Radio România Internațional

Tag: coruptie

  • Summit UE-Ucraina

    Summit UE-Ucraina

    În cadrul unui recent summit care a avut loc la Kiev, UE si-a reafirmat sprijinul său pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. Situația din Marea Azov și măsurile de sprijin suplimentare pentru această regiune s-au aflat, de asemenea, pe ordinea de zi. Totodata, liderii europeni au condamnat măsurile Rusiei de acordare a cetățeniei ruse cetățenilor ucrainenilor care locuiesc în zone care nu se află sub control guvernamental.

    În marja summitului
    au fost semnate mai multe parteneriate privind descentralizarea, combaterea
    corupţiei, susţinerea societăţii civile şi guvernarea responsabilă. De
    asemenea, Uniunea Europeană va acorda ajutor financiar pentru susţinerea
    persoanelor sărace. Fondurile vizează asigurarea de asistenţă medicală,
    repararea locuinţelor, accesul la apă, dar şi proiecte de educaţie.

    Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker
    a oferit mai multe amanunte: Datorită sacrificiilor făcute de voi,
    dragi ucrainieni, aţi ajuns departe şi sunt mândru că pot să spun că v-am fost
    alături pas cu pas pe acest drum. Parteneriatul nostru are la bază
    solidaritatea reciprocă şi prietenia. De aceea continuăm să susţinem această
    solidaritate cu sprijin concret, în special pentru regiunea Mării Azov, atât de
    afectată de un conflict în desfăşurare şi de tensiuni inacceptabile generate de
    comportamentul Rusiei. Sunt bucuros să anunţ lansarea unui nou pachet de măsuri
    menite să vină în sprijinul regiunii Mării Azov, pachet care include măsuri de
    modernizare a infrastructurii-cheie din zona, noi finanţări în moneda locală
    pentru companiile mici şi mijlocii din regiune. De asemenea, sunt în curs de
    pregătire lucrări care vizează îmbunătăţirea reţelelor feroviare şi rutiere,
    deschizându-se astfel noi posibilităţi de a contracta împrumuturi de peste 450
    de milioane de euro de la instituţii financiare. Azi am asistat şi la semnarea
    unor noi acorduri pentru proiecte în valoare de 119 milioane de euro, care să
    încurajeze eforturile Ucrainei pe drumul reformei, al continuării
    descentralizării, al luptei împotriva corupţiei şi sprijinului oferit
    societăţii civile.

    Acordul de asociere UE-Ucraina, care întărește legăturile dintre
    cele două părți, a intrat în vigoare în 2017. Acesta promovează relații
    politice mai consolidate, legături economice mai puternice,respectul pentru
    valorile commune. Zona de liber schimb reprezintă aspectul economic al
    acordului de asociere. Aceasta oferă un cadru pentru modernizarea economiei și
    a relațiilor comerciale ale fostei republici sovietice.

    Acordul a furnizat rezultate pozitive pentru comerțul UE-Ucraina și
    pentru economia țării: comerțul bilateral a crescut cu 49 % din 2016.
    În cadrul ultimului Consiliu, liderii UE au decis, din nou, să continue
    sancțiunile economice impuse Rusiei, din cauza lipsei de progres în privinţa
    situaţiei din Ucraina.


  • Combaterea corupţiei în statele membre UE

    Combaterea corupţiei în statele membre UE

    Corupția continuă să fie o provocare pentru Europa. Corupția este un fenomen care afectează toate statele membre ale UE și costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde EUR pe an. Subiectul combaterii coruptiei la nivelul UE a fost discutat recent in Plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

    Iată care a fost intervenţia doamnei europarlamentar Maria Grapini în Plenul Parlamentului de la Strasbourg pe tema combaterii corupţiei la nivelul UE:


  • Stadiul şi perspectivele relaţiilor UE – Republica Moldova

    Stadiul şi perspectivele relaţiilor UE – Republica Moldova

    Uniunea Europeană este gata să reia finanțarea Republicii Moldova imediat ce aceasta va întreprinde o serie de reforme, a anunțat comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn. Acesta s-a întânit, la Bruxelles, cu premierul de la Chișinău Maia Sandu.

    Schimbarea de guvern de la Chișinău poate permite o relansare a relațiilor cu Uniunea Europeană. Acestea intraseră într-un declin accentuat în ultimii ani, iar punctul maxim al tensiunilor a fost atins odată cu suspendarea sprijinului financiar european din cauza derapajelor anti-democratice ale guvernării Partidului Democrat condus de oligarhul Vlad Plahotniuc. Bruxellesul așteaptă, însă, și măsuri concrete. Comisarul european pentru politica de vecinătate și extindere, Johannes Hahn.

    Este timpul ca Republica Moldova să privească înainte și asta am discutat în cadrul întâlnirii noastre. Apreciem faptul că primul ministru intenționează să ducă la îndeplinire reformele cele mai stringente, inclusiv cele discutate cu Uniunea Europeană și sunt încântat în special de atenția care se acordă depolitizării și întăririi independenței instituțiilor de stat, în special cele din domeniul judiciar având în vedere necesitatea luptei împotriva corupției care pare că este adânc înrădăcinată în multe instituții din Republica Moldova și reprezintă, probabil, cea mai importantă provocare pentru guvern. Ceea ce urmează acum este implementarea corectă a Acordului de Asociere, astfel încât să putem vedea rezultate concrete pentru cetățenii moldoveni

    Johannes Hahn a adăugat că Republica Moldova poate beneficia rapid de ajutoare substanțiale, care vor fi puse la dispoziția Chișinăului odată ce se vor vedea măsuri luate de acesta în domeniul economiei și mai ales în ceea ce privește respectarea statului de drept. Premierul de la Chișinău, Maia Sandu, a spus că Republica Moldova se confruntă cu o sarcină dificilă: să își reconstruiască instituțiile democratice și să restabilească încrederea cetățenilor în stat, în condițiile în care acestea au fost afectate serios de proasta administrare, corupție, contrabandă sprijinită de stat și fraudă.

    Moldova are astăzi nevoie de un nou început, care va avea trei axe: în primul rând, vom investiga serios proasta guvernare din trecut, conform legilor și Constituției noastre. Cei responsabili pentru furtul a miliarde de dolari, pentru corupția masivă și spălare de bani vor fi aduși în fața justiției. Vom înfrânge un sistem corupt care a transformat Moldova într-o zonă gri, atractivă pentru contrabandiști, dar inospitalieră pentru propriul popor. În al doilea rând: nu suntem motivați de răzbunare. Vrem să construim un viitor, nu să căutăm să ne răzbunăm. Vrem să aducem profesioniști onești în posturi-cheie din zona de execuție și din sistemul judiciar. Vrem să creem o procuratură care să ancheteze, nu să accepte infracțiunile.

    Vrem un sector judiciar integru și care să beneficieze de încrederea publicului, care să ducă și la redeschiderea porților pentru investiții. Reconstruirea unui stat reprezintă un exercițiu de idealism. Acesta implică un sacrificiu serios pe termen scurt și mediu de dragul binelui mai mare și pe termen lung. Suntem deciși să le arătăm cetățenilor că guvernele pot respecta standardele democratice și drepturile omului, că pot fi eficiente și pot creea oportunități economice, astfel încât să beneficieze de respectul cetățenilor. În ceea ce privește a treia axă, parcursul european al Moldovei și Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, rămân la baza eforturilor noastre de a construi o țară modernă.


  • Critici şi recomandări ale Comisiei de la Veneţia

    Critici şi recomandări ale Comisiei de la Veneţia

    Elementele problematice ale reformei justiţiei în România, semnalate încă de anul trecut, fie au rămas nemodificate, fie au fost agravate în 2019. Este ceea ce constată, cu regret, Comisia de la Veneţia, organul consultativ al Consiliului Europei în materie de drept constituţional, într-un document adoptat luni.



    Comisia aduce noi critici modificărilor din 2018 la legislaţia din justiţie şi face un apel la autorităţile române să limiteze drastic emiterea de ordonanţe de urgenţă în acest domeniu. Practica de a modifica legile justiţiei prin ordonanţe de urgenţă – se arată în concluziile organismului european – slăbeşte posibilitatea de verificare a guvernului, este contrară principiului separaţiei puterilor în stat şi perturbă stabilitatea legislativă.



    În ce priveşte Secţia specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, recent înfiinţată, experţii Comisiei susţin că motivele înfiinţării ei rămân neclare. Mai mult, atrag atenţia că aceasta riscă să fie un obstacol în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. La Bucureşti, opoziţia şi asociaţii ale magistraţilor percep această secţie ca pe un instrument de intimidare a procurorilor şi judecătorilor şi consideră că se impune desfiinţarea ei.



    Experţii Comisiei de la Veneţia constată şi faptul că ministrul justiţiei joacă în continuare un rol decisiv în procedura de numire şi revocare a procurorilor şefi, fără puteri de contrabalansare ale preşedintelui României şi ale CSM. Comisia precizează că rămâne la dispoziţia autorităţilor române şi a Comisiei de monitorizare a Adunării Parlamentare pentru asistenţă suplimentară.



    Preşedintele Klaus Iohannis crede că aspectele constatate de Comisia de la Veneţia consolidează concluzia că instrumentul ordonanţelor de urgenţă a fost folosit abuziv de guvern, ocolindu-se atât o dezbatere autentică în parlament a măsurilor urmărite, cât şi o consultare efectivă a reprezentanţilor sistemului judiciar. Schimbările intempestive într-un domeniu atât de sensibil şi lipsa unui control efectiv de constituţionalitate al ordonanţelor de urgenţă nu numai că bulversează întregul sistem, dar afectează chiar esenţa statului de drept: securitatea raporturilor juridice şi previzibilitatea legii, precum şi principiul separaţiei puterilor în stat, subliniază şeful statului.



    Acesta spune că mesajul transmis de Comisia de la Veneţia este cât se poate de clar: guvernanţii au datoria sa repare prejudiciul adus sistemului judiciar, prin punerea în aplicare de îndată şi în integralitate a recomandărilor organismelor europene din domeniu.



    Amintim că preşedintele a fost iniţiatorul unui referendum pe teme de justiţie organizat simultan cu scrutinul europarlamentar. O majoritate covârşitoare a românilor a fost de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare

  • Gianluca Dova (Italia)

    Gianluca Dova (Italia)

    Pentru Gianluca Dova acasă înseamnă București, deși
    s-a născut la Roma. A sosit în România în 1995, așadar locuiește aici de
    aproape 25 de ani. Era foarte tânăr pe atunci, iar între timp și-a făcut o
    familie și o viață nouă, pentru că România a reprezentat pentru el o mare oportunitate,
    atât pe plan profesional, cât și personal. Ascultăm în continuare povestea
    stabilirii sale pe meleagurile noastre:



  • Scena politică românească după alegerile europene

    Scena politică românească după alegerile europene

    Votul românilor la euroscrutinul de pe 26 mai a trimis la
    Bruxelles şase formaţiuni politice. PNL, principala forţă a
    opoziţiei de dreapta, a obţinut cele mai multe voturi, 27%, şi zece mandate de deputaţi europeni.
    Urmează două forţe politice aflate, practic, la egalitate, PSD, numărul unu în
    coaliţia guvernamantală, şi Alianţa 2020 USR – PLUS, ambele cu
    circa 22,5 procente şi cu câte opt aleşi. Cu 5-6%din sufragii,     Pro România, UDMR şi PMP au obţinut câte două mandate. S-au
    situat sub pragul electoral de 5 procente celelalte şapte formaţiuni care au
    participat la euroscrutin, inclusiv ALDE, partener-junior la guvernare al
    social-democraţilor.


    Odata cu euroalegerile, românii au fost chemaţi la
    referendumul pe teme de justiţie convocat de şeful statului, Klaus Iohannis.     Peste 80% dintre cei care şi-au exprimat opţiunea la
    consultarea populară au răspuns că s    unt de
    acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi
    cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul
    infracţiunilor, pedepselor şi organizării judiciare    .


    Deruta în rândurile stângii a fost amplificată, a doua zi
    după alegeri, de încarcerarea fostului om forte al coaliţiei guvernamentale,
    liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat de instanţa supremă la trei ani şi
    jumătate de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. Fragilizată,
    deja, coaliţia guvernamentală se va confrunta cu dezbaterile şi votul asupra
    moţiunii de cenzură introdusă de opoziţie la adresa Cabinetului condus de şefa
    interimară a PSD, Viorica Dăncilă.


    România are nevoie urgentă de un guvern cu o
    viziune pro-europeană, a spus deputatul liberal Gigel Ştirbu, la prezentarea,
    miercuri, a textului moţiunii: PSD şi ALDE au dezbinat o ţară întreagă, au
    distrus rolul instituţiilor fundamentale, au mutilat legi importante, au
    compromis şansa de a moderniza ţara şi au atentat constant la bazele
    democraţiei româneşti şi ale statului de drept.


    Iniţiată de PNL, USR
    şi PMP, moţiunea de cenzură este semnată de 173 de senatori şi deputaţi. Pentru
    a fi adoptat de plenul reunit al Parlament, documentul are nevoie de 233 de voturi
    favorabile. Au promis că vor vota moţiunea atât partidul Pro România, fondat de
    dizidenţi din PSD, cât şi UDMR, care a rupt, luna trecută, protocolul de
    colaborare parlamentară cu Puterea.


    Succesorul lui Dragnea la şefia Camerei
    Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu, se declară convins că moţiunea
    nu va fi adoptată, iar Guvernul Dăncilă va supravieţui: Strategia
    noastră este să respingem această moţiune. Nu a fost o decizie de a vota sau de
    a nu vota. Decizia importantă a fost de a asigura cvorum. Aceasta este treaba
    puterii. Ce vor face colegii, este la latitudinea dânşilor. Nu este o problemă
    că nu avem încredere în cineva.


    Dezbaterile şi votul asupra moţiunii
    de cenzură sunt programate marţi, 18 iunie.

  • Recomandări pentru România

    Recomandări pentru România

    România trebuie să ia măsuri pentru corectarea abaterii semnificative de
    la obiectivul bugetar pe termen mediu, să consolideze colectarea impozitelor şi
    să stabilească un salariu minim pe baza unor criterii obiective. Acestea sunt
    câteva din recomandările de ţară făcute de Comisia Europeană pentru acest an.
    Este pentru al doilea an la rând când România se află într-o procedură de
    abatere semnificativă și de aceea este important să se reducă în mod
    substanţial deficitul bugetar.


    Executivul comunitar recomandă, de asemenea,
    aplicarea integrală a cadrului fiscal. În raportul pentru România se mai arată
    că trebuie asigurată durabilitatea sistemului public de pensii şi viabilitatea
    pe termen lung a fondurilor din al doilea pilon. În document se mai recomandă
    ca investiţiile să fie orientate către domeniile transporturilor, energiei cu
    emisii reduse de carbon şi infrastructurii de mediu, ţinând cont de
    disparităţile regionale. Totodată, se atrage atenţia că trebuie îmbunătăţite
    calitatea şi incluziunea educaţiei, în special pentru romi şi alte categorii
    defavorizate, în condiţiile în care fondurile alocate acestui domeniu sunt
    printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.


    Raportul mai arată că, în ciuda
    îmbunătăţirilor recente, ratele sărăciei şi inegalităţii veniturilor rămân
    ridicate, iar disparităţile regionale se accentuează: un român din trei
    continuă să fie expus riscului de sărăcie şi excluziune socială.


    Şi sistemul de
    sănătate se confruntă cu provocări, între acestea fiind finanţarea redusă,
    utilizarea insuficientă a resurselor şi lipsa de reforme.


    În domeniul justiţiei,
    Comisia Europeană se declară îngrijorată de modificările din sistemul judiciar.
    Executivul comunitar susține că măsurile care vizează modificarea codurilor penale
    ar avea un impact negativ asupra eficacităţii anchetelor şi proceselor penale
    şi ar restrânge totodată definiţia infracţiunii de corupţie.

  • Liviu Dragnea, 3 an’i ș-giumitati di hăpsani cu executari

    Liviu Dragnea, 3 an’i ș-giumitati di hăpsani cu executari

    Analta Curti di Casaţie şi Justiţie âlu condamnă, luni, prezidentul PSD, Liviu Dragnea, la 3 an’i şi 6 meşi di hâpsani cu executari tră instigari la abuz tru lucru ti dosarlu a angajărlor fictivi di la DGASPC Teleorman.



    Easte a daua condamnare definitivă tră liderlu PSD, după aţea tru cari lo doi an’i di hăpsani cu suspendari tru dosarlu Referendumul.



    Tru idyiul dosar, giudicătorl’ii nica apufusiră condamnarea ali Olguţa Şefu la un an di hăpsani cu suspendari ti fals intelectual şi achitarea tră abuz tru lucru, achitarea ali Valentina Marica ti abuz tru lucru, condamnarea al Constantin Balaban tră un an cu suspendare ti fals intelectual şi achitarea ti abuz tru lucru, condamnarea al Gheorge Nicuşor la 3 meşi cu suspendari tră fals intelectual şi achitarea ti abuz tru lucru, condamnarea ali Adriana Botorogeanu la doi an’i di hăpsani cu suspendari, condamnarea ali Rodica Miloş la 3 an’i cu suspendari, condamnarea al Ionel Marineci la 3 an’i cu suspendari.



    Ațea di ma ninti nicuchiră al Liviu Dragnea, Bombonica Prodan fu achitată ti abuz tru lucru după ţi giudicătrorl’i apufusiră dănăsearea a proceslui penal.




    Autor: Udalu a habarlor


    Armânipsearea: Tascu Lala


  • Liviu Dragnea, 3 ani și jumătate de închisoare cu executare

    Liviu Dragnea, 3 ani și jumătate de închisoare cu executare

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, luni, pe președintele PSD, Liviu Dragnea, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.



    Este a doua condamnare definitivă pentru liderul PSD, după cea în care a primit doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul.



    În același dosar, judecătorii au mai decis condamnarea Olguţei Şefu la un an de închisoare cu suspendare pentru fals intelectual şi achitarea pentru abuz in serviciu, achitarea lui Valentina Marica pentru abuz în serviciu, condamnarea lui Constantin Balaban la un an cu suspendare pentru fals intelectual şi achitarea pentru abuz în serviciu, condamnarea lui Gheorge Nicuşor la 3 luni cu suspendare pentru fals intelectual şi achitarea pentru abuz în serviciu, condamnarea Adrianei Botorogeanu la doi ani de închisoare cu suspendare, condamnarea Rodicăi Miloş la 3 ani cu suspendare, condamnarea lui Ionel Marineci la 3 ani cu suspendare.



    Fosta soție a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodan a fost achitată pentru abuz în serviciu după ce judecătorii au hotărât încetarea procesului penal.


  • Jurnal românesc – 22.05.2019

    Jurnal românesc – 22.05.2019

    Peste o treime
    dintre români sunt de părere că ameninţarea cea mai mare pentru România este
    corupţia, potrivit unui barometru de opinie publică realizat de INSCOP
    Research, la comanda Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale
    al Academiei Române.

    La întrebarea care este cea mai mare ameninţare pentru
    România în viitorul apropiat, 35% dintre români au ales corupţia, 18,9% o nouă
    criză economică şi 15,4% un eventual război în zonă. 64,4% dintre români
    consideră că Rusia a fost şi rămâne principala ameninţare la adresa securităţii
    României, iar 62,6% că Ungaria acţionează pentru a obţine controlul asupra
    Transilvaniei, într-o formă sau alta. În topul ţărilor vecine considerate
    prietene conduce Republica Moldova cu 78,5%, urmată de Bulgaria, cu 59%, şi
    Serbia, cu 50%.

    Pe ultimele locuri se situează Ucraina cu 40% şi Ungaria cu
    27,1%. 49,2% dintre români apreciază că aderarea la UE a adus României mai
    degrabă avantaje, iar 44,8% sunt de părere că relaţiile cu Statele Unite ale
    Americii trebuie să devină şi mai apropiate. Sondajul a fost realizat în
    perioada 12 aprilie – 3 mai pe un eşantion de 1050 persoane şi este
    reprezentativ pentru populaţia României.




    Consulatul
    României de la Solotvino, în Ucraina, anunţă că 174 de tineri români din
    Transcarpatia vor participa la Programul de tabere pentru etnicii români din
    afara graniţelor ARC ediţia 2019, organizat de Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului.

    95 de locuri au fost repartizate la Tabăra Sulina, în două serii,
    48 în perioada 2-9 iulie şi 47 între 23 şi 30 iulie. De asemenea, au fost
    alocate 47 de locuri la Tabăra Oglinzi, din judeţul Neamţ şi 32 de locuri
    la Tabăra Căprioara, judeţul Hunedoara, ambele în perioada 29 iulie
    – 5 august.

    La selectarea participanţilor vor participa asociaţiile româneşti
    şi şcolile cu predare în limba română din regiunea Transcarpatia, care,
    potrivit Ageniei BucPress, au fost deja anunţate şi invitate la instituţia
    diplomatică de la Solotvino. Peste 3.000 de tineri români de pretutindeni vor
    participa la această a 11-a ediţie a taberelor ARC.




    Vicepremierul
    Republicii Moldova, Cristina Lesnic, a cerut Organizaţiei pentru Securitate şi
    Cooperare în Europa să se implice mai mult în rezolvarea problemei legate de
    şcolile cu predare în limba română din Transnistria,     informează portalul
    Deschide.md.

    Demnitarul moldovean s-a întâlnit cu şeful Misiunii OSCE la
    Chişinău, Claus Neukirch, recent întors dintr-o vizită în stânga Nistrului. Cei
    doi oficiali au discutat despre problemele cu care se confruntă cadrele
    didactice şi cetăţeni din regiunea transnistreană şi din satul Varniţa din
    raionul Anenii Noi, care se află la graniţa cu autoprocalmata republică
    separatistă, şi au solicitat implicarea nemijlocită a Misiunii OSCE, în
    calitate de mediator în procesul de negocieri, pentru identificarea unor
    soluţii viabile.

    În cadrul întrevederii au fost examinate şi unele aspecte
    privind organizarea în perioada apropiată a unei vizite în Republica Moldova a
    mediatorilor şi observatorilor în formatul de negocieri 5+2 privind
    reglementarea transnistreană din care fac parte reprezentanţii Republicii
    Moldova, Transnistriei, Rusiei, Ucrainei şi OSCE, la care se adaugă observatori
    din partea Uniunii Europene şi ai Statelor Unite ale Americii.

  • Dosare celebre în justiţia română

    Dosare celebre în justiţia română

    În faţa televizoarelor sau chiar la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, critici şi susţinători ai politicianului numărul unu din coaliţia la putere în România, liderul PSD Liviu Dragnea, au aşteptat cu sufletul la gură sentinţa definitivă în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman(sud). Verdictul va fi dat, însă, pe 27 mai. Luni a fost ultimul termen în proces, la care DNA a cerut ca Dragnea să fie condamnat şi pentru instigare la fals intelectual, iar pedepsele aplicate acestuia să fie majorate. În iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, în primă instanţă, pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu.



    Procurorii au adus dovezi în sprijinul acuzaţiei că liderul PSD a influenţat, în perioada în care era preşedintele al Consiliului Judeţean Teleorman, menţinerea ilegală în funcţie a două angajate ale Direcţiei de Asistenţă Socială, în condiţiile în care acestea nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul Organizaţiei PSD locale. DNA susţine că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea Direcţiei. Liviu Dragnea nu s-a prezentat, luni, la proces, iar avocaţii s-au străduit, fără succes, să obţină amânarea acestuia după 5 iunie, când Curtea Constituţională ar trebui să ia o decizie în ceea ce priveşte modul de constituire a completurilor de 3 judecători de la Instanţa supremă.



    Curtea examinează, la solicitarea vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor Florin Iordache, un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie. Iordache consideră că Instanţa supremă a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum ar prevedea Legea privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Mişcarea a fost interpretată de adversarii şi criticii liderului PSD ca o nouă încercare, venită de data aceasta din partea unui subordonat docil, de a-l face scăpat de pedeapsă în dosarul angajărilor fictive.



    Justiţia a fost vedeta incontestabilă a zilei de luni, una care s-a încheiat cu repatrierea forţată a lui Radu Mazăre, fost primar social-democrat al Consţanţei, cel mai mare oraş de la Marea Neagră. El a fost extrădat de autorităţile din Madagascar, unde încerca să obţină azil, după condamnarea definitivă la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.



    Fost jurnalist şi politician, excentricul, nonconformistul Radu Mazăre pare să fi deturnat lunga lui administraţie a unui oraş cu resurse importante spre activităţi lucrative în folos personal. Fostul edil are multiple condamnări, unele nedefinitive. El nu e, însă, singurul care a fugit de justiţia română în locuri exotice. Au procedat la fel fostul ministru Elena Udrea şi fosta şefă a Parchetului Antimafia şi Antiterorism, Elena Bica, ambele aflate acum în Costa Rica.

  • Scrisoarea lui Timmermans către autorităţile române

    Scrisoarea lui Timmermans către autorităţile române

    Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a avertizat că articolul 7 din Tratatul UE ar putea fi declanșat în cazul României dacă va continua să facă pași înapoi în domeniul statului de drept.

    Într-o scrisoare trimisă demnitarilor români cu rangul cel mai înalt – președintele Klaus Iohannis, președinții celor două camera ale Parlamentului și premierul Viorica Dăncilă – Frans Timmermans atrage atenția că, în cazul în care vor fi făcuți noi pași negativi, inclusiv adoptarea modificărilor la Codurile Penale, sau nu vor fi remediate problemele asupra cărora Bucureștiului i s-a atras deja atenția, actualul Mecanism de Cooperare și Verificare, MCV, va fi înlocuit cu unul mai strict, care precede și este menit să împiedice declanșarea procedurilor de activare a articolului 7, prin care o țară își pierde dreptul de vot. Frans Timmermans afirmă în scrisoare că Bucureștiul a ignorat recomandările GRECO și ale Comisiei de la Veneția și atrage atenția asupra principalelor aspecte care preocupă Comisia, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al acesteia, Margaritis Schinas:

    Principalele preocupări sunt legate de evoluţiile care afectează independenţa sistemului judecătoresc şi combatarea eficientă a corupţiei, inclusiv protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene şi în special amendamentele recent adoptate la codurile penale ce riscă să creeze o situaţie de impunitate de facto pentru infracţiuni. Posibila legislaţie care permite recursurile extraordinare ar înrăutăți și mai mult situaţia statului de drept. După cum a declarat deja prim-vicepreședintele Frans Timmermans, dacă nu sunt făcute rapid îmbunătăţirile necesare sau dacă sunt luate alte măsuri negative, precum promulgarea ultimelor amendamente la codurile penale, Comisia va activa fără întârziere cadrul pentru protejarea statului de drept şi va suspenda Mecanismul de Cooperare şi Verificare. De asemenea, Comisia este gata să-și exercite atribuţiile de depozitar al Tratatelor şi nu va ezita să lanseze rapid proceduri de infringement atunci când acest lucru este necesar. Așadar obiectivul nostru este și rămâne acela de a ajuta autorităţile române să găsească soluţii la toate chestiunile legate de statul de drept. Comisia rămâne pregătită să se angajeze într-un dialog constructiv şi activ cu autorităţile române şi să lucreze împreună pentru o Românie mai puternică în Uniunea Europeană.

    Margaritis Schinas a subliniat că încă nu s-a ajuns la stadiul la care există demersuri concrete privind proceduri de infringement sau legate de statul de drept, proceduri care implică și o foaie de parcurs și date clare, ci la stadiul imediat anterior acestora. Procedurile de activare a Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene au fost, deja, declanșate în cazul altor două state membre cărora li s-au reproșat derapaje: Ungaria, unde inițiatorul procedurii a fost Parlamentul European și Polonia, în al cărei caz procedura a fost lansată de Comisie.


  • Modificările la legislaţia penală au trecut de Parlament

    Modificările la legislaţia penală au trecut de Parlament

    Controversatele
    modificări ale Codurilor Penal şi de Procedură Penală au fost adoptate de
    Camera Deputaţilor de la Bucureşti, for decizional în acest caz, exact în forma
    aprobată de Senat. Astfel, au fost adoptate o serie de articole criticate de
    opoziţie, dar care au fost declarate constituţionale de către CCR. Între
    acestea, reducerea termenelor de prescripţie a răspunderii penale, introducerea
    termenului de un an pentru denunţarea dării de mită şi a cumpărării de
    influenţă, dezincriminarea totală a neglijenţei în serviciu sau înjumătăţirea
    pedepselor pentru delapidare şi abuz în serviciu.


    Modificările sunt un atac la
    statul de drept, consideră opoziţia, care a anunţat, la scurt timp după
    adoptare, că va contesta actele normative la Curtea Constituţională. Liderul
    Camerei Deputaţilor, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, respinge acuzaţiile
    opoziţiei şi spune că nu s-a adus nicio modificare peste decizia luată de
    judecătorii CCR: Decizia luată
    de noi anul trecut a fost ca doar articolele declarate constituţionale şi cele
    neatacate să continue procedura parlamentară ca să se închidă o procedură. Nu
    s-a adus nicio modificare, nici măcar o virgulă deasupra deciziilor CCR.


    În
    opinia reprezentanţilor opoziţiei, votul de miercuri al deputaţilor reprezintă
    o zi neagră pentru justiţia din România, un vot împotriva democraţiei, un vot
    care favorizează infractorii. Liderul USR, Dan Barna: Liviu Dragnea nu mai are niciun fel de
    limită, pentru el nu mai contează nimic altceva decât rezolvarea problemei
    penale cu care se confruntă şi pentru a-şi rezolva această problemă este dispus,
    şi astăzi a făcut-o în mod explicit, să sacrifice interesul României.


    Preşedintele
    Klaus Iohannis a atras atenţia că Parlamentul a rediscutat şi adoptat cele două
    proiecte de modificare a codurilor în aceeaşi manieră foarte rapidă,
    superficială şi netransparentă. Klaus Iohannis a abordat subiectul, la
    Bucureşti, cu reprezentanţii Comsiei de la Veneţia, unde a menţionat că
    adoptarea de măsuri cu impact direct asupra sistemului judiciar, fără
    consultări publice şi fără a ţine cont de opinia sistemului judiciar,
    vulnerabilizează însăşi funcţionarea acestui domeniu vital pentru democraţia
    românească. De aceea, a precizat preşedintele, este necesar referendumul din 26
    mai, pentru că independenţa justiţiei este o temă care îi preocupă intens pe
    cetăţenii români, iar opinia acestora trebuie să se facă auzită prin vot.


    Comisia
    Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie modificările, amintind că poziţia
    sa asupra situaţiei statului de drept în România a fost foarte clară şi că Bucureştiul
    trebuie să reia urgent procesul de reformă.

  • România, din nou în atenţia PE

    România, din nou în atenţia PE

    În noiembrie anul trecut, legislativul comunitar adopta o rezoluţie în care îşi exprima preocuparea cu privire la recentele schimbări din sistemul judiciar românesc, promovate de majoritatea de stânga PSD — ALDE. Ele riscă să pună în pericol separarea puterilor în stat şi să submineze lupta împotriva corupţiei, se afirma în rezoluţie. După 6 luni, o nouă dezbatere privind starea statului de drept în România, dar nimic nou şi mai ales bun care să fie remarcat de partenerii europeni. Dimpotrivă, avertismentul acestora a fost reînnoit: puterea de la Bucureşti trebuie să revină urgent pe calea reformelor şi să continue lupta împotriva corupţiei.



    Comisarul pentru justiţie Věra Jourová: Procesul de reformă trebuie să avanseze şi asta urgent, nu să se dea înapoi. Dacă va fi nevoie, Comisia va face uz de mijloacele de care dispune. Situaţia actuală din România prezintă riscul serios de regres în materie de stat de drept, mai ales în ceea ce priveşte independenţa puterii judecătoreşti şi lupta împotriva corupţiei. Ceea ce s-a întâmplat cu ocazia procesului de desemnare a unui procuror şef pentru viitorul parchet european nu a fost de natură să clarifice lucrurile”.



    Comisarul Jurova făcea referire la cazul fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi, a cărei candidatură la conducerea viitorului Parchet european este susţinută puternic de legislativul comunitar, dar combătută pe măsură de autorităţile de la Bucureşti, inclusiv prin ceea ce unii numesc şicane judiciare care nu au scăpat ochiului vigilent al Bruxellesului.



    Eurodeputatul PSD, Dan Nica, a ţinut să explice de ce dna Kovesi nu ar fi demnă să ocupe înalta magistratură europeană: În 2009, procurorul general al României a semnat primul protocol secret cu serviciile de informaţii. Surprinzător, procurorul general era Kövesi. De doi ani de zile au început să apară dezvăluiri despre o lungă serie de protocoale secrete încheiate cu serviciile de informaţii. Românii au putut să afle că aceste protocoale au condus la abuzuri şi nedreptăţi abominabile”.



    Cristian Preda, eurodeputat român din partea opoziţiei, a acuzat puterea de la Bucureşti de abuzuri asupra justiţiei: Regimul de la Bucureşti nu mai este un stat de drept, pentru că majoritatea aflată la guvernare din 2016 încoace face o presiune enormă asupra judecătorilor, procurorilor, asupra întregului corp de magistraţi, pentru a-i obliga să revină asupra deciziilor luate, decizii definitive, pentru a-i obliga să nu urmărească fapte de corupţie”.



    În rândul eurodeputaţilor străini, au fost voci critice la adresa absenţei unui reprezentant al executivului României, în condiţiile în care ţara asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Dezbaterea de luni din Parlamentul European nu s-a încheiat cu o rezoluţie, ca precedenta.

  • „Să nu ucizi”, un film regizat de Gabi Şarga şi Cătălin Rotaru

    „Să nu ucizi”, un film regizat de Gabi Şarga şi Cătălin Rotaru

    După
    ce a fost prezentat, în premieră, în cadrul Festivalului Internațional de Film
    de la Varșovia, Să nu ucizi, lungmetrajul de debut al regizorilor Gabi Şarga şi Cătălin Rotaru, a
    intrat, în luna martie, în cinematografele româneşti. Filmul co-regizat de Gabi Virginia Șarga și
    Cătălin Rotaru este inspirat de scandalul media izbucnit în 2016, care a avut
    în centru sistemul sanitar din România. Scandalul a fost declanşat de o
    investigaţie jurnalistică în urma căreia s-a aflat că în spitalele româneşti intraseră
    pe scară largă dezinfectanți diluați, fapt care a favorizat înmulțirea
    infecțiilor nosocomiale. Filmul urmărește un personaj imaginar, chirurgul
    Cristian Badea, pe care moartea unui pacient, după o banală operație de hernie,
    îl revoltă şi îl determină să chestioneze sistemul din care face parte

    Gabi
    Şarga: Ne-a atras atenţia
    acest subiect şi am considerat că trebuie făcut şi un film. Tema filmului
    porneşte de la scandalul respectiv, dar doctorul din filmul nostru este un
    personaj fictiv, noi l-am construit ca fiind un medic care se luptă cu
    sistemul, un doctor erou. Aş vrea să spun că în perioada în care ne-am făcut
    documentarea am căutat în presă şi nu numai, un asemenea doctor, un doctor
    asemănător personajului nostru, din păcate nu l-am găsit, dar ne-am imaginat că
    el trebuie să existe. În momentul în care ne-am apucat să scriem scenariul a
    fost nevoie de o documentare temeinică, vorbim de spitale, de acest sistem, de
    protocoalele din spitale, de lucruri pe care nu le ştii până nu te apropii de
    acest domeniu. Când am început, în sfârşit, să documentăm subiectul cu ajutorul
    câtorva medici, ni s-a spus că suntem pe o pistă total greşită, că tot
    scandalul mediatic din jurul companiei Hexi Pharma -despre care s-a spus că a
    livrat dezinfectanţi diluaţi- este fals. Ca în final să ni se dea dreptate şi câţiva
    doctori să ne confirme că am scris un scenariu realist.

    Am făcut filmul pentru ca am fost revoltată.
    Şi nu e vorba doar despre problema spitalelor. E vorba despre toată corupţia
    care e în societatea noastră la toate nivelurile. Şi mă mai revoltă că ne-am
    obişnuit cu asta şi că ni se pare ceva atât de normal    , spune regizoarea Gabi
    Şarga.

    Cătălin Rotaru, coscenarist şi coregizor, îi împărtăşeşte opinia. Şi eu am fost revoltat,
    şi cred că foarte mulţi români s-au simţit revoltaţi când au aflat ce se
    întâmplă în spitalele româneşti şi cât de uşor poţi contracta o infecţie. Şi
    încă se simt revoltaţi din cauza acestei situaţii, pentru că, din păcate,
    aceste infecţii nosocomiale continuă să existe în spitale, avem de-a face cu un
    sistem medical subfinanţat, ne lovim cu toţii de aceste probleme. O altă
    realitate dureroasă, vorbind despre sistemul medical, este că medicii continuă
    să plece din România. Evident că toată această revoltă faţă de ceea ce se
    întâmplă a fost foarte puternică, din moment ce ne-am apucat să transformăm
    subiectul respectiv în film, dar ne-am dat seama că trebuie să ne detaşăm şi să
    avem o privire lucidă pentru a înţelege fenomenul. Pentru că am încercat, prin
    acest film, să înţelegem cum de s-a ajuns aici în sistemul medical românesc, am
    încercat să aflăm care este originea răului din sistem, care sunt problemele
    esenţiale. Este vorba de indiferenţă, de interese, de ignoranţă, de culpă?
    Acestor întrebări am căutat să le găsim un răspuns.


    Să nu ucizi îi are în distribuţie pe actorii Alexandru Suciu, Cristina
    Flutur, Gelu Colceag, Tania Filip, Elias Ferkin, Daniel Popa, Virgil Aioanei,
    Carmen Florescu, Ionuţ Ionescu, Erwin Şimşensohn, Cosmin Seleşi, Codin
    Maticiuc, Ioana Barbu, Olimpia Mălai, Rolando Matsangos, Iulia Verdeş, Mihai
    Bauman. Filmul a fost selectat de curând în cadrul Annual Chicago European
    Union Film Festival, unde va fi proiectat în premieră pe continentul american.