Radio România Internațional

Tag: coruptie

  • Indicele de percepţie a corupţiei 2023

    Indicele de percepţie a corupţiei 2023

    Indicele de
    Percepţie a Corupţiei reflectă modul în care experţi independenţi şi ai mediului
    de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi
    teritorii.


    Într-un clasament întocmit de Transparency International prin
    acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă ‘foarte corupt’, iar
    100 ‘deloc corupt’, iar campioane la nivel continental şi mondial sunt trei
    state nordice, Danemarca, Finlanda şi Norvegia, cărora li se alătură Noua
    Zeelandă, România figurează abia pe locul 63, la fel ca anul trecut. Cu 46 de
    puncte, România se plasează în continuare în rândul ţărilor Uniunii Europene cu
    cele mai slabe rezultate în privinţa implementării măsurilor anticorupţie, ceea
    ce reflectă deficienţe semnificative în privinţa statului de drept. Vecine
    geografic şi de clasament sunt Bulgaria (45 de puncte) şi Ungaria (42 de
    puncte), codaşele Uniunii la capitolul integritate.


    Potrivit Transparency
    International, majoritatea statelor n-au făcut deloc progrese sau au făcut progrese
    minime în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în sectorul public. Autorităţi
    judiciare şi instituţii independente, transparente şi cu resurse, sunt
    esenţiale pentru menţinerea corupţiei sub control, consideră organizaţia. În
    multe ţări, printre care şi România, există încă un decalaj mare între
    prevederile actelor normative şi modul în care acestea sunt implementate, a
    constatat Transparency. Sunt necesare, de aceea, acţiuni şi măsuri constante
    care să asigure atât îmbunătăţirea mecanismelor anti-corupţie, cât şi consolidarea
    integrităţii.


    Pentru România, recomandările Transparency International includ
    actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii publice, pentru remedierea
    lacunelor şi a inconsecvenţelor legislative şi îmbunătăţirea clarităţii
    reglementării în acest domeniu. Organizaţia mai recomandă îmbunătăţirea
    transparenţei organizaţionale şi decizionale, inclusiv prin consultări publice
    eficiente şi acces facil la informaţii de interes public, standardizarea şi
    clarificarea procedurilor administrative prin adoptarea Codului de procedură
    administrativă.


    Tot în cazul României, s-ar impune adoptarea unei legislaţii
    care să clarifice unitar statutul, cariera şi eficienţa angajaţilor din
    administraţia publică, precum şi utilizarea Pactelor de Integritate ca
    instrument de monitorizare a achiziţiilor publice, în special pentru procedurile
    de achiziţii şi contractele cu risc crescut de apariţie a neregulilor,
    incidentelor de integritate sau fraudelor.


    Transparency International
    reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor
    reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică şi instituţii, la mediul
    privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în consolidarea
    integrităţii publice. Transparency aminteşte că a contribuit la înfiinţarea sau
    consolidarea unor instituţii cu rol major în combaterea corupţiei şi a elaborat
    şi implementat standarde de etică şi integritate pentru sectorul public şi
    mediul de afaceri.


  • Alianţă a porturilor împotriva drogurilor

    Alianţă a porturilor împotriva drogurilor

    Problemea drogurilor devine tot mai acută nu doar
    în România, ci în întreaga Europă. Este nevoie, așadar, de măsuri coordonate,
    care să combată eficient traficul cu substanțe psihoactive a căror folosire
    creează probleme pentru fiecare consummator în parte și chiar distruge vieți.
    Tocmai de aceea, la Anvers, în Belgia, a fost lansată o nouă platformă de luptă
    împotriva traficului de droguri pe continentul european, lansare la care a
    participat și ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu.

    Acesta a afirmat că,
    în ciuda agendei politice extrem de complexe din România, din 2024, combaterea traficului de substanțe ilicite
    rămâne o prioritate. Cătălin Predoiu a menționat că va aborda această
    prioritate prin acţiuni concrete la nivelul Poliţiei Române, al Poliţiei de
    Frontieră şi la nivelul instituţiilor care coordonează transporturi, activităţi
    logistice şi financiare din România.


    Ministrul de Interne a vorbit şi despre
    necesitatea unor acţiuni concertate în Portul românesc Constanţa, de la Marea
    Neagră. El a atras atenţia că, anual, Europa este
    inundată de cantităţi mari de droguri care intră în statele membre prin marile porturi,
    prin intermediul crimei organizate, corupţiei,
    şantajului, a ameninţărilor şi a unui complex de infracţiuni care sunt
    adevărate ameninţări la adresa securităţii naţionale a statelor membre.


    Cătălin
    Predoiu a amintit că, anul trecut, au fost lansate o serie acţiuni operative la
    nivelul Poliţiei Române, care au condus la destrămarea unor grupuri de crimă organizată şi că aceste
    acțiuni vor continua și în 2024.

    La nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării,
    funcţionează un grup de lucru care va coordona efortul integrat al mai multor
    instituţii pentru combaterea traficului de droguriˮ    , a precizat ministrul de
    Interne.


    Acesta a punctat că flagelul trebuie combătut în cooperare, atât
    internă, între instituţii, cât şi internaţională, la nivelul Comisiei Europene
    şi al statelor membre. Cătălin Predoiu a subliniat, încă o dată, că drogurile
    sunt o ameninţare la adresa securităţii naţionale, la adresa cetăţenilor, iar combaterea
    traficului de droguri a devenit o ştiinţă multidisciplinară.

    Se combină, aici,
    elemente de poliţie judiciară, dar şi cunoştinţe privind circulaţia banilor,
    spălarea lor, cunoştinţe de ordin financiar, cunoştinţe contabile, manageriale,
    logisticeˮ    , a mai spus ministrul de Interne.


    Problema drogurilor a căpătat
    amploare în România și a devenit extrem de vizibilă spaţiul public în special
    după accidentul din vară, de pe litoral, soldat cu doi morți și mai mulți
    răniți provocat de un tânăr șofer aflat sub influența substanțelor psihoactive.
    Consumul de droguri, mai ales în rândul tinerilor, continuă să fie o problemă
    și, aproape zilnic, autorităţile depistează persoane care au consumat astfel de
    substanţe.


    Chiar miercuri, procurorii DIICOT au reținut
    sau arestat mai mulți tineri implicați în traficul cu substanțe interzise la București
    și Oradea.


  • Evenimentele interne ale anului 2023

    Evenimentele interne ale anului 2023

    Rocada guvernamentală – premieră în istoria politică democratică a României


    Guvernarea a fost marcată în România, în 2023, de rotativa la nivel de prim-ministru între principalele partide ale coaliţiei, Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, urmată de ieşirea imediată din Executiv a UDMR. Guvernul a fost condus până la mijlocul lunii iunie de liberalul Nicolae Ciucă, acesta cedând apoi funcția de premier, conform înțelegerii vechi de un an și jumătate, social-democratului Marcel Ciolacu. Anul 2023 a însemnat pentru Executiv continuarea îndeplinirii angajamentelor asumate prin PNRR, renegocierea cu Bruxellesul a unor puncte din aest plan, dar şi asumarea în Parlament a unui pachet de măsuri fiscal-bugetare. Acesta vizează, între altele, reducerea risipei bugetare și sustenabilitatea finanţelor ţării pe termen lung, prin eliminarea unor excepţii fiscale, taxarea suplimentară a luxului şi reducerea evaziunii. Scena politică a fost în 2023 una agitată, în condițiile în care miza este uriașă — România va avea, în anul care începe, alegeri europarlamentare, locale, legislative și prezidențiale.



    Încă un an în afara Spațiului Schengen


    Dosarul Schengen, o prioritate majoră pentru România în ultimul deceniu, a marcat și anul 2023, când Bucureștiul a făcut, însă, paşi spre aderare. După negocieri intense, Austria, sigura țară care se mai opunea intrării în Schengen, a acceptat ca România şi Bulgaria să adere la spaţiul de liberă circulaţie cu frontierele navale şi aeriene, din martie 2024. Pentru frontierele terestre nu există o dată certă, dar negocierile vor continua în 2024. La Consiliul European de la mijlocul lunii, Viena avansase ideea că ar accepta Bucureștiul în spaţiul aerian Schengen, iar acesta a cerut un plan clar de aderare, inclusiv pentru cel terestru. România îndeplineşte încă din 2011 toate criteriile de aderare, beneficiază în demersul său de sprijinul instituţiilor europene, care i-au fost recunoscut în mod repetat progresul în domeniul controlului frontierelor, al migraţiei şi azilului – probleme indicate de Austria când a refuzat aderarea şi neconfirmate de documente sau statistici.



    Corupție la nivel înalt


    Scena politică din România a fost zdruncinată în acest an şi de scandalul achizițiilor din pandemie. Fostul premier liberal Florin Cîţu, un secretar de stat şi doi foşti miniştri ai Sănătăţii au fost pusi sub urmărire penală de DNA pentru complicitate la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, aceştia ar fi aprobat achiziţia unui număr mult mai mare de doze de vaccin decât erau necesare şi ar fi creat un prejudiciu statului român de un miliard de euro. Tot într-un caz de corupție, de data aceasta privind achiziția de măști neconforme în pandemie, au fost implicaţi fostul selecţioner al echipei naţionale de fotbal, Victor Piţurcă, fiul acestuia şi Gabriel Ţuţu, directorul Romarm, principala companie naţională de produse militare. Cazuri de coruptie au fost şi în rândul reprezentanţilor autorităţilor publice, dar şi în rândul medicilor, acuzați că luau mită de la pacienți.



    2023 marcat de proteste și mitinguri


    În mai, înainte de vacanța de vară, când erau programate examenele și evaluările elevilor, profesorii au fost în grevă pentru trei săptămâni, situaţie fără precedent în învățământul românesc. S-au raliat mișcării peste 150 de mii de cadre didactice, plus zeci de mii de oameni din personalul didactic şi auxiliar, nemulțumiți de politicile salariale și sociale ale guvernului. Politicienii le-au îndeplinit majoritatea revendicărilor și au adoptat legile Educaţiei, care, spun susţinătorii ei, ar reforma sistemul în profunzime. La baza lor se află proiectul de țară “România educată” pe care președintele Klaus Iohannis, el însuși cadru didactic, și l-a asumat pe parcursul ambelor sale mandate. Grevă a fost și în Sănătate, tot din cauza salariilor mici, dar și a condițiilor de muncă. Tot anul care se încheie a fost presărat cu proteste și mitinguri organizate de sindicatele nemulţumite. Judecători, procurori, magistrați, functionari publici, feroviari, polițiști, silvicultori s-au declarat toți nemulțumiți și au cerut guvernanților să ia măsuri.



    Timișoara — Capitală Culturală Europeană 2023


    2023 a fost Anul Capitalei Culturale Europene — Timişoara (vestul României). Orașul a găzduit peste 2.000 de evenimente la care au participat sute de mii de artiști și vizitatori. Pe lângă evenimente culturale, spectacole, concerte și proiecții de filme în premieră, s-a numărat și expoziția dedicată marelui sculptor român Constantin Brâncuși. Aproape 900 de organizaţii şi peste 3.000 de voluntari s-au implicat în proiect. Între 27 august și 24 septembrie s-a desfăşurat şi a XXVI-a ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu. Considerat unul dintre cele mai importante evenimente internaţionale de muzică clasică la nivel mondial, festivalul a adus în faţa publicului peste 3.500 dintre cei mai renumiţi artişti ai lumii şi peste 40 de orchestre din 16 ţări.



    Succes pentru fotbalul românesc


    A fost un an mai bun pentru fotbalul românesc. După o pauză de opt ani, naţionala de fotbal s-a calificat la turneul final al Campionatului European din Germania. Conform tragerii la sorţi, anul viitor va juca în Grupa E, alături de Belgia şi Slovacia. Iar la minifotbal, România a reușit să câștige primul titlu de Campioană Mondială după ce tricolorii au învins în finală selecționata Kazahstanului. Echipa națională de minifotbal a României este cea mai titrată națională din istoria minifotbalului european, cu 6 titluri continentale și 2 medalii de argint. Cât priveşte tenisul, Simona Halep, dublă câştigătoare de Grand Şlem, la Roland Garros şi Wimbledon, şi fost număr unu mondial, a fost susupendată, în septembrie, pe o perioadă de 4 ani pentru dopaj de Agenţia Internaţională pentru Integritate în Tenis. Sportiva a contestat decizia la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, în Elveţia, iar în februarie va fi audiată.



  • Negocieri pentru extinderea Uniunii Europene

    Negocieri pentru extinderea Uniunii Europene

    Comisia Europeană a recomandat, miercuri, începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina, Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) şi Bosnia-Herţegovina. Totodată, a recomandat acordarea statutului de ţară candidată la aderare Georgiei, odată ce va îndeplini anumite condiţii.

    Președinta Comisiei Europene a afirmat că această completare a blocului comunitar este un apel al istoriei. Completarea Uniunii noastre are şi o logică puternică economică şi geopolitică. Fostele extinderi au arătat beneficiile enorme atât pentru ţările care aderă, cât şi pentru UE. Câştigăm cu toţiiˮ, a punctat Ursula von der Leyen.

    La rândul său, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat bucuroasă că aceste țări sunt pe calea cea bună în direcţia deschiderii negocierilor de aderare.

    Avizul favorabil al instituției de la Bruxelles trebuie aprobat de cei 27 de membri la summitul din 14-15 decembrie al Uniunii Europene, dar, până atunci, statele vor trebui să mai ducă la îndeplinire unele măsuri-cheie. În cazul Chișinăului, aceste condiţii se referă la combaterea corupţiei şi ameliorarea reglementărilor financiare.

    Republica Moldova a evoluat cel mai bine dintre statele care doresc să adere la Uniunea Europeană, spun reprezentanţii Comisiei, dar reforma justiţiei, lupta cu corupţia şi deoligarhizarea sunt trei condiţii care au rămas neîndeplinite din cele nouă pentru începerea negocierilor de aderare. A fost evidențiată lentoarea funcţionării justiţiei şi numărul mare de cazuri în aşteptare. În același timp, nu s-au făcut progrese în cazurile de înaltă corupţie unde nu s-au înregistrat condamnări. De aceea, Comisia recomandă Chișinăului să asigure un proces transparent şi bazat pe meritocraţie la numirea membrilor instituţiilor judiciare şi ale procuraturii, inclusiv a procurorului general, să se asigure că instituţiile anticorupţie funcţionează într-o structură organizatorică clară şi cu resurse adecvate.

    Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu a salutat decizia Comisiei de începere a negocierilor de aderare. Moldova se află, cu fermitate, pe calea aderării la UE şi vom continua să lucrăm neobosit pentru îndeplinirea acestui scopˮ, a transmis liderul de la Chișinău.

    În cazul Ucrainei, Comisia recomandă ca negocierile să fie începute odată ce Kiev îndeplineşte condiţiile rămase privind combaterea corupţiei, adoptarea unei legi privind activitatea de lobby şi întărirea standardelor de protecţie a minorităţilor. Recomandarea reprezintă un reper important în drumul Kievului spre integrarea occidentală şi o mutare strategică pentru blocul comunitar, în condiţiile în care Ucraina se confruntă cu o invazie a Rusiei din februarie 2022. Comisia Europeană consideră că ţara a dovedit că este capabilă să facă progrese în armonizarea cu acquis-ul UE, chiar şi în vremuri de război.


  • Di ţi s’asparu româñilli?


    Majoritatea a românilor lugursescu că lucărli tru România s’ndreaptă cama multu pi ună cali alăthusită, spunu rezultatele a unui sondaj adratu di Centrul di Sociologie Urbană şi Regională – CURS, publicate dumănică. Uidisitu cu cercetarea, proporţia a atiloru cari au aestă cădăseari easti di 69%, tu kirolu anda 22% lugursescu că lucărli acăţară calea aţea bună, iara 9% nu ştiu ică nu apăndăsiră. Tutunăoară, 41% ditu aţelli ntribaţ suntu cu minduearea că piasti un an situaţia a lor va s’hibă ma greauă, 38% că va s’hibă idyea, iara 18% că va s’hibă ma bună. Simfunu cu sondajlu, protili probleme cu cari s’ampulisescu românii suntu inflaţia – 19%, veniturile niţ şi impliţit nivelul di bană – 17% şi corupţia şi furlăkea – 16%. Probleme transfrontaliere catacum migraţia şi polimlu ditu Ucraina adună gaile maş 3% ditu apăndăsitroi, la egalitate cu aţelli cari identificară clasa politică şi infrastructura ali Românie ca nai marli problemi. Tru aţea ţi mutreaşti pistipsearea tu instituţiile naţionale, pi primul loc suntu pompierii cu 73%, deapoa armată cu 68% şi bisearică – 63%. Ti Organizația Tratatlui Atlanticului di Nord au pistusini 42% ditu românikiro tu cari 52% au niheam şi multu pţănă pistipseari tru NATO. Tutunăoaă, maş 35% ditu participanţii la sondaj au multă şi dipu multă istipseari tru Uniunea Europiană, procentul aţiloru cari au pţnă şi dipu ptănă pistipseari tru UE hiinda di 59%.


    Clasa politică şi conduţirea statului suntu tu coada clasamentului ti pistipserea ţi u spunu româñilli. 13% au pistipseari tru trucredire tru Prezoidenţille şi tru Parlamentul di Bucureşti şi maş 10% tru partidili politiţi. Ambodyiurli ţi li ari România ti aderarea la Spaţiul Schengen tălleară nădia a cetăţenilor a llei. Ase, 60% ditu aţelli ntribaţ minduescu că văsilia nu va s’hibă aprukeată tru spaţiul european di liberă circulaţie şi maş 27% pistipsescu că România va s’hibă aprukeată tru aestu club tru 2023. Austria easti vidzută di 41% ditu români ca hiinda responsabilă tră niadirarea României la Schengen, tu kirolu anda 21% lu stipsescu Guvernul ali Românie şi 12 proţente Consiliul Uniunii Europine. Sondajul nica yilipseaşti că, ma s’aibă dumănica yinitoare alidzeri parlamentare, giumitate ditu români va s’voteadză aţeali dauă partidi cari ancurpilleadză tora coaliţia di guvernare – Partidul Social Dimocrat şi Partidul Naţional Liberal. Ase, 31% ditu aţelli ntribaţ au pistusini tru PSD, 19% PNL, tu kirolu anda partidile ditu opoziţie – Alianţa tră Unirea Românilor şi Uniunea Salvaţi România vrea s’adună 18 şi, respictiv 11% ditu sufragii, iara Uniunea Democrată Maghiară ditu România vrea s’amintă 5 procente. Sondajul CURS fu adratu pritu metoda “faţă-tru-faţă”, tru perioada 12-22 yismăciuni, pi un eşantion reprezentativ naţional di 1.008 respondenţă şi ari ună marja maximă di alathusu di plus-minus 3,1%



    Autor: Sorin Iordan


    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Cazuri de corupţie în România

    Cazuri de corupţie în România

    Știrea despre cazul de corupție în care este
    implicat Dumitru Buzatu, unul dintre cei mai vechi şi influenţi lideri ai Partidului
    Social Democrat (aflat la guvernare), ține de câteva zile capul de afiș al
    buletinelor informative din România. Parlamentar din 1992 şi până în 2012, de
    când a tot fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Vaslui (unul
    dintre cele mai sărace judeţe ale României), Dumitru Buzatu a strâns o avere
    impresionantă, potrivit celei mai noi declaraţii de avere, care se întinde pe
    patru pagini. Între altele, deţine sau este coproprietar al 10 terenuri
    agricole, forestiere sau intravilane şi cinci imobile. Terenurile agricole şi
    forestiere depăşesc 130 de hectare. Vineri seara, el a fost prins de procurorii
    DNA cu mită de 1,25 milioane de lei (circa 250 de mii de euro), bani primiţi de
    la un om de afaceri, Emil Savin, pentru favorizarea firmei acestuia să obţină
    un contract pentru lucrări de reabilitare a unui drum.

    În referatul prin care
    DNA a solicitat instanţei arestarea preventivă a lui Buzatu, omul de afaceri
    le-a relatat procurorilor că preşedintele CJ Vaslui obişnuia să pretindă un
    procent de minimum 10% al contravalorii lucrărilor pe care le încredinţa
    diverşilor antreprenori. Omul de afaceri mai susţine că, de câţiva ani, se
    simţea persecutat de Dumitru Buzatu, care l-ar fi contactat de mai multe ori
    în ultimele luni și i-ar fi promis că se va implica în diferendul pe care firma
    lui Emil Savin îl avea cu CJ Vaslui. Diferend privind decontarea unei sume de
    bani pentru lucrările efectuate, plăţi restante în ultimii doi ani. Probleme cu plata acestor facturi apăruseră în urma
    unor neînţelegeri privind mita pe care urma să o primească președintele CJ
    Vaslui pentru că favorizase firma respectivă să obţină contractul.

    În urma
    probelor prezentate de procurorii DNA, sâmbătă, Tribunalul Vaslui a decis arestarea
    preventivă pentru 30 de zile a lui Dumitru Buzatu, exclus rapid între timp, în
    urma acestei spețe, din PSD. În același dosar a fost arestat preventiv și un
    expert tehnic, pentru luare de mită și trafic de influență. Expertul ar fi
    cerut peste 700.000 lei (circa 140 de mii de euro) de la reprezentantul firmei
    de construcţii cu care Consiliul Judeţean Vaslui încheiase un contract pentru
    reabilitarea unor drumuri pe fonduri europene. În schimbul banilor, el urma să
    realizeze o expertiză favorabilă societăţii respective şi să intervină pe lângă
    factorii decidenţi astfel încât aceştia să achite facturile pentru lucrările
    executate, în valoare de circa trei milioane de euro.

    Într-un alt caz de
    corupție, la București de această dată, doi medici de la Institutul de
    Pneumoftiziologie Marius Nasta au fost arestaţi preventiv,
    săptămâna trecută, sub acuzaţia că luau mită de la pacienţi. Alţi şase medici
    au fost plasaţi sub control judiciar, urmând să fie cercetaţi în stare de
    libertate. Colegiul Medicilor din Bucureşti condamnă ferm şi se delimitează de
    cazurile de corupţie din sistemul de sănătate, arătând că nu este firească o
    culpabilizare a medicilor la nivel general


  • De ce se tem românii?

    Majoritatea românilor consideră că lucrurile în
    România se îndreaptă mai degrabă într-o direcţie greşită, arată rezultatele
    unui sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS,
    publicate duminică. Potrivit cercetării, proporţia celor care au această
    convingere este de 69%, în vreme ce 22% apreciază că lucrurile se îndreaptă mai
    degrabă într-o direcţie bună, iar 9% nu ştiu sau nu au răspuns. De asemenea,
    41% dintre cei chestionaţi sunt de părere că peste un an situaţia lor va fi mai
    rea, 38% că va fi la fel, iar 18% că va fi mai bună. Conform
    sondajului, principalele probleme cu care se confruntă românii sunt inflaţia -
    19%, veniturile mici şi implicit nivelul de trai – 17% şi corupţia şi hoţia -
    16%. Probleme transfrontaliere precum migraţia şi războiul din Ucraina îi
    preocupă pe doar 3% dintre respondenţi, la egalitate cu cei care au identificat
    clasa politică şi infrastructura României drept probleme majore. În ceea ce
    priveşte încrederea în instituţiile naţionale, pe primul loc se situează
    pompierii cu 73%, urmaţi de armată cu 68% şi biserică – 63%. Organizația
    Tratatului Atlanticului de Nord beneficiază de încrederea a 42% dintre români,
    în vreme ce 52% au puţină şi foarte puţină încredere în NATO. De asemenea, doar
    35% dintre participanţii la sondaj au multă şi foarte multă încredere în
    Uniunea Europeană, procentul celor care au puţină şi foarte puţină încredere în
    UE fiind de 59%.

    Clasa politică şi conducerea statului se află la coada
    clasamentului încrederii acordate de români. 13% au încredere în Preşedinţie şi
    în Parlamentul de la Bucureşti şi doar 10% în partidele politice. Obstacolele
    pe care România le întâmpină în aderarea la Spaţiul Schengen au ştirbit
    optimismul cetăţenilor săi. Astfel, 60% dintre cei chestionaţi cred că ţara nu
    va fi admisă anul acesta în spaţiul european de liberă circulaţie şi doar 27%
    cred România va fi primită în acest club în 2023. Austria este văzută de 41%
    dintre români drept responsabilă pentru neaderarea României la Schengen, în
    vreme ce 21% învinovăţesc Guvernul României şi 12 procente Consiliul Uniunii
    Europene. Sondajul mai relevă faptul că, dacă duminica viitoare ar avea loc
    alegeri parlamentare, jumătate dintre români ar vota cele două partide care
    alcătuiesc în prezent coaliţia de guvernare – Partidul Social Democrat şi
    Partidul Naţional Liberal. Astfel, 31% dintre cei chestionaţi ar acorda
    încrederea PSD, 19% PNL, în vreme ce partidele din opoziţie – Alianţa pentru
    Unirea Românilor şi Uniunea Salvaţi România ar aduna 18 şi, respectiv 11% din
    sufragii, iar Uniunea Democrată Maghiară din România ar obţine 5 procente.
    Sondajul CURS a fost realizat prin metoda faţă-în-faţă, în perioada
    12-22 septembrie, pe un eşantion reprezentativ naţional de 1.008 respondenţi şi
    are o marja maximă de eroare de plus-minus 3,1%


  • Reformarea normelor Parlamentului European privind transparența și combaterea corupției

    Reformarea normelor Parlamentului European privind transparența și combaterea corupției

    La sfârşitul anului trecut, actualitatea politică europeană
    era dominată de un scandal de corupţie în care erau implicaţi oficiali ai
    Parlamentului European. Investigaţia începuse în vara anului trecut, iar în
    decembrie, poliția belgiană a
    efectuat 20 de raiduri la diferite adrese din Bruxelles, confiscând 1,5 milioane de
    euro în numerar, computere și telefoane mobile și punând sub acuzare patru
    persoane, inclusiv pe vicepreşedinta Parlamentului European, eurodeputata elenă
    Eva Kaili. Acest dosar de
    corupţie, numit Qatargate, a vizat acuzaţii la adresa unor membri
    ai Parlamentului European şi a unor lobbyşti care, în schimbul unor mari sume
    de bani, urmau să influenţeze un vot în Parlamentul European în favoarea
    Qatarului, ţara de unde ar fi plecat banii în numerar pentru mită.


    Acest scandal a pus la îndoială transparența, integritatea,
    responsabilitatea și combaterea corupției în instituţiile europene, care au
    luat iniţiative pentru întărirea regulilor. Atrângând atenţia asupra
    diferenţelor legislative ale statelor membre legate de combaterea corupţiei,
    care fac dificile investigaţiile transfrontaliere, comisarul european pentru
    justiţie, Vera Jourova a subliniat că executivul european a prezentat o
    propunere legislativă de actualizare a abordării de drept penal a corupției la
    nivelul Uniunii. Declaraţia a fost făcută într-o recentă sesiune a
    Parlamentului European în care a fost discutat un raport privind recomandările de reformare a normelor
    Parlamentului European privind transparența, integritatea, responsabilitatea și
    combaterea corupției.

    După adoptare, eurodeputata Nathalie Loiseau, din grupul Renew Europe, coraportoare a
    acestui dosar, a subliniat:

    Este un raport important pentru că
    vine după scandalul așa-numit Qatargate și știm ca membri ai Parlamentului
    European că trebuie să recâștigăm încrederea alegătorilor noștri. Vor să vadă
    transparență, integritate, vor să aibă un exemplu în Parlamentul European.
    Așadar, începem cu cele 14 puncte prezentate de președinta Parlamentului
    European, Roberta Metzola. Este un bun punct de plecare, dar nu este suficient.
    De asemenea, ne uităm la ceea ce a propus Comisia pentru un organism de etică
    și, din nou, nu este suficient. Și am decis împreună cu coraportorul şi colegul
    meu Vladimir Bilcik, să mergem înainte și să oferim mai multă transparență
    alegătorilor noștri, dar și mai multă protecție pentru activitatea membrilor
    Parlamentului European. Avem nevoie de mai multă transparență și, în același
    timp, de mai multă securitate, deoarece există interferențe străine care
    încearcă să influențeze deciziile noastre. Știm că în această clădire au acces
    liber mulți reprezentanți străini. Ar trebui să încercăm să controlăm mai mult
    cine vine și la cine merge. Trebuie să fim transparenți. De exemplu, să facem
    un raport în care voi menţiona pe cine am întâlnit. Pot să explic de ce mă
    întâlnesc cu această persoană în Parlamentul European. De asemenea, trebuie să
    ne protejăm atunci când plecăm în străinătate, cu delegații oficiale sau cu o
    misiune de observare electorală. Trebuie să ne asigurăm că reprezentăm poziția
    Parlamentului European. Dacă avem poziții personale diferite, bineînțeles că
    este permis, dar trebuie să spunem clar, este o poziție personală, nu o poziție
    a Parlamentului European. Vrem să fim mult mai severi și să aplicăm mai multe
    sancțiuni dacă sunt călătorii ale oficialilor europeni, plătite de țări străine
    și nedeclarate sau dacă sunt false misiuni de observare electorală.



    Pentru a preveni un alt Qatargate,
    raportul adoptat de eurodeputaţi insistă că regulile și procedurile interne ale
    Parlamentului European trebuie revizuite astfel încât să nu faciliteze un
    potențial comportament ilegal.


  • Sondaj privind corupția în statele UE

    Sondaj privind corupția în statele UE


    În largă majoritate, cetățenii din cele 27 de state membre ale UE consideră că fenomenul corupției este larg răspândit în țara lor (70%), potrivit sondajului Eurobarometru publicat alături de raportul anual privind statul de drept în țările UE. Sudul Europei are cele mai ridicate procente, cu Grecia în capul listei (97%), urmată de Croația (96%), Portugalia (93%), Cipru și Malta (ambele 92%). De cealaltă parte, doar 13% dintre finlandezi sunt de părere că fenomenul corupției larg răspândit, urmată de alte două state nordice, Danemarca (21%) și Suedia (36%).

    eb-coruptie-afaceri-politica-2023.jpg



    În România, 79% dintre respondenți văd un flagel răspândit al corupției, însă datele Eurobarometrului relevă o percepție ceva mai diferită a românilor față de instituțiile cele mai corupte, în comparație cu situația la nivelul întregii Uniuni. Surprinzător, românii văd mediul politic din țara noastră mai puțin corupt față de percepția generală a europenilor.



    Astfel, numai 44% dintre români crede că a da sau a lua mită şi abuzul de putere pentru câștig personal sunt răspândite în rândul partidelor politice, mult sub media europeană de 59%. Tot 44% consideră mita și abuzul de putere există printre politicienii la nivel național, regional sau local (56% media UE). În schimb, 53% dintre români cred că mita și abuzul de putere există în sistemul de sănătate (29% media UE), iar 42% dintre respondenții din țara noastră indică poliția și vama ca instituții atinse de corupție (29% media UE). Funcționarii care eliberează autorizații de construcție (36% în România) și cei care decid câștigătorii licitațiilor publice (33%) sunt alte categorii unde românii consideră că mita și abuzul de putere sunt răspândite, dar și în curțile de justiție (27%) sau în sectorul educațional (25%).

    eb-coruptie-instituii-2023.jpg



    Întrebați dacă este acceptabil să facă ceva pentru a obține ce își doresc de la administrația publică sau de la un serviciu public, jumătate dintre români (51%) au răspuns că este acceptabil să ofere un cadou, față de numai 27% media europeană. Alți 48% consideră inacceptabilă această opțiune (72% media UE), cu trei puncte procentuale mai mulți comparativ cu datele sondajului din anul anterior.


    31% dintre români (26% media UE) spun că este în regulă să facă un serviciu pentru a primi ce au nevoie de la aceleași servicii publice, și tot 31% dintre cei intervievați în țara noastră consideră acceptabil să ofere bani (16% media UE), cifre în scădere cu șase puncte procentuale față de anul trecut.


    O treime dintre români (33%) spun că știu unde să raporteze un caz de corupție în cazul în care ar constata sau observa unul, cu 12 pp sub media UE. De asemenea, trei din zece români sau europeni spun că ar fi inutil să raporteze darea sau luare de mită deoarece cei responsabili nu vor fi pedepsiți.

    eb-nivel-coruptie-2023.jpg




    Sursa infografice: Comsia Europeană

  • Măsuri în lupta împotriva corupției

    Măsuri în lupta împotriva corupției

    Indicii de corupție la nivel mondial plasează multe
    state membre ale UE printre țările considerate ca fiind cele mai puțin corupte
    din lume. Cu toate acestea, corupția rămâne o preocupare esențială pentru
    cetățenii din UE, aceasta costând economia comunitară cel puțin 120 de miliarde
    de euro pe an.

    Corupția este foarte dăunătoare pentru societate, pentru
    democrațiile noastre, pentru economie și pentru indivizi, subliniază Bruxellesul.
    Subminează instituțiile de care depindem, diluându-le credibilitatea, precum și
    capacitatea lor de a furniza politici publice și servicii publice de calitate.
    Acționează ca un facilitator pentru crima organizată și interferența străină
    ostilă. Prevenirea și combaterea cu succes a corupției este esențială atât
    pentru a proteja valorile UE și eficacitatea politicilor UE, cât și pentru a
    menține statul de drept și încrederea în cei care guvernează și instituțiile
    publice.

    Comisia Europeană a decis să ia măsuri decisive pentru a lupta
    împotriva corupției în UE și în întreaga lume, respectând angajamentul luat de
    președintele von der Leyen în discursul său din 2022 privind starea Uniunii.

    Setul
    de măsuri anticorupție prezentat include norme noi și consolidate care
    incriminează infracțiunile de corupție și armonizarea pedepselor în întreaga
    UE, precum și o propunere a Înaltului Reprezentant, susținută de Comisie, de a
    stabili un regim de sancțiuni dedicat politicii externe și de securitate comune
    (PESC) pentru a viza acte grave de corupție în întreaga lume.

    Vera Jourova,
    vicepreședinte pentru valori și transparență: Pachetul de azi va ridica ștacheta pentru definițiile și pedepsele la
    nivelul UE pentru infracțiunile de corupție și va ajuta autoritățile să prindă
    și să pedepsească infractorii, atât din sectorul public cât și privat, indiferent
    unde se întâmplă. Sunt diferențe prea mari
    între ceea ce înseamnă corupție la nivel național, pedepsele aferente sunt
    diferite, ceea ce înseamnă că anchetele transfrontaliere sunt dificile și sunt
    create lacune folosite de infractori. Corupția prin natura sa este greu de
    cuantificat și și aici ne bazăm pe opinia publică, Vă dau câteva informații
    relevante, din 2022: aproape 70% din europeni cred că în țara lor
    corupția este răspândită și doar 30% că guvernele lor luptă eficient împotriva
    corupției, poliția de departe se bucură de cea mai mare încredere din partea
    populației în lupta împotriva corupției, conform Eurobarometrului. 40% dintre
    cetățenii europeni ne spun că li se pare inutil să raporteze un act de corupție
    pentru că nu cred că vor fi anchetate adecvat cazurile raportate. Nu sunt cifre
    foarte promițătoare.

    Noile măsuri pun un accent puternic pe prevenire și pe
    crearea unei culturi a integrității, în care corupția nu este tolerată și, în
    același timp, consolidează instrumentele de aplicare.


  • Tabloul de bord privind justiția în UE

    Tabloul de bord privind justiția în UE


    Comisia Europeană a publicat o nouă ediție a tabloului de bord privind justiția în statele membre. Concluziile raportului arată discrepanțe între țările UE în ceea ce privește lupta împotriva corupției. Astfel, cauzele privind darea sau luarea de mită sunt soluționate de instanțele penale în termen de un an, în 12 state membre, iar în alte cinci țări pentru care există date, procedurile pot dura în jur de patru ani.



    În ceea ce privește îmbunătățirea digitalizării sistemelor de justiție, Executivul european constată că “opt state membre au norme procedurale care permit utilizarea comunicării la distanță pe tot parcursul procedurii sau în marea parte a acesteia și admisibilitatea probelor numai în format digital.”



    Tabloul de bord privind justiția mai semnalează diferențe între statele UE la implementarea de măsuri pentru accesibilitatea la justiție pentru persoanele expuse riscului de discriminare și pentru persoanele în vârstă, precum și pentru victimele violenței de gen și ale violenței domestice. Aproape un sfert dintre statele membre nu oferă acces online la informații relevante privind violența de gen și drepturile victimelor, se mai arată în documentul Comisiei, iar în 12 state membre au fost instituite toate garanțiile disponibile, inclusiv accesul online la informații specifice. Totodată, zece state UE nu au furnizat informații cu privire la drepturile persoanelor expuse riscului de discriminare.



    Comisia Europeană mai atrage atenția asupra provocărilor create de percepția publicului larg independenței sistemului judiciar. Potrivit unui sondaj Eurobarumetru, la nivelul Uniunii Europene, percepția publicului s-a îmbunătățit în 12 state membre și, în același timp, a scăzut sau a rămas stabilă în 12 state membre, comparativ cu situația de anul trecut. Însă, nivelul perceput al independenței rămâne deosebit de scăzut în câteva state membre.



    În ceea ce privește percepția românilor cu privire la sistemul judiciar, 15% dintre cetățenii din țara noastră au părere foarte proastă, iar 22% una mai destul de proastă. Cei mai mulți dintre respondenți (45%) au o părere oarecum bună, doar 6% au o părere foarte bună în timp ce 12% nu au o părere sau nu au răspuns sondajului Eurobarometru.



    Românii consideră în largă majoritate că guvernarea și clasa politică sunt responsabile pentru percepția negativă asupra independenței sistemului judiciar. Peste jumătate dintre cei chestionați în țara noastră (56%) declară că percepția lor negativă asupra justiție are foarte mare legătură cu faptul că mediul politic influențează sau pune presiune pe sistemul judiciar în justiție, la care se adaugă alți 15% au răspuns că opinia lor față de problemele din justiție este creată în bună interferența politicului.



    În același timp, 65% consideră că justiția are de suferit foarte mult sau într-o măsură și din cauza presiunilor venite din mediul economic sau a altor interese specifice. Statutul și poziția judecătorilor nu garantează independența acestora. De asemenea, 55% dintre cei chestionați în România spun că părerea lor negativă față de justiție este legată de faptul că statutul și poziția judecătorilor nu aduc destule garanții pentru independența acestora.

  • Noi măsuri anticorupție ale Uniunii Europene

    Noi măsuri anticorupție ale Uniunii Europene

    Comisia
    Europeană a făcut un pas important în lupta împotriva corupției, pas anunțat
    din 2022, prin înaintarea către Consiliul European a unui nou set de măsuri. Raportul
    Domnia Legii este documentul prin care executivul european monitorizează periodic
    dezvoltarea măsurilor și acțiunilor anticorupție la nivel național, identifică
    provocările și face recomandări statelor membre. Noul set de măsuri include
    reguli mai drastice prin care să ajute la criminalizarea corupției, armonizarea
    pedepselor pe tot cuprinsul Uniunii Europene și conceperea unei politici de
    securitate și de externe comune dedicate care să țintească actele serioase de
    corupție din lume. Noul pachet de măsuri se axează pe politici de prevenție și
    intenționează să creeze o cultură a integrității.


    Josep
    Borrell, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și
    politică de securitate, a declarat că noul pachet anticorupție nu se mai
    limitează la spațiul comunitar, ci este un bun universal.

    Acest pachet anticorupție arată că suntem determinați să
    luptăm cu corupția la noi acasă și în afara ei, în lume. Trimitem un mesaj clar
    că suntem deschiși să ne angajăm în lupta împotriva corupției oriunde ea are
    loc. Am făcut deja multe în acțiunile noastre externe în a preveni corupția și
    a lupta cu ea. Am făcut-o cu partenerii noștri, țări și entități. Susținerea
    noastră se concentrează asupra reformei administrației publice, managerierea
    fondurilor publice, construirea capacității de a aplica legea, susținerea
    autorităților judiciare și înființarea și întărirea instituțiilor specializate
    anticorupție. În Balcanii de Vest, de exemplu, lucrăm cu OSCE pentru a susține
    construirea unei puternice baze de date a investigațiilor, a trimiterilor în
    judecată și a condamnărilor finale a faptelor de corupție. În America Latină
    avem programul denumit Programul European de Asistență pentru America Latină
    împotriva crimei organizate transnaționale. Există multe exemple pentru a arăta
    cum contribuim la securitate și justiție pe continent și cum luptăm împotriva
    crimei organizate transnaționale, corupția fiind o zonă a activității noastre.


    Principalele
    elemente ale noului pachet anticorupție al Uniunii Europene sunt: comunicarea
    privitoare la lupta împotriva corupției, reguli mai puternice în lupta
    anticorupție, accent pus pe prevenire și integritate, un singur act legal
    pentru toate actele de corupție, asigurarea investigațiilor și punerea sub
    acuzare a actelor de corupție.


  • Parlamentul European: start înscrieri Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism

    Parlamentul European: start înscrieri Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism

    Fără jurnalism independent nu existăo societate liberă.

    Sunt cuvintele rostite de fostul președinte al Parlamentului European, David Sassoli, în octombrie 2021, la prima ceremonie de acordare a premiului Daphne Caruana Galizia. O distincție care poartă numele unei jurnaliste malteze, specializată în investigații anticorupție. A făcut reportaje despre spălarea de bani, crima organizată, vânzarea cetățeniei și implicarea guvernului de la Valetta în scandalul Panama Papers, privind ascunderea banilor în așa numitele paradisuri fiscale.

    Jurnalista a fost hărțuită și amenințată, apoi asasinată în octombrie 2017 într-un atac cu mașină-capcană. Moartea ei a dus la proteste de amploare în întreaga țară.

    Dacă ne uităm atent la subiectele pentru care jurnaliștii sunt uciși, aproape întotdeauna este vorba despre aceleași domenii pentru care Daphne și-a pierdut viața: corupție, spălare de bani, încălcarea drepturilor omului, mediu…a atras atenția Laurent Richard, jurnalist implicat în proiectul Pegasus, primul câștigător al premiului acordat de Parlamentul European. A fost recompensată astfel munca a peste 80 de reporteri din 10 țări. Ancheta lor a scos la iveală faptul că activiști, jurnaliști și avocați din întreaga lume au fost spionați de guverne autoritare cu ajutorul unuo software vândut de o companie israeliană de supraveghere.

    Pentru noi, distincția este un mesaj pentru toţi cei care ameninţă libertatea presei. Poţi ucide un jurnalist, dar întotdeauna va fi cineva care să îi ducă munca mai departe, crede unul dintre realizatorii documentarului premiat anul trecut, jurnalistul francez, Carol Valad. Alături de Clément Di Roma, un alt jurnalist francez, stabilit în Rwanda, el a realizat o peliculă despre implicarea grupului de mercenari ruși Wagner, apropiat Kremlinului, în violențele din Republica Centrafricană. Cei doi au dus la bun sfârșit investigațiile a trei colegi ruși, asasinați în 2018 în timp ce investigau grupul.

    Cei care vor săparticiple la ediţia din acest an se pot înscrie până pe 31 iulie. Câștigătorul va fi ales de un juriu independent format din reprezentanți ai presei și ai societății civile, iar premiul este în valoare de 20 de mii de euro. Ceremonia de decernare a premiului va avea loc la mijlocul lunii octombrie, în preajma zilei în care a fost asasinată Daphne Caruana Galizia.


  • Înființarea unui organism de etică independent al UE

    Înființarea unui organism de etică independent al UE

    Parlamentul European a adoptat două rezoluții privind transparența și
    integritatea în procesul decizional al Uniunii Europene, după scandalul de
    corupție care a scos la iveală că mai mulți europutați, în frunte cu un
    vicepreședinte al acestei instituții, au luat mită pentru apărarea intereselor
    Qatarului la Bruxelles. Europarlamentarii solicită mai multe reforme, în
    conformitate cu cele anunțate de Conferința Președinților, și cer înființarea
    rapidă a unui organism de etică independent al UE.

    Eurodeputații reiterează că
    vor arăta toleranță zero față de corupție sub orice formă și la orice nivel
    și insistă că Parlamentul trebuie să arate unitate fără echivoc și hotărâre de
    neclintit în această privință. O mai bună punere în aplicare a Codului de
    conduită, inclusiv sancțiuni financiare în cazul încălcărilor sale, extinderea
    activităților sancționabile și interzicerea oricăror activități remunerate care
    ar putea crea un conflict de interese cu mandatul unui deputat european se
    numără printre reformele solicitate de eurodeputați.

    O altă măsură are în
    vedere un mecanism de aprobare pentru călătoriile plătite de țări terțe și o
    verificare suplimentară pentru asistenții eurodeputaților și personalul
    Parlamentului care lucrează în domenii politice sensibile, în special în
    domeniul afacerilor externe, al securității și al apărării. Comitetul
    consultativ privind conduita europarlamentarilor ar trebui să fie reformat
    pentru a substitui organismul independent de etică al UE până la înființarea
    acestuia, în timp ce declarațiile de avere ale eurodeputaților ar trebui
    declarate la începutul și la sfârșitul fiecărui mandat.

    Dacian Cioloș,
    europarlamentar din grupul Renew Europe: Inițiativa de
    a înființa o autoritate etică pentru europarlamentari, comisari și alți oficiali
    europeni care să asigure reguli clare pentru conflicte de interese vine târziu,
    dar este indispensabilă. Nu mai merge cu jumătăți de măsură, cu interpretări
    diferite ale unor fapte pe care cetățenii le percep ca privilegii nejustificate
    sau conflict de interese. După scandalul de corupție în care colegi de-ai
    noștri au fost prinși de procurori cu banii în saci este în joc credibilitatea
    întreagă a Uniunii Europene. Ne plângem de lipsă de credibilitate în fața
    cetățenilor. Iată că acum avem ocazia să le demonstrăm că vom respecta cu toții
    reguli de transparență și că faptele noastre au un singur interes, interesul
    colectiv și nu cel individual. Mă bucur că textul Rezoluției face referire și
    la autoritățile de investigație naționale, e nevoie să le implicăm și pe
    acestea, dar și la procurorul european. Pentru că, cu cât mai multe metode de
    curățenie etică avem în instituțiile europene, cu atât Europa va fi mai
    puternică.


  • Noi propuneri europene vizând combaterea corupţiei şi noi evoluţii în scandalul Qatargate

    Noi propuneri europene vizând combaterea corupţiei şi noi evoluţii în scandalul Qatargate

    Adoptarea unui echivalent în Uniunea Europeană al legii americane privind înregistrarea agenţilor străini, în scopul creşterii controlului şi a transparenţei, a fost susţinută zilele trecute, în sesiunea plenară a Parlamentului European, de Monika Hohlmeier, preşedintă a Comisiei europarlamentare pentru control bugetar.

    Statutul ONG-urilor şi al grupurilor de lobby a fost readus în discuţie în contextul scandalului Qatargate ca urmare a rolului jucat de Fight Impunity – o organizaţie fondată de fostul eurodeputat Pier Antonio Panzeri, şi care l-a implicat pe Francesco Giorgi, fost consilier al lui Panzeri şi partenerul Evei Kaili, eurodeputata socialistă elenă aflată în arest şi suspectată că a primit sute de mii de euro reprezentând plăţi ilegale. Fight Impunity ar fi fost folosită ca paravan pentru plăţi ilegale din Qatar şi Maroc către Panzeri, Kaili şi alte persoane pentru a influenţa activitatea Legislativului European. Pier Antonio Panzeri a făcut o înţelegere cu procurorii belgieni pentru a primi o pedeapsă redusă, în schimbul furnizării de probe detaliate ale ilegalităţilor comise de ceilalţi suspecţi în acest dosar.

    Scandalul Qatargate a zdruncinat Bruxelles-ul după ce autorităţile belgiene au percheziţionat locuinţe şi birouri în decembrie anul trecut, pe fondul acuzaţiilor că statul Qatar a dat bani şi cadouri pentru a-şi asigura un tratament favorabil în Parlamentul European, în special în ce priveşte drepturile lucrătorilor din această ţară, criticată adesea pentru încălcarea acestor drepturi.

    În decembrie anul trecut, în cursul unei percheziţii la domiciliul lui Pier Antonio Panzeri a fost găsită suma de 600.000 de euro. Conform presei belgiene, el ar fi primit bani şi din partea Marocului pentru a susţine interesele acestei ţări în Parlamentul European. În total, anchetatorii belgieni au confiscat suma de un milion şi jumătate de euro în bani lichizi, descoperiţi la domiciliile lui Pier Antonio Panzeri şi Evei Kaili, precum şi într-o valiză pe care o avea asupra sa tatăl eurodeputatei elene.

    În paralel, Parchetul financiar de la Atena a deschis o anchetă preliminară pentru luare de mită şi spălare de bani cu privire la eurodeputata Eva Kaili.