provocări, abordând o multitudine de restricții din sectorul comerțului cu
    amănuntul.

    Statele membre pot face progrese
    suplimentare prin facilitarea stabilirii de unități de comerț cu amănuntul. Înființarea
    rapidă a unui nou magazin este o condiție esențială pentru comercianții cu
    amănuntul care doresc să aibă acces pe piață, promovând astfel productivitatea
    și inovarea    . Totodată, reducerea restricțiilor privind
    funcționarea cotidiană a magazinelor ar putea deveni o povară semnificativă pentru întreprinderi,
    cărora le afectează productivitatea, motiv pentru care Comisia a identificat
    exemple de bune practici privind vânzările promoționale și reducerile de preț,
    canalele de vânzare specifice, orele de funcționare ale magazinelor, impozitele
    specifice comerțului cu amănuntul, cumpărarea de produse din alte state membre
    și practicile contractuale ale unui comerț cu amănuntul modern.

    De asemenea,
    Comisia a publicat un ghid privind
    favorizarea revitalizării și modernizării sectorului micului comerț cu
    amănuntul    . Acesta oferă autorităților publice sugestii practice privind
    modalitatea de a-i ajuta pe micii comercianți cu amănuntul să îmbrățișeze
    schimbările tehnologice și să facă față provocărilor viitoare. În UE, comerțul
    cu amănuntul reprezintă al doilea sector de servicii ca mărime după cel al
    serviciilor financiare, generând 4,5 % din valoarea adăugată în economia
    UE și asigurând 8,6 % din totalul locurilor de muncă în UE. Gospodăriile
    din UE cheltuiesc până la o treime din bugetele lor pe cumpărături efectuate în
    magazine de desfacere cu amănuntul. Un sector al comerțului cu amănuntul mai
    eficient poate oferi consumatorilor prețuri mai mici, ceea ce creează o cerere
    mai mare și îi îndreaptă pe producători către produse mai inovatoare.


  • Preţul energiei electrice în România

    Preţul energiei electrice în România

    Desi
    in Romania energia electrica are unul din cele mai scazute preturi din Europa,
    romanii platesc printre cele mai mari facturi pentru energie din Uniunea
    Europeana    , raportat la veniturile lor.


    Conform
    unui studiu recent al Asociatiei Agentilor de Reglemetare in Energie din
    Europa, 11 la suta dintre consumatorii romani de energie sunt consumatori
    vulnerabili, spune Cristian Buchiu, adjunctul sefului Reprezentantei Comisiei
    Europene in Romania: Ultimul
    Eurobarometru ne arata ca romanii plaseaza garantarea unor preturi rezonabile
    la energie pe primul loc printre prioritatile Uniunii energetice. Pretul
    energiei din Romania este mai mic decat in alte tari ale Uniunii Europene dar
    romanii sunt printre cetatenii care platesc cele mai mari facturi de energie
    din Europa in raport cu veniturile lor.


    In
    Europa cheltuielile medii pentru energie nu depasesc 6 la suta din veniturile
    gospodariilor iar in Romania acestea se ridica la aproximativ 9- 1o la suta.


    Datele
    Eurostat arata ca aproape 14 la suta dintre romani nu isi pot permite sa isi
    mentina casele suficient de clade in comparatie cu media Uniunii Europene de
    mai putin de 9 la suta.



    Comisia
    Europeana     cere statelor membre sa defineasca si sa masoare saracia energetica
    si sa propuna masuri de sprijinire a consumatorilor vulnerabili si de
    imbunatatire a eficientei energetice.


    Cristian
    Buchiu mai spune ca saracia energetica este o problema vizibila in intreaga
    Europa, nu doar in tarile mai sarace si creeaza excluziune sociala si
    preocupari legate de sanatate. Initiativa ‘Smart finance for smart buildings‘
    din pachetul ‘Energie curata pentru toti‘ a identificat masuri concrete de
    deblocare a finantarii pentru renovarea cladirilor. Reprezentantul Comisiei Europene
    in Romania da ca exemple Irlanda, Franta si Polonia unde miliarde de euro au
    fost investite in renovarea cladirilor, in special in comunitatile vulnerabile.


    De
    exemplu in cadrul politicii generale de protectie a consumatorilor propunem
    garantii procedurale impotriva deconectarii. Consumatorii vor fi informati cu
    privire la alternativele de deconectare. Ei vor primi aceste informatii critice
    cu mult inainte de deconectarea planificata.


    La
    fel de important in tratarea problemei este si eficienta energetica. Efiecienta
    energetica nu se refera numai la decarbonizare, la calitatea aerului, la
    inovare sau la locurile de munca. Este de asemenea un remediu opentru a-i ajuta
    pe cei ale caror case nu sunt pregatite de iarna, al caror acoperis este
    distrus iar ferestrele lasate prada curentilor.



    Cristian
    Buchiu mai spune ca masurile propuse de Comisia Europeana, Parlamentului si
    Consiliului European ar putea scoate din saracie intre 1 milion 5oo de mii si 3
    milioane de gospofdarii din Europa.


  • Transparență crescută a studiilor științifice din domeniul siguranței alimentare

    Transparență crescută a studiilor științifice din domeniul siguranței alimentare

    Comisia Europeană a prezentat o propunere de îmbunătățire a transparenței studiilor științifice din domeniul siguranței alimentare. Propunerea va oferi cetățenilor un acces mai bun la informațiile referitoare la aprobările privind lanțul agroalimentar transmise Autorității Europene de profil, va furniza Comisiei posibilitatea de a solicita studii suplimentare și va implica mai mult oamenii de știință din statele membre în procedurile de aprobare relevante.

    Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, a spus ca: Evaluarea riscurilor privind siguranța alimentară în UE este una dintre cele mai stricte din lume. Ea va deveni de acum înainte și mai solidă prin adoptarea unor norme mai clare privind transparența și printr-o comunicare mai eficientă a riscurilor pe parcursul întregului proces. Datorită acestei reforme, cetățenii vor avea un acces imediat la studiile științifice care vin în sprijinul cererilor de autorizare.

    Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară Vytenis Andriukaitis a facut un apel la statele membre și la Parlamentul European să transforme cât mai rapid această propunere într-un act legislativ, astfel încât să putem oferi cetățenilor rezultate concrete înainte de alegerile europene de anul viitor.

    Principalele elemente ale propunerii au în vedere:

    – asigurarea unei transparențe sporite, permițând cetățenilor un acces automat și imediat la toate informațiile legate de siguranță prezentate de industrie în cadrul procesului de evaluare a riscurilor;

    – crearea unui registru european comun al studiilor comandate, pentru a garanta faptul că firmele care solicită o autorizație prezintă toate informațiile relevante și nu ascund studiile nefavorabile;

    – posibilitatea solicitării unor studii suplimentare de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, la cererea Comisiei și finanțate de la bugetul UE;

    – obligația consultării părților interesate și a publicului cu privire la studiile prezentate de sectorul industrial în sprijinul cererilor de autorizare a produselor.

    – consolidarea comunicării riscurilor către cetățeni, prin acțiuni comune de creștere a încrederii consumatorilor, promovarea sensibilizării și înțelegerii publicului și printr-o mai bună explicare a avizelor științifice emise de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, precum și a elementelor care stau la baza deciziilor privind gestionarea riscurilor.

    Propunerile legislative urmează să fie transmise Parlamentului European și statelor membre spre adoptare. Comisia intenționează ca această propunere să fie adoptată în actuala perioadă legislativă, până la jumătatea anului 2019, în vederea punerii rapide în aplicare.


  • Comisia consolidează drepturile consumatorilor și respectarea acestora în UE

    Comisia consolidează drepturile consumatorilor și respectarea acestora în UE

    Comisia Europeană propune noi reguli menite să consolideze protecția consumatorilor în fața practicilor comerciale înșelătoare.

    Comisia Europeană a făcut o analiză și a ajuns la concluzia că deși Uniunea are una dintre cele mai stricte legislații din lume privind protecția consumatorilor, în practică normele sunt greu de respectat. Dovadă stau numeroasele plângeri legate de standardele duble de calitate a produselor, dar mai ales scandalul Dieselgate, în care a fost implicat cel mai mare constructor european de automobile, grupul german Volkswagen, acuzat că a falsificat testele de poluare pentru motoarele Diesel. Cum s-a ajuns la această situație explică Vera Jourova, comisar European pentru justiție și consumatori: Marile companii recurg la practici înșelătoare pentru că nu le este teamă de actualele amenzi. În plus, sancțiunile diferă de la o țară la alta și de cele mai multe ori sunt foarte mici. Gândiți-vă la scandalul Dieselgate, în care a fost implicată compania Volkswagen. Doar autoritățile naționale de protecție a consumatorilor din 2 cele 28 destate membre ale Uniuniiau dat amenzi în valoare totală de 5 milioane și jumătate de euro. O sumă infimă în raport cu sancțiunile plătite în Statele Unite, de 25 de miliarde de dolari.

    Pentru a-și consolida arsenalul legislativ, executivul European vrea să dea statelor membre puterea de a aplica sancțiuni care să ajungă la 4 la sută din cifra de afaceri a comerciantului.

    Comisia Europeană vrea totodată să dea posibilitatea lansării unor acțiuni colective în instanță în toate statele membre ale Uniunii. Procedura există în momentul de față doar în cinci țări comunitare, Belgia, Italia, Portugalia, Spania și Suedia.Aceste acțiuni colective vor fi diferite de modelul practicat în Statele Unite, întrucât, explică executivul comunitar, nu vor fi putea fi inițiate de cabinete de avocatură , ci doar de organizații pentru apărarea drepturilor consumatorilor sau de organisme publice independente.

    Comisia Europeană vrea totodată consolidarea normelor de protecție a consumatorilor în mediul on-line. În acest scop și-ar dori ca atunci când cumpără de pe internet, consumatorii să fie informați clar dacă vânzătorul produselor sau al serviciilor este un comerciant sau o persoană fizică. Europenii ar ști astfel mai bine dacă beneficiază de protecția oferită de drepturile consumatorilor în cazul în care apar probleme.

    Executivul comunitar vrea și reguli mai stricte în ceea ce privește serviciile digitale gratuite pentru care utilizatorii furnizează datele lor personale în loc să plătească cu bani. Propunerea va da consumatorilor dreptul să ceară informații suplimentare cu privire la serviciile oferite și să renunțe la contracte în 14 zile.

    Înainte de a fi puse în aplicare, propunerile Comisiei Europene au nevoie să fie discutate și aprobate de Parlamentul European și de miniștrii responsabili din statele membre.


  • Raport 2017 privind sistemul de alertă rapidă pentru produse periculoase

    Raport 2017 privind sistemul de alertă rapidă pentru produse periculoase

    Anul
    trecut, jucăriile au reprezentat
    categoria de produse pentru care s-au înregistrat cele mai multe notificări
    urmată de autovehicule și de articolele de
    îmbrăcăminte, produse textile și articole de modă. Majoritatea
    produselor periculoase notificate în sistem au provenit din afara UE.     China
    este prima țară de origine. Produsele
    periculoase de origine europeană au făcut obiectul a 413 notificări (26 % din
    nr total).

    Comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen,
    Vera Jourova: În anul
    2017 am primit peste 2.200 de semnale transmise prin sistemul de alertă rapidă, s-au
    întreprins aproape 4 000 de acțiuni, cum ar fi retragerea
    produselor de pe piață. Aceasta arată că autoritățile naționale au monitorizat atent
    alertele difuzate în sistem și că au luat toate măsurile
    necesare pentru a contribui la asigurarea unei piețe mai sigure pentru consumatori.


    Din
    păcate, în multe alte domenii, este nevoie de o îmbunătăţire a legii. Acesta este scopul inițiativei Noi avantaje pentru consumatori care
    urmează să fie lansată a spus comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de
    gen, Vera Jourova: Avem
    nevoie de un nou contract pentru consumatori. În scurt timp vom primi pachetul
    legislativ al noii înţelegeri. Vom propune modernizarea legislaţiei existente
    pentru protecţia consumatorilor şi ne vom asigura că va fi aplicată corect. În
    contextul noii înţelegeri vom continua să îi asigurăm pe consumatori că le vom
    promova interesele prin negocieri bilaterale şi multilaterale. Acest lucru va
    fi obţinut prin introducerea unor elemente de siguranţă şi prin îmbunătăţirea
    sistemului de alertare rapidă. Recent, pe 1 martie, am făcut o recomendare
    pentru a preveni comerţul ilegal on-line. Aceasta se referă la toate postările
    în format digital inclusiv cele care depăşesc sfera legală a Uniunii Europene.
    Am realizat un set de măsuri operaţionale în completarea altora cu caracter
    preventiv care să fie însuşite de companii şi administraţiile naţionale.



    Comisia va prezenta în aprilie
    inițiativa Noi avantaje pentru consumatori al cărei
    scop este modernizarea normelor existente și îmbunătățirea protecției consumatorilor.


  • Bani europeni pentru programe de informare şi promovare

    Bani europeni pentru programe de informare şi promovare

    Organizaţiile profesionale şi interprofesionale din sectorul
    agroalimentar au la dispoziţie, în acest an, 179,1 milioane euro pentru
    derularea programelor de informare şi promovare ale produselor agricole, suma reprezentând
    cofinanţare din partea Uniunii Europene.


    Scopul finanţării este, pe de o
    parte, de a creşte numărul de activităţi destinate ţărilor terţe, în
    care există cel mai mare potenţial de dezvoltare, iar pe de altă parte de a
    informa consumatorii de pe piaţa internă cu privire la standardele ridicate
    ale produselor din Uniunea Europeană, respectiv diferitele sisteme şi etichete
    ale Uniunii Europene privind calitatea.


    Care sunt acţiunile de informare şi
    promovare care pot fi derulate, cine sunt beneficiarii eligibili şi cum se pot
    depune cererile de finanţare aflăm de la Elena Tatomir, director Direcţia
    Politici şi Strategii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
    Rurale: Campanii de
    promovare pe piaţa europeană, pe piaţa internă, cât şi campanii de promovare în
    terţe ţări. Pot fi referitoare la produsele în cauză, participare la
    evenimente, târguri, expoziţii de importanţă naţională sau europeană, în care
    sunt subliniate caracterele specifice metodelor de producţie, asigurând de
    asemenea trasabilitatea produselor pe care le promovează, autenticitatea lor,
    prezentarea etichetării acestor produse pentru a mări încrederea consumatorilor
    şi aceştia a căpăta încredere în ceea ce priveşte gustul, diversificarea
    acestor produse şi tradiţia fabricării acestor produse specifice europene.
    Programele de promovare nu sunt o noutate pentru sectorul agricol românesc. Noi
    avem în România o serie de scheme de calitate naţională. De asmenea, avem şi
    scheme de caliate europeană. Eligibili pentru accesarea acestor programe de
    promovare sunt organizaţiile profesionale şi interprofesionale reprezentative
    de la nivel naţional. Termenul limită de depunere este 12 aprilie 2018, ora
    17.00. Aceste programe se depun online, prin sistemul electronic destinat
    participanţilor, sistem care este creat de Comisia Europeană. Agenţia care se
    ocupă se numeşte CHAFEA, e agenţia executivă pentru consumatori, sănătate şi
    alimente. Ea primeşte, evaluează, selectează, acordă granturile respective,
    lansează şi încheie procedurile de achiziţii publice pentru programele
    respective.


  • Observatorul Uniunii Europene pentru Sărăcie Energetică

    Observatorul Uniunii Europene pentru Sărăcie Energetică

    Observatorul
    cuprinde instituții academice și companii de dezvoltare a resurselor
    alternative de energie.

    Mai mult de 50 de milioane de proprietari de gospodării
    din Uniunea Europeană se străduiesc să-și încălzească adecvat locuințele în
    timp ce își plătesc utilitățile la timp, nu au umezeală și nici mucegai.
    Observatorul Uniunii Europene pentru sărăcie energetică este o parte a
    efortului pe care Comisia Europeană îl depune pentru a înlătura lipsa de
    energie din statele membre și de a furniza acces la resurse. În acest sens,
    sunt promovate angajarea instituțiilor publice, difuzarea de informații și a
    bunelor practici, și sprijin în luarea deciziilor bune la toate nivelurile.

    Prezent
    la conferința de lansare a temei, Miguel Arias Cañete, comisar european
    pentru schimbări climatice și energie, a tras concluziile: Permiteți-mi să conchid conferința prin a sublinia, pe
    scurt, cum a propus Comisia abordarea chestiunii în câteva întâlniri anterioare.
    În primul rând, voi avea o privire mai largă asupra schimbărilor cadrului de
    regularizare pe care l-am propus, în câteva cuvinte, despre cum merg
    negocierile. În al doilea rând, voi examina răspunsurile, care nu privesc
    regularizările, la problemele cu privire la sărăcia de energie la care se
    referă observatorul. Cum privire la prima chestiune, remarc că este rolul
    politicilor și al decidenților politici pentru a vedea ce putem face spre a
    facilita tranziția ușoară către un sector energetic mai sigur, mai competitiv
    și mai sustenabil. Un cadru regularizator stabil și performant este o
    precondiție pentru investițiile necesare în parteneriat public-privat pentru a
    atinge obiectivele noastre și a ne îndeplini angajamentele luate în acordul de
    la Paris. Având ca scop o energie mai curată pentru toți europenii am prezentat
    în noiembrie 2016 un cadru regulator avansat pentru energie. Obiectivele
    noastre sunt de a avea surse de producere care sunt bune pentru planetă, în
    termeni de reciclare și renovare, consum mai eficient și emisii scăzute. De
    asemenea, ele trebuie să fie bune pentru afaceri, nu numai în termeni de
    prețuri mai competitive, dar și pentru investiții legate de creșterea locurilor
    de muncă și eficiență, și pentru consumatori, în termeni de servicii mai bune
    și prețuri mai corecte, precum și pentru posibilitatea de a fi parte a
    sistemului nelăsând niciun consumator în urmă. Cu aceste intenții în minte,
    vrem să obligăm statele membre de a găsi măsurile în lupta împotriva sărăciei
    energetice. Am propus, de asemenea, măsuri de eficiență energetică, inclusiv
    cele legate de clădiri, care vor contribui la scăderea sărăciei energetice.
    Trebuie să subliniez că, astăzi, 85% dintre locuințele din Uniunea Europeană nu
    sunt eficiente energetic.



    Observatorul este dezvoltat de un
    consorțiu condus de Universitatea din Machester și îi mai are ca
    parteneri-cheie pe Ecofys, National Energy Action, Centrul European de Politică,
    Intrasoft International și Institutul Wuppertal.


  • Produse sigure pe piaţa unică a Uniunii Europene

    Produse sigure pe piaţa unică a Uniunii Europene

    Comisia Europeană a prezentat două propuneri
    legislative menite să îmbunătăţească aspecte ale liberei circulaţii a
    mărfurilor în Uniunea Europeană: facilitarea posibilităţii de a comercializa un
    produs în alt stat membru şi întărirea controalelor efectuate de autorităţile
    naţionale pentru a se asigura că produsele sunt sigure şi că ele respectă
    normele.

    Potrivit comisarului pentru piaţa internă, Elżbieta Bieńkowska, consumatorii
    trebuie să poată avea încredere că produsele pe care le utilizează sunt la
    acelaşi standard de calitate indiferent de unde provin : Piaţa unică se bazează pe încredere. Consumatorii trebuie să poată avea
    încredere că produsele pe care le utilizează sunt la acelaşi standard de
    calitate indiferent de unde provin; autorităţile publice trebuie să poată avea
    încredere că produsele de pe pieţele lor naţionale sunt sigure pentru cetăţenii
    lor. Scandalul legat de implanturile mamare şi scandalul ‘Dieselgate’ au
    subminat această încredere şi acum trebuie să o reconstruim prin instituirea de
    controale mai stricte la toate nivelurile. Produsele defectuoase nu au ce căuta
    în UE    , a
    precizat Bieńkowska.

    Se propune un nou Regulament privind recunoaşterea
    reciprocă a bunurilor, prin care companiile vor putea, inclusiv, să folosească
    o declaraţie voluntară pentru a demonstra că produsele lor respectă toate
    cerinţele relevante în ţara lor. În mod similar, un mecanism de soluţionare a
    problemelor va permite o rezolvare mai rapidă a litigiilor între companii şi
    autorităţile naţionale. Comisia Europeană consideră că prea multe produse
    nesigure şi neconforme sunt, încă, vândute pe piaţa Uniunii Europene. Astfel,
    32% din jucării, 58% din produsele electronice, 47% din produsele pentru
    construcţii sau 40% din echipamentele individuale de protecţie nu îndeplinesc
    cerinţele în materie de siguranţă sau informaţiile pentru consumatori prevăzute
    în legislaţia comunitară. Iar acest lucru, pe de o parte, pune în pericol
    consumatorii şi, pe de altă parte, plasează companiile care respectă legislaţia
    într-o situaţie de dezavantaj concurenţial.

    Regulamentul va ajuta autorităţile
    naţionale să amelioreze controalele asupra produselor care intră pe piaţa UE.
    Având în vedere că 30% dintre bunurile din UE sunt importate, Comisia Europeană
    propune în continuare consolidarea inspecţiilor din porturi şi de la
    frontierele externe.


  • Oportunităţi de creştere economică pe piaţa unică europeană

    Oportunităţi de creştere economică pe piaţa unică europeană

    Încrederea
    oamenilor în economia europeană este primordială pentru oficialii de la
    Bruxelles. Aceasta înseamnă că şi noi consumatorii trebuie să avem încredere să cumpărăm noi case, noi lucruri să existe
    o stabilitate a angăjarii (angajatorilor), o încredere a investitorilor în
    viitor.

    Ascultaţi o
    declaraţie legată de Oportunităţile de creştere
    economică pe piaţa unică europeană oferită de
    Malcom Harbour-fost membru al Parlamentului European:




  • Politica UE în domeniul concurenței nu trebuie să limiteze sprijinul local și regional

    Politica UE în domeniul concurenței nu trebuie să limiteze sprijinul local și regional

    Impactul politicii UE în domeniul concurenței asupra
    autorităților locale și regionale a constituit subiectul unui aviz adoptat la
    sesiunea plenară a Comitetului Regiunilor (CoR) din decembrie. În cadrul unei
    dezbateri cu comisarul UE pentru concurență, Margrethe Vestager, membrii CoR au
    solicitat norme care să le permită autorităților locale și regionale să abordeze
    provocările sociale și economice cu care se confruntă, fără ca acțiunile lor să fie considerate ajutoare de stat.

    Pe
    parcursul discuțiilor, comisarul european a afirmat că, atât timp cât cheltuielile publice nu afectează
    concurența la nivel european, nu este nevoie de implicarea Comisiei Europene. În
    opinia sa, rolul Executivului de la Bruxelles este să se asigure că piața
    europeană rămâne deschisă și echitabilă, în așa fel încât accesul pe piață al cetățenilor
    și antreprenorilor cu idei de afaceri de succes să nu fie îngrădit de
    companiile care beneficiază de ajutor de la stat. Acesta ar trebui acordat numai
    dacă piața nu este în măsură să ducă un proiect la bun sfârșit, a punctat
    oficialul european, care a mai spus că apreciază
    schimburile actuale cu reprezentații locali și regionali. Acestea ajută la
    identificarea domeniilor în care se pot face progrese economice.

    Comisarul
    european a vorbit și despre concurență și beneficiile acesteia: Concurența
    contează, ea contează pentru cetățeni în plan local, global, contează în viața
    noastră de zi cu zi. În plus, în mod firesc, atunci când concurența
    funcționează bine, ea consolidează rolul de consumator al cetățenilor. Aceștia
    pot alege dintr-o paletă mai largă de produse, pot opta pentru prețuri pe care să
    și le permită, concurența îi încurajează pe oamenii de afaceri să inoveze, să
    investească și, desigur, să ofere servicii în beneficiul clienților.

    Politica
    în domeniul concurenței reprezintă instrumentul prin care UE își protejează piața
    internă și consumatorii de eventuale abuzuri comise de întreprinderi dominante,
    care ar putea practica prețuri exagerate sau impune clauze abuzive,cu efecte negative
    asupra cetățenilor și economiilor locale și regionale. De asemenea, aceasta
    politică limitează intervenția statului, ceea ce poate crea probleme pentru
    autoritățile locale și regionale în furnizarea serviciilor publice sau în sprijinirea
    afacerilor și economiilor locale. CoR organizează anual 6 sesiuni plenare, la care
    participă toți cei 350 de membri aleși democratic din rândul autorităților locale și
    regionale din toate cele 28 de state membre ale UE. Acesta este forul European
    care trebuie consultat atunci când CE, Consiliul și PE elaborează acte
    legislative în domenii cu impact direct asupra autorităților locale și
    regionale.


  • Aplicarea legislației UE la produsele cu dublă calitate

    Aplicarea legislației UE la produsele cu dublă calitate

    Comisia Europeană a publicat setul
    de orientări referitoare la legislația Uniunii Europene în materie de siguranță
    alimentară și de protecție a consumatorilor care se aplică în cazul produselor
    cu dublu standard de calitate. Cu ajutorul acestor orientări, autoritățile
    naționale vor putea să stabilească dacă societățile comerciale încalcă
    dispozițiile Uniunii Europene atunci când calitatea produselor pe care le vând
    diferă în funcție de țară.




    Věra Jourová, comisarul pentru
    justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: Ce va face Comisia: o
    opinie juridică clară. A doua sarcină a Comisiei este metodologia comună de
    testare a produselor, deoarece auzim reclamațiile din partea comercianților și
    producătorilor că folosim diferite metodologii pentru testarea produselor din
    diferite state membre și că rezultatele nu sunt comparabile și suficient de
    credibile. Astfel vom investi aproximativ 1 milion de euro pentru pregătirea
    metodologiei realizate de Centrul European de Cercetare. Vom obține rezultatele
    preliminare până la sfârșitul anului. Comisia va ajuta autoritățile naționale
    să îndeplinească această a doua
    sarcină prin intermediul Autorităților Naționale de
    Supraveghere a Pieței care efectuează testarea și lansează procedura împotriva
    producătorilor care aplică practici comerciale neloiale, care vând sau produc
    un produs alimentar cu dublu standard sub aceeași marcă. Statele membre vor
    face acest lucru la nivel transfrontalier, în colaborare cu colegii lor din
    alte state membre. Comisia va contribui nu numai la metodologia de testare, ci
    și la consultarea continuă, dacă este necesar, sau prin o anumită anumită
    coordonare, dacă este cazul, la nivel național.




    Jean-Claude
    Juncker, președintele Comisiei Europene, a declarat că nu va accepta ca în
    unele părți ale Europei să se vândă alimente de o calitate mai scăzută decât în
    alte țări, deși ambalajul și marca sunt identice şi că autoritățile naționale
    trebuie să beneficieze de competențe sporite pentru a elimina orice practici
    ilegale.


  • Jurnal românesc – 28.04.2016

    Jurnal românesc – 28.04.2016

    România nu
    îşi mai asumă 2019 ca anul adoptării monedei euro, iar
    stabilirea unei date certe necesită un consens politic şi social larg şi o mai
    bună înţelegere a eforturilor necesare atingerii acestui obiectiv, se arată în
    Programul de Convergenţă 2016, aprobat, miercuri, de Executiv. O dată concretă va fi
    stabilită după realizarea unui nou calendar de trecere la euro, care va fi
    finalizat până la următoarea ediţie a programului de convergenţă, a precizat
    ministrul Finanţelor, Anca Dragu. Ea a menţionat că este foarte important ca
    România să aibă o convergenţă reală la euro, adică veniturile populaţiei să fie
    la 70-80 la sută din media zonei monetare, iar în România acest indicator este
    situat în prezent la 55%. Potrivit
    specialiştilor, România ar putea adopta după 2020 euro, monedă unică prezentă
    în 19 din cele 28 state membre ale UE.




    În România, preţul la gaze pentru
    consumatorii casnici din categoria de consum B(până la 2.400 mc anual),
    reprezentând 94% din totalul clienţilor, va scădea de la 1 mai în medie cu
    1,5%, a anunţat Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei
    (ANRE). Decizia are locîn urma diminuării tarifelor de distribuţie a gazelor.
    Potrivit ANRE, preţul
    gazelor de import va continua să scadă şi va ajunge spre sfârşitul anului să
    fie mai ieftin decât cel de producţie internă. Consumul naţional în acest
    moment este de 15-16 milioane de metri cubi pe zi, iar importul este de 1,5
    milioane de metri cubi.




    Pluralismul
    presei este în
    pericol atât în România, cât şi în restul Europei, arată un studiu recent
    prezentat la reprezentanţa Comisiei Europene în România. Potrivit cercetării,
    România este singura ţară cu semnale de alarmă la toate nivelurile, inclusiv în
    privinţa condiţiilor de bază pentru o presă funcţională. Cele mai mari riscuri
    în România, dar şi în restul Europei vizează, între altele, competenţele media
    limitate în rândul populaţiei, politizarea controlului asupra canalelor media,
    independenţa serviciilor publice de media, publicitatea de stat şi siguranta jurnalistilor.




    Peste
    120 de autobuze electrice vor circula în marile oraşe din România până în anul
    2020 – afirmă preşedintele Asociaţiei pentru Mobilitate Metropolitană, Ştefan
    Roşeanu. El a explicat că România se află într-un stadiu incipient în ceea ce priveşte
    achiziţia de astfel de autobuze pentru transportul public urban, dar situaţia
    este aproape la fel în multe alte ţări europene. Ştefan Roşeanu a mai spus că
    există, deja, norme europene şi termene care prevăd înlocuirea variantelor
    clasice de transport local cu tehnologii nepoluante până în anul 2030. În acest
    context, autorităţile locale pot accesa fonduri nerambursabile prin actualul
    exerciţiu bugetar al UE, cu ajutorul cărora să-şi înfiinţeze propriul parc de
    autobuze electrice pentru transportul în comun.




    Cererile pentru taberele de studii în
    străinătate dedicate elevilor din liceele şi şcolile generale din România au crescut, în acest an, cu aproximativ 30%
    faţă de 2015, tot mai mulţi părinţi alegând pentru copiii lor această variantă,
    ca o soluţie pentru dezvoltarea educaţională, aprofundarea uneia sau mai multor
    limbi străine, precum şi pentru orienterea optimă către un domeniu de
    activitate profesională. Astfel, peste 1000 de copii români
    participă, anual, în tabere de studii în străinătate, în Europa, China, Noua
    Zeelandă, Canada, Australia sau SUA. Cele mai căutate destinaţii rămân, şi în 2016, Marea
    Britanie, Germania, Elveţia, Franţa şi Spania. Costul unei tabere variază de la
    350 de euro pentru o săptămână în Bulgaria, la 700 de euro pentru aceeaşi
    perioadă în Germania, ajungând, însă, şi la peste 2500 de franci elveţieni
    pentru o tabără de două săptămâni în Elveţia.