Radio România Internațional

Tag: coruptie

  • Retrospectiva săptămânii 29.01 – 4.02.2023

    Retrospectiva săptămânii 29.01 – 4.02.2023

    Şeful statului român, Klaus Iohannis, în vizită în Azerbaijan


    România şi Azerbaijanul au convenit, cu prilejul convorbirilor purtate, la Baku, de preşedinţii Klaus Iohannis şi Ilham Aliyev, dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum energia, comerţul, transporturile, investiţiile, digitalizarea, agricultura, educaţia şi cultura. Şeful statului român i-a mulţumit omologului său azer pentru începerea exportului de gaze suplimentare către România de la 1 ianuarie. România va continua să importe gaz natural din Azerbaidjan, un nou contract fiind semnat, vineri, la Baku. Klaus Iohannis a afirmat că atât coridorul sudic de gaze, cât şi viitorul cablu submarin de transport de energie electrică produsă în Azerbaijan, din surse regenerabile, proiecte susţinute inclusiv de Comisia Europeană, vor contribui semnificativ la asigurarea securităţii energetice a Uniunii Europene în ansamblul său. Liderul de la București a mai spus că România şi Azerbaijan vor continua să lucreze pentru a extinde cooperarea şi iniţiativele strategice dintre Europa, Caucazul de Sud, dar şi Asia Centrală. La rândul său, preşedintele Azerbaijianului a declarat că dialogul politic dintre cele două ţări este foarte dinamic, înregistrîndu-se rezultate foarte bune şi în domeniul economic.



    Noi proteste sindicale în România


    Angajații din sistemul de învătământ au ieșit în stradă, pentru a atrage, încă o dată, atenția asupra solicitărilor lor. Federaţiile din educaţie au pichetat, miercuri, sediul Guvernului, pentru a cere salarii decente, îndeosebi pentru personalul nedidactic. Potrivit reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, personalul nedidactic este singura categorie de bugetari care, nici în anul 2023, nu a atins nivelul salariilor de bază prevăzute de lege. Salariile de bază ale personalului nedidactic se situează între 1.800 şi 2.300 de lei, iar creşterea inflaţiei, care a fost de 16,4% în luna decembrie a anului trecut, concomitent cu majorarea preţurilor la produsele de bază şi la utilităţi, au condus la creşterea gradului de sărăcire. Sindicaliştii afirmă că şi salariile profesorilor sunt nemotivante şi cer adoptarea unui act normativ care să repoziţioneze salariaţii din învăţământ în ierarhia funcţiilor bugetare în raport cu nivelul de calificare profesională şi importanţa pe care societatea ar trebui să o acorde educaţiei. La rândul ei, Federaţia Sanitas va începe, pe 6 februarie, pichetarea Guvernului, timp de cel puțin o săptămână. Sindicaliştii cer acoperirea inflaţiei prin creşterea veniturilor tuturor salariaţilor cu cel puțin 15% de la 1 februarie şi consultarea sindicatelor în elaborarea viitoarei legi a salarizării, pentru a nu exista aceleaşi diferenţe discriminatorii între medici, asistenţi şi infirmiere sau diminuări de venituri.



    DNA a deschis o anchetă privind posibile fapte de corupție în pandemie


    Direcția Națională Anticorupție din România a deschis o anchetă legată de posibile fapte de corupție care ar fi fost săvârșite în timpul pandemiei de COVID-19. Printre cei vizați se numără Victor Piţurcă, fostul selecţioner al naţionalei de fotbal, şi Gabriel Ţuţu, şeful Romarm, principala companie producătoare și exportatoare de produse militare. Cei doi au fost reţinuţi, 24 de ore, de procurori anticorupţie într-un dosar privind achiziţia de măşti medicale neconforme livrate în spitalele Ministerului Apărării Naţionale în timpul pandemiei. Potrivit unor surse judiciare, firma care ar fi livrat măştile îi aparţine lui Alex Piţurcă, fiul fostului selecţioner, iar Victor Piţurcă şi-ar fi folosit influenţa pentru a-i facilita acestuia accesul la contracte. Procurorii DNA susţin că şeful Romarm ar fi facilitat cumpărarea de materiale de protecţie şi utilaje neconforme de producere a măştilor de protecţie şi ar fi cerut de la firmele respective 40% din profit. Ca fotbalist, Victor Pițurcă este câștigător al Cupei Campionilor Europeni alături de Steaua București în 1986. Ca antrenor, a calificat în doua rânduri naţionala la turnele finale continentale.



    Parlamentul României și-a reluat, săptămâna aceasta, activitatea


    Parlamentul de la București a început, în această săptămână, o nouă sesiune. Printre priorităţi se numără pensiile de serviciu, care nu ar trebui să mai depăşească salariul din perioada activă și propunerile de modificare a legilor Educaţiei, asupra cărora partidele din coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR nu au reuşit încă să ajungă la o variantă comună. Legea învăţământului preuniversitar şi cea referitoare la învăţământul universitar se află, încă, în analiza specialiştilor în educaţie ai celor trei partide. Alte subiecte sunt o eventuală comasare a unora din scrutinele de anul viitor, dar şi o posibilă remaniere guvernamentală, în acelaşi timp cu rotaţia premierilor. Potrivit unui protocol al coaliţiei PSD-PNL-UDMR, această rotaţie e prevăzută la sfârşitul lunii mai, când social-democratul Marcel Ciolacu ar urma să-l înlocuiască pe liberalul Nicolae Ciucă la conducerea Executivului. La rândul său, Nicolae Ciucă ar urma să preia şefia Senatului, asigurată acum, interimar, de colega sa de partid Alina Gorghiu. Liberalii insistă ca protocolul să fie respectat întocmai. Social-democraţii ar dori să păstreze ministerele unde spun că reprezentanţii lor ar fi făcut performanţă.



    În România, a început distribuirea cardurilor de energie pentru persoanele vulnerabile


    Miercuri, a început distribuirea cardurilor de energie pentru persoanele vulnerabile. Guvernul de la Bucureşti a hotărât să acorde, anul acesta, un ajutor de 1.400 de lei persoanelor care au greutăţi în a-şi achita facturile la curent electric şi căldură. În total, 4.000.000 de români cu venituri lunare de până la 2.000 de lei vor primi carduri cu ajutorul cărora vor putea achita facturile de electricitate sau gaz, energia termică în sistem centralizat, butelia, lemnul de foc, păcura, peleţii şi alte materiale folosite la încălzirea gospodăriei.






  • Corupţie în pandemie?

    Corupţie în pandemie?

    Anii 2020 şi
    2021, primii şi cei mai grei ai pandemei de Covid-19, au presupus cheltuieli
    bugetare masive în sectorul medical, fără de care spitalele n-ar fi putut face
    faţă valului de îmbolnăviri. Asupra unor achiziţii publice din acea perioadă au
    existat, însă, suspiciuni, deloc neobişnuite într-o ţară în care contractele cu
    statul sunt, de regulă, cele mai profitabile.

    Procurorii anticorupţie s-au autosesizat,
    iar rezultalele investigaţiilor încep să apară şi implică personaje publice cu
    mare notorietate. DNA i-a reţinut pe fostul
    selecţioner al echipei naţionale de fotbal, Victor Piţurcă, şi pe Gabriel Ţuţu,
    directorul Romarm, principala companie producătoare şi exportatoare de produse
    militare, într-un dosar ce priveşte achiziţia unor linii de producţie
    neconforme şi vânzarea de măşti către Ministerul Apărării, în perioada
    pandemiei. Una dintre firmele care a făcut aceste livrări i-ar aparţine lui
    Alex Piţurcă, fiului fostului selectioner, iar Victor Piţurcă şi-ar fi folosit
    influenţa pentru a-i facilita fiului accesul la contracte. Pe Gabriel Ţuţu
    procurorii îl acuză de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, trafic
    de influenţă în formă continuată şi fals intelectual.

    Potrivit anchetatorilor,
    lucrurile s-ar fi petrecut astfel: pe fondul pandemiei generate de virusul Covid-19,
    în perioada martie 2020 – septembrie 2021, Gabriel Ţuţu, în calitate de director
    general al Romarm, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte
    şi o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în
    condiţii dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de
    achiziţie publică ce vizau cumpărarea a şapte utilaje neconforme de producere a
    măştilor de protecţie. Prejudiciul pentru Romarm, deci pentru Stat, ar depăşi
    8,6 milioane de lei, echivalentul a peste 1,7 milioane de euro.

    Procurorii susţin
    că Ţuţu ar fi pretins de la reprezentanţii societăţilor implicate în
    achiziţiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare de măşti
    de protecţie neconforme către Ministerul Apărării a unui prieten de-al său,
    fără ca acesta să desfăşoare activităţi comerciale reale auxiliare contractului
    de livrare, sub aparenţa unui contract de consultanţă. În schimb, suspectul ar
    fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor din cadrul MApN şi
    că îi va determina pe aceştia să încredinţeze direct şi fără proceduri publice
    contractele de furnizare. El ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000
    lei, circa 10 mii de euro.

    În ce-l priveşte, Victor Piţurcă nu va fi la prima
    condamnare, dacă faptele de care e acuzat se confirmă. El a mai primit un an de
    închisoare cu suspendare pentru mărturile mincinoasă. Victor Piţurcă este golgheterul
    legendarei echipe Steaua Bucureşti, cu care a cucerit, în a doua jumătate a
    anilor 80, Cupa Campionilor Europeni şi Supercupa Europei. A fost şi un
    antrenor apreciat, având în palmares titluri cu echipe de club şi două
    calificări ale naţionalei la turnee finale continentale.


  • Vizita prezidentăllei a Parlamentului European la București

    Vizita prezidentăllei a Parlamentului European la București



    Prezidenta a Parlamentului European, Roberta Metsola, năpoi spusi că România easti ndreaptă s’aderă la Spaţiul Schengen şi va u facă tu şcurtu kiro. Tru un zboru ţănut tru plenlu a Parlamentului d Bucureşti, ea cundille că intrarea tru aestu spaţiu nu easti ună dhoară, ă un ndreptu amintatu şi adusi aminti di agiutorlu datu di România tră arifugaţlli ucraineni. “România va s’adera la Spaţiul Schengen tru şcurtu kiro”, adăvgă ea. “Nu trădzeţ măna di la Europa”, nica spusi Roberta Metsola: “Lă spuş a liderlor că aesta fu nai ma urutu imnaticu ţi putea s’lu vulusească. Minduescu că apofasea ti amănari fu alătusită.”



    România ari, ma largu, scupolu strategic naţional di aderari la Spaţiul Schengen, iara niaprukearea a llei nu easti ntimilleată, spuni și prezidentulu interimar a Senatlui, Alina Gorghiu (PNL): “România easti un partener di pistusini pi car tuti statili europeani pot s’bagă besă. Ti aţea, vruţ români, rezultatlu a votlui ditu 8 di andreu easti unu acutotalui injustu. Poziţia ali Austrie fu acutotalui inadmisibilă.”



    Tu arada-a lui liderul a Camerălleiei a Deputaţlor, Marcel Ciolacu (PSD), spunea că nu lipseaşti s’keară pistipsearea. Amintămu neise tiñisearea a partenerilor a noştri europeni, pritu turlia tru cari nă feaţimu borgea tru prima linie ali apărarii şi securitatillei ama şi unitatillei europene, lugurseaşti năsu: “Aestu eşec di etapă nu poati s’hibă definitoriu. România ma largu va s’hibă parti ali soluţie europeană, ama, tru idyiulu kiro, deadunu cu partenerllii a noştri, va s’himu nica ma apufusiţ s’aşţămu rezultatlu aluştui vot ţi nu easti tiñîsitu.”



    Spaţiul Schengen va s’agiungă ma vărtosu, ma sigura şi ma tru prucukie pritu integrarea ali Românie, spuni premierlu Nicolae Ciucă. El spusi că România va s’armână angajată şi cu ună atituditue cât ma constructivă tra s’bagă tru lucru aestu scupo.



    București, Roberta Metsola s-andămusi şi cu prezidentulu Klaus Iohannis. Şeflu a statului şi spusi nădia că România va s’intra tru Schengen anul yinitoru: “După părerea a mea, easti cumu ţi s’hibă multu ayoñea. Până tru 15 di yinaru easti zori s’pistipsimu că vas ă zburască ţiva şi tru dauă stămâni nu minduescu că va s’ndreagă problema ti abordarea austrieacă şi problema ti abordarea olandeză andicra di Bulgaria. Lipseaşti s’akicăsimu toţ, deadunu, că aesti chestiuni lipseaşti s’hibă ndreapti ninti să s’voteadză nica nă oară tru Consiliul JAI.”



    Muabeţli di la Pălatea Cotroceni nica avură tru scupo unitatea năuntrulu ali UE tru contextul a polimlui ditu Ucraina, sancţiunile la adresa ali Rusie, ama şi aţelu ditu soni căvgă di corupţie ditu Parlamentul European ligat di aşi spuşlli păradz durusiţ di Qatar şi Maroc a născăntoru ufiţialli europeni tră s’influenţeadză apofasi a instituţiilor europene. Tru context, Roberta Metsola cundille că va s’cilăstăsească tra s’ndreagă alathusili şi tră s’aibă diznă pistusinea ţi s’kiru.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Vizita președintei Parlamentului European la București

    Vizita președintei Parlamentului European la București

    Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a reafirmat că România este pregătită să adere la Spaţiul Schengen şi o va face în curând. Într-un discurs susţinut în plenul Parlamentului de la Bucureşti, ea a subliniat că intrarea în acest spaţiu nu este un cadou, ci un drept câştigat şi a amintit de ajutorul oferit de România refugiaţilor ucraineni. “România va adera la Spaţiul Schengen în curând”, a adăugat ea. “Nu renunţaţi la Europa”, a mai spus Roberta Metsola: “Le-am spus liderilor că acesta a fost cel mai dezamăgitor curs pe care îl puteau adopta. Cred că decizia amânării a fost greşită.”



    România are, în continuare, obiectivul strategic naţional de aderare la Spaţiul Schengen, iar respingerea ei nu este întemeiată, afirmă și preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu (PNL): “România este un partener de încredere pe care toate statele europene se pot baza. De aceea, dragi români, rezultatul votului din 8 decembrie este unul complet injust. Poziţia Austriei a fost total inadmisibilă.”



    La rândul său, liderul Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu (PSD), arăta că nu trebuie să dispară încrederea. Am obţinut deja respectul partenerilor noştri europeni, prin modul în care ne-am făcut datoria în prima linie a apărării securităţii şi unităţii europene, apreciază el: “Acest eşec de etapă nu poate fi definitoriu. România va continua să fie parte a soluţiei europene, dar, în acelaşi timp, alături de partenerii noştri, vom şi mai determinaţi să întoarcem rezultatul acestui vot nedrept.”



    Spaţiul Schengen va deveni mai puternic, mai sigur şi mai prosper prin integrarea României, spune premierul Nicolae Ciucă. El a menţionat că România va rămâne angajată şi cu o atitudine cât mai constructivă pentru atingerea acestui obiectiv naţional.



    La București, Roberta Metsola s-a întâlnit şi cu preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului şi-a exprimat speranţa că România va intra în Schengen anul viitor: “După părerea mea, este oricum prea devreme. Până în 15 ianuarie este greu de crezut că se va discuta ceva şi în două săptămâni nu mă aştept să se rezolve problema abordării austriece şi problema abordării olandeze faţă de Bulgaria. Trebuie să înţelegem cu toţii, împreună, că aceste chestiuni trebuie rezolvate înainte să se voteze încă o dată în Consiliul JAI.”



    Discuţiile de la Palatul Cotroceni au mai vizat unitatea în interiorul UE în contextul războiului din Ucraina, sancţiunile la adresa Rusiei, dar şi recentul scandal de corupţie din Parlamentul European legat de presupuse sume de bani oferite de Qatar şi Maroc unor oficiali europeni pentru a influenţa decizii ale instituţiilor europene. În context, Roberta Metsola a subliniat că va lucra pentru a repara greşelile şi pentru a reconstrui încrederea pierdută.






  • Îngrijorări înaintea iernii

    Îngrijorări înaintea iernii

    România parcurge o toamnă blândă, cu temperaturi mult peste cele normale la început de noiembrie, dar românii se tem de ce s-ar putea întâmpla la iarnă. Aproape 60% dintre ei spun că le va fi foarte greu să achite facturile pentru utilităţi în sezonul rece, iar tinerii sunt cei mai speriaţi de o astfel de posibilitate, arată studiul realizat de o companie de cercetare de piaţă.

    Jumătate dintre respondenţi sunt îngrijoraţi că nu vor reuşi să-şi încălzească locuinţa, iar, într-un procent asemănător, se aşteaptă să existe întreruperi de furnizare a căldurii din cauza infrastructurii vechi. 58% dintre români estimează că temperatura din casă va fi mai mică iarna aceasta decât în anii anteriori, capitol la care tot tinerii sunt cei mai pesimişti. Jumătate dintre respondenţi vor folosi mai multe metode de încălzire a locuinţei, iar 32% iau în calcul chiar deconectarea de la serviciul public de termoficare. Studiul mai relevă că românii au început deja să se pregătească de facturi record în această iarnă, ceea ce îi obligă să economisească pentru a le putea achita.

    Costurile crescute cu utilităţile au determinat schimbări profunde în comportamentul de consum şi cumpărare: 55% dintre români declară că au renunţat să mai cumpere produse care nu sunt esenţiale, într-o măsură semnificativ mai mare persoanele de peste 65 de ani. Referitor la soluţiile pe care românii le iau în calcul pentru sezonul rece, 48% declară că vor reduce consumul de energie electrică, în special bărbaţii şi vârstnicii. 42% dintre români sunt pregătiţi să se îmbrace mai gros în casă, iar 29% vor opri încălzirea în camerele neutilizate şi vor folosi apa la o temperatură mai scăzută.

    Centrala termică pe gaze naturale este considerată a fi metoda cel mai puţin costisitoare de a încălzi locuinţa, iar cea mai scumpă este considerată centrala termică electrică. Studiul mai semnalează că, în prezent, 28% dintre români declară că intenţionează să îşi schimbe, în următorul an, metoda de încălzire a locuinţei, în special cei care folosesc o centrală termică electrică sau pe lemne. 17% dintre cei chestionaţi declară că beneficiază de ajutorul oferit de stat pentru încălzirea locuinţei, însă puţini consideră că el este suficient.

    Potrivit studiului, scumpirile îi îngrijorează pe români mai mult decât alte surse de nelinişti din societate, cum ar fi extinderea conflictului de la graniţele ţării, nivelul corupţiei sau un nou val al pandemiei. 40% dintre români declară că valoarea facturii pentru energia electrică sau gazele naturale este cel mai mare motiv de nelinişte pentru perioada următoare, iar 25% se declară îngrijoraţi de creşterea preţurilor la articolele de bază. Doar 18% dintre conaţionali se declară optimişti, în vreme ce 43% sunt mai degrabă pesimişti cu privire la nivelul de trai pentru iarna care urmează.


  • Statutul magistraţilor, adoptat de deputaţi

    Statutul magistraţilor, adoptat de deputaţi

    Proiectul de lege privind statutul magistraţilor a fost adoptat de Camera Deputaţilor de la Bucureşti cu majoritate de voturi, fără modificări majore faţă de forma elaborată de guvernul de coaliţie PSD-PNL-UDMR. Textul ajunge, acum, în dezbatarea Senatului, care este for decizional în acest caz. După sesizările primite din partea Consilului Suprem al Magistraturii (CSM), din textul proiectului de lege a fost eliminat amendamentul care permitea ca procurorii de rang înalt să fie numiţi şi din rândul judecătorilor.



    Au rămas, însă, mai multe prevederi intens criticate de opoziţie, precum şi de asociaţii profesionale din domeniul justiţiei. De exemplu, potrivit documentului adoptat de Camera Deputaţilor, judecătorii şi procurorii au obligaţia de a se abţine de la manifestări sau exprimări defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului.



    Presa de la Bucureşti susţine că, astfel, li se închide gura magistraţilor care ar dori să semnaleze derapaje ale politicienilor din Guvern şi Parlament, fie când aceştia legiferează aberant, fie când se exersează în acte de corupţie. A fost păstrată majorarea de la doi la trei ani a perioadei de şcolarizare la Institutul Naţional al Magistraturii şi posibilitatea ca funcţia de vicepreşedinte de instanţă să fie ocupată fără concurs. Documentul mai prevede că aplicarea unei sancţiuni disciplinare va atrage revocarea din funcţiile de conducere.



    Din opoziţie, USR şi AUR acuză majoritatea că n-a aşteptat avizele Comisiei de la Veneţia asupra proiectului de lege şi afirmă că acesta nu respectă criteriile de meritocraţie pentru ocuparea unor funcţii şi are multe articole neconstituţionale. De cealaltă parte, ministrul Justiţiei, liberalul Cătălin Predoiu, a precizat că documentul a parcurs toate etapele procedurale legale şi a primit toate avizele necesare adoptării, inclusiv din partea CSM. Statutul magistraţilor face parte dintr-un pachet mai amplu de legi prin care ministrul Predoiu susţine că justiţia românească se va reforma fundamental.



    O miză internă, subliniază analiştii, ar fi ameliorarea propriei imagini în ochii societăţii, fiindcă procurorii şi judecătorii n-au figurat niciodată în topul încrederii românilor, iar rechizitoriile sau sentinţele lor sunt frecvent atacate de media. Una externă, fundamentală, susţin exponenţii Puterii, ar fi ridicarea aşa-numitului Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV), prin care Bruxelles-ul monitorizează funcţionarea statului de drept în România încă de la admiterea în Uniunea Europeană, în 2007.



    Renunţarea la MCV, mai spun decidenţii de la Bucureşti, ar permite şi intrarea României în spațiul Schengen, de liberă circulaţie, unde, deşi îndeplineşte toate condiţiile tehnice, i se refuză accesul de mai bine de un deceniu. Or, insistă voci din ţară, cât timp românii, alături de bulgari şi croaţi, vor mai fi obligaţi să aştepte cu orele prin vămile interne ale Uniunii, vor rămâne şi la condiţia umilitoare de cetăţeni europeni de rang secund.






  • UE ameninţă Ungaria că îi taie 7,5 miliarde de euro din finanţare, pe motive de corupţie

    UE ameninţă Ungaria că îi taie 7,5 miliarde de euro din finanţare, pe motive de corupţie

    În aşteptarea implementării reformelor, de către Budapesta, Comisia Europeană a propus ţărilor membre ale Uniunii Europene să suspende 7 miliarde şi jumătate de euro din finanţarea europeană către Ungaria, de teama riscurilor legate de corupţie.

    Ungaria s-a angajat să informeze Comisia cu privire la punerea în aplicare a măsurilor de remediere a situaţiei până la 19 noiembrie – a precizat, într-o conferinţă de presă, comisarul pentru Buget Johannes Hahn. El a adăugat că, atunci, specialiştii vor reevalua situaţia şi vor acţiona în consecinţă.

    Imediat, ministrul ungar al Dezvoltării Tibor Navracsics, responsabil de negocierile cu Bruxelles-ul, şi-a exprimat speranţa că măsurile luate de Ungaria vor fi suficiente pentru a convinge Comisia Europeană că vor fi implementate instrumentele necesare pentru protejarea fondurilor comunitare. Între timp, Guvernul ungar a prezentat un al doilea pachet de legi menit să contribuie la împiedicarea utilizării incorecte a fondurilor europene. În esenţă, noul pachet legislativ include înfiinţarea unei autorităţi de integritate independente, care ar urma să prevină, detecteze şi corecteze ilegalităţile şi neregulile referitoare la implementarea fondurilor Uniunii Europene. Mai mult, autoritatea respectivă va fi obligată să raporteze cazurile de fraudă şi corupţie către Biroul Procurorului Public European, chiar dacă Ungaria refuză să facă parte din acest organism care funcţionează de un peste un an, la Luxemburg.

    Amintim că, în luna aprilie, Comisia Europeană a lansat împotriva Ungariei o procedură nemaifolosită până atunci, ce poate duce la suspendarea finanţării europene a cărei utilizare este ameninţată de probleme de corupţie sau lipsa controlului judiciar într-o ţară. Hotărârea finală revine Consiliului Uniunii Europene – instituţie ce reprezintă statele membre -, care are la dispoziţie o lună pentru a decide. Perioada poate fi prelungită cu încă două luni.

    În încercarea de a răspunde preocupărilor Bruxelles-ului, Budapesta a anunţat o serie de măsuri pentru combaterea corupţiei şi creşterea transparenţei în procedurile de achiziţii publice. În acelaşi timp, Budapesta încearcă să convingă Bruxelles-ul să-i deblocheze planul de relansare post-COVID (cu subvenţii în valoare de aproape 6 miliarde de euro). Ungaria este singura ţară din Uniunea Europeană al cărei PNRR nu a primit nici până acum undă verde de la Comisia Europeană, tot din motive legate de respectarea statului de drept.


  • Ungaria, mai aproape de blocarea fondurilor europene

    Ungaria, mai aproape de blocarea fondurilor europene


    Comisia Europeană și-a anunțat intenția de a reține plăți în valoare de 7,5 miliarde de euro către Ungaria, din cauza încălcării statului de drept și a unor presupuse fapte de corupție, după cum a declarat comisarul pentru buget, Johannes Hahn: “Decizia de astăzi este o demonstrație clară a hotărârii Comisiei de a proteja bugetul UE şi de a utiliza toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a asigura acest obiectiv important”. Suma reprezintă două treimi din fondurile europene pe care le primește Ungaria prin trei programe operaționale din cadrul politicii de coeziune. Decizia finală pentru înghețarea finanțării Ungariei revine Consiliui UE.



    PE: Statul maghiar, o autocrație electorală



    Anterior, pe 15 septembrie, eurodeputații au adoptat un raport n care condamnă “eforturile deliberate şi sistematice ale guvernului ungar” de a submina valorile europene. Parlamentul European (PE) consideră că situația din Ungaria s-a deteriorat astfel încât statul maghiar a devenit o autocrație electorală”. Lipsa de acțiune de la Bruxelles a exacerbat regresul, mai subliniază forul legislativ european care a recomandat ca fondurile de redresare să fie reținute până când Ungaria respectă recomandările Uniunii și hotărârile judecătorești.



    “Într-un moment în care valorile UE sunt ameninţate în special de războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi de acţiunile sale anti-UE, aceştia (n.r. europdeputații) solicită Comisiei să se abţină de la aprobarea Planului de redresare şi rezilienţă al Ungariei până când aceasta va respecta pe deplin toate recomandările relevante ale semestrului european şi va pune în aplicare toate hotărârile relevante ale Curţii de Justiţie a UE şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului”, se arată în comunicatul PE.



    Guvernul de la Budapesta a arătat o oarecare disponibilitate pentru a nu ajunge la blocarea banilor europeni, inclusiv prin anunțarea unei autorități independente care să supravegheze utilizarea fondurilor UE. Totodată, Ungaria poate evita înghețarea fondurilor dacă elimină motivele propunerii Comisiei înainte de expirarea termenului limită.



    Sprijin pentru Viktor Orban din Polonia și Italia



    Șeful Executivului de la Varșovia a fost primul care a sărit în apărarea omlologui său, Viktor Orban, și a anunțat că se va opune “oricărei acţiuni” de a reține plățile către Ungaria în valoare de 7,5 miliarde de euro. “Polonia se va opune cu fermitate oricărei acţiuni a instituţiilor europene de a priva o ţară membră, în acest caz Ungaria, de fonduri într-un mod absolut neautorizat”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki.



    Şeful guvernului naţionalist-populist polonez, aflat şi el în conflict cu Bruxellesul, care îl acuză că nu respectă statul de drept, a reamintit că omologul şi aliatul său ungar Viktor Orban a pregătit deja “un plan de acord cu Comisia Europeană”.



    Și președinta partidului Frații Italiei (dreapta), Giorgia Meloni, proaspăta învingătoare în alegerile legislative din peninsulă și-a exprimat sprijinul pentru guvernul maghiar, considerând că există o problemă de suveranitate care va trebui să fie abordată.



    “Orban va face alegerile sale, dar eu nu fac ce spune Orban, eu am în vedere doar interesul naţional italian”. Cu toate acestea, “nu sunt de acord cu ce face UE cu Ungaria. Ne aflăm în mijlocul unui război împotriva Occidentului. Nu suntem interesaţi să divizăm Europa, ci să o unim mai puternic împotriva adversarilor săi. La Adunarea ONU, Ungaria nu a votat cu Rusia, ci cu Europa. Iar Polonia se află în prima linie a confruntării cu Rusia şi primeşte refugiaţi din Ucraina”, a mai precizat Meloni.



    Aflat la Adunarea Generală a ONU de la New York, președintele României a încurajat la menținerea dialogului între Ungaria și oficialii UE pentru a evita “noi crize” în interiorul blocului comunitar.


    “Speranţa mea este în continuare să se găsească canale de comunicare între Bruxelles şi Budapesta şi soluţii la aceste probleme, pentru că altfel fronturile se înăspresc, disensiunile cresc – şi nu cred că cineva îşi doreşte să apară noi crize în interiorul Uniunii Europene care pur şi simplu nu pot aduce nimic bun. Sper să continuăm pe calea dialogului şi pe această temă”, a declarat Klaus Iohannis.



  • Importanţa Directivei UE privind avertizorii de integritate

    Importanţa Directivei UE privind avertizorii de integritate

    Avertizorii de integritate, adică persoanele care
    raportează sau divulgă informații privind un fapt ilegal obținute într-un
    context profesional, ajută la prevenirea prejudiciilor și la detectarea
    amenințării sau a prejudicierii interesului public. Măsurile aplicate la nivel
    european pentru protejarea avertizorilor de integritate au fost, până în 2018,
    inegale și fragmentate, consecința fiind că au existat numeroase situaţii în
    care aceștia nu au avut curajul să își raporteze preocupările de teama
    represaliilor.

    În 2018 Comisia Europeană a prezentat un pachet de inițiative
    care includeau o propunere de Directivă privind protejarea persoanelor care raportează
    încălcări ale dreptului Uniunii și o comunicare care stabilește un cadru
    juridic cuprinzător pentru protejarea avertizorilor de integritate. Scopul este
    apărarea interesului public la nivel european, instituirea unor canale de
    raportare ușor accesibile, interzicerea represaliilor împotriva avertizorilor
    și stabilirea unor măsuri de protecție specifice.

    Directiva UE a Parlamentului European și a
    Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale
    dreptului Uniunii a intrat în vigoare în decembrie 2019, urmând ca statele membre s-o transpună în legislația
    lor națională până la sfârşitul anului 2021. Mai multe state membre, printre care
    România, nu au transpus corect respectiva directivă a UE, astfel că fondurile
    europene la care ar trebui să aibă acces sunt puse în pericol de încălcarea
    statului de drept.


    Ramona Strugariu, europarlamentar Renew Europe, a semnalat
    acest lucru:

    Protecţia intereselor financiare ale UE
    înseamnă un cadru complex, care include mecanisme de detecţie, investigare,
    pedepsire, recuperare, dar şi de prevenţie. Un rol extrem de important pentru
    detecţie şi prevenţie, în special în contextul achiziţiilor făcute în perioada
    pandemiei, dar nu numai, îl au avertizorii de integritate. Ei sunt acei oameni
    verticali, care atunci când sesizează fapte de corupţie în companiile sau în
    instituţiile publice în care lucrează, au curajul să le denunţe. Pentru a
    semnala corupţia, avertizorii de integritate au însă nevoie de canale sigure şi
    de o protecţie sporită, garantată de lege. Chiar procurorul-şef al Parchetului
    European sublinia recent acest lucru, în contextul în care România nu a
    transpus corect şi complet Directiva Europeană privind protecţia avertizorilor
    de integritate. Iar România nu este singurul stat care se află în această
    situaţie, alte şaptesprezece state membre se află în aceeaşi situaţie,
    netranspunând corect această directivă. Mai mult, în România, legea recent
    adoptată de Parlamentul României, goleşte Directiva de conţinut. Iar asta pune
    în pericol atât activitatea Parchetului European, cât şi cadrul de protecţie al
    intereselor financiare ale UE. Le cer tuturor statelor membre care nu au
    transpus Directiva să facă acest lucru corect şi cât mai repede, pentru că
    altfel nu protejăm interesele financiare ale Uniunii, ci opacitatea, frauda şi
    corupţia.






  • Corupția rămâne o problemă gravă pentru cetățenii UE (Eurobarometru)

    Corupția rămâne o problemă gravă pentru cetățenii UE (Eurobarometru)

    Corupția rămâne o problemă gravă în Europa. Potrivit ultimului sondaj Eurobarometru publicat luna aceasta de Comisia Europeană, aproape 70% dintre cetăţenii Uniunii consideră că, în țara lor, corupția este încă larg răspândită, cu referire, în primul rând, la instituţiile publice naţionale. Aproape 60% dintre participanţi au spus că la nivelul partidelor politice există corupţie, iar 55% au arătat direct cu degetul către politicieni.

    În acelaşi timp, europenii rămân pesimişti în ceea ce priveşte măsurile luate la nivel naţional împotriva infracţiunilor de corupţie. Sunt mai puţin de 40% cei care cred că măsurile anticorupţie se aplică imparţial şi fără scopuri ascunse. Mai puţin de 35% consideră că sunt suficiente cercetări şi condamnări pentru a descuraja practicile de corupţie. Şi doar cu puţin peste 30% din europeni au declarat că măsurile anticorupţie din ţările lor sunt eficiente, sau că finanţarea partidelor politice este suficient de transparentă şi de bine supravegheată.
    Sondajul a fost realizat în perioada februarie-martie 2022.

    Sunt foarte interesante statisticile şi infograficele publicate de Comisie despre nivelul corupţiei de la ţară la ţară.

    Marea majoritate a europenilor – peste 70% – consideră că a oferi bani, o atenţie sau un favor în schimbul unui serviciu de administraţie publică este inacceptabil. La întrebarea «cât de răspândită este corupţia în ţara dumneavoastră » distingem trei grupuri de ţări: cele în care oamenii cred că este foarte larg răspândită, precum Portugalia, Spania, Italia, Malta, Slovenia, Croaţia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Letonia şi Lituania, dar şi România, Bulgaria şi Grecia. În aceste ţări oamenii cred că proporţia corupţiei este între 95 şi 65 la sută.

    Irlanda, Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg, Polonia, Austria şi Estonia consideră că da, corupţia este răspândită, dar în proporţie mai mică. Între 34 şi 64%.

    În fine, ţările unde oamenii au răspuns că fenomenul corupţiei se manifestă cel mai puţin sau aproape deloc sunt cele nordice : Suedia, Finlanda şi Danemarca. Aici proporţia actelor de corupţie este de maxim 34%.


  • Cazul Udrea revine în atenţie

    Cazul Udrea revine în atenţie

    Procesul
    în celebrul dosar Gala Bute, ce poartă numele fostului mare boxer
    româno-canadian, a ajuns la final. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a
    respins joi, ca nefondate, contestaţiile în anulare depuse de fostul ministru
    omnipotent al Dezvoltării, Elena Udrea, şi de ceilalţi inculpaţi. Elena Udrea a
    primit o pedeapsă de 6 ani de închisoare, fostul preşedinte al Federaţiei
    Române de Box, Rudel Obreja, va avea de executat o condamnare de 5 ani, iar
    administratorul terenurilor deţinute de Udrea, 3 ani.


    Pedepsele din acest dosar
    fuseseră suspendate în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis
    că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de 5
    judecători de la Instanţa supremă, iar sentinţa definitivă în dosarul ‘Gala
    Bute’ ar fi fost dată de un complet nelegal. Prin respingerea contestaţiei în
    anulare, Instanţa supremă a aplicat o hotărâre a Curţii de Justiţie a Uniunii
    Europene, care a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a
    Curţii Constituţionale, dacă sunt anulate sentinţele în dosarele de fraude cu
    fonduri europene. Judecătorii români au confirmat, astfel, supremaţia dreptului
    UE asupra celui intern, prin neaplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale.


    În dosarul ‘Gala Bute’, Udrea a fost acuzată că a coordonat un sistem prin care
    persoanele cele mai apropiate ei au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la
    reprezentanţii unor societăţi comerciale, pentru a le garanta plata la timp a
    lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea. Anchetatorii spun că
    sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea, în
    numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii, fie în patrimoniul unor
    persoane indicate de aceasta.

    Udrea mai este acuzată că a determinat alţi
    funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de
    servicii de publicitate la ‘Gala Bute’, prejudiciind bugetul instituţiei şi
    creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

    În 2018, ea a fost condamnată
    definitiv la 6 ani închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, însă a
    fugit din România, fiind depistată şi încarcerată în Costa Rica.


    Pe un model
    deja brevetat, joi, în ziua sentinţei definitive, Udrea a părăsit ţara, dar a
    fost prinsă în Bulgaria. DNA ceruse plasarea ei sub control judiciar, tocmai pe
    motivul că avusese o tentativă de a se sustrage executării pedepsei, însă
    instanţele au respins solicitarea.


    Gala Bute e un dosar rezolvat, nu şi problemele
    cu justiţia ale Elenei Udrea. Ea a mai primit o condamnare de 8 ani pentru
    campania electorală din 2009, sentinţă care nu e definitivă, şi mai e inculpată
    într-un dosar. Vorbim de, cândva, o cruciată a războiului anticorupţie,
    aghiotant principal al fostului preşedinte Traian Băsescu, şi el un campion al luptei pentru independenţa procurorilor până în momentul în care aceştia au investigat
    infracţiunile de corupţie de care se făceau vinovaţi apropiaţi sau membri ai
    familiei. Moştenirea regimului Băsescu arată rău: numărul unu a fost confirmat,
    recent, de instanţă ca fost colaborator al Securităţii, poliţia politică din
    comunism, iar numărul doi este o persoană condamnată pentru corupţie care a încercat
    în două rânduri să fugă de pedeapsă.



  • Secţia specială pentru magistraţi, desfiinţată

    Secţia specială pentru magistraţi, desfiinţată

    Secţia pentru
    Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, SIIJ, a fost creată în 2018, într-o
    vreme în care puterea politică era deţinută în România aproape exclusiv de PSD.
    Era anul marelui protest antiguvernamental din august, menit să denunţe ceea ce
    organizatorii au numit asaltul social-democraţilor asupra justiţiei. Secţia
    însăşi a fost percepută ca un instrument de intimidare la adresa procurorilor
    care investigau dosare mari de corupţie. Controversele legate de apariţia unei
    noi structuri în sistemul judiciar, cu obiective neclare şi funcţionare
    ineficientă, au ajuns la     Curtea de
    Justiție a Uniunii Europene ca urmare a proceselor deschise de asociații
    de magistraţi din România. Potrivit Curţii Europene, exemple practice luate din activitățile secţiei
    speciale sunt de natură să confirme realizarea riscului ca aceasta să se
    asemene unui instrument de presiune politică și să intervină pentru a schimba
    cursul anumitor anchete penale sau al unor proceduri judiciare privind, printre
    altele, fapte de corupție la nivel înalt, într‑un mod care ridică îndoieli cu
    privire la obiectivitatea sa.


    Înfiinţată de PSD, Secţia specială a fost
    desfiinţată, acum, de PSD, PNL şi UDMR, adică majoritatea la putere. C    ompetenţele
    acestei entităţi vor fi preluate de parchete, iar cauzele vor fi instrumentate
    de procurori anume desemnaţi, pentru o perioadă de patru ani. Senatorul PSD
    Robert Cazanciuc declara că acest proiect de lege nu trebuie văzut ca un scut
    în spatele căruia se pot face abuzuri, ci ca o garanţie că actul de justiţie se
    face în numele cetăţeanului.

    Robert Cazanciuc: Nimeni, sub nicio formă, nu are
    voie să deturneze înfăptuirea justiţiei în interese de grup sau particulare.
    Împărţirea dreptăţii trebuie făcută de judecători care îşi doresc, au
    capacitatea şi pregătirea pentru a făptui această misiune socială uriaşă care
    apasă pe umerii lor    .


    Pentru PNL, desfiinţarea Secţiei Speciale încheie
    definitiv o eroare legislativă care a pus în pericol statul de drept în România,
    iar UDMR spune că desfiinţarea secţiei este un obiectiv al coaliţiei de
    guvernare şi respectă recomandările organismelor internaţionale în domeniu. Din
    opoziţie, USR a criticat proiectul de lege, pe motiv că ar propune nu o
    desfiinţare reală a secţiei speciale, ci reinventarea acestui organism, prin
    care se vrea controlul asupra magistraţilor din România.

    Senatorul USR Simona
    Spătaru: Cu acest proiect, SIIJ-ul va fi, deci, şi mai puternic, iar DNA-ul şi
    DIICOT-ul vor fi slăbite, nu îşi vor mai avea obiectul muncii, pentru că noi
    cunoaştem că în toate dosarele mari de corupţie, acolo unde au fost implicaţi
    şi magistraţi au stat întotdeauna alături politicieni şi oameni de afaceri care
    le-au susţinut activitatea.


    Teama
    politicienilor de DNA este cea care îi impinge să voteze menținerea secţiei
    speciale într-o altă formă, mai puternică și mai eficientă, mai spune Simona
    Spătaru.     USR a anunţat deja că atacă proiectul de lege la Curtea Constituţională.




  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Actualizare Covid-19. România raportă adză aproapea 29.000 di cazuri noi di Covid, cum și 110 decese asociate, inclusiv dauă di la ună dată anterioară. Rata pozitivă agiumsi la 32,5, kiro tu cari rata di incidență ţinţnală tru București tricu di 28 di cazuri la 1.000 di bănăori, nai ma mari până tru aestu kiro. Oficialul a Ministerului Sănătăţii, Adriana Pistol, spune că numirlu di reproducere scădzu, ama va s’aibă ma largu creastiri a numirului di infecţii. Ea spus că România adoptă regula UE ţi spuni că valabilitatea certificatului Covid tră călătoriile tru UE easti di nauă meşi fără vaccinul di rapel. Tru România, certificatul Covid tră călătorii a curi lă si feaţi rapelul easti valabil până la bitisita a anului, UE lipseaşti s’llia ună decizie tru aestă noimă. La intrarea tru România, călătorllii nivaccinaţ lipseaşti s’prezinte un rezultat negativ a testului Covid valabil 72 di săhăţ i dovada a recuperarillei după infecție tru aesti ditu soni 180 di dzăle.



    Migranti. Anlu 2021 nregistră ună cresștere a numrului di migranță cari minduescu s’treacă ilegal tru România ditu Bulgaria, tru sud. Majoritatea a migranților viniră ditu Siria, Turcia și Afganistan. Intrărli paranomu criscură cu 280% andicra di 2020, pe fondul a restricțiilor tră combaterea a pandemiillei di Covid. Uidisită a poliției regionale di sinuru, ghizllii a migranților yinu ditu țări cum Turcia, Grecia și Bulgaria, ama și ditu România.



    Corupţie. Mihai Chirica, primarul libearal a Iaşlui, doilu căsăbă ca mărime ali Românie, fu inculpat tră arădeari şi instigare la uzurparea ipotisillei. El easti cercetat deadunu cu fostul viceprimar social-democrat Gabriel Harabagiu tră inițierea și simnarea actilor tră construirea unlui bloc cari fu construit și nregistrat paranomu. Uniunea Salvaț România, ditu opoziție, căftă a Partidului Liberal să-lu demită pi Chirica cât ma curundu posibil și s’ţănă alidzeri locale anticipate.




    Rugby. România azvimsi Rusia sâmbătă cu 34-25 acasă, tru primul meci ditu Rugby Europe Championship, a doua nai ma importantă competiție continentală după Campionatul șase Națiuni. Meciul angreacă și tră calificarea la Cupa Mondială, cari va s’ţănă tu Franța, echipele bitisinda pi primile dauă poziții tru edițiile 2021 și 2022 a Campionatului Europei di Rugby tră s’intră ndreptu tru turneul final și a treia echipă clasată tră s’intra tru playoff. După victoria cu Rusia, România ș-anvărtuşi loclu doi, după Georgia. România va s’agioaca ma largu cu Portugalia, diznou acasă.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Percepţia corupţiei în România

    Percepţia corupţiei în România

    România rămâne în top trei cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, în contextul COVID-19, arată Indicele de Percepţie a Corupţiei 2021 publicat de Transparency International. Indicele reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii, iar clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă foarte coruptˮ, iar 100 deloc coruptˮ. Acumulând 45 de puncte din 100 în această analiză, România este devansată doar de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Raportul indică faptul că este nevoie de mai multă responsabilitate şi transparenţă în instituţiile publice. Potrivit Transparency International, în România, unul dintre cele mai vulnerabile domenii a fost cel al achiziţiilor publice, cu efecte implicit asupra transparenţei cheltuielilor publice făcute în pandemie. În urma realizării Indicelui de Percepție a Corupției, s-a constatat că pandemia de COVID-19 a dat guvernelor ocazia să îşi extindă puterea executivă, să ascundă informaţii publice şi să restrângă din drepturile cetăţenilor.

    Drept urmare, Transparency International România readuce în atenţia publică Pactele de Integritate, care reprezintă o soluţie pentru asigurarea transparenţei, eficienţei şi tratamentului egal în achiziţiile publice. TI-România afirmă că a identificat, prin activităţile desfăşurate în ultimii ani, mai multe avantaje ale acestor pacte, printre care acela că societatea civilă poate monitoriza investiţiile publice, inclusiv din prisma utilităţii şi corectitudinii. De asemenea, toţi cei interesaţi de realizarea investiţiilor publice sunt mai bine informaţi şi consultaţi cu privire la acestea, prin intermediul Pactelor de integritate. Nu în ultimul rând, aceste pacte permit identificarea unor probleme sistemice în legislaţia şi procedurile de achiziţii publice. Utilizarea Pactelor de integritate ca instrument de monitorizare a achiziţiilor publice reprezintă, astfel, o soluţie viabilă pentru a reduce riscurile de fraudă şi corupţie în domeniu, conchide Transparency International România, care face câteva recomandări.

    Una dintre acestea este includerea Pactelor de integritate ca mecanism obligatoriu de monitorizare publică a procedurilor de achiziţii, de la momentul planificării până la execuţia integrală, pentru toate achiziţiile care depăşesc pragurile prevăzute de lege pentru publicarea în Jurnalul Oficial UE. Se mai recomandă introducerea acestor pacte ca măsură în cadrul proiectelor finanţate prin fondurile structurale şi de investiţii și transpunerea în legislaţia naţională a Directivei UE privind avertizarea în interes public la standarde înalte de conformitate. Este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică, instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în combaterea corupţiei, atrage atenția, încă o dată, Transparency International România.


  • Sentință definitivă amânată în dosarul Colectiv

    Sentință definitivă amânată în dosarul Colectiv

    Curtea de Apel Bucureşti a amânat, luni, cu încă două luni, sentinţa definitivă în dosarul uneia dintre marile tragedii pe timp de pace din istoria României – incendiul din clubul bucureştean Colectiv, în urma căruia au murit 65 de oameni și peste 200 au fost răniți.



    În seara zilei de 30 octombrie 2015, pe scena clubului improvizat într-o fostă fabrică dezafectată urca trupa rock Goodbye to Gravity”, pentru a cânta în fața a sute de tineri. La puțin timp după începerea concertului, artificiile ce însoţeau prestaţia grupului au aprins buretele care capitona sala supraaglomerată, prevăzută cu o singură uşă de evacuare. 153 de secunde a durat incendiul, suficient cât unii spectatori să moară pe loc, alții să fie grav afectați de flăcări și fum și să se calce în picioare spre ieșire. Unii răniți au fost transportați pentru îngrijiri medicale în străinătate, alții, rămași în țară, s-au stins din cauza arsurilor sau a infecțiilor nosocomiale intraspitalicești.



    Premierul de la acea vreme a demisionat, la fel și primarul sectorului 4 în care se afla clubul Colectiv. Au avut loc proteste de stradă sub sloganul corupția ucide!”, s-a deschis dosar penal, s-au făcut arestări…



    La capătul unui proces care a trenat, prima instanță – Tribunalul Bucureşti – a pronunţat, în decembrie 2019, condamnări la pedepse cu închisoarea de până la 13 ani, precum şi la plata unor despăgubiri de peste 50 de milioane de lei. Apoi, procesul a intrat în faza de apel. La ultimul termen, avocaţii inculpaţilor au solicitat pedepse mai blânde sau chiar achitarea, susţinând că procurorii şi judecătorii Tribunalului Bucureşti au luat decizii greşite, dar și că oricine poate purta vina pentru moartea celor 65 de persoane, cu precădere entităţi, nu persoane.



    De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse maxime şi cu executare pentru fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului Colectiv, pompieri, pirotehnişti şi reprezentanţii firmei de artificii angajate pentru spectacolul pirotehnic ce a generat tragedia. Unul dintre pirotehnişti spunea că nu va înţelege unde a greşit nici dacă va sta 20 de ani după gratii. Patronii clubului Colectiv au declarat că nu au făcut profit, ci doar dragostea pentru muzică a dus la deschiderea afacerii.



    O mamă care şi-a pierdut singura fiică a cerut, în schimb, pedepse înmulţite cu numărul victimelor. O alta căreia i-a murit fiul declara că îi este milă şi de familiile inculpaţilor. Supravieţuitor la Colectiv, Liviu Popescu, a conchis că, din 2015, nu s-a schimbat mai nimic în societate: “Practic, după Colectiv, ce s-a întâmplat? Localurile care nu aveau, înainte, autorizaţie la incendiu funcţionează, acum, pe propria răspundere a patronilor şi, practic, mâine se poate repeta Colectivul, din păcate.”



    Dezbaterile în dosarul Colectiv s-au încheiat la finalul anului trecut, dar judecătorii au amânat pentru 3 ianuarie 2022 verdictul final. Luni, așteptat cu interes în spațiul public, acesta a fost, din nou, amânat, pentru 3 martie.