Radio România Internațional

Tag: Craciun

  • Preparate de Crăciun

    Preparate de Crăciun

    Sfârşitul acestei săptămâni corespunde cu Ignatul (20 decembrie), ziua în care în România are loc sacrificarea rituală a porcului care urmează să fie preparat pentru masa de Crăciun. În gospodăriile din Transilvania, regiune unde carnea de porc are o pondere mai mare în consum decât în alte regiuni ale României, sunt sacrificaţi doi porci, unul înainte de Crăciun, celălalt după Anul Nou. Sacrificarea rituală a porcului este urmată de aşa-numita “pomană a porcului”, o mâncare tradiţională oferită celor care au participat la această operaţiune. Se pregăteşte repede, într-un vas de tuci (fontă), în care se topeşte osânză, acea grăsime care se adună din cavitatea abdominală a porcului, iar după ce se transformă în untură se adaugă cuburi de carne (pulpă, costiţă şi fleică), ficat şi splină de porc, iar spre final vin roşu, cimbru uscat, piper şi sare după gust.



    Preparate tradiţionale pentru masa de Crăciun sunt caltaboşul, piftia, lebăr, slănina, şunca semiafumată, cârnaţii şi sarmalele. Caltaboşul este asemănător cârnatului, iar ca înveliş se foloseşte intestinul gros, la fel ca la lebăr, o denumire locală care provine cel mai probabil de la cuvântul german leberwurst, un cârnat preparat din ficat şi grăsime. Caltaboşul este umplut cu organe de porc, tocate: ficat, splină, rinichi şi inimă. În compoziţie se adaugă orez, ceapă tocată mărunt, piper negru măcinat, nucşoară şi ienibahar, condimente, de asemenea, măcinate, câteva boabe de piper şi sare după gust. După ce a fost umplut, caltaboşul trebuie fiert, tăiat felii şi prezentat pe un platou rece, alături de alte preparate din porc.



    Chiar dacă nu mai sacrifică porcul ca odinioară, destui români din mediul urban păstrează această traditie de a pregăti cârnaţi în casă. Prepararea este destul de simplă. Avem nevoie de 2 kg de carne de porc, de preferat pulpă sau fleică deoarece are şi puţină grăsime, de un kg de carne de vită, de usturoi şi de condimente: piper, cimbru, boia de ardei. În cazul în care carnea nu are grăsime, adăugăm şi puţină slănină. Carnea şi slănina sunt tocate, iar apoi amestecate cu puţină supă de carne, cu sare şi cu diferite condimente. De obicei, cârnaţii pregătiţi în perioada Crăciunului sunt consumaţi imediat, iar în acest caz adăugăm usturoi pisat, cimbru şi piper, precum şi sare, după gust. Amestecul trebuie lăsat câteva ore la rece, iar după aceea urmează umplerea maţelor, răsucirea acestora la o distanţă de 10 … 15 centimetri, obţinându-se astfel cârnaţii. În continuare, şirurile de cârnaţi trebuie atârnate pe sfoară şi lăsate la rece, pentru a se zvânta, timp de câteva ore. Aceşti cârnaţi pot fi preparaţi la grătar sau prăjiţi în ceaun sau tigaie, în untură sau ulei şi pot fi serviţi cu varză călită sau cu piure de cartofi. Dacă se doreşte păstrarea lor pentru o perioadă mai mare, cârnaţii pot fi puşi la afumat. În acest caz, în compoziţie trebuie adăugată şi boia de ardei. De menţionat că aceşti cârnaţi afumaţi, tăiaţi rondele, pot fi consumaţi ca aperitiv, fără a mai fi pregătiţi pe grătar sau în tigaie.


  • Preparate de Crăciun

    Preparate de Crăciun

    Sfârşitul acestei săptămâni corespunde cu Ignatul (20 decembrie), ziua în care în România are loc sacrificarea rituală a porcului care urmează să fie preparat pentru masa de Crăciun. În gospodăriile din Transilvania, regiune unde carnea de porc are o pondere mai mare în consum decât în alte regiuni ale României, sunt sacrificaţi doi porci, unul înainte de Crăciun, celălalt după Anul Nou. Sacrificarea rituală a porcului este urmată de aşa-numita “pomană a porcului”, o mâncare tradiţională oferită celor care au participat la această operaţiune. Se pregăteşte repede, într-un vas de tuci (fontă), în care se topeşte osânză, acea grăsime care se adună din cavitatea abdominală a porcului, iar după ce se transformă în untură se adaugă cuburi de carne (pulpă, costiţă şi fleică), ficat şi splină de porc, iar spre final vin roşu, cimbru uscat, piper şi sare după gust.



    Preparate tradiţionale pentru masa de Crăciun sunt caltaboşul, piftia, lebăr, slănina, şunca semiafumată, cârnaţii şi sarmalele. Caltaboşul este asemănător cârnatului, iar ca înveliş se foloseşte intestinul gros, la fel ca la lebăr, o denumire locală care provine cel mai probabil de la cuvântul german leberwurst, un cârnat preparat din ficat şi grăsime. Caltaboşul este umplut cu organe de porc, tocate: ficat, splină, rinichi şi inimă. În compoziţie se adaugă orez, ceapă tocată mărunt, piper negru măcinat, nucşoară şi ienibahar, condimente, de asemenea, măcinate, câteva boabe de piper şi sare după gust. După ce a fost umplut, caltaboşul trebuie fiert, tăiat felii şi prezentat pe un platou rece, alături de alte preparate din porc.



    Chiar dacă nu mai sacrifică porcul ca odinioară, destui români din mediul urban păstrează această traditie de a pregăti cârnaţi în casă. Prepararea este destul de simplă. Avem nevoie de 2 kg de carne de porc, de preferat pulpă sau fleică deoarece are şi puţină grăsime, de un kg de carne de vită, de usturoi şi de condimente: piper, cimbru, boia de ardei. În cazul în care carnea nu are grăsime, adăugăm şi puţină slănină. Carnea şi slănina sunt tocate, iar apoi amestecate cu puţină supă de carne, cu sare şi cu diferite condimente. De obicei, cârnaţii pregătiţi în perioada Crăciunului sunt consumaţi imediat, iar în acest caz adăugăm usturoi pisat, cimbru şi piper, precum şi sare, după gust. Amestecul trebuie lăsat câteva ore la rece, iar după aceea urmează umplerea maţelor, răsucirea acestora la o distanţă de 10 … 15 centimetri, obţinându-se astfel cârnaţii. În continuare, şirurile de cârnaţi trebuie atârnate pe sfoară şi lăsate la rece, pentru a se zvânta, timp de câteva ore. Aceşti cârnaţi pot fi preparaţi la grătar sau prăjiţi în ceaun sau tigaie, în untură sau ulei şi pot fi serviţi cu varză călită sau cu piure de cartofi. Dacă se doreşte păstrarea lor pentru o perioadă mai mare, cârnaţii pot fi puşi la afumat. În acest caz, în compoziţie trebuie adăugată şi boia de ardei. De menţionat că aceşti cârnaţi afumaţi, tăiaţi rondele, pot fi consumaţi ca aperitiv, fără a mai fi pregătiţi pe grătar sau în tigaie.


  • Colinde româneşti la Vatican

    Colinde româneşti la Vatican

    Pentru întreaga creştinătate, Papa Francisc este purtatorul mesajului că Biserica trebuie să fie mai apropiată de proprii enoriaşi, mai ales printr-o implicare profundă în viaţa socială a acestora. În nici un an de la preluarea pontificatului, Papa Francisc a reuşit să-şi clădească o imagine de cavaler al dreptaţii, de militant activ împotriva războaielor, a traficului de persoane sau a exploatării copiilor.



    Dincolo de implicarea sa energică în rezolvarea nedreptăţilor lumii, noul Suveran Pontif se remarcă şi în privinţa modului în care Biserica Catolică trebuie să se raporteze la suratele sale creştine, în frunte cu ortodoxismul, şi la religiile non-creştine. Acesta este contextul în care Papa Francisc i-a salutat, duminică, în Piaţa San Pietro de la Vatican, pe cei aproximativ 150 de români (majoritar ortodocşi) care, îmbrăcaţi în costume populare, i-au oferit un spectacol de colinde. A fost pentru prima oară când Papa Francisc a salutat comunitatea românească din Italia.



    În mijlocul grupului de români s-a aflat şi Monseniorul Anton Lucaci, de la Vatican: ”Bucuria mare a fost menţionarea prezenţei comunităţii noastre, aici, în Piaţă, şi în grupul de alte mesaje, de anunţuri, comunitatea noastră a fost pe primul loc în mintea Papei şi asta m-a bucurat foarte mult. Au fost câţiva ani când, poate, comunitatea noastră nu era menţionată”.



    De altfel, comunitatea de români din Italia numără, potrivit statisticilor oficiale apărute recent, peste 820 de mii de membri, adica 20 la sută din totalul străinilor care trăiesc în Peninsulă. Românii formează, de departe, cea mai numeroasă comunitate de străini din Italia. Revenind la Papa Francisc, suflul nou pe care acesta l-a adus în politicile promovate de Biserica Catolică a început să fie certificat, deja, de opinia publică.



    De exemplu, un sondaj publicat, la sfârşitul săptămânii trecute, de Le Parisien relevă faptul că Papa Francisc se bucură de o imagine favorabilă în rândul a 85% dintre francezi. Mai mult, Suveranul Pontif se bucură de o popularitate de aproape 90% printre cei care au o altă religie şi de aproape 70 de procente printre atei. Folosind cuvinte care îl descriu cel mai bine, francezii cred că este simpatic (86%), apropiat de oameni (86%), simplu (85%), modest (83%), generos (82%), cinstit (84%) şi curajos (81%). Totuşi, notorietatea pozitivă a Papei Francisc în Franţa contrastează puternic cu imaginea, per ansamblu, a Bisericii Catolice, despre care numai 48% dintre francezi au o părere bună.

  • Între Crăciun şi Anul Nou

    Între Crăciun şi Anul Nou

    In Romania, unde, conform ultimului recensamant, 98 la suta din populatie se declara crestina, Craciunul reprezinta, alaturi de Paste, cel mai important eveniment religios al anului. Este o sarbatoare a familiei cand, adunati in jurul bradului impodobit, oamenii isi fac daruri si se bucura de clipele petrecute impreuna la masa pe care, traditional, se asaza mancaruri din carne de porc, cozonac si fructe. De Craciun, cete de colindatori vestesc nasterea lui Isus Hristos, intr-o varietate de datini si obiceiuri demne de patrimoniul cultural universal.



    Multi romani au profitat de cele doua zile libere pentru a calatori in locuri in care a nins, urcand, de exemplu, la peste 2000 de metri, in Carpatii Meridionali unde, la Balea-Lac, se afla singurul hotel de gheata din tara. Anul acesta, hotelul a fost construit in stil baroc si evoca personalitati ale epocii – Voltaire, Moliere, Maria-Antoaneta, Bruckenthal. Numerosi credinciosi crestini au fost prezenti la slujba de Craciun oficiata la catedrala Patriarhiei Ortodoxe Romane sau la catedrala Mitropoliei Catolice din Bucuresti. Patriarhul Daniel, al BOR i-a indemnat pe romani sa nu-si piarda bogatia sufleteasca a credintei si generozitatii iar mitropolitul romano-catolic Ioan Robu i-a rugat sa mediteze la cuvantul lui Dumnezeu.



    In cea de-a doua zi a Craciunului, credinciosii ortodocsi au fost chemati sa participe la sarbatoarea soborului Sfintei Maria si a Sfantului Nicodim, la manastirea Tismana (sud-vest) . Tismana este unul dintre cele mai vechi locasuri monastice construite pe teritoriul Romaniei (sec al XIV-lea) dupa crestinarea locuitorilor de pe aceste meleaguri de catre apostolul Andrei. Si pentru militarii romani aflat in misiuni internationale de mentinere a pacii, Craciunul si-a pastrat semnificatia traditionala, chair daca magia sarbatorii a fost traita in conditii specifice de catre cei aproape 1200 de militari aflati in Afganistan, in Bosnia-Hertegovina, in Kosovo ori pe continentul african.



    Cea mai luminoasa sarbatoare a crestinatatii a fost de asemnea, un prilej de a transmite mesaje natiunii pentru presedintele Romaniei, Traian Basescu, care le-a urat compatriotilor să fie mai buni şi să se gândească mai mult la semeni, în special la cei care au nevoie de compasiune şi solidaritate. Un mesaj de incurajare adresat romanilor, inclusiv celor din provincia istorica Basarabia si din intreaga lume a venit si din partea celui mai longeviv monarh al Europei, fostul rege Mihai al Romaniei. El le doreste acestora sarbatori fericite, pace sufleteasca si motive de mandrie, ca romani.

  • Postul Crăciunului la români

    Postul Crăciunului la români

    Timp de 40 de zile, creştinii ortodocşi ţin postul Crăciunului, stabilit de Sinodul de la Constantinopol din 1166. In viziunea ortodoxă, postul este un mijloc de ridicare sufletească, o faptă de virtute, un exerciţiu de întărire a voinţei. Prin post sufletul devine mai puternic decât trupul, spune părintele Eugen Tănăsescu, de la Biserica “Sfinţii Ingeri” din Constanţa:



    Este un moment în care, de fapt, încercăm să părăsim cele rele prin educarea voinţei şi să punem binele în lucrare în viaţa noastră pentru a câştiga, de fapt, dragostea, pentru că asta este porunca Mântuitorului, să avem dragoste unii cu alţii. E suferinţă mare astăzi în lume! E lipsă de dragoste şi de aceea avem nevoie mai mult de post. Dar nu putem să lepădăm răul dacă nu avem o voinţă educată, o voinţă puternică. Mulţi oameni spun că nu pot posti… Trebuie să poţi! Si atunci educăm voinţa. E un exerciţiu de înfrânare, simplu. Se pleacă de la aliment apoi se adaugă rugăciunea, iertarea, spovedania şi împărtăşania. Deci este un întreg tratament duhovnicesc în care, de fapt, ne recăutam ceea ce am cam pierdut în viaţa noastră, calitatea de a fi om” .



    Concluziile unui studiu realizat de Mercury Research arată că Postul Crăciunului este ţinut de 29% dintre tineri, iar 21% dintre aceştia ţin toate cele 40 de zile. Cei mai mulţi însă ţin Postul Crăciunului numai miercurea şi vinerea. Aproape cei mai mulţi dintre cei sub 30 de ani motivează nerespectarea acestui obicei prin faptul că nu reuşesc, nu rezistă sau nu consideră necesar. Părintele Eugen Tănăsescu: ”Am învăţat să cedăm repede plăcerilor vieţii, sub toate aspectele ei ispititoare. Ne preocupă mai mult să mâncăm bine, decât să mâncăm de post. Ne preocupă mai mult să fim vorbiţi de bine, decât noi să vorbim pe alţii de bine. Ne preocupă mai mult să fim în centrul atenţiei, decât să mergem să cerem iertare dacă am greşit cuiva şi, în general, ne iubim cam mult pe noi înşine în raport cu ceilalţi. Din cauza asta, fiind egoişti, ne înstrăinăm de aproapele”.



    Acelaşi studiu arată că mai mult de jumătate dintre tinerii care ţin post mănâncă produse de patiserie de post, iar pentru 21% dintre ei, a ţine post este un obicei mai scump, întrucât în această perioadă cheltuie o sumă mai mare de bani. La ţară însă, în unele zone, se posteşte ca în urmă cu sute de ani. Se consumă fasole albă, mămăligă, plăcinte cu bostan, diferite feluri de borşuri cu varză, cu mazăre, cu cartofi. In trecut, nu lipsea de la masă mierea de albine. Se consumau faguri, polen, miere cu miez de nucă sau cu alune de pădure, miere cu cătină. Iar seminţele de bostan şi de floarea-soarelui erau preferate la şezători. Bune la gust şi pline de proteine sunt şi ciupercile, care pot înlocui cu succes carnea de orice fel. Am întrebat-o pe o bătrână de 85 de ani cum se ţinea odată postul:



    ”Postul Crăciunului era respectat, avea lumea o credinţă în Dumnezeu. Inainte de a intra în post spălam oalele, le curăţam de grăsime, le urcam în pod şi foloseam altele pentru mâncarea de post. Când se tăia porcul, nu ne atingeam de cârnaţi sau de carne. Trebuia să ne împărtăşim până de Crăciun. Lumea mânca scrumbie, mere, cartofi, varză… Mama mea spunea că postul era de 9 săptămâni, dar oamenii mâncând de post slăbeau mult şi unii mureau. Atunci s-a hotărât ca postul să se reducă la 6 săptămâni ca lumea să poată rezista. Nu erau distracţii, baluri, nu se făceau nunţi… Lumea era liniştită şi aştepta Crăciunul”.



    Nutriţioniştii ne recomandă să ţinem post ca pe vremea bunicii, cu produse simple preparate în casă şi să ocolim rafturile magazinelor care au produse prelucrate denumite de post”. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti: “Nu ar trebui să fie greu să ţinem postul ortodox dacă am respecta reţetele autentice de post pe care le avem de sute de ani. Acele reţete de post nu conţin, în primul rînd, E-uri. Deci un aliment de post nu ar trebui să conţină aditivi alimentari, adică E-uri şi arome artificiale. Dacă am convenit asupra acestui fapt, vom vedea că cea mai bună conduită este să luăm o carte de bucate de post mănăstirească şi să încercăm să preparăm de acolo alimentele de post care, de altfel, nici nu sunt greu de preparat. Sunt simple şi chiar echilibrate nutriţional. Apoi postul Crăciunului este un post mai uşor decât cel al Paştelui, pentru că are multe dezlegări la peşte.”



    Sfinţii părinţi ne învaţă că postul nu trebuie să se rezume la a schimba felurile de mâncare, la înlocuirea bucatelor de dulce cu altele de post. Postul înseamnă mult mai mult. Iată ce a învăţat din post Ioana, o tânără de 32 de ani: “Ţin post. Acest lucru se practică în familia mea. Şi vreau să vă mărturisesc că din post se învaţă multe. Am învăţat autocontrolul, să mănânc mai cumpătat, eu sunt aşa, mai lacomă la mâncare. Din post am înţeles că omul mănâncă pentru ca să trăiască şi nu invers. Am mai învăţat, prin post, să am răbdare, să apreciez mâncarea. Şi să ştiţi că după perioada de post parcă mâncarea e mult mai gustoasă..”



    Ajunul Crăciunului este o zi de post mai aspru. Se ajunează pînă la ceasul al 9-lea (ora 15.00) după care, în unele zone, se consumă grâu fiert cu fructe şi miere. Incă din secolul al IV-lea, în Ajunul Crăciunului, creştinii ajunau şi tot atunci primeau, ca şi astăzi, preoţii în casele lor cu Icoana Naşterii pentru a le vesti măritul praznic de a doua zi.


  • Tarife de Crăciun şi Revelion în România

    Tarife de Crăciun şi Revelion în România

    Pentru această ediţie, ne-am gândit să vă prezentăm unele tarife practicate de structurile de cazare din România în perioada Crăciunului şi Revelionului. Informaţiile pot fi valabile şi pentru Revelionul 2014 – 2015, având în vedere că, în ultimii ani, tarifele nu au cunoscut variaţii semnificative. Turiştii care petrec sărbătorile în judeţul Braşov pot opta de Crăciun între pensiuni din Bran-Moeciu, unde cazarea începe de la 40 lei pe noapte (aproape 10 euro) şi hoteluri sau pensiuni din Poiană şi Predeal, unde tarifele pentru trei nopţi încep de la 560 lei (125 de euro) la hotelurile de trei stele. De Revelion, preţurile sunt, în general, duble. Hotelierii oferă, în principal, pachete pentru minimum trei nopţi de cazare, în care sunt incluse diverse facilităţi, în funcţie de specificul fiecărei unităţi hoteliere.



    În Poiana Braşov, un hotel de trei stele oferă sejur de cinci nopţi cu demipensiune şi cina festivă de Revelion inclusă, la preţuri de la 416 euro de persoană până la 513 euro, în funcţie de tipul camerei. La un hotel de patru stele din staţiune, la preţul de 1.100 de lei (250 de euro) pentru cinci nopţi de cazare pentru o persoană în perioada Crăciunului, turiştii au incluse şi micul dejun, o cină festivă de Crăciun, dar şi spectacole pentru copii şi recitaluri de muzică uşoară şi populară în fiecare seară. Copiii vor avea parte şi de vizita lui Moş Crăciun în seara de Ajun. Acelaşi hotel oferă un pachet de Revelion la preţul de 3.200 de lei (718 euro) pentru cinci nopţi de cazare pentru o persoană, cu demipensiune şi cină festivă de Revelion, la care se adaugă diverse programe de divertisment, acces la piscină şi saună.



    La Predeal, staţiune aflată la cca. 25 de km sud de Braşov, turiştii îşi pot petrece vacanţa de Crăciun la o pensiune de două stele la preţul de 100 de lei (22,5 euro) pe noapte pentru o persoană în cameră dublă. Pentru cina festivă de Crăciun, turiştii mai trebuie să achite încă 50 de lei (aproape 10 euro) de persoană, iar pentru micul dejun alţi 10 lei (2,2 euro). La un hotel de trei stele din staţiune, preţurile pentru perioada Crăciunului pornesc de la 290 de euro camera pentru cinci nopţi de cazare şi ajung la 790 de euro camera pentru cinci nopţi de cazare de Revelion. Hotelul oferă turişilor cină festivă de Crăciun, prepararea produselor tradiţionale, colinde şi venirea lui Moş Crăciun pentru copii. De asemenea, turiştii au ca bonus încă o noapte de cazare, gratuit, dacă vor să-şi prelungească vacanţa. De Revelion, acelaşi pachet este vândut la preţuri cuprinse între 590 de euro şi 1.490 de euro pentru cinci nopţi camera şi o noapte gratuit, cu mic dejun, cină festivă şi petrecere cu artificii de Revelion. Iar cei care ajung în Bucovina de sărbători pot petrece un sejur de cinci zile la pensiuni din Suceviţa sau Voroneţ la preţuri ce pornesc de la 1.100 – 1.200 de lei (250 — 270 de euro). Turiştii sunt îmbiaţi cu bucate bucovinene, grătar în zăpadă, plimbări cu sănii trase de cai, dar şi saună sau baie cu lapte şi miere.