Radio România Internațional

Tag: creştere

  • Economia României în 2013

    Economia României în 2013

    În primele nouă luni din 2013, România a înregistrat o creştere economică de 2,7%, iar autorităţile de la Bucureşti au luat în calcul un avans al economiei de 2,2% pentru întregul an. Potrivit Oficiului european pentru Statistică (Eurostat), România a avut a cea mai mare creştere economică din UE în trimestrul trei al anului trecut, atât comparativ cu precedentele trei luni cât şi cu perioada iulie-septembrie 2012. Graţie unei creşteri economice trimestriale de 1,6%, România a fost lider în UE, urmată de Letonia (1,2%), Marea Britanie şi Ungaria (ambele cu 0,8%).



    Potrivit autorităţilor de la Bucureşti, creşterea economică peste aşteptări şi continuarea consolidării fiscale, cea mai mică rată a inflaţiei de după 1989, deficitul de cont curent de circa 2% din PIB şi evoluţiile record ale exporturilor, producţiei industriale şi a celei agricole, reprezintă semnale clare că în 2013 România a intrat într-un nou ciclu economic. Unul dintre factorii care au transformat România într-una dintre economiile europene cu cea mai rapidă creştere poate fi considerat şi programul cu FMI. Cel de-al doilea acord stand-by de tip preventiv cu Fondul, în valoare de 3,5 miliarde de euro, a fost încheiat pentru o perioadă de doi ani.



    Acesta este al treilea acord solicitat de România creditorilor internaţionali, de la declanşarea crizei economice. Primul a fost semnat în 2009, iar al doilea în 2011. Până în prezent, asistenţa financiară acordată României de către FMI a fost destul de consistentă şi s-a concretizat în douăsprezece programe de împrumut. Revenind la situaţia actuală, nu trebuie omis faptul că în 2013 inflaţia a scăzut la cel mai mic nivel după 1989, ţinta de inflaţie a BNR fiind de 2,5%. Agricultura a rămas însă vedeta economiei româneşti.



    Pe fondul unor condiţii meteo favorabile, dar şi al unor măsuri luate de autorităţi în sectorul irigaţiilor, producţia vegetală a depăşit, în 2013, 22 de milioane de tone, cu 50% mai mare decat în 2012. Cireaşa de pe tort a fost scăderea TVA la pâine şi produse de panificaţie de la 24% la 9%, măsură asteptată cu real interes de industria de profil care se lupta anual cu o evaziune de 70%. Un alt factor important care a condus la creşterea economiei a fost absorţia fondurilor europene, care în noiembrie atinsese un grad de 27%, însă chiar şi aşa România rămâne codaşa Europei la acest capitol.



    Pe de altă parte, 2013, a fost unul bun pentru moneda naţională, leul. Aceasta a înregistrat cea mai bună evoluţie dintre monedele spaţiului comunitar în raport cu euro. În 2014, analiştii estimează că leul ar putea avea o evoluţie fluctuantă, având în vedere că este un an electoral, care poate genera instabilitate politică.

  • Ajustări bugetare

    Un deficit de 2,2 procente din PIB, în scădere faţă de 2013, şi o creştere economică tot de 2,2% – sunt indicatorii stabiliţi pentru noua construcţie bugetară de la Bucureşti. Cifrele au rezultat în urma negocierilor purtate în ultimele zile de guvernul român cu misiunea comună a creditorilor internaţionali – FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.



    Pe acest scenariu s-au hotărât creşteri de salarii şi pensii, dar, în egală măsură, pentru a aduce mai mulţi bani la buget sunt prevăzute scumpiri. Premierul Victor Ponta: Vom introduce un impozit pentru construcţiile speciale – nu e vorba de locuinţe, este vorba despre persoane juridice şi despre construcţii civile cu un anumit caracter; o creştere a redevenţelor la resursele minerale, cu excepţia petrol şi gaze, de 25%, o acciză de 7 cenţi la litrul de carburant.”



    În ceea ce priveşte pensiile, majorarea se va aplica tuturor, prin indexarea punctului de pensie cu 3,76%. Alte prevederi se referă la investiţii, care vor atinge 6% din PIB, în timp ce salariul minim pe economie va fi majorat în două etape – va fi 850 de lei din ianuarie şi 900 de lei de la 1 iulie.



    Premierul Victor Ponta a anunţat că va exista şi un fond pentru creşterea salariilor în domeniul bugetar, fiind vizaţi în primul rând profesorii debutanţi şi medicii rezidenţi.



    Copreşedintele USL, la guvernare, liberalul Crin Antonescu recunoaşte că nu au putut fi evitate unele măriri de taxe, dar a salutat menţinerea cotei unice la 16% în negocierile cu instituţiile creditoare: Aceste lucruri sunt o împovărare a coşului zilnic dar există două lucruri aici de spus: nu e vorba de taxe, deci ceva care să blocheze dezvoltarea economică, pe de o parte. Pe de altă parte, această mărire de accize va avea şi nişte consecinţe în sensul dezvoltării, vorbim de drumuri regionale şi de autostrăzi.”



    Din opoziţie, prim-vicepresedintele PDL, Andreea Paul, a criticat construcţia bugetului: Victor Ponta este indecis în ceea ce priveşte evoluţia bugetului în anul viitor, pentru că se aşează pe o crestere economică extrem de redusă şi pe cheltuieli încă incerte.”



    Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale de la 1 ianuarie nu a fost agreată de FMI, existând, însă, posibilitatea scăderii acestora cu 5% din iulie, dar doar în condiţiile în care guvernul va identifica resursele necesare pentru ca bugetul să nu fie afectat.

  • Creştere economică fără măriri de taxe

    Vestea proastă — Până la sfârşitul lui 2013, bugetarii români nu vor avea parte de creşteri salariale. Vestea bună — taxele şi impozitele vor rămâne la acelaşi nivel, guvernul anunţând că ele nu vor fi majorate până la finalul anului. Anunţurile au fost făcute chiar de premierul Victor Ponta: “Până la finalul acestui an nu se majorează nici o taxă; e vorba doar de accizele la iahturi, ceasuri şi alcool. De la 1 ianuarie 2014, pentru a compensa faptul că nu mai luăm de la pensionarii care au un venit de sub 740 de lei contribuţia la sănătate, cei care au şi venituri din chirii, vor plăti 5,5% pentru sistemul medical.”



    Precizările primului ministru nu sunt noi. Au fost, deja, vehiculate în presă cu ocazia încheierii, la finele lunii iulie, a unui nou acord stand-by, de tip preventiv, cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. Ele au fost reluate şi întărite, recent, într-un interviu, şi de Guillermo Tolosa, reprezentantul în România al Fondului Monetar Internaţional. Cum de la 1 septembrie, taxa pe valoare adaugată la pâine va scădea simţitor, de la 24 la 9%, compensarea scăderilor de venituri la bugetul de stat se va face prin mărirea accizelor pentru produse de lux precum iahturi, ceasuri şi alcool.



    Prin urmare, va fi vizat doar un număr mic de persoane, şi acelea cu multă dare de mână, nu întreaga populaţie a ţării. E just şi corect — conchidea Guillermo Tolosa, în opinia căruia, în felul acesta creşte şi corectitudinea din sistemul fiscal în general. Cât despre premierul Victor Ponta, acesta exclama că s-ar bucura dacă cineva l-ar certa că a mărit accizele la astfel de produse de lux în schimbul reducerii TVA la pâine. Oricum, măsura este, deocamdată, temporară. Dacă efectele nu vor fi cele aşteptate de guvern, respectiv reducerea preţului la pâine şi a evaziunii fiscale, se va renunţa la ea. Va fi, însă, menţinută dacă lucrurile merg bine. In plus, potrivit şefului executivului, anul viitor ar putea fi aplicată şi la alte alimente.



    Victor Ponta: “Vreau să vedem de la 1 septembrie efectul cu TVA la pâine, pentru a şti dacă la anul putem să continuăm cu reducerea TVA şi la alte alimente. Preocuparea nr.1 pentru bugetul pe 2014 va fi să reuşim, chiar din 2014, să reducem CAS-urile la angajator.”



    La ora actuală, guvernul lucrează intens la proiectul de buget pentru anul viitor. Este confortat de veştile bune primite din partea statisticienilor: România a înregistrat, în prima jumătate a anului, o creştere economică de 1,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Este o creştere mare, raportat la restul Europei — s-a felicitat Victor Ponta, care a ţinut să precizeze că, în ciuda acestor performanţe, bugetul de stat nu va putea susţine majorări salariale în 2013.