Radio România Internațional

Tag: coruptie

  • UE continuă să-şi intensifice colaborarea cu Balcanii de Vest​

    UE continuă să-şi intensifice colaborarea cu Balcanii de Vest​

    Summitul dedicat Balcanilor de Vest şi găzduit de Londra a trecut oarecum neobservat, în contextul în care ministrul britanic de Externe tocmai demisionase, fiind în dezacord cu planurile prim-ministrului post-Brexit. Totuşi, Uniunea Europeană continuă să-şi intensifice colaborarea cu Balcanii de Vest, cu un angajament clar şi măsuri concrete, în special în trei domenii-cheie: economie, securitate şi reconciliere.

    Şefi de guvern, miniştri de Externe şi de Interne din cele şase state ale Balcanilor de Vest – Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia -, alături de omologii lor din opt ţări membre ale Uniunii Europene – Austria, Bulgaria, Croaţia, Franţa, Germania, Italia, Slovenia şi Marea Britanie – s-au reunit pentru a progresa în procesul de integrare a lor în blocul comunitar.

    Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a subliniat că, în ultimii ani, toate părţile au lucrat pentru a aduce regiunea tot mai aproape de Uniunea Europeană din punct de vedere politic, economic şi al securităţii. Am înregistrat rezultate remarcabile, soluţii la cele mai dificile chestiuni bilaterale; Balcanii de Vest merg constant înainte – a spus dna Mogherini, care a adăugat că, la acest summit, părţile reconfirmă parcursul comun şi împărtăşesc angajamentul pentru un viitor comun.

    La rândul său, Johannes Hahn, comisarul pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, a amintit că, uneori, voinţa politică, determinarea, întârzierile în relizarea proiectelor au constituit dificultăţi în colaborarea dintre Uniune şi balcanici, dar lucrurile s-au îmbunătăţit în ultima vreme.

    Acum chiar se înregistrează progrese şi am decis încă din februarie – împreună cu preşedintele Comisiei Jean Claude Juncker, când a făcut un turneu în regiune şi a transmis concluziile sale la Sofia -, că prim-miniştrii celor şase ţări din Balcanii de Vest au solicitat Comisiei o scrisoare lunară privind progresele care trebuie făcute. Eu am transmis această scrisoare de patru ori până acum şi am primit nu doar răspunsuri, ci şi reacţii şi acţiuni concrete, iar eu cred că acesta este un lucru bun. Cred că e mai multă conştienţă în regiune în legătură cu ceea ce e necesar să fie făcut şi, dacă ne uităm la ultimele două luni, foarte multe lucruri au devenit realitate. Sunt foarte optimist!


    Participanţii la summit s-au angajat pentru creşterea stabilităţii economice în Balcanii de Vest, pentru întărirea cooperării în domeniul securităţii, precum şi pentru facilitarea cooperării la nivel politic. Ei au promis şi acţiuni concrete împotriva corupţiei. O declaraţie comună a stabilit deja principiile schimbului de informaţii care va permite organelor legale să lupte mai eficient împotriva crimei organizate şi a terorismului.

    Regatul Unit a anunţat că va dubla practic finanţarea pentru statele din Balcanii de Vest şi personalul de securitate din regiune, pentru a contribui la combaterea crimei organizate, chiar şi după ieşirea, anul viitor, din Uniunea Europeană.

    O estimare recentă menţionată de Reuters arată că una din reţelele balcanice de traficanţi a introdus anul trecut pe teritoriul britanic peste opt tone de cocaină, a cărei valoare în vânzările ilegale cu amănuntul este de peste 800 de milioane de lire sterline.


  • Summit UE – Ucraina

    Summit UE – Ucraina

    Cu ocazia celui
    de-al 20-lea summit UE – Ucraina, care s-a desfăşurat la Bruxelles, parţile
    și-au reafirmat parteneriatul
    solid, întemeiat pe acordul lor de asociere. Uniunea a fost reprezentată
    de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker,și de președintele Consiliului European,
    Donald Tusk, iar din partea Ucrainei a participat şeful statului, Petro
    Poroșenko. De asemenea, la discuţii au mai participat, între alţii, şefa
    diplomaţiei Uniunii, Federica Mogherini, şi comisarul european pentru Comerţ,
    Cecilia Malmström. Cu aceast prilej, reprezentanţii Executivul comunitar au
    salutat paşii înainte pe care Ucraina i-a făcut în ultimii ani şi au subliniat
    avantajele de care ţara ex-sovietică se bucură în urma relaţiei cu blocul
    comunitar.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: În ultimii patru ani, datorită modului în
    care preşedintele Poroșenko a acţionat, Uniunea şi Ucraina au realizat
    mai multe lucruri împreună decât au făcut-o în precedenţii 20 de ani. De
    exemplu, în urma liberalizarii regimului de vize pentru cetăţenii ucrainieni,
    ceea ce s-a întâmplat anul trecut, mai mult de jumătate de milion de
    persoane au călătorit în spaţiul comunitar. De asemenea, în ultimul an, comerţul
    bilateral a crescut cu aproape 25%, ceea nu e puţin lucru.

    La rândul său,
    preşedintele Consiliului European, Donald
    Tusk    , a apreciat că parteneriatul blocului comunitar cu Ucraina este construit
    pe fundaţii solide.

    Pe de altă parte, oficialii europeni și-au exprimat
    sprijinul față de ambițiosul program
    de reforme al Ucrainei. Preşedintii Comisiei şi Consiliului au
    declarat că este importantă accelerarea
    eforturilor, în special pentru o luptă mai eficientă împotriva
    corupției, pentru îmbunătățirea mediului de afaceri și pentru modernizarea
    sectorului energetic. Oficialii
    europeani au salutat şi recenta decizie a Parlamentului European și a
    Consiliului de a oferi Ucrainei o asistență macrofinanciară suplimentară de
    până la 1 miliard de euro, ajutor menit să sprijine stabilizarea economică și
    reformele structurale. Totuşi, liderii Uniunii au subliniat faptul că noul
    program va fi condiționat de progresul continuu al reformelor, în special în
    domeniul luptei împotriva corupției, care rămâne un capitol fundamental pentru Ucraina.


  • Comisia de la Veneţia, despre legile justiţiei din România

    Comisia de la Veneţia, despre legile justiţiei din România

    De un şi jumătate, justiţia e tema celor mai pasionale dezbateri publice
    din România. Coaliţia guvernamentală PSD-ALDE afirmă că, prin modificarea
    legilor de funcţionare a sistemului şi a codurilor penale, se conformează
    deciziilor Curţii Constituţionale şi sentinţelor CEDO. Opoziţia de dreapta,
    societatea civilă şi presa susţin, în schimb, că miza tuturor acestor schimbări
    este subordonarea magistraţilor şi stoparea luptei împotriva corupţiei şi, în
    general, a infracţionalităţii. În cele din urmă, părţile au apelat la
    arbitrajul extern al Comisiei de la Veneţia, organism consultativ al
    Consiliului Europei, ale cărui avize sunt, în general, respectate de statele
    membre. Or, într-o primă luare de poziţie, Comisia avertizează că amendamentele
    aduse celor trei legi privind organizarea judiciară vor submina, cel mai
    probabil, independenţa procurorilor şi judecătorilor români şi încrederea
    publicului în justiţie. Experţii Comisiei recomandă asigurarea unui echilibru
    între puterile preşedintelui, ale Consiliului Superior al Magistraturii şi ale ministerului
    Justiţiei în procedura de numire a şefilor de Parchete. Ei se mai declară
    îngrijoraţi de limitarea libertăţii de exprimare a magistraţilor, de crearea
    unei structuri pentru investigarea activităţii acestora şi de diminuarea rolului
    CSM ca garant al independenţei sistemului.

    Deşi unele schimbări au fost
    adoptate în urma deciziilor date de CCR, este dificil de evitat pericolul ca
    acestea să submineze independenţa sistemului de justiţie şi să creeze efecte
    negative asupra luptei împotriva corupţiei – avertizează organismul consultativ
    al Consiliului Europei. Critic virulent al politicilor în domeniu ale stângii, preşedintele
    Klaus Iohannis afirmă că evaluarea Comisiei de la Veneţia constituie un semnal
    extrem de îngrijorător cu privire la independenţa justiţiei. El susţine că
    opinia preliminară a acesteia confirmă punctele de vedere exprimate de
    societatea civilă, de CSM şi de magistraţi şi îndreptăţeşte sesizările de
    neconstituţionalitate şi cererile de reexaminare formulate la aceste legi.

    PNL,
    prima voce a opoziţiei, solicită Curţii Constituţionale să ia act de raportul
    preliminar referitor la legile justiţiei, despre care spune că trebuie să fie
    rediscutate în Parlament. USR şi PMP împărtăşesc acest punct de vedere. În
    replică, juriştii social-democraţi din Parlament spun că opinia preliminară
    contrazice părerea opoziţiei şi preşedintelui potrivit căreia legile justiţiei
    nu trebuie modificate. În plus, aceasta nu este un document oficial şi
    contrazice chiar un raport anterior al Comisiei de la Veneţia, referitor la
    standardele europene privind independenţa sistemului judiciar. O
    opinie politică, extrem de subţire – crede şi liderul democrat-liberal,
    Călin Popescu Tăriceanu, care e şi preşedinte al Senatului, despre
    avertismentele experţilor străini. Evaluarea finală a Comisiei de la Veneţia e
    aşteptată la toamnă.

  • Combaterea corupţiei în statele membre UE

    Combaterea corupţiei în statele membre UE

    Corupția continuă să fie o provocare pentru Europa. Corupția este un fenomen care afectează toate statele membre ale UE și costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde EUR pe an. Statele membre au avut numeroase inițiative în ultimii ani, însă rezultatele sunt inegale și ar trebui să se intensifice eforturile pentru prevenirea și pedepsirea faptelor de corupție.Subiectul combaterii coruptiei la nivelul UE a fost discutat recent in Plenul Parlamentului European de la Strasbourg.



    În luna iunie parlamentarii europeni reuniti la Strasbourg au discutat despre combarea coruptiei la nivelul UE. Comisia Europeană nu susține publicarea unor rapoarte distincte pe corupție pentru fiecare stat membru UE, o abordare pe care Executivul european a practicat-o doar o dată, în anul 2014, însă o astfel de evaluare ar trebui cuprinsă în rapoartele specifice de țară.Cu aceasta ocazia s-a discutat despre reevaluarea mecanismelor de determinare a nivelului coruptiei in statele membre UE si s-a pus problema conditionarii acordarii fondurilor europene in functie de nivelul coruptiei unui stat.



    Europarlamentarul Maria Grapini a vorbit în Plenul Parlamentului de la Strasbourg pe tema combaterii coruptiei la nivelul UE:



    Intrebarea adresatata Comisiei Europene este pertinenta. Toti vrem sa nu mai avem coruptie. Spun toti, cred in buna credinta a colegilor mei din Parlamentul European. Inainte insa de a arata cu degetul o tara sau alta, nu credeti ca ar trebui sa avem asa cum s-a spus aici o definitie comuna a criminalitatii, instrumente comune pentru masurarea criminalitatii, pentru control, pentru informare, pentru informatii corecte pentru ca nu putem sa luam decizii pe niste informatii despre care noi nu stim cum le colectati. Domnule comisar, ati spus ca trebuie sa protejam denuntatorii. Sunt de acord. Ce spuneti de ceea ce se intampla in tara mea in care dupa ce anumiti denuntatori fara temei au denuntat, procurorii au chinuit zeci de persoane care dupa procese au fost achitate? Eu cred ca solutia este domnule comisar sa nu stigmatizam o tara si sa stabilim aceste masuri. Comisia de multe ori spune si s-a discutat si astazi ca va exista conditionalitate pentru acordarea fondurilor europene dar nu a raspuns dl. Juncker care sunt instrumentele cu care masurati statul de drept pentru a nu face subiectiva aceasta apreciere la acordarea fondurilor europene.”



  • Fosta şefă a DIICOT, condamnată definitiv

    Fosta şefă a DIICOT, condamnată definitiv

    Alina Bica pare prototipul perfect al hoţului care striga , potrivit unei zicale tipic româneşti. Fosta şefă a Direcției de
    Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost condamnată, marţi, definitiv, la
    patru ani de închisoare cu executare într-un dosar în care procurorii anticorupţie au acuzat-o de favorizarea făptuitorului. În 2013, ea a făcut presiuni pentru ca un controversat om de afaceri
    aflat în vizorul justiţiei – Ovidiu Tender – să primească o pedeapsă cu suspendare.

    Din cei 4
    ani la care a fost condamnată, Alinei Bica i se scade perioada în care a stat
    în arest preventiv, și anume din ianuarie până în iunie 2015. Aceeaşi fostă şefă a DIICOT, protagonista altor două dosare, a fost, în schimb, achitată în
    cel privind mita pentru clasarea cauzei în care era implicat un alt om de
    afaceri. Măcar în perioada următoare, Alina Bica nu va fi nevoită să îşi facă
    bagajul pentru a se prezenta la penitenciar, pentru simplul fapt că nu se află
    în ţară. Încă din luna decembrie, avocaţii ei anunţaseră că nu poate veni la
    proces, clienta lor având – susţineau ei la vremea aceea – un accident în
    Spania. Ulterior, s-a aflat că fosta şefă a Direcţiei Antiteroriste ar fi, în perfectă stare de sănătate, în îndepărtata şi
    însorita Costa Rica, unde a solicitat statutul de
    refugiat politic. Alina Bica i-a servit drept model bunei sale prietene, Elena
    Udrea, pe rând consilier prezidențial, șef al Cancelariei Prezidențiale,
    ministru al turismului şi ministru al dezvoltării regionale.

    Considerată o apropiată a fostului
    președinte de dreapta al ţării, Traian Băsescu, căruia îi datorează ascensiunea
    sa politică, Elena Udrea a fost condamnată, şi ea, definitiv, de Înalta Curte
    de Casaţie şi Justiţie de la Bucureşti la şase ani de închisoare cu executare
    şi la plata a trei milioane de euro, ca despăgubiri, în dosarul cunoscut sub
    numele Gala Bute. În acest dosar, procurorii acuză folosirea ilegală de
    fonduri publice pentru finanţarea unei gale de box la care a participat fostul
    campion mondial Lucian Bute. Găsită vinovată pentru luare de mită şi abuz în
    serviciu, Elena Udrea continuă să îşi clameze nevinovăţia tot din Costa Rica,
    unde însărcinată fiind, aspiră, şi ea, asemenea amicei Alina Bica, la statutul
    de refugiat politic.

    De pe panoplia politicienilor sau a potenţilor oameni de
    afaceri certaţi cu justiţia, dar fugiţi de teama pedepselor, să nu îl uităm pe pitorescul
    Radu Mazăre, fost primar al Constanţei, urbe de la malul Mării Negre, care, acuzat
    de corupţie, şi-a ales ca refugiu
    Madagascarul. Mica insulă din Oceanul Indian este o
    iubire mai veche a lui Mazăre, aşa că acesta nu numai că a pus pe roate o
    afacere acolo, dar a şi cerut protecţia autorităţilor malgaşe, pe motiv că în România
    este persecutat politic. Condamnat definitiv, acasă, la şapte ani de închisoare
    cu executare, magnatul Puiu Popoviciu s-a refugiat la Londra, iar politicianul şi omul de afaceri Sebastian Ghiţă, cu numeroase
    dosare pe rol, pare că s-a îndrăgostit iremediabil de viaţa la Belgrad.

  • UPDATE Noi proteste împotriva coaliției PSD-ALDE

    UPDATE Noi proteste împotriva coaliției PSD-ALDE

    UPDATE (21.45): Protestatarii au început să părăsească Piața Victoriei din București, însă o nouă manifestație este anunțată pentru mâine seară. Mii de persoane au protestat împotriva coaliției PSD-ALDE, sâmbătă seară, și la Cluj-Napoca și Sibiu.



    UPDATE (21.00): Numărul manifestanților din Piața Victoriei a crescut la circa 2.000 de persoane, conform estimărilor presei. Mulțimea continuă să strige lozinci împotriva coaliției de guvernare și cere alegeri anticipate.



    Un nou protest se desfășoară în Piața Victoriei din București, unde circa 1.000 de persoane (estimare a presei în jurul orelor 20.30) manifestează împotriva modificării Codurilor penale, dar și a unei eventuale ordonanțe de urgență a Executivului care ar modifica aceleași legi.



    Manifestanții cer demisia liderului PSD, Liviu Dragnea, din funcția de președinte al Camerei Deputaților și pe cea a guvernului condus de Viorica Dăncilă.



    Aproximativ 300 persoane au protestat, sâmbătă seară, la Cluj, împotriva PSD şi a lui Liviu Dragnea. Fostul consilier prezidenţial şi fostul parlamentar UDMR Eckstein Kovacs Peter a anunţat, la mitingul de protest de la Cluj, că demisionează din UDMR. Nu pot să fiu de acord cu multe lucruri, dar ceea ce a umplut paharul este poziţia UDMR raportat la legile justiţiei. A trecut modificarea Codului de procedură penală cu voturile UDMR, iar cârdăşia cu PSD e un lucru inacceptabil, a spus Eckstein Kovacs Peter.



    La Sibiu au protestat peste 1.000 de persoane, iar la Braşov câteva sute.

  • Condamnare pentru liderul majorităţii

    Condamnare pentru liderul majorităţii

    Cutremur pe scena politică de la Bucureşti: Liviu Dragnea, omul forte al PSD şi al coaliţiei de stânga la putere, a fost condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu. Sentinţa nu e definitivă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a validat, în primă instanţă, acuzaţiile DNA potrivit cărora, pe când era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman (sud), Dragnea a dispus angajarea fictivă a două membre de partid la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Acestea au fost retribuite din bani publici, deşi ar fi lucrat exclusiv pentru PSD.



    Dacă se confirmă, va fi a doua condamnare pentru Dragnea după cea de 2 ani cu suspendare pentru tentativă de fraudă electorală. Aceasta a fost primită în 2016 şi are legătură cu implicarea sa în referendumul din 2012 de demitere a fostului preşedinte Traian Băsescu. Partidele româneşti nu-şi impun decât declarativ criterii de integritate, astfel că Liviu Dragnea a fost mandatat, în ciuda condamnării, să dirijeze PSD în alegeri. Iar cel condamnat penal pentru tentativă de fraudă electorală a condus PSD spre cel mai răsunător succes electoral din ultimele 2 decenii.



    Şi acum, membri proeminenţi ai partidului, între care premierul Viorica Dăncilă, îi sunt alături. Ei invocă fie prezumţia de nevinovăţie de care liderul PSD trebuie să aibă parte până la sentinţa definitivă, fie un presupus act de răzbunare politică căruia i-ar fi căzut victimă Dragnea. E mai vechea obsesie legată de aşa-zise forţe oculte din servicii şi DNA despre care social-democraţii spun că îi persecută sistematic. Partenerul de coaliţie, preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, afirmă şi el că trebuie să funcţioneze prezumţia de nevinovăţie.



    Opoziţia de dreapta cere, în schimb, ca Liviu Dragnea să părăsească toate funcţiile publice pe care le ocupă. Liderul liberal, Ludovic Orban, îi invită pe parlamentarii majorităţii PSD — ALDE să se delimiteze de preşedintele social-democrat şi să se alăture moţiunii de cenzură iniţiate de PNL. La rândul ei, Uniunea Salvaţi România consideră că este inacceptabil ca Dragnea, pe care-l numeşte, cităm ” infractor cu două condamnări penale”, să rămână în una din cele mai importante funcţii de conducere ale statului.



    Strada, animată din nou de proteste împotriva controversatelor modificări pe care puterea le-a adus legilor justiţiei şi codurilor penale a jubilat la aflarea sentinţei. În Bucureşti şi în ţară au avut loc joi ample manifestanţii, condimentate cu lozinci împotriva PSD şi a liderului său. Oamenii au cerut nu doar demisia acestuia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Ei vor demisia guvernului, dizolvarea parlamentului şi alegeri anticipate. Liviu Dragnea se clatină şi, odată cu el, partidul şi coaliţia la putere. Primul test major de rezistenţă va fi miercuri, la votul asupra moţiunii de cenzură.



    Modul considerat autoritar în care Dragnea a condus PSD a determinat dezertări din partid. Pentru critici, Dragnea nu a reprezentat decât promisiunea unei modificări radicale a întregii arhitecturi instituţionale şi legislative pe care se sprijină Justiţia, în sensul preluării controlului asupra acesteia. Sentinţa de joi ar echivala, în acest caz, cu eşecul demersului. Este un verdict favorabil Justiţiei, pentru că-i confirmă neatârnarea politică.

  • Proteste împotriva modificărilor aduse Codurilor Penale

    Proteste împotriva modificărilor aduse Codurilor Penale

    Mii de manifestanți sunt pentru a doua zi consecutiv în Piața Victoriei din București pentru a protesta împotriva modificărilor Codurilor Penale aprobate de camera Deputaților. Protestatarii au primit cu aplauze decizia Îneltei Curți de Casați și Justiție de a îl condamna pe Liviu Dragnea, președintele PSD, la 3 ani și 6 luni de închiosaoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.



    Manifestanții au ascultat “Oda Bucuriei” și cer demisia lui Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților. Numărul celor aflați la protestul din fața Guvernului României continuă să crească. Și la Cluj-Napoca are loc un protest la care participă câteva mii de oameni.

  • UPDATE Liviu Dragnea, condamnat la 3 ani și 6 luni cu executare

    UPDATE Liviu Dragnea, condamnat la 3 ani și 6 luni cu executare

    UPDATE



    Liderii PSD s-au declarat solidari cu Dragnea, afirmând că decizia justiţiei este una politică. Premierul Viorica Dăncilă, preşedinte executiv al PSD, consideră că cei care cer demisia liderului partidului înainte de pronunţarea unei decizii finale încalcă grav Constituţia României, directivele europene şi standardele Comisiei de la Veneţia, care garantează toate prezumţia de nevinovăţie. Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a afirmat că Guvernul, miniştrii şi PSD îl susţin pe preşedintele Liviu Dragnea la conducerea partidului şi a Camerei Deputaţilor, în urma deciziei de condamnare de la ÎCCJ. Comitetul Executiv al PSD a fost convocat pentru vineri după-amiază, şedinţa urmând a avea loc la Palatul Parlamentului, potrivit unor oficiali din partid. Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a spus că Liviu Dragnea se bucură de prezumţia de nevinovăţie până în momentul unei decizii definitive a instanţei.



    Pe de altă parte, Opoziţia a cerut ca Dragnea să demisioneze din funcţiile publice. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a afirmat că Liviu Dragnea trebuie să demisioneze din toate funcţiile publice şi politice ca urmare a condamnării. Uniunea Salvaţi România i-a cerut demisia lui Liviu Dragnea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Deputatul Eugen Tomac, preşedinte PMP, afirmă că Liviu Dragnea nu mai trebuie să rămână în fruntea Camerei Deputaţilor după condamnarea primită, chiar dacă decizia este în primă instanţă, întrucât “în politică toate au o limită”. Fostul premier Dacian Cioloş a afirmat, joi, că liderul PSD trebuie să părăsească viaţa publică, precizând că un politician cu două condamnări în Justiţie nu poate să mai stea în fruntea României.



    ————————


    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, joi, pe Liviu Dragnea, președintele PSD, la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare. Președintele Camerei Deputaților a primit pedeapsa în dosarul DGASPC Teleorman în legătură cu angajarea în această instituţie a două persoane care de fapt lucrau pentru organizaţia PSD. Decizia nu este definitivă.



    Pedeapsa primită astăzi de liderul social-democrat pentru instigare la abuz în serviciu a fost contopită cu pedeapsa de 2 ani cu suspendare primită în dosarul “Referendumul”. Totodată, Liviu Dragnea a fost achitat pentru acuzaţia de instigare la fals intelectual.

  • Pachetul economic de primăvară

    Pachetul economic de primăvară

    Comisia
    Europeană a prezentat recomandările pentru următoarele 12-18 luni, în care
    definește orientările de politică economică adresate statelor membre    .
    Bruxelles-ul îndeamnă ţările comunitare să
    acţioneze pentru a realiza o creștere economică durabilă, favorabilă
    incluziunii și pe termen lung. Recomandările specifice propuse fiecărei ţări se bazează pe
    progresele deja realizate în ultimii ani și au ca scop să valorifice
    perspectivele economice pozitive pentru a orienta statele membre în direcția
    luării de măsuri suplimentare.

    Vicepreședintele Valdis
    Dombrovskis    , comisar responsabil pentru moneda euro și dialogul social,
    precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor
    de capital: Europa înregistrează cea mai mare creștere din ultimii zece ani, iar
    această creștere este preconizată să continue anul acesta și în anul următor.
    Cu toate acestea, apar noi riscuri, precum volatilitatea de pe piețele
    financiare internaționale și protecționismul comercial. Ar trebui să folosim
    actuala conjunctură favorabilă pentru a spori reziliența economiilor noastre.
    Aceasta înseamnă reforme structurale pentru a face faţă slăbiciunilor din
    sistemele noastre financiare şi economice, înseamnă constituirea de rezerve
    bugetare care să permită un spațiu de manevră mai larg ţărilor membre în viitor
    şi înseamnă, de asemenea, investiţii pentru a ne spori potenţialul.

    În special, Comisia invită statele membre să desfășoare reforme structurale
    care îmbunătățesc mediul de afaceri și condițiile pentru investiții    , mai ales
    prin reforme privind piețele de produse și de servicii, prin sprijinirea
    inovării, îmbunătățirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la
    finanțare și combaterea corupției. De asemenea, statele membre ar trebui să
    sporească reziliența economică în contextul provocărilor pe termen lung, precum
    tendințele demografice, migrația și schimbările climatice. Recomandările din acest an pun mai mult ca niciodată accentul pe ocuparea
    forței de muncă, pe educație și pe aspectele de ordin social    . Țărilor li
    se recomandă să realizeze reforme care să pregătească forța de muncă, inclusiv
    pentru digitalizarea din ce în ce mai accentuată, să reducă inegalitățile în
    materie de venituri și să creeze oportunități de angajare, în special pentru
    tineri.


  • Justiția din România, în atenția Comisiei Europene

    Justiția din România, în atenția Comisiei Europene


    Deși raportul semestrial vine cu recomandări pentru mediul socio-economic, Comisia Europeană a acordat justiției din România o bună parte din recomandările specifice de țară pe 2018. Documentul critică schimbările legislative din ultima vreme ce pot afecta independența justiției, dar și lupta cu corupția.



    Un capitol aflat în atenția instituției europene este strategia privind achizițiile publice și controlul asupra fraudării banilor comunitari: “România a înregistrat unele progrese în abordarea recomandărilor specifice de țară privind punerea în aplicare a strategiei privind achizițiile publice, însă planul nu este încă pe deplin implementat. În același timp, sporirea eficienței și utilizarea strategică a achizițiilor publice, controlul eficient și controlul fraudelor rămân provocări. Durabilitatea măsurilor luate și ireversibilitatea reformelor necesită o monitorizare continuă. Provocările privind eficiența și transparența asociate achizițiilor publice se aplică în special investițiilor mari în infrastructura de sănătate din spitalele regionale din Iași, Cluj și Craiova”, scrie în raportul Comisiei, citat de publicația online Hotnews.



    CE: Mai mult sprijin politic pentru lupta anticorupție



    Corupția care “persistă la toate nivelurile” este văzută ca o provocare pentru țara noastră, iar Comisia Europeană cere mai mult sprijin politic pentru o justiție independentă: “Independența judiciară este pusă sub semnul întrebării și se exercită presiuni asupra instituțiilor judiciare și asupra cadrului juridic pentru combaterea corupției, în timp ce progresul în ceea ce privește provocările rămase este reținut în continuare. Punerea în aplicare a strategiei naționale anticorupție 2016-2020 care dezvoltă măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției progresează la nivel tehnic, dar este nevoie de un sprijin politic mai tangibil, deoarece problemele legate de corupție și guvernare în sectorul public persistă la toate nivelurile și se numără printre principalele provocări pentru mediul de afaceri.”



    Comisia Europeană continuă să monitrizeze lupta anticorupție din România prin Mecanismului de cooperare și verificare pe justiție (MCV), considerând că un mediu socio-economic pozitiv depinde și de o justiție neinfluențată de mediul politc sau de alte instituții ale statului.



    Procedură de infringement pentru prezumția de nevinovăție



    Un alt eveniment important pentru justiția din România a avut loc la finalul săptămânii trecute când aceeași Comisie Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României pentru nerespectarea Directivei europene 343 din 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.



    Alte 10 state membre ale Uniunii sunt vizate de aceeși procedură din cauza nu au transpus în legislația națională prevederile directivei, termenul limită fiin luna aprilie a acestui an. Comisarul european Vĕra Jourová, responsabil pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: “În UE, nouă milioane de persoane fac obiectul unor proceduri penale, în fiecare an. Prezumția de nevinovăție este un drept fundamental și trebuie respectat în actul de justiție peste tot în Europa. Fiecărui cetățean trebuie să-i fie garantat dreptul la un proces echitabil. Fac apel la toate statele membre să pună în practică aceste norme cât de curând posibil.”



    Comisia Europeană a menționat că modoficarea legislației din România pentru respectarea prevederilor din Directiva 343/2016 nu trebuie să împiedice lupta împotriva corupției. “Având în vedere contextul în care se desfăşoară discuţiile în prezent, Comisia reaminteşte că transpunerea directivei nu contrazice obiective legitime, precum lupta împotriva crimei organizate sau a corupţie“, a menţionat un purtător de cuvânt al executivului comunitar pentru Agerpres.


  • UE – Balcani, consolidarea relaţiilor, dar nu o aderare rapidă​

    UE – Balcani, consolidarea relaţiilor, dar nu o aderare rapidă​

    Uniunea Europeană promite o consolidare a relaţiilor cu ţările din Balcani, dar nu o aderare rapidă. La summitul de săptămâna trecută de la Sofia au fost stabilite mai multe acțiuni concrete menite să consolideze cooperarea în domeniile conectivității, securității și statului de drept.

    Liderii europeni au confirmat, săptămâna trecută, la Sofia ‘perspectiva europeană’ de multe ori promisă ţărilor din Balcani. Şefi de stat şi de guvern ai blocului comunitar s-au reunit cu omologii lor din Albania, Bosnia Herţegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Kosovo în cadrul unui prim summit în acest format din ultimii 15 ani.

    Declarația de la Sofia adoptată la acest summit subliniază importanța angajamentului continuu al Balcanilor de Vest privind statul de drept, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, buna guvernanță, precum și respectarea drepturilor omului și a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Realizarea de reforme reale în aceste domenii este esențială pentru viitoarele progrese ale regiunii pe calea integrării europene. Liderii Uniunii și ai Balcanilor de Vest au convenit să ia o serie de măsuri menite să îmbunătățească infrastructura energetică și cea de transport, precum și conectivitatea digitală în regiune. Au fost puse, de asemenea, bazele unei cooperări tot mai strânse în domeniile securități și migrației și în ceea ce privește abordarea provocărilor geopolitice.

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a subliniat că perspectiva europeană rămâne alegerea geostrategică a Balcanilor de Vest: Integrarea Balcanilor de Vest este una dintre principalele priorităţi ale Uniunii. Uniunea Europeană este şi va rămâne partenerul cel mai fiabil pentru întreaga regiune a Balcanilor de Vest.

    Am discutat despre cum să îmbunătăţim legătură cu şi în nteriorul regiunii. Am convenit să dublăm programul Erasmus Plus pentru a permite mai multor tineri să studieze în Uniunea Europeană.

    Iar pentru a evita orice confuzie, permiteţi-mi să fiu foarte clar: agenda privind conectivitatea nu este nici o alternativă nici un substitut pentru extindere. Este un mod de a folosi timpul dintre astăzi şi mâine mai eficient decât înainte, astfel încât cetăţenii şi firmele să nu aştepte pentru a avea toate beneficiile integrării în Uniune. Pentru că nu văd nici un alt viitor pentru Balcanii de Vest decât în Uniunea Europeană. Nu există vreo altă alternativă, nu există nici un plan B. Balcanii de Vest sunt parte integrantă a Europei şi aparţin comunităţii noastre.


    Uniunea Europeană și partenerii din Balcanii de Vest au convenit să intensifice activitatea strategică și operațională în domeniul cooperării polițienești și judiciare, ca şi cooperarea în ceea ce privește răspunsul la criza refugiaților.

    Următorul summit Uniunea Europeană-Balcanii de Vest va avea loc în timpul președinției croate a Consiliului, în anul 2020.


  • Măsurile de combatere a fraudei

    Măsurile de combatere a fraudei

    Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene
    este un element-cheie pentru consolidarea și creșterea încrederii cetățenilor
    și asigurarea faptului că banii lor sunt utilizați în mod corespunzător.



    Măsurile de combatere a fraudei luate de către
    Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)    , s-au regăsit în raportul
    anual pe 2016 privind combaterea fraudei, aflat în analiză şi dezbatere, la începutul acestei luni, pe agenda Parlamentului European.




    Raportul
    arată că numărul total de nereguli de natură frauduloasă și nefrauduloasă
    raportate în 2016 a scăzut cu 15 % în comparație cu 2015, iar valoarea lor
    a scăzut cu 8 %.


    Cu toate
    acestea, corupția afectează toate statele membre, în special sub forma crimei
    organizate și, pe lângă efectele negative pe care le are asupra economiei Uniunii
    Europene, aceasta subminează, de asemenea, democrația și statul de drept în
    întreaga Europă.




    Parlamentul
    European     consideră că actorii de la nivel european trebuie să fie mai activi la
    nivel internațional pentru a stabili standarde de cooperare bazate preponderent
    pe principiile transparenței, bunei guvernanțe și a schimbului de informații,
    este ideea subliniata şi de eurodeputatul Siegfried Mureşan – vicepreședinte
    al comisiei pentru bugete şi membru în comisia specială privind infracțiunile
    financiare şi evaziunea fiscală: În primul
    rând, de la nivelul Parlamentului European trebuie să ne asigurăm că fondurile
    europene îşi îndeplinesc misiunea – sunt folosite în scopul pentru care ele au
    fost gândite, şi şă prevenim orice măsură de spălare a banilor. Şi Uniunea
    Europeană trebuie să se asigure că nu există nereguli, nu există corupţie, nu
    există spălare de bani. Şi-n al doilea rând, evident, trebuie să prevenim
    spălarea banilor, în general, nu când e vorba de fonduri europene; şi acolo,
    sistemele de impozitare sunt importante, transparenţa este importantă, circularea
    eficientă a informaţiei între autorităţi fiscal din state membre ale Uniunii
    Europene şi din state din vecinătate, încât să ştie, autorităţile fiscale
    dintr-un stat, dacă ai datorii într-un alt stat, dacă ai făcut afaceri în lat
    stat, dacă ţi-ai plătit impozitele acolo…; deci, ca urmare a unor măsuri luate la
    nivel European, am redus mult cheltuielile legate de transferul de bani,
    dintr-un stat membru al Uniunii Europene, în celălalt. În condiţiile în care
    circulaţia banilor între state europene este mai simplă şi mai ieftină, e clar
    că şi controlul şi circulaţia informaţiei cu privire la cine plimbă aceşti
    bani, trebuie întărit.




  • Raportul Departamentului de Stat

    Raportul Departamentului de Stat

    Departamentul
    american de Stat a dat publicităţii, la finele săptămânii trecute, Raportul
    privind situaţia drepturilor omului, pe care îl realizează anual pe baza
    informaţiilor provenind de la ambasadele şi consulatele Statelor Unite din
    ţările analizate, de la oficiali guvernamentali, dar şi din alte surse. Ce
    spune documentul referitor la România? Că, în 2017, închisorile au continuat să fie supra-aglomerate şi să
    nu respecte standardele internaţionale, chiar dacă autorităţile au luat unele măsuri
    de corectare a situaţiei. Abuzurile comise asupra unor deţinuţi de către
    autorităţi şi alţi deţinuţi au continuat să reprezinte o problemă. Apoi, potrivit
    Departamentului american de Stat, în România au existat, şi anul trecut, cazuri
    de abuzuri ale poliţiei, care au rămas de cele mai multe ori nesancţionate, împotriva
    persoanelor cu dizabilităţi, minorităţilor sexuale, persoanelor fără adăpost,
    femeilor sau consumatorilor de substanţe interzise, precum şi cazuri de
    antisemitism, de negare a Holocaustului şi de discrimare a romilor. De altfel,
    rasismul nu a fost investigat ca motiv în niciun caz penal. S-a pronunţat, în schimb, în unele dosare, Curtea
    Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), după ce a constatat că sistemul judiciar
    nu a reuşit să obţină un rezultat corect. Copii din România au fost neglijaţi
    şi au căzut pradă abuzurilor, iar unii dintre aceştia au fost exploataţi prin
    muncă. În Raportul privind situaţia drepturilor omului,

    Departamentul de Stat
    al Statelor Unite mai apreciază că fenomenul corupţiei rămâne răspândit, iar
    darea de mită – o practică obişnuită în sectorul public românesc, cu precădere
    în Sănătate. Legislaţia în vigoare sancţionează infracţiunile de corupţie ale
    oficialilor, însă, în ciuda numeroaselor procese penale, au existat multe
    cazuri de corupţie la nivel guvernamental în cursul anului trecut. Aceasta face
    că numărul de procese de corupţie în care sunt implicaţi oficiali de rang înalt
    a rămas constant, după cum constant a rămas şi ritmul în care Direcţia
    Naţională Anticorupţie a continuat investigarea şi urmărirea penală a numeroase
    cazuri ce implicau oficialităţi politice, judiciare şi administrative. Acelaşi
    raport consemnează şi că există în România politicieni care deţin sau
    controlează prin interpuşi organizaţii media, influenţând politica editorială a
    acestora. Organizaţii independente, cum ar fi Agenţia de Monitorizare a Presei, Freedom House şi Centrul
    pentru Jurnalism Independent au atras atenţia asupra politizării excesive a presei,
    a mecanismelor corupte de finanţare şi a politicilor editoriale subordonate
    intereselor proprietarului.

  • Dezbateri privind codurile penale

    Dezbateri privind codurile penale

    Scopul declarat al comisiei parlamentare speciale e să pună în acord prevederile Codului Penal şi Codului de Procedură
    Penală cu decizii ale Curţii Constituţionale
    a României, Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Directivei Europene în
    domeniu. Printre modificările propuse de deputaţii şi senatorii jurişti figurează
    un termen de şase luni până când o persoană care a dat mită poate fi iertată
    dacă îşi denunţă fapta la poliţie. Pentru fapte de corupţie şi trafic de
    influenţă se adaugă prevederea că funcţionarul public va fi pedepsit doar dacă
    a şi acţionat în acel caz. Reducerea
    termenului de eliberare condiţionată, de la două treimi din pedeapsă la jumătate,
    iar pentru persoanele în vârstă chiar şi la o treime,
    eliminarea dintre infracţiuni a neglijenţei în serviciu sau neaplicarea
    confiscării extinse pentru bunurile dobândite înainte de 2012 sunt propunerile cele
    mai controversate de pe agenda Comisiei.

    Fost ministru al Justiţiei, deputatul
    PNL Cătălin Predoiu spune că modificările dorite de coaliţia
    guvernamentală PSD-ALDE conduc la o relaxare exagerată a politicii penale Mă refer la anumite articole care pot să favorizeze comiterea de
    infracţiuni, articolul privind traficul de influenţă, cel privind abuzul în
    serviciu. Este foarte greu să nu observi în acelaşi timp acele câteva articole
    care sunt făcute practic pe calapodul unor dosare care se află în judecata
    instanţelor penale.     În replică, preşedintele Comisiei speciale,
    social-democratul Florin Iordache, el însuşi fost ministru, spune că nicio lege
    nu este făcută cu dedicaţie şi că forma finală a noilor Coduri va fi rezultatul
    unei dezbateri transparente Noi am venit cu anumite propuneri. Aceste
    propuneri care acum sunt în dezbatere publică se vor modifica fără îndoială,
    atât prin efortul şi propunerile pe care le vor face asociaţiile profesionale,
    cât şi universităţile de drept din cele mai importante oraşe ale României.
    Preşedintele Klaus Iohannis n-a părut convins de argumentele majorităţii de
    stânga şi a criticat, la rându-i, propunerile de amendare a Codurilor Unele
    dintre aceste modificări sunt necesare, fiindcă este nevoie de oarecare
    modernizare a legislaţiei, punere în acord cu decizii ale Curţii
    Constituţionale şi în unele puncte chiar cu legislaţia europeană. Alte
    propuneri sunt total inacceptabile; este inadmisibil ca unele modificări să fie
    făcute cu destinaţie pentru unele persoane care vremelnic, acum, ocupă poziţii
    de decizie chiar în Parlament.

    Transparentă, aluzia îi vizează pe preşedinţii
    celor două Camere, liberal-democratul Călin Popescu-Tăriceanu şi social-democratul
    Liviu Dragnea, protagonişti ai unor dosare instrumentate de procurorii anticorupţie.
    Unii comentatori nu-şi ascund, nici ei, preocuparea, după ce modificările
    la Legile Justiţiei – statutul
    magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM – propuse de aceeaşi
    Comisie specială, au provocat cele mai ample proteste de stradă din istoria
    post-comunistă a României.