Radio România Internațional

Tag: creştere

  • Jurnal românesc – 21.04.2015

    Jurnal românesc – 21.04.2015


    În luna februarie, România a înregistrat cea mai mare creştere a lucrărilor în construcţii din întreaga Uniune Europeană, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, indică datele publicate, luni, de Eurostat. Creşterea de aproape 20% înregistrată în domeniul construcţiilor din România este mai mult decât dublă faţă de cea din Suedia, de 9,4%, a doua ţară ca performanţă în acest domeniu din Uniunea Europeană. Conform Eurostat, în luna februarie, lucrările în construcţii din Uniunea Europeană au scăzut cu 2,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Cele mai mari scăderi au fost raportate în Germania (8,1%), Franţa (7,9%) şi Portugalia (4,5%).



    Numărul pasagerilor care au tranzitat, în primul trimestru din 2015, aeroporturile Bucureştiului a înregistrat o creştere de 15,5% comparativ cu perioada similară din 2014, Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu consemnând un trafic record, de 1.809.228 de pasageri, a anunţat Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti. Evoluţia numărului de pasageri pe cele două aeroporturi devansează semnificativ tendinţa generală înregistrată la nivel european. Pe aeroporturile bucureştene s-a înregistrat, de asemenea, şi o creştere cu peste 12 procente a numărului de mişcări de aeronave (aterizări şi decolări), depăşind şi la acest capitol trendul european. Pe Aeroportul Henri Coandă operează în prezent 31 de companii aeriene, care transportă pasageri către 70 de destinaţii.



    Ministerul român al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este interesat de colaborarea cu China în domeniul noilor tehnologii, mai ales în ceea ce priveşte sectoarele legumicol şi pomicol, prin adaptarea agriculturii româneşti la schimbările climatice şi irigaţii. Declaraţia a fost făcută, luni, de Daniel Botănoiu, secretar de stat în ministerul de resort, în cadrul discuţiilor cu un grup de oameni de afaceri chinezi, la care au participat şi reprezentanţi ai unor institute de cercetare agricolă din China. Partea chineză a precizat că doreşte să participe la proiecte de cercetare aplicată în parteneriat cu instituţii de profil din România, dar este interesată şi de derularea unor investiţii în sectorul irigaţiilor. Delegaţia chineză va avea, în perioada următoare, mai multe întâlniri cu oameni de afaceri din România şi reprezentanţi ai unor unităţi de cercetare agricolă, în vederea stabilirii unor parteneriate şi relaţii comerciale.



    România a obţinut de la Banca Mondială un împrumut de peste 200 de milioane de euro pentru un program de reducere a abandonului şcolar şi universitar. Proiectul este cel mai mare de acest fel susţinut de Banca Mondială în Europa şi în regiunea Asiei Centrale. Scopul lui este de a creşte şansele elevilor şi studenţilor români de a termina o facultate şi va fi pus în practică de Ministerul Educaţiei în următorii şapte ani. Contractul de împrumut a fost semnat, la Washington, de ministrul de finanţe, Eugen Teodorovici, anunţă Ministerul Finanţelor Publice, într-un comunicat.




  • România, în statistica economiilor europene

    Cele mai recente date publicate de Oficiul European de Statistică — Eurostat – indică o creştere a producţiei industriale atât în zona euro, cât şi la nivelul întregii UE cu 0,6% în septembrie faţă de luna precedentă. Iar România se numără printre statele unde producţia industrială a înregistrat cele mai mari ritmuri de creştere de la o lună la alta. Mai exact, ocupă locul 5 în privinţa evoluţiei acestui indicator dintre cele 28 de state membre ale Uniunii, cu o creştere a producţiei industriale de 2,4%, fiind devansată doar de Croaţia, Cehia, Irlanda şi Ungaria.



    Performanţa trebuie să bucure, dar nu trebuie uitate anumite probleme structurale, legate în special de dependenţa industriei de comenzile externe, remarcă secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan: Faptul că România are încă potenţial de creştere a exportului este pozitiv şi nu are decât să ne bucure, este vorba de oameni, de locuri de muncă. Pe de altă parte, declaraţiile foarte ambiţioase şi laudative ar trebui temperate de câteva elemente pe care nu le discută nimeni. Unul dintre elemente este deficitul comercial, în condiţiile în care importurile de gaze naturale au scăzut cu 65% faţă de anul trecut, ceea ce arată că, în loc să producem mai mult şi mai valoros mai ales, noi importăm. Al doilea comentariu este că exporturile noastre sunt în aceeaşi structură extrem de limitată şi, numai dacă ne referim la import-exportul de produse petroliere, ar merita o analiză mai aprofundată de ce România, posesoare de ţiţei, trebuie să aibă asemenea importuri. În fine, în sectorul industrial, România rămâne extrem de dependentă de comenzile externe şi, deci, ca urmare, există o vulnerabilitate care oricând se poate transforma în ameninţare.”



    Cristian Pârvan atrage atenţia că predilecţia comerţului exterior al României pentru ţările europene, fapt considerat pozitiv înainte de izbucnirea crizei, s-a transformat într-un factor de risc, în condiţiile în care zona euro nu pare să-şi fi rezolvat încă problemele structurale.



    Pe de altă parte, o analiză Bloomberg notează că, pentru a reduce deficitul sub limita de 3% din PIB stabilită de UE, executivul român a ţinut în frâu cheltuielile, fapt ce a condus la scăderea randamentelor pentru obligaţiunile româneşti pe zece ani de la 5,3% la 3,7%. Statisticile relevă că la sfârşitul lui octombrie bugetul României înregistra excedent, iar ca parte a rectificării bugetare, au fost alocaţi bani suplimentari pentru construcţia de grădiniţe, drumuri, canalizări.



    Potrivit Bloomberg, aceste cheltuieli ar putea ajuta la redresarea creşterii economiei României.

  • De la inflaţie, la relaţiile cu FMI

    De la inflaţie, la relaţiile cu FMI

    Institutul Naţional de Statistică din România a comunicat o creştere de 1,44% a preţurilor de consum, în septembrie, raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia preţurilor atenuează, oarecum, neliniştea cauzată de prognoza inflaţiei, revizuită în scădere de Banca Naţională, de la 2,2% la 1,5% pentru acest an şi de la 3% la 2,2%, în 2015.



    Fenomenul este comentat de analistul economic, Constantin Rudniţchi: “Există o tendinţă care îngrijorează Europa, şi anume de deflaţie, adică de scădere a preţurilor. România nu este în această situaţie, adică nu ne paşte pericolul unei deflaţii, al unei scăderi a preţurilor, dar, în orice caz, Europa şi-a pus această probemă destul de pregnant. O scădere a preţurilor înseamnă, încă o dată, o pierdere a pieţelor.”



    Banca Naţională estimează că, anul viitor, în Romania, tutunul şi alcoolul se vor ieftini uşor, în vreme ce alte produse pentru care se aplică accize, precum combustibilii, s-ar putea scumpi. Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat, într-un raport al Bancii, că revizuirea ţintei de inflaţie provine din deficitul de cerere accentuat şi din inflaţia foarte redusă din zona euro. În privinţa riscurilor pentru economia românească, el a menţionat evoluţiile geopolitice şi eventuala amânare a unor reforme. România are o serie de angajamente faţă de instituţiile financiare internaţionale creditoare de a continua reformele în domeniul fiscal-bugetar.



    Potrivit reprezentantului rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, in ultimii 5-6 ani, in România, s-a depus un efort considerabil pentru a face economia mai solidă şi mai rezistentă la şocuri, dar acum este extrem de important ca această îmbunătăţire considerabilă să nu fie, în niciun fel, pusă în pericol.



    Cel mai recent acord al României cu Fondul Monetar Internaţional, al treilea din 2009, este un acord stand-by în valoare de 4 miliarde de euro, care expiră anul viitor şi care, probabil, nu va fi reînnoit. FMI a suspendat discuţiile pe marginea acestui acord până după turul al doilea al alegerilor prezidentiale, din 16 noiembrie. În octombrie, Fondul a revizuit, în creştere, la 2,4%, estimările referitoare la avansul PIB-ului României în acest an, dar autorităţile de la Bucureşti se aşteaptă la o creştere economică de 2,8%, chiar dacă avansul PIB estimat la elaborarea bugetului pe 2014 este de 2,2%.



    În 2013, economia românească a avansat cu 3,5%, una dintre cele mai ridicate rate de creştere din Europa.

  • Jurnal românesc – 11.11.2014

    Jurnal românesc – 11.11.2014

    România are nevoie de o creştere cu 150% a numărului de specialişti în tehnologia informaţiei, potrivit estimărilor realizate de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS). Cu o piaţă actuală de 120.000 de specialişti şi un sector IT în plină creştere, ţara noastră trebuie să aibă în vedere dezvoltarea acerbă a acestui domeniu şi să susţină în următorii cinci ani dezvoltarea profesională a încă 180.000 de specialişti care să se poată angaja atât în companiile de software, cât şi în departamentele de specialitate ale firmelor din alte domenii de activitate. ANIS consideră că numai cu susţinere din partea a trei factori — companii, studenţi şi sistemul educaţional — piaţa de specialişti IT din România poate şi trebuie să atingă minimum 300.000 oameni până în anul 2020.



    Mai mult de jumătate dintre românii care deţin sub 5 hectare de teren agricol vor să vândă sau să dea în arendă pământul, pentru că nu îşi recuperează banii investiţi în culturile agricole din cauza majorărilor din ultimii ani ale preţurilor la motorină, seminţe şi pesticide — informează România Liberă on-line. În plus, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România, Viorel Matei, spune că o mare parte dintre fermierii români au îmbătrânit, iar foarte puţini dintre urmaşii lor se mai ocupă de agricultură, sprijinul acordat de stat tinerilor fiind mult prea mic. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirma, în aprilie, că în România există peste 700.000 de fermieri care au între 1 şi 5 hectare şi care deţin o suprafaţă de 35-40% din suprafaţa agricolă naţională. România are o suprafaţă agricolă de aproape 14 milioane de hectare, din care aproximativ 9 milioane sunt terenuri arabile.



    Rata inflaţiei pe ultimele 12 luni a coborât, în octombrie, la 1,44%, faţă de 1,54% cât era în septembrie. Aceasta, în condiţiile în care în octombrie, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu aproape 0,6%, tarifele serviciilor s-au majorat cu aproximativ 0,2%, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au scăzut cu circa 0,1%, după cum arată datele Institutului Naţional de Statistitică publicate marţi. Totodată, comparativ cu finalul anului trecut, alimentele s-au ieftinit în medie cu 0,38%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 2,05%, iar serviciile s-au scumpit cu 1,83%. Pentru finalul acestui an, Banca Naţională a României prognozează o inflaţie de 1,5%, iar pentru finalul lui 2015 de 2,2%.



    Ziua Veteranilor este, anul acesta, sărbătorită pentru prima dată şi în ţara noastră. În Parcul Tineretului din Bucureşti, la Monumentul eroilor căzuţi în teatrele de operaţiuni şi pe teritoriul României, marţi a fost programată o ceremonie în prezenţa ministrului Apărării Naţionale, Mircea Duşa. Participanţii au purtat cocarde reprezentând un bujor românesc, au ţinut un moment de reculegere şi au depus o coroană de flori în memoria eroilor căzuţi la datorie. Mai mulţi veterani au fost înaintaţi în grad şi au primit distincţii. Ziua Veteranilor a fost instituită prin lege în octombrie anul acesta. România se alătură, astfel, Australiei, Canadei, Statelor Unite ale Americii, precum şi altor state din Europa care, pe 11 noiembrie, îşi arată recunoştinţa pentru militarii întorşi din misiuni şi îşi comemorează eroii. Ziua de 11 noiembrie a fost aleasă pentru simbolistica ei — în aceeaşi zi, în 1918, intra în vigoare Armistiţiul între Puterile Antantei şi Germania, în urma căruia se punea capăt Primului Război Mondial şi se creau condiţiile necesare realizării, în ţara noastră, a Marii Uniri de la 1 Decembrie.

  • România a ieşit din recesiune

    România a ieşit din recesiune

    România a ieşit din recesiune, înregistrând o creştere de 1% a PIB în trimestrul al treilea faţă de cel anterior, după două scăderi consecutive, arată previziunile de toamnă ale Comisiei Europene publicate marţi. Potrivit prognozei, România va avea o creştere economică de 2% în 2014, în scădere însă faţă de estimarea precedentă de 2,5%. Consumul privat şi exporturile au fost principalele motoare ale creşterii din trimestru III, în timp ce investiţiile au continuat să contribuie negativ.



    Bruxelles-ul mai arată că în prima jumătate a lui 2014 România a cunoscut o creştere a exporturilor de mărfuri, depăşind aşteptările, cu 12,8%, în timp ce importurile au crescut cu 10,6%. In schimb, în a doua jumatate a anului, Comisia se aşteaptă ca avansul exporturilor să se estompeze, urmând ca în 2015-2016, acestea să treacă pe un trend descendent. In acelasi timp, creşterea importurilor va depăşi avansul exporturilor, din cauza cererii interne, a avertizat CE, care a revizuit în jos şi previziunea de creştere economică pentru 2015 de la 2,6% la 2,4%.



    Comisia Europeană mai estimează că deficitul bugetar al României va scădea până la 2,1% din PIB în acest an, dar în 2015 procesul de consolidare fiscală se va inversa, urmând ca deficitul să crească până la 2,8%, dacă Guvernul nu va lua nicio măsură de politică fiscală. Comisia consideră ca Executivul va trebui să majoreze taxele sau să reducă cheltuielile pentru a compensa scăderile de venituri prognozate în 2015 si generate de reducerea Contribuţiilor Asigurărilor Sociale (CAS), a taxei pe stâlp şi a accizelor. Executivul comunitar atrage atentia că până la data elaborării prognozei de toamnă, autorităţile de la Bucureşti nu au trimis niciun proiect de buget pentru 2015 şi aminteşte că ţinta de deficit convenită de guvern cu FMI şi CE pentru anul viitor este de 1,4% din PIB.



    In replică, la Bucureşti, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, susţine că, având în vedere excedentul bugetar înregistrat de Romania în primele 10 luni ale anului, este posibil ca anul viitor să nu fie nevoie de majorări de taxe sau reduceri de cheltuieli. El a mai spus că o scădere a investiţiilor publice poate fi un beneficiu pe termen lung, dacă ea s-a făcut pe baza întăririi disciplinei financiare, prin eliminarea proiectelor neeraliste şi a corupţiei, chiar dacă afectează creşterea economică pe termen scurt.



    Pe de altă parte, Banca Naţională a redus din nou dobânda de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, la 2,75% pe an. BNR a mai decis reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută de la 16 la 14%. In schimb, Banca centrală a hotărât menţinerea la 10 procente a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei.

  • Jurnal românesc – 17.10.2014

    Jurnal românesc – 17.10.2014

    România a avut, în luna septembrie, cea mai mare creştere a preţurilor din Uniunea Europeană în comparaţie cu aceeaşi lună a anului trecut — a anunţat Biroul european de Statistică EUROSTAT. Rata inflaţiei a fost de 1,8%, în timp ce în Uniunea Europeană a fost de 0,4%. Conform EUROSTAT, în 12 din cele 28 de ţări membre, inflaţia în septembrie a fost negativă sau zero, adică preţurile au rămas la acelaşi nivel sau au scăzut faţă de septembrie 2013. Cele mai importante scăderi ale preţurilor au fost în Bulgaria, Grecia şi Ungaria.



    Aeroportul Internaţional din Iaşi are, de joi, o pistă nouă elastică de 2.400 de metri. Potrivit autorităţilor locale, aceasta a fost construită în 14 luni, faţă de 25 cât prevedea proiectul. Valoarea investiţiei se ridică la 140 de milioane de lei. În luna martie a anului viitor va fi definitivată noua parcare pentru avioane, iar până în august 2015 va fi construit un nou terminal.



    10 studenţi români au propus numirea unui asteroid în memoria profesorului lor, Marin Bica, în cadrul campaniei internaţionale Name an asteroid. Propunerea a fost aleasă drept câştigătoare alături de alte cinci, selectate din 1.500 de înscrieri. Câştigătorii au fost anunţaţi oficial sâmbătă, 11 octombrie, de către Uniunea Astronomică Internaţională, singura organizaţie din lume care poate oferi nume oficiale corpurilor cereşti. Astfel că, în prezent, asteroidul (4633) 1988AJ5 poartă numele Marin Bica, care a coordonat, ani la rând, Lotul Naţional de Astronomie şi Astrofizică, obţinând cu elevii săi medalii de aur şi argint la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică.



    Echipa formată din Manuel Ciosici, student român stabilit în Danemarca, şi trei danezi a câştigat premiul întâi la cea de-a treia ediţie a competiţiei anuale ESA App Camp, eveniment care a avut loc la centrul ESRIN al Agenţiei Spaţiale Europene din Frascati, Italia, unde au participat douăzeci de dezvoltatori de aplicaţii din 11 ţări. Scopul concursului a fost de a face utile datele de observare a Pământului pentru utilizatorul obişnuit, prin intermediul smartphone-urilor. Dezvoltată de echipa lui Manuel, aplicaţia WaterSense a propus utilizarea de date prin satelit privind disponibilitatea resurselor de apă şi umiditatea solului pentru a ajuta fermierii cu irigaţia.



    Crucea şi Icoana Zilelor Mondiale ale Tineretului sunt, de vineri, pentru prima oară la Bucureşti, înscriind astfel capitala pe harta pelerinajului pe care îl fac de 30 de ani prin lume. După un popas în trei parohii romano-catolice din Capitală, cele două simboluri ale Zilelor Mondiale ale Tineretului vor fi primite solemn, sâmbătă, în Catedrala Sf. Iosif. După Bacău, Oneşti, Roman, Iaşi şi Bucureşti, Crucea şi Icoana vor merge mai departe la Odorhei, Alba-Iulia, Blaj, Timişoara, Lugoj, Oradea, Cluj-Napoca, Baia Mare şi Satu-Mare. Apoi, vor fi predate tinerilor catolici din Ungaria. Zilele Mondiale ale Tineretului au fost instituite de Papa Ioan Paul al II-lea în 1985. Întâlnirile la nivel internaţional au loc la 2-3 ani, de fiecare dată într-o altă ţară. În 2013, ele s-au desfăşurat la Rio de Janeiro, urmând ca, în 2016, să aibă loc la Cracovia.



    Canalul american de televiziune CNN, unul dintre cele mai vizionate la nivel mondial, a difuzat, miercuri seara, o emisiune din seria Human to Hero (De la om obişnuit la erou) dedicată noii stele a gimnasticii artistice româneşti Larisa Iordache. Având doar 1,50 m înălţime, dar cu picioare lungi, care îi dau o supleţe deosebită, gimnasta de 18 ani este cea mai recentă campioană ce poate fi numită Noua Nadia — spun realizatorii emisiunii. Ei amintesc că, după ce a ajutat România să cucerească medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Londra 2012, ea a înflorit în acest an, cu medalia de argint la individual compus şi sol în prima parte a acestei luni, în China.

  • Jurnal românesc – 29.08.2014

    Jurnal românesc – 29.08.2014


    Deşi economia românească a crescut, în ultimele 18 luni, această evoluţie nu a avut impact asupra consumatorilor români, arată un studiu GfK, potrivit căruia aşteptările privind economia, veniturile şi dorinţa de cumpărare continuă să aibă valori negative. “Economia românească înregistrează, de circa 18 luni, o creştere puternică. Se pare însă că acest salt economic nu a avut, deocamdată, impact asupra consumatorilor”, se arată într-un comunicat al companiei de cercetare.



    Gazoductul Iasi-Ungheni a fost inaugurat, oficial, în cadrul unei ceremonii organizate la Ungheni, în prezenta comisarului european pentru energie, Günther Oettinger şi a premierului României, Victor Ponta. Cel mai mare proiect de interconectare a sistemelor de transport a gazelor dintre România şi Republica Moldova a costat 26 de milioane de euro, dintre care 7 milioane de euro reprezintă un grant din partea Uniunii Europene. Gazoductul, cu lungimea totală de 43 de kilometri, are o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze, dintre care, iniţial, din România, va fi livrat un volum de până la 50 de milioane de metri cubi pe an. Experţii spun că gazoductul Iaşi-Ungheni va reduce dependenţa Republicii Moldova de Rusia.



    Guvernul României a donat 15 automobile marca Dacia Duster” instituţiilor din Republica Moldova, alte 35 urmând să fie puse la dispoziţia autorităţilor de la Chişinău. Beneficiarii celor 15 automobile sunt instituţii de administraţie publică şi din sfera socială din diferite localităţi ale Moldovei. Cinci ambulanţe noi, dotate cu echipamentul necesar efectuării misiunilor SMURD, au ajuns în garajul Centrului de urgenţă de la Bălţi. Este vorba de o donaţie din partea Guvernului român pentru centrul-pilot SMURD din cel de-al doilea mare oraş, ca număr de locuitori, din Republica Moldova.



    Şomajul pentru străinii din Italia se ridică la 17,3%, în timp ce pentru italieni se opreşte la 11%. În acelaşi timp, numărul lucrătorilor imigranţi este în creştere: 22.000 în plus în 2013 faţă de 2012, în timp ce numărul angajaţilor italieni a scăzut cu 500.000 – arata un Raport privind munca imigranţilor din Italia, realizat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale de la Roma. Documentul mai releva ca aproximativ trei străini din zece rezidenţi în Italia au cetăţenia europeană (cei mai numeroşi sunt românii, circa un milion), în timp ce în rândul celor cu cetăţenie extra-europeană “prevalează cetăţenii din Maroc, Albania, China, Ucraina, India, Republica Moldova, Egipt şi Bangladesh.



    Sâmbătă, cu ocazia Zilei Limbii Române, Institutul Fraţii Golescu” pentru românii de pretutindeni din Romania, împreună cu Alianţa Internaţională a Jurnaliştilor Români prezintă câteva publicaţii de limbă română din provinciile istorice româneşti. Manifestarea va avea loc, de la ora 18:00, la Clubul Ţăranului Român din Bucureşti. Cu acest prilej, va avea loc şi deschiderea primului “Chioşc de ziare” cu publicaţii în limba română din provinciile istorice. Publicaţiile vor fi disponibile pentru a fi consultate, până pe 12 septembrie.

  • Jurnal românesc – 21.08.2014

    Jurnal românesc – 21.08.2014

    În România, rata şomajului a fost 5,09% în luna iulie, în creştere cu 0,22% faţă de iunie. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a precizat ca numărul total al şomerilor înregistraţi a ajuns la aproape 461 de mii. Judeţele cu cele mai multe persoane fără un loc de muncă sunt Vaslui, Teleorman, Mehedinţi şi Galaţi. Ca nivel de instruire, cei fără studii şi cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi. Cele mai multe persoane fără un loc de munca au intre 40 si 49 de ani.



    Muncitorii sezonieri care vin din UE în Marea Britanie vor plăti un impozit de 20% din venituri, conform unui proiect de lege care urmează să intre în vigoare. Marea Britanie speră să reducă astfel afluxul de forţă de muncă străină în Insulă. Circa 400.000 de cetăţeni din statele UE, în principal români, bulgari sau polonezi, vor fi afectaţi de noul sistem de impozitare. Până acum, cei care câştigau sub 10.000 de lire anual nu erau supuşi taxării. Principalii vizaţi de schimbarea sistemului de taxare sunt lucrătorii sezonieri din agricultură sau din alimentaţia publică. Pe de altă parte, va fi redusă la jumătate perioada în care nou-veniţii sunt susţinuţi pentru a-şi căuta loc de muncă, de la şase la trei luni. În plus, cei care solicită ajutor de şomaj nu vor mai putea primi ajutor de locuinţă, a stabilit guvernul britanic.



    Guvernul român a aprobat proiectele de lege privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor. 30 de mii de pensionari şi 12.500 de femei vor beneficia de prevederile celor două acte normative. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că măsura se aplică tuturor pensionarilor aflaţi în sistem până la data intrării în vigoare a legii. În schimb, cei care au înşelat statul şi au depus declaratii false sau documente neconforme cu realitatea pentru a obţine mai mulţi bani vor fi obligaţi să returneze sumele în maximum 3 ani. Este cazul a peste 9500 de pensionari. Nici mamele pentru care debitul rezultă din culpa exclusivă a acestora nu vor fi scutite de la restituirea sumelor încasate necuvenit. Cele două proiecte de lege urmează să fie trimise spre dezbatere şi avizare Parlamentului.



    Încrederea românilor a urcat în intervalul aprilie-iunie pentru al treilea trimestru consecutiv şi se apropie de valoarea medie europeană, România ocupând locul 18 din 32 de ţări după acest indicator, care măsoară aşteptările în legătură cu piaţa muncii, situaţia financiară şi posibilitatea de a cheltui. Potrivit unui studiu recent, încrederea consumatorilor români se situează după ţări precum Cehia, Letonia şi Estonia şi înaintea Slovaciei, Poloniei şi Bulgariei. În ceea ce priveşte cea mai mare parte a banilor rămaşi dupa acoperirea cheltuielilor de subzistenţă, aceasta este folosită pentru plata împrumuturilor şi a creditelor, în timp ce, la polul opus, înregistrând cele mai mici valori, se află activităţi precum investirea în fonduri mutuale sau pensii. Sănătatea şi siguranţa locului de muncă sunt, în continuare, principalele îngrijorări ale consumatorilor români din mediul urban, mai notează raportul. Potrivit studiului, cei mai optimişti consumatori se regăsesc în Danemarca, Elveţia şi Germania. La polul opus, cei mai pesimişti sunt în Portugalia, precedată de Slovenia şi Croaţia.

  • Retrospectiva săptămânii 10.08 – 16.08.2014

    Retrospectiva săptămânii 10.08 – 16.08.2014

    Agricultorii europeni şi embargoul rusesc


    Europenii caută să diminueze pierderile suferite de agricultori ca urmare a interzicerii, de către Rusia, a importurilor de fructe şi legume provenind din Uniunea Europeană, în semn de ripostă la sancţiunile care i-au fost impuse pentru susţinerea separatiştilor pro-ruşi din Ucraina. La ora actuală, cel mai afectat este sectorul piersicilor şi al nectarinelor. Franţa, Italia, Spania şi Grecia sunt cei mai mari producători la nivel european. Pentru ele, dar şi pentru alte ţări, Bruxelles-ul a anunţat măsuri excepţionale de reducere a ofertei şi favorizare a cererii.


    Pentru moment, România nu este afectată direct de blocajul impus de Moscova. Nu sunt excluse, însă, efecte indirecte, şi anume ca producţia din alte state ale Uniunii să vină în România şi atunci să se creeze o concurenţă pentru producţia internă. Fermierii români constată, deja, o scădere a preţurilor pe piaţa autohtonă, în special la roşii şi castraveţi. Cristi Rusu, directorul Asociaţiei “Hortifruct”: (track) “Cantităţi cuantificate la câteva sute de mii de tone şi aproximativ 500 de milioane de euro, ce trebuiau să ia calea Federaţiei Ruse, în momentul de faţă sunt orientate către ţările comunităţii europene, inclusiv către România, fapt pentru care sunt scăderi de preţuri la legume între 50 şi 70%.” Producătorii români au solicitat, în consecinţă, sprijin european pentru a-şi compensa pierderile.



    Independenţa energetică şi gazele din Marea Neagră


    Resursele de gaze naturale din Marea Neagă ar putea avea o contribuţie esenţială la securitatea energetică a României. De aceea, premierul Victor Ponta a vizitat, săptămâna aceasta, platforma maritimă Ocean Endeavor, din zona românească de ape adânci a Mării Negre, unde companiile Exxon Mobil şi Petrom efectuează operaţiuni de prospectare a unui zăcământ de gaze descoperit în 2012. Victor Ponta: (track) “România are nevoie să fie independentă energetic. Cel puţin pe termen scurt şi mediu, dacă nu chiar lung, relaţiile economice cu Rusia vor fi din ce în ce mai proaste, este foarte clar acum acest lucru.


    Să putem să ne asigurăm din resursele noastre proprii gazele necesare este un obiectiv strategic fundamental. Noi avem obligaţia în câţiva ani de acum încolo să ne gândim la independenţa energetică pentru România şi Moldova.” Dacă se va dovedi că zăcământul din Marea Neagră este destul de mare pentru a fi exploatat, acesta ar putea fi comercializat în jurul anului 2020. Se va şti cum stau lucrurile spre sfârşitul anului.



    Date economice privitoare la România


    România s-a plasat, în luna iunie, pe locul 2 în Uniunea Europeană la creşterea producţiei industriale — arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Precedată de Ungaria, cu 11,3%, ţara noastră a înregistrat o creştere de 9,9 procente faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Comparativ cu luna mai a acestui an, însă, când s-a raportat un avans de 2,7%, România a înregistrat, în iunie, un declin al producţiei industriale de 0,7%.


    Cât despre investiţiile străine directe”, acestea au scăzut în primul semestru cu peste 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit Băncii Naţionale a României, în primele şase luni ale anului în curs, investiţiile au ajuns la circa 1,2 miliarde euro, în contextul în care, anul trecut, crescuseră cu circa 27% faţă de 2012. Faptul s-ar datora tensiunilor politice interne, amplificate de apropiatele alegeri prezidenţiale, fragilităţii economice a Europei şi conflictului ruso-ucrainean.



    Candidatul dreptei la preşedinţia României


    Alianţa Creştin Liberală formată din partidele Naţional Liberal şi Democrat Liberal, principalele formaţiuni româneşti de dreapta, l-a desemnat, luni, pe liderul liberal Klaus Iohannis, în prezent primar al Sibiului (centru), candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Iohannis a declarat că, dacă va fi ales şef al statului, se va preocupa de prosperitatea românilor şi de consolidarea statului de drept. Totodată, el promite să fie garantul continuării direcţiilor de politică externă şi de securitate ale ţării noastre şi să susţină parteneriatul strategic cu Statele Unite şi creşterea rolului României în NATO. Potrivit sondajelor, Iohannis se anunţă a fi principalul contracandidat în cursa pentru funcţia supremă al liderului social-democrat, actualul premier Victor Ponta.



    Zile caniculare


    Temperaturi de până la 37-38 de grade Celsius şi disconfort termic accentuat cauzat de umezeală: acestea sunt caracteristicile episodului de caniculă, de săptămâna aceasta, din România — primul dintr-o vară mai degrabă clementă termic. Persoanelor în vârstă şi celor cu diverse afecţiuni cronice li s-a recomandat să evite să iasă afară la ceasurile prânzului şi după-amiaza, mai cu seamă locuitorilor din marile oraşe, acolo unde – din cauza asfaltului şi betoanelor – temperatura la nivelul solului a atins valori sensibil mai mari decât cele anunţate de meteorologi. Serviciile de ambulanţă din mai multe localităţi şi-au suplimentat personalul şi numărul de autoturisme pentru a răspunde solicitărilor în creştere.


    Pe străzi au fost instalate corturi cu aer condiţionat şi apă, dar şi cu personal medical şi aparatură pentru acordarea primului ajutor. Firmele au fost nevoite să-şi adapteze programul de lucru pentru a proteja sănătatea salariaţilor, în special în domenii în care activitatea se desfăşoară în aer liber, precum construcţii sau transporturi. Pe calea ferată, temperaturile ridicate au condus la dilatarea şinelor, motiv pentru care s-a decis ca trenurile să circule cu restricţii de viteză.

  • Evoluţii economice în date statistice

    Evoluţii economice în date statistice

    Oficiul European de Statistică a oferit, miercuri, noi date cu privire la evoluţia producţiei industriale la nivelul zonei euro şi al întregii Uniuni Europene. Dacă în zona guvernată de moneda unică producţia industrială a rămas stabilă, pe ansamblul Uniunii Europene ea a înregistrat o creştere timidă, de 0,7%, în iunie 2014, comparativ cu perioada similară din 2013.



    Cel mai semnificativ avans din rândul statelor membre UE l-au marcat Ungaria şi România. Creşterile producţiei industriale au fost, în cele două ţări, de 11,3% şi, respectiv, 9,9%. Li se alătură industria din Slovacia, cu un avans de 7,5%. Contraperformanţele aparţin Greciei, unde scăderea a fost de 6,9%, Maltei, cu minus 3,8% şi Letoniei, cu un recul de 2%. În iunie 2014, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a scăzut cu 0,3% în zona euro şi cu 0,1% în Uniunea Europeană.



    Atunci, cele mai mari creşteri fuseseră înregistrate în Malta, Danemarca şi Ungaria, iar cele mai semnificative scăderi au fost raportate în Irlanda, Olanda şi Lituania. România a înregistrat, în iunie 2014, un declin al producţiei industriale de 0,7%, comparativ cu luna precedentă, când realizase un avans de 2,7%. Dacă veştile legate de producţia industrială sunt bune, nu la fel stau lucrurile în privinţa investiţiilor străine directe.



    În România, acestea au însumat aproape 1,2 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, cu 10,3% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Informaţia a fost furnizată de Banca Naţională a României. Scăderea investiţiilor străine directe faţă de perioada similară a anului trecut vine după cinci luni consecutive de creştere, cele mai mari rate înregistrându-se în februarie, de peste 35%.



    Experţii, altminteri mai degrabă pesimişti cu privire la şansele reintrării investiţiilor străine pe un trend ascendent, explică lipsa de apetit a investitorilor prin tensiunile politice interne, amplificate de apropiatele alegeri prezidenţiale, fragilitatea economică a Europei şi conflictul dintre Rusia şi Ucraina. Persistă, pe de altă parte, la nivelul analiştilor, rezerve serioase legate de posibilitatea ca evoluţia economiei să permită guvernului de la Bucureşti să scadă Contribuţia de Asigurări Sociale (CAS) cu 5 procente la angajatori, potrivit legii promovate recent.



    Toată lumea este de acord că măsura este bună în principiu, pentru că diminuează povara fiscală care apasă asupra muncii, dar unii consideră că momentul ales pentru aplicare, 1 octombrie, nu este unul fericit, deoarece riscă să creeze goluri bugetare ce nu pot fi umplute decât prin noi taxe.

  • Creşteri şi reduceri de preţuri şi tarife

    Creşteri şi reduceri de preţuri şi tarife

    Ca în fiecare an şi ca în alte ţări europene, data de 1 iulie echivelează în România cu o reajustare a preţurilor. Astfel, românii vor trebui să scoată cu 2,5% mai mulţi bani din buzunar pentru plata facturii la gaze naturale. Motivul scumpirii ţine de majorarea ponderii gazelor din import, care va ajunge la 10% din consum. De remarcat, totuşi, că gospodăriile din România plăteau, la sfârşitul anului trecut, cele mai mici preţuri la gazele naturale din Uniunea Europeană.



    Pe principiul una rece, una caldă”, spre deosebire de factura la gaze, cea la energie electrică va scădea cu 2,6 procente. Tot de la 1 iulie, salariul minim pe economie va fi majorat de la 850 la 900 de lei. Vor beneficia de această măsură 960 de mii de români. Slabă consolare, însă! Pe de o parte, odată cu o astfel de majorare, amenzile vor creşte, un punct de amendă reprezentând 10% din valoarea salariului minim brut pe economie. Pe de altă parte, cu un venit minim echivalent a doar 200 de euro, românii se află pe penultimul loc în Europa. Pentru comparaţie, francezii, de pildă, nu pot fi plătiţi sub aproximativ 1.500 de euro brut pe lună. Românii sunt campioni europeni şi la numărul şi valoarea taxelor.



    Or, e o veste bună că, din prima zi a lunii iulie, dispar din legislaţie 92 de taxe sau tarife cu caracter nefiscal, pe care Executivul s-a angajat să le elimine sau să le comaseze. Procedura eliminării acestora a început încă din luna mai, când, în urma aprobării în Guvern a unei hotărâri şi a unei ordonanţe de urgenţă, au fost scoase de la plată 10 taxe şi tarife nefiscale, alte 17 fiind comasate. Restul, până la 92, au fost reduse sau eliminate prin ordine de ministru sau ale preşedinţilor de instituţii cu atribuţii fiscale.



    Printre taxele sau tarifele anulate se numără cea de eliberare a unui paşaport temporar, cele privind consultanţa sau eliberarea de date statistice referitoare la firme sau alte tarife referitoare la eliberarea de avize ori licenţe sau la accesul la anumite documente. Impactul bugetar anual estimat al acestor măsuri este de peste 900 de mii de lei.



    Trebuie luat, însă, în calcul, între altele, efectul benefic al dispariţiei costului de administrare aferent taxelor şi tarifelor parafiscale eliminate. Nu în ultimul rând, seria ajustărilor de preţuri vizează şi serviciile de roaming, care vor fi mai ieftine de la 1 iulie. Utilizatorii români de telefonie mobilă vor plăti cu 20% până la 55% mai puţin datorită aplicării unui regulament european. Cele mai mari reduceri se aplică pentru utilizarea serviciilor de date, inclusiv accesul la internet.


  • Economia, în revenire

    Măsurile dure de austeritate luate de guvernul de la Bucureşti încă din primele luni ale crizei economice au nemulţumit o bună parte a populaţiei României. Ele au condus, însă, la o redresare invidiată de multe alte state europene: în vreme ce ele se confruntau, în continuare, cu recesiunea prelungită, cu şomajul tot mai crescut sau cu imposibilitatea reducerii deficitului, autorităţile române anunţau, deja, cifre îmbucurătoare.



    Trendul pozitiv se menţine şi pentru anul acesta. Potrivit ministrului delegat pentru buget, Liviu Voinea, în 2014 economia României are toate şansele să crească mai mult decât anul trecut. Cu alte cuvinte, datele de până acum indică o posibilă creştere economică de peste 3,5%, cât s-a înregistrat în 2013, cea mai mare din Uniunea Europeană. Liviu Voinea:


    “În primul trimestru 2013, faţă de primul trimestru 2012, a fost o creştere de 2,1. Primul trimestru 2014 faţă de trimestrul 2013 va fi cu siguranţă o creştere de peste 3%, poate chiar aproape de 4%. Aceasta ne îndreptăţeşte să credem, având în vedere fluctuaţiile trimestriale ale creşterii economice, că pe ansamblul lui 2014 creşterea economică va fi cel puţin egală, dacă nu mai mare decât cea din 2013.”


    Încrederea în economie a populaţiei, firmelor şi a băncilor se reflectă în consum şi investiţii. De aceea, ministrul Voinea le-a cerut românilor să ajute la creştere printr-un consum mai mare. A invitat, totodată, firmele să se împrumute şi să investească, iar băncile — să acorde credite pentru consum şi investiţii. Din nou, Liviu Voinea: “Statul nu va mai face nici greşelile de politică economică de până în 2008, nici ajustările brutale din 2009 şi 2010. Dimpotrivă, statul este primul care are încredere şi dovedeşte lucrul acesta prin faptul că în 2014 investiţiile publice sunt programate să crească cu aproximativ 1 miliard de euro faţă de 2013, în condiţiile în care deficitul bugetar este în continuare programat să scadă.”



    Un semnal de stabilitate al economiei ar fi trecerea la moneda unică europeană, or dezideratul autorităţilor este ca, din 2019, România să adopte euro. Intenţia a fost, deja, anunţată Comisiei Europene. Populaţia să stea liniştită, pentru că nu vor fi egalizate costurile şi, deci, nu vor creşte preţurile — spune ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea. Pentru întreprinderile mici şi mijlocii, trecerea la euro va echivala cu dispariţia riscului valutar şi cu scăderea constantă a costului creditării.



    Recent, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, declara că obiectivul de adoptare a monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii. Cât despre mediul de afaceri românesc, acesta susţine intenţia Guvernului, ca de altfel orice măsură care atrage după sine predictibilitate.

  • Opinia publică despre UE

    Opinia publică despre UE

    Ce au în comun românii, danezii, suedezii şi finlandezii? Împreună constituie grupul celor mai optimişti europeni. Cel puţin aşa reiese din datele centralizate de cel mai recent eurobarometru, realizat în toamna anului trecut. La polul opus, cele mai pesimiste sunt ţările nemulţumite de măsurile luate la nivel european – Grecia, Italia şi Portugalia.



    Despre datele din eurobarometru, raportorul naţional Daniela Ionescu: 49% dintre români sunt foarte mulţumiţi şi mulţumiţi de modul în care democraţia funcţionează în UE, am putea corela acest aspect şi cu cele patru libertăţi de circulaţie, a oamenilor, bunurilor, serviciilor şi capitalului. Despre aceste libertăţi de circulaţie, 67% dintre români doresc să afle şi mai multe lucruri, în mod particular despre traiul şi posibilităţile de a lucra într-o altă ţară. Aici, 29% dintre români doresc să cunoască mai multe detalii.”



    Viitorul Uniunii Europene este privit cu optimism de către 63% dintre români – 11% dintre aceştia declarându-se chiar foarte optimişti -, iar unul din patru crede că este destul de bine informat cu privire la problemele europene.



    Pe de altă parte, 43% au declarat că au o imagine pozitivă despre UE, care pentru români înseamnă înainte de toate democraţie (37%), pace (32%) şi prosperitate economică (25%). În strânsă legătură cu modul în care românii se raportează la economia şi cultura Europei, respectiv susţinerea pentru măsurile adoptate şi nivelul de cunoaştere a mecanismelor europene, sentimentul de apartenenţă comunitară este împărtăşit de 56% dintre români, nivel pe care îl regăsim şi în cazul cetăţenilor britanici.



    Ţările cu cele mai ridicate procente în ceea ce priveşte sentimentul de apartenenţă la cetăţenia europeană sunt Luxemburg (85%), Malta (74%) şi Finlanda (73%).



    Documentul mai relevă că românii au mai multă încredere în instituţiile europene decât în cele naţionale. Aproape jumătate dintre români cred că UE se îndreaptă în direcţia corectă pentru a ieşi din criză şi pentru a face faţă noilor provocări, 86% susţin creşterea economică, în timp ce 27% se pronunţă pentru o evoluţie economică a UE prin îmbunătăţirea nivelului de trai al tuturor cetăţenilor comunitari.



    Redresarea economică a UE va depăşi previziunile, atât la nivelul zonei euro, cât şi pe ansamblul uniunii, în acest an, dar şi în 2015, arată, pe de altă parte, rezultatele primelor două luni ale anului, prezentate de Bruxelles.



    Comisia Europeană a îmbunătăţit şi previziunile privind creşterea economică a României şi apreciază că motoarele creşterii ar urma să fie asigurate în viitor de cererea internă şi nu de exporturi, ca în 2013.

  • Evoluţii economice româneşti

    Evoluţii economice româneşti

    După o perioadă de aproape patru ani, economia românească, pierdută, asemenea majorităţii economiilor europene, în labirintul crizei, a găsit, pare-se, o ieşire. Creşterea economică de 3,5% din 2013, confirmată atât de Comisia Europeană, cât şi de Institutul Naţional de Statistică, a întrecut toate previziunile făcute de responsabili, analişti ori instituţii financiare internaţionale, cum sunt Fondul Monetar Internaţional (FMI) ori Banca Mondiala, ce gravitau, cu toate, în jurul a 2,5%.



    Cele 3,5 procente, care au propulsat România pe primul loc în topul UE, au în spate o explicaţie cât se poate de simplă – rezultatele neaşteptate înregistrate în agricultură, industrie şi exporturi. Pentru Guvernul de la Bucureşti, saltul economiei autohtone, dublat, în 2013, de o reducere importantă a inflaţiei şi de o creştere a ratei de absorbţie a fondurilor europene, este o premisă suficient de puternică pentru atingerea, în următorii doi ani, a ţintelor economice, sociale şi fiscale. Premierul Victor Ponta le reaminteşte:


    ”Salariul mediu va creşte cu minim 5%, pentru pensii indexarea cu 3,75 a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, iar pentru 2015 practic putem să stabilim o indexare de 4,5%. Urmează creşterea salariului minim, pentru ca media de 200 de euro să fie depăşită în 2015, la fel venitul minim garantat. O inflaţie care printr-o politică fiscal-bugetară prudentă să permită Băncii Naţionale să se încadreze în ţintele anuale de inflaţie pentru 2014 şi 2015, adică 2,5% plus-minus un punct procentual. Reducerea ratei şomajului sub fatidica cifră de 7 şi un plus real de 100 de mii de noi locuri de muncă”.



    În plus, susţine premierul, graţie ascensiunii economiei, România se va împrumuta mult mai ieftin de pe pieţele financiare internaţionale, extrem de sensibile la semnale de acest fel. Euforia premierului este, însă, temperată de FMI, care atrage atenţia că spectaculoasa revenire economică pe care au cunoscut-o anul trecut statele din Europa Centrală şi de Sud-Est, între care şi România, este una fragilă, bazată, în principal, pe exporturi.



    De asemenea, Fondul atrage atenţia că investiţiile în economia autohtonă ar putea înregistra, în 2014, un uşor recul, pe fondul scăderii finanţării alocate de băncile-mamă străine subsidiarelor din România. Pentru 2014, instituţia financiară cu sediul la Washington preconizează că PIB-ul României va avea un avans de 2,2 procente, estimare îmbraţişată şi de Executivul de la Bucureşti.

  • Exporturile României

    Exporturile României

    Veşti bune pentru România care, în ciuda crizei economice, a înregistrat o performanţă notabilă anul trecut. Institutul Naţional de Statistică a estimat că exporturile au atins un maxim istoric, de aproape 50 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă de aproape 5 ori mai mult decât recordul din perioada comunismului. In acelaşi timp, Institutul a constatat un maxim istoric cu 10% mai mare decât în 2012. Specialiştii atrag, însă, atenţia că performanţa are şi un punct slab şi anume domeniile limitate ale exporturilor româneşti. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute, anul trecut, de maşini, echipamente de transport şi alte produse manufacturate.



    Analistul economic Aurelian Dochia explică: “Există, practic, câteva sectoare, ba chiar aş putea spune câteva mari întreprinderi care realizează o bună parte a exporturilor noastre şi evident că asta creează şi o anumită vulnerabilitate.”



    România continuă să depindă de partenerii săi europeni, şi, îndeosebi de cei din zona euro, în pofida faptului că, în ultima vreme, se constată o orientare mai accentuată a exporturilor şi către pieţe din afara Uniunii Europene. Observaţia aparţine tot analistului Aurelian Dochia, care consideră că, anul viitor, evoluţia exporturilor româneşti va fi în strânsă corelaţie cu evoluţia economiilor dezvoltate din Europa.


    “Cred că, pentru a da un verdict în această privinţă, este bine să mai aşteptăm o lună, cel puţin, de date, să vedem cum evoluează lucrurile şi în ianuarie, poate şi în februarie, pentru că momente de încetinire au mai existat, ele pot să fie urmate de o redresare ulterioară, dar situaţia din Europa este cea care va determina în cea mai mare măsură evoluţia exporturilor noastre în 2014 şi, în cazul în care în Europa există o redresare la nivel economic, probabil că exporturile vor cunoaşte o tendinţă de creştere şi în 2014. În caz contrar, există riscul ca slăbiciunile astea din ultimele două luni ale anului să se continue şi pe parcursul lui 2014.”



    Pe de altă parte, diferenţa dintre importuri şi exporturi – deficitul comercial — a înregistrat o reducere importantă faţă de 2012. Experţii explică această performanţă prin faptul că economia românească a reuşit să crească, în 2013, cu 2,8%, una din cele mai importante creşteri din Uniunea Europeană.