Radio România Internațional

Tag: Crimeea

  • Nouă ani de la anexarea ilegală a Crimeei

    Nouă ani de la anexarea ilegală a Crimeei

    Înconjurată de două mări, Marea Neagră la vest
    și sud, și Marea Azov la est, și hotar între lumea occidentală și stepa
    ponto-caspică, Crimeea a fost, timp de secole, un teritoriu disputat. Romani,
    goți, bizantini, cumani, slavi, toti și-au dorit controlul acestei mult râvnite
    peninsule. În 2014, Crimeea, teritoriu al Ucrainei, a fost anexată ilegal de
    către Federația Rusă, cu opt ani înainte de lansarea invaziei la scară largă în
    statul vecin. La București, România, care sprijină necondiționat Ucraina,
    a reiterat, prin ministerul Afacerilor Externe, poziţia fermăˮ de condamnare
    şi nerecunoaştere a anexării ilegale, de către Federaţia Rusă, a Republicii
    Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol. Ministerul a reafirmat
    sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale
    Ucrainei, în frontierele sale recunoscute internaţional. MAE de la București a
    transmis că această anexare reprezintă o violare flagrantă a principiilor de
    drept internaţional, precum şi a documentelor multilaterale la care Rusia este
    parte, inclusiv a Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a Actului Final de la
    Helsinkiˮ.

    În același timp, diplomația de la București afirmă că România
    condamnă utilizarea de către forţele armate ruse a teritoriului
    peninsulei Crimeea în contextul războiului de agresiune ilegal şi
    neprovocat declanşat de Federaţia Rusă, la 24 februarie 2022, împotriva
    Ucrainei vecine. Într-un comunicat al ministerului de Externe, se arată că
    România reafirmă, totodată, că nu recunoaşte nici anexarea ilegală de către
    Federaţia Rusă a patru regiuni din estul Ucrainei, Luhansk, Doneţk, Herson şi
    Zaporojie, care, afirmă Bucureștiul, rămân parte inalienabilă a teritoriului
    naţional al Ucrainei, în conformitate cu dreptul internaţional. EFE notează, pe
    de altă parte, că odată cu anexarea ilegală, în septembrie anul trecut, a
    acestor patru regiuni, Rusia a transformat Marea Azov într-o mare interioară,
    ceea ce asigură securitatea Crimeei, care a creat, de asemenea, o linie de
    fortificaţii.

    La rândul ei, Ucraina nu a încetat să declare că, mai devreme sau
    mai târziu, va elibera teritoriul ocupat. Din 2020, Kievul marchează Ziua
    rezistenţei la ocupaţia Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului
    Sevastopol la 26 februarie, dată la care a avut loc cea mai mare demonstraţie
    în sprijinul integrităţii şi unităţii statului ucrainean, în 2014, la
    Simferopol, centrul administrativ al peninsulei. În august 2021, Kievul a
    lansat Platforma Crimeea, în încercarea de a atrage sprijin internaţional
    pentru recuperarea peninsulei şi care, în ultimul an, a cerut Rusiei să pună
    capăt imediat ostilităţilor şi să îşi retragă trupele din teritoriile ocupate
    în Ucraina.


  • Generația Z – Serviciul militar

    Generația Z – Serviciul militar

    În ultimele decenii, cele mai multe state din Uniunea Europeană au abandonat recrutarea militară (și civilă). Serviciul militar civil a fost considerat depășit de la sfârșitul Războiului Rece.



    Faptul că niciun conflict armat nu a mai apărut în vestul Balcanilor timp de aproape jumătate de secol a fost un alt aspect care a contribuit la abandonarea recrutărilor militare. Însă anexarea Crimeei de către Federația Rusă a reprezentat un prim șoc care a determinat unele state membre UE să reintroducă sistemul de recrutare.



    Conflictele din ultimii ani au dus la ideea unui Serviciu militar 2.0, la care din ce în ce mai multe țări europene vor să adere. Dar ce cred tinerii despre recrutările armate și cum văd ei pregătirea pentru o eventuală participare la război?



  • Șasi meşi di polimu tru Ucraina

    Șasi meşi di polimu tru Ucraina

    Ucraina nsimneadză 31 di añi di la proclamarea a independinţăllei andicra di Uniunea Sovietică, ama şi giumitati di an di cându Rusia nkisi contra a llei ună atacă la scară largă. Proclamarea a independenţăllei ali Ucraină fu un moment clleaie tru proţesul di surpari ali Uniunii Sovietică, ună surpari pe cari liderlu rus Vladimir Putin u zuyrăpsea ca hiinda nai ma marli fănico geopoliticu a secolui 20. Ti Ucraina ahurhea ună cali ndilicată emu ti aflari ună identitati naţională, emu ti democratizare.



    Momentul decisiv vini tru 2013 cându, după ţi, la zorea băgată ti Moscova, prezidentulu Viktor Ianukovici nu apruke simarea a Acordului di asociere la UE, di nkisi deapoa ună minari di protestu bitisită cu alăxearea a guvernului şi yinearea a pro-europeañilor la puteari. Rusia apăndăsi sertu, di u aputrusi şi u arăki Crimeea şi cu un polimu separatistu tru Est. Cum Ucraina dusi ma largu planlu ti aprukeari di Occidentu, Moscova, aestă aradă sum pretextul a denazificarillei, u aputrusi diznău, declanşânda nai ma mari polimu ditu Europa după a daua conflagraţie mondială. Forţili aruse atacară pi 3 fronturi: di cătă apirită, di cătă Crimeea şi di cătă Belarus.



    Tru proţlli 6 meşi di conflictu, aruşlli kirură cabaia tru alumtili ditu tru zona a Kievlui şi Harkov, ama aputrusiră nai ma marea parti ditu Donbas şi ună parti ditu sudlu ali Ucraină. Polimlu fu marcat di bombardamente cabaia mări pisupra a căsăbadzloru ucrainene, născănti fură asparti tru ma marea parti, nica şi cu crime di polimu. Occidentul s-ascumbusi tra s’agiută Ucraina, neise pitricu arme şi sancţionânda Rusia. Ama, tru aestu kiro, conflictul pari s’hibă alargu di bitisită.



    Secretarlu gheneral NATO, Jens Stoltenberg, şi liderlli a prinţipalelor puteri occidentale tăxiră, marță, tru cadrul a unui summit virtual, ahărdzitu ti andruparea mutrinda turnarea ali Crimeei sum autoritatea a Kievului, că va s’andrupască alumta ali Ucraină pi lungu kiro. Tru intervenția a lui, premierlu roman Nicolae Ciucă dimăndă că statili dimocratiţi lipseaşti s’armănă susto adunati stogu ti andruparea a independinţăllei, suveranitatillei şi integritatillei teritorială ali Ucraină tru cadrul a sinurloru a llei pricunuscuti internaţional. El adusi aminti că agiutorlu ali Românie ti Ucraina s’yilipseaşti tru ma multi planuri şi arădăpsi, pi ningă aţelu politic, economic ică financiar şi agiutorlu umanitar, aţelu diplomatic ică tru dumenea a ndreptului internaţional.



    Ucraina tricu pritu şase meşi lăhtăroşi di polimu, ama spusi ună axizeari ti nipistipseari tra s’ţănă keptu a agresiunillei fuviroai tra s’apăndăsească şi să-şi amintă diznău locurli acăţatî, diclară secretarul general al NATO. El nica spusi că Alianţa andrupaşti acutotalui suveranitatea Ucrainei, integritatea a llei teritorială, cum şi ndreptul la autoapărare.



    Şi UE va u andrupască Ucraina cât va s’hibă ananghi, spuni prezidinta ali Comisie Europeană, Ursula von dir Leyen. Ea cundille că Uniunea nu va s’pricunoască vărăoară arăkearea paranomu ali Crimeei şi a Sevastopolui di cătră Rusia şi adăvgă că diadunu cu Ucraina lucreadză tra să scoată tru vidială călcările a ndrepturilor a omului, tra s’da giueapi atelli ţi suntu responsabili şi tra s’ndrupască victimele.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • Șase luni de razboi în Ucraina

    Șase luni de razboi în Ucraina

    Ucraina marchează 31 de ani de la proclamarea independenţei faţă de Uniunea Sovietică, dar şi o jumătate de an de când Rusia a lansat împotriva sa un atac la scară largă. Proclamarea independenţei Ucrainei a fost un moment cheie în procesul de prăbuşire a Uniunii Sovietice, o prăbuşire pe care liderul rus Vladimir Putin avea să o descrie drept cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului 20. Pentru Ucraina începea un drum sinuos atât către găsirea unei identităţi naţionale, cât şi pentru democratizare.



    Momentul decisiv a venit în 2013 când, după ce, la presiunile Moscovei, preşedintele Viktor Ianukovici a refuzat să semneze Acordul de asociere la UE, s-a declanşat o mişcare de protest încheiată cu schimbarea guvernului şi venirea pro-europenilor la putere. Rusia a reacţionat brutal, invadând şi anexând Crimeea şi susţinând un război separatist în Est. Cum Ucraina a continuat să se apropie de Occident, Moscova, de data aceasta sub pretextul denazificării, a invadat-o din nou, declanşând cel mai mare război din Europa după cel de-a doua conflagraţie mondială. Forţele ruse au atacat pe 3 fronturi: dinspre est, dinspre Crimeea şi dinspre Belarus.



    În primele 6 luni de conflict, ruşii au suferit înfrângeri importante în zona Kievului şi la Harkov, dar au ocupat cea mai mare parte din Donbas şi o parte din sudul Ucrainei. Războiul a fost marcat de bombardamente intense asupra oraşelor ucrainene, unele au fost în mare parte distruse, şi de crime de război. Occidentul s-a mobilizat în sprijinul Ucrainei, trimiţându-i arme şi sancţionând Rusia. Dar, momentan, conflictul pare departe de un final.



    Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, şi liderii principalelor puteri occidentale au promis, marți, în cadrul unui summit virtual, dedicat susţinerii reîntoarcerii Crimeei sub autoritatea Kievului, că vor sprijini lupta Ucrainei pe termen lung. În intervenția sa, premierul roman Nicolae Ciucă a transmis că ţările democratice trebuie să rămână ferm unite în sprijinirea independenţei, suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional. El a amintit că sprijinul României pentru Ucraina se manifestă pe multiple planuri şi a enumerat, pe lângă cel politic, economic sau financiar şi sprijinul umanitar, cel diplomatic sau în domeniul dreptului internaţional.



    Ucraina a trecut prin şase luni teribile de război, însă a demonstrat o capacitate incredibilă de a rezista agresiunii brutale de a riposta şi de a-şi redobândi teritoriile ocupate, a declarat secretarul general al NATO. El a mai spus că Alianţa susţine pe deplin suveranitatea Ucrainei, integritatea sa teritorială, precum şi dreptul la autoapărare.



    Şi UE va fi alături de Ucraina cât timp va fi necesar, afirmă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ea a precizat că Uniunea nu va recunoaşte niciodată anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului de către Rusia şi a adăugat că împreună cu Ucraina lucrează pentru a dezvălui încălcările drepturilor omului, pentru a-i trage la răspundere pe cei responsabili şi pentru a sprijini victimele.






  • UE prelungește sancțiunile impuse pentru anexarea Crimeii

    UE prelungește sancțiunile impuse pentru anexarea Crimeii

    177 de indivizi și 48 de entități fac obiectul sancțiunilor care includ restricții de călătorie, înghețarea bunurilor aflate pe teritoriu european și blocarea accesului la fonduri sau alte resurse. Sancțiunile au fost impuse în 2014, în contextul în care debutaseră agresiunile Rusiei împotriva Ucrainei. La sfârșitul lui februarie, militari ruși care nu purtau însemnele naționale – așa-numiții omuleți verzi – începuseră operațiunile de ocupare a Crimeii. Planul Moscovei fusese pus în mișcare în contextul în care președintele pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici, fusese înlăturat de la putere în urma unei revolte pe care nu reușise să o înăbușe chiar dacă forțele sale folosiseră inclusiv muniție de război împotriva protestatarilor. Aceștia ieșiseră în stradă după ce, la presiunile Moscovei, Ianukovici refuzase să semneze Acordul de Asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană.

    După capturarea Crimeii, Rusia a și anexat acest teritoriu al Ucrainei, iar ulterior a sprijinit o mișcare separatistă în estul Ucrainei, unde a izbucnit un conflict soldat până acum cu moartea a peste 14000 de persoane.

    Uniunea Europeană a răspuns la aceste acțiuni agresive prin mai multe seturi de sancțiuni, care au fost prelungite cu regularitate în condițiile în care Rusia nu a dat, până acum, vreun semn că ar fi dispusă să își schimbe comportamentul și să înceapă să respecte integritatea teritorială a Ucrainei. Mai mult, între Moscova și Kiev tensiunile se amplifică cu regularitate, cum s-a întâmplat în primăvara acestui an, când peste 100 de mii de militari ruși au fost mobilizați în Crimeea și în apropierea graniței ruso-ucrainene.

    Bruxelles-ul a impus și sancțiuni care vizează anumite sectoare ale economiei Rusiei, valabile până la 31 ianuarie 2022 și măsuri limitate doar la teritoriul Crimeii și la orașul Sevastopol care sunt valabile până în iunie, anul viitor. În ambele cazuri sunt posibile noi prelungiri.

    Criza ucraineană a dus la o deteriorare puternică a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Rusia. Alte tensiuni au fost generate de acțiunile de spionaj și tentativele de asasinat comise pe teritoriul UE de agenți ruși, dar și de campaniile de dezinformare și tentativele de amestec în procesele electorale ale unor țări.


  • Politica UE față de Rusia: perspectiva Comisiei

    Politica UE față de Rusia: perspectiva Comisiei

    Relațiile dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă sunt, în acest moment, la cel mai scăzut nivel din istorie și s-au deteriorat constant mai ales începând cu toamna lui 2013, când Rusia a forțat practic regimul Ianukovici din Ucraina să renunțe în ultimul moment la semnarea Acordului de asociere la UE. Au urmat o serie de acțiuni care au dus la o accentuare constantă a tensiunilor. Printre acestea se numără anexarea peninsulei ucrainene a Crimeii, războiul din Donbass, în care forțele separatiste au fost sprijinite de Moscova, tentativele de amestec în alegerile din unele țări europene, campaniile de fake news și dezinformare lansate de Rusia în momente precum criza refugiaților și campania pentru Brexit, asasinate și alte operațiuni de care au fost suspectate serviciile secrete rusești pe teritoriul european, persecutarea opoziției din Rusia.

    Bruxellesul a răspuns cu unele sancțiuni, dar a vrut și să dea o șansă dialogului, astfel încât șeful diplomației europene, Josep Borrell, s-a deplasat la Moscova la începutul lunii februarie. Kremlinul a ales să răspundă la această mână întinsă prin trei acte care au fost interpretate de majoritatea analiștilor drept o umilire a lui Borrell (și, implicit, a UE): aducerea opozantului Alexei Navalnîi în fața instanței, expulzarea unor diplomați europeni și un adevărat rechizitoriu ținut în conferința de presă Serghei Lavrov – Josep Borrell. A devenit clar că nu se poate pune problema unei normalizări a relațiilor, iar acest lucru a fost recunoscut recent și de Josep Borrell, atunci când a prezentat recomandările comune ale Comisiei și biroului său cu privire la politica față de Rusia:

    În circumstanțele actuale, credem că un parteneriat reînnoit care să ne permită să atingem întregul potențial al relației noastre cu Rusia reprezintă o perspectivă îndepărtată. De aceea Uniunea Europeană trebuie să fie realistă și să se pregătească pentru o deteriorare și mai mare a relației cu Rusia, care este deja, la cel mai scăzut nivel din istorie, întrucât această deteriorare reprezintă acum cea mai probabilă evoluție. Pe de altă parte, trebuie să ne propunem să explorăm căi de a schimba treptat actuala dinamică, astfel încât să ajungem la o relație mai predictibilă și mai stabilă.


    Șeful diplomației europene propune, împreună cu Comisia, 5 principii care să stea la baza relației cu Rusia: implementarea completă a acordurilor de la Minsk, consolidarea relațiilor cu partenerii estici și alți vecini ai UE, întărirea rezilienței UE, contacte cu Rusia pe anumite probleme de interes și formarea de legături pentru sprijinirea societății civile ruse. Aceste 5 principii vor fi urmărite printr-o combinație de riposte, constrângeri și oferte de discuții și cooperare, se mai arată în recomandările privind politica față de Rusia.


  • Ucraina merge în direcția bună, arată un raport UE

    Ucraina merge în direcția bună, arată un raport UE

    Ucraina este pe calea cea bună și
    se apropie tot mai mult de Uniunea Europeană, arată un raport dat publicității
    recent la Bruxelles. Documentul trece în revistă progresele realizate în
    ultimul an de autoritățile de la Kiev în cadrul Acordului de Asociere la
    Uniunea Europeană și arată domeniile în care este nevoie de eforturi
    suplimentare.


    În domeniul justiției de exemplu,
    raportul consemnează la capitolul progrese faptul că din luna septembrie și-a început activitatea
    Înalta Curte Anticorupţie din Ucraina care se va ocupa de cazuri în care sunt
    implicaţi cei mai înalţi oficiali ai statului. Cu toate acestea nu există încă
    nici un demnitar condamnat pentru fapte de corupție.


    Reforme au fost consemnate și în
    sectorul energetic, însă nu atât de mari precum și-ar fi dorit Uniunea
    Europeană.


    Raportul mai arată că sectorul
    bancar s-a stabilizat în Ucraina, dar este nevoie în continuare de măsuri care
    să îmbunătățească mediul de afaceri și să încurajeze investițiile. Progresele
    bat pasul pe loc și în ceea ce privește dreptul de proprietate intelectuală.


    Acordul de asociere dă roade, iar Ucraina și
    Uniunea Europeană sunt tot mai aproape una de alta, spune noul șef al
    diplomației europene, Josep Borell. În opinia sa, progresele realizate de
    autoritățile de la Kiev sunt impresionante în condițiile în care, ține el să
    puncteze, în ultimii ani, independența, integritatea teritorială și
    suveranitatea Ucrainei au fost puse la grea încercare. O referire la conflictul
    din estul separatist al țării și la anexarea de către Rusia a peninsulei
    Crimeea, nerecunoscută de comunitatea internațională.



    Trebuie spus în acest context că
    responsabilii de la Kiev şi cei de la Bruxelles au negociat ani de zile acordul
    de asociere menit să apropie Ucraina de Uniunea Europeană. Pentru mulţi
    ucraineni, perspectiva aderării este legată de dorința de a călători liber şi
    de a putea descoperi singuri cum se trăieşte în Europa.


    Pe 21 noiembrie 2013, când
    regimul de la acea vreme de la Kiev, condus de preşedintele pro-rus Viktor
    Ianukovici, a anulat în ultima clipă semnarea Acordului de asociere
    cu Uniunea Europeană, în Piaţa Independenţei de la Kiev a avut loc o
    demonstraţie spontană. A fost începutul unei
    ample mişcări de protest, cunoscută sub numele de Euromaidan, faţă
    de o conducere coruptă, aservită Moscovei.


    Acordul de asociere cu Ucraina a
    fost semnat în cele din urmă pe 21 martie 2014 (componenta politică) și pe 27
    iunie același an (componenta economică). A intrat pe deplin în vigoare la 1
    septembrie 2017. Și tot din 2017, de la
    mijlocul anului, ucrainenii pot călători fără vize în Uniunea Europeană, cu
    excepția Marii Britanii.


  • Pregătirea UE pentru intensificarea competiţiei economice la nivel global

    Pregătirea UE pentru intensificarea competiţiei economice la nivel global

    Creșterea economică, sporirea numărului de locuri de muncă, dar și a competitivității sunt printre obiectivele fixate în cadrul summitului european de primăvară care a avut loc la Bruxelles.

    Consiliul European de primăvară este, în mod normal, dedicat problemelor economice, însă în acest an pe ordinea de zi s-a aflat și ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în condițiile în care premierul Theresa May a solicitat o amânare a acesteia. Dincolo de chestiunea Brexitului, șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene au abordat și o serie de probleme economice, legate atât de piața internă – un element cheie al competitivității și dezvoltării – cât și de relațiile comerciale cu terți, accentul fiind pus pe China în condițiile în care luna viitoare va avea loc un summit Uniunea Europeană – China.

    Președintele Consiliului European, Donald Tusk: Liderii au discutat despre cum poate fi cel mai bine pregătită Uniunea Europeană pentru a face față unei concurențe economice globale în creștere. Măsurile trebuie luate pentru întreaga piață comună și baza industrială europeană, care reprezintă un element cheie pentru crearea de locuri de muncă. Am căzut, de asemenea, de acord că este nevoie de o politică comercială deschisă și fermă. În acest context Consiliul European cere reluarea discuțiilor cu privire la instrumentul de achiziții publice. Vrem să întărim capacitatea europeană de a face față furtului de tehnologie și amenințărilor cibernetice și așteptăm recomandările Comisiei cu privire la securitatea rețelelor 5 G. Am discutat, de asemenea, despre prioritățile pe care le vom avea la summitul de luna viitoare cu China. Obiectivul nostru este să ajungem la o relație echilibrată care asigură competiție corectă și acces egal pe piețe. În acest context, sperăm să convingem China să accepte subvențiile industriale ca pe un element crucial al reformei Organizației Mondiala a Comerțului. În plus, liderii au fost clari că sunt hotărâți să abordeze schimbările climatice cu ambiție și ca pe un obiectiv urgent. Miniștrii noștri vor intensifica munca pentru Strategia pentru Climă a Uniunii Europene și implementarea obiectivelor stabilite de Acordul de la Paris; vom reveni la această problemă în iunie.


    Tot în zona relațiilor externe, liderii europeni au reiterat, la 5 ani de la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Federația Rusă, că Uniunea Europeană continuă să sprijine suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și condamnă violarea, de către Rusia, a reglementărilor internaționale. Rusia nu a fost menționată explicit și în cel de-al patrulea capitol al concluziilor summitului, cel privitor la asigurarea unor alegeri corecte și la combaterea dezinformării. Cu toate acestea, Moscova a fost acuzată în trecut atât că ar fi încercat să influențeze procesul electoral din țări occidentale, inclusive state membre ale UE, cât și că ar purta campanii de dezinformare online.


  • Relaţia UE-Ucraina

    Relaţia UE-Ucraina

    Uniunea Europeană condamnă acţiunile militare agresive de anul trecut ale Rusiei faţă de Ucraina în strâmtoarea Kerci din Marea Azov. Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a reamintit şi că Uniunea nu recunoaşte anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului de către Rusia.

    Consiliul de asociere Uniunea Europeană-Ucraina a analizat, la sfârşitul lui decembrie, stadiul relațiilor bilaterale și a evaluat progresele înregistrate în punerea în aplicare a Acordului de asociere dintre cele două părţi.

    Reuniunea a avut loc în contextul escaladării situaţiei în zona strâmtorii Kerci, a spus Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate.

    Uniunea a avut o poziție unită și fermă în privința faptului că nu există nici o justificare pentru utilizarea forței militare de către Rusia împotriva navelor ucrainiene şi că toţi marinarii ucrainiene trebuie să fie eliberaţi, ca şi vasele sechestrate. Trecerea liberă şi sigură prin strâmtoarea Kerci trebuie garantată, aşa cum prevede legislaţia internaţională. În ceea ce ne priveşte, încercăm să găsim metode prin care putem ajuta şi mai mult regiunile ucrainiene afectate de escaladarea situaţiei din Marea Azov, inclusiv prin programul de 500 de milioane de euro lansat de curând pentru estul Ucrainei, ca şi prin alte iniţiative realizate tot în cooperare cu Banca Europeană pentru Investiţii. Subliniez că Uniunea Europeană continuă să sprijine sută la sută independenţa Ucrainei, suveranitatea şi integritatea sa teritorială, între graniţele recunoscute internaţional. Este necesară, de asemenea, completa implementare a acordurilor de la Minsk. Vom continua şi să oferim ajutoare umanitare pentru a ajuta populaţia civilă din estul Ucrainei. Şi vreau să subliniez din nou că nu vom recunoaște anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului de către Rusia și am condamnat procesul de militarizare în curs de desfășurare în peninsula Crimeea. Continuăm să cerem eliberarea tuturor cetăţenilor reţinuţi ilegal în Peninsula Crimeea sau în Rusia. Uniunea Europeană este alături de poporul ucrainean și va continua să facă acest lucru.


    La 25 noiembrie, Garda de Coastă rusă a sechestrat 3 nave ucrainene, cu tot cu cei 24 de marinari aflaţi la bord, în strâmtoarea Kerci, care asigură legătura între Marea Neagră şi Marea Azov. Moscova a susţinut continuu că vasele au pătruns ilegal în apele teritoriale ale Rusiei, în timp ce Kievul a contrazis mereu această acuzaţie, afirmând că navele se aflau în apele neutre ale Mării Negre.


  • Relaţia UE-Rusia

    Relaţia UE-Rusia


    UE şi Rusia sunt actorii internaţionali de importanţă majoră la acest moment în Europa. Oficilaii germani au declarat în nenumărate rânduri că îşi doresc o apropiere între UE şi Rusia. După anexarea Crimeei de către Rusia, UE a decis să impună o serie de restricţii şi o serie de sancţiuni de natură economică Rusiei. Am stat de vorbă mai mulți locuitori ai zonei rurale, pentru a afla opinia acestora, de la ”firul ierbii”, despre relația Bruxelles-Moscova.




  • Priorităţi ale Bucureştiului (2)

    Priorităţi ale Bucureştiului (2)

    Într-un
    amplu
    interviu acordat pentru Radio România, şeful diplomaţiei române, Teodor
    Meleşcanu, a punctat priorităţile de politică externă ale Bucureştiului. O
    parte dintre acestea au fost prezentate în ediţia anterioară, iar acum
    continuăm această trecere în revistă, referindu-ne la perspectivele aderării
    României la Schengen şi la relaţiile Bucureştiului cu Moscova şi Chişinău. În
    vecinătatea răsăriteană ne interesează să avem ca parteneri state instituţional
    solide, cu perspective de securitate şi de dezvoltare alese în mod liber. Ne
    interesează şi viitorul Balcanilor, care este în egală măsură o miză strategică
    pentru noi. Ne dorim ca România să se constituie ca un pivot al proiecţiilor
    strategice ale UE şi ale Alianţei, în aceste regiuni de proximitate,     spune
    ministrul Meleşcanu.

    Referindu-se la relaţiile dintre România şi fosta
    republică sovietică, majoritar românofonă Republica Moldova, şeful diplomaţiei
    de la Bucureşti a vorbit despre obiectivul de consolidare a acestora: Avem un portofoliu consistent, aş
    spune, de proiecte în atenţie care au un fir comun, o idee comună – racordarea
    Republicii Moldova la Europa sub raport energetic al infrastructurii, al
    instituţiilor, dar şi al valorilor. Continuăm să investim masiv în modernizarea
    Republicii Moldova, în bunăstarea cetăţenilor ei şi sprijinirea parcursului
    european al Republicii Moldova. La sfârşitul lunii septembrie am eliberat şi
    ultimele tranşe din împrumutul de 150 de milioane de euro acordat în baza unui
    acord privind asistenţa financiară rambursabilă dintre România şi Republica
    Moldova, ceea ce a contribuit în mod foarte serios la asigurarea stabilităţii ei
    financiare, acţionând consecvent în acelaşi timp şi pentru mobilizarea
    sprijinului UE în favoarea Republicii Moldova. România a susţinut aprobarea, la
    4 iulie, de către Parlamentul European, a deciziei privind acordarea
    condiţionată de asistenţă macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro
    din partea UE. Dar opţiunea noastră pentru integrarea europeană a Republicii
    Moldova se concentrează în primul rând pe ideea de a aduce răspunsuri durabile
    la aşteptările de prosperitate, siguranţă şi stabilitate a cetăţenilor acesteia.

    România va fi şi pe mai departe un
    partener solid în promovarea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, a
    precizat Teodor Meleşcanu, amintind, în acelaşi timp, că în perioada 2009 -
    2015, România a acordat Republicii Moldova asistenţă în valoare de aproximativ
    122 de milioane de euro în domeniile: educaţie, agricultură, societate civilă,
    sănătate, întărirea capacităţii administrative, buna guvernanţă şi statul de
    drept. În ce priveşte relaţiile Bucureşti-Moscova, România doreşte
    relaţii pragmatice şi predictibile, care să ţină seama de interesele legitime
    ale ambelor state şi să fie fundamentate pe normele şi principiile generale ale
    dreptului internaţional şi pe reciprocitate, spune Teodor Meleşcanu: Această
    dorinţă nu poate fi, însă, materializată făcând abstraţie de lucruri care s-au
    întâmplat, printre ultimele – anexarea ilegală a Crimeii sau situaţia din estul
    Ucrainei. Suntem preocupaţi de acumularea foarte serioasă de forţe armate şi
    armamente ruseşti la frontiera noastră de est. Uniunea Europeană a răspuns
    acestor evoluţii prin adoptarea de sancţiuni, la care ţara noastră s-a asociat
    şi pe care le sprijină. Pe linie NATO, continuăm să sprijinim abordarea dublă
    promovată la nivelul aliat în ceea ce priveşte Rusia, care este bazată, pe de-o
    parte, pe apărare şi descurajare puternică, iar pe de altă parte pe
    disponibilitatea la dialog pragmatic, pe bază de reciprocitate.

    Prevăzută iniţial
    pentru martie 2011, aderarea României la spaţiul Schengen nu s-a concretizat
    încă. Îndeplinim de ceva vreme deja toate criteriile tehnice necesare, dar
    lipsa de unanimitate la nivel politic ne-a împiedicat să atingem acest
    obiectiv, explică şeful diplomaţiei de la Bucureşti: Aderarea la
    Spaţiul Schengen rămâne un obiectiv politic important al României. În acelaşi
    timp, trebuie să recunoaştem şi consecinţele pe care criza migraţiei din 2015
    sau a atacurilor teroriste le-au avut în unele state europene, ceea ce, în
    ultima perioadă, a determinat iniţierea unor măsuri de consolidare a Spaţiului
    Schengen şi a securităţii interne a UE. Din punctul meu de vedere, o decizie
    pozitivă în sensul acesta ar contribui la creşterea capacităţii Uniunii Europene
    de a răspunde mai bine provocărilor actuale de securitate, având în vedere şi
    expertiza substanţială adusă de România în acest domeniu.

    Rolul esenţial pe care Bucureştiul îl are în arhitectura de
    securitate a UE nu este doar o viziune a noastră, a mai spus ministrul român,
    ci este recunoscut unanim şi reiterat chiar recent şi de către comunitatea
    europeană, ceea ce întăreşte argumentele României privind valoarea adăugată
    certă pe care o poate aduce în calitate de stat membru, cu drepturi depline, a Spaţiului
    Schengen.

  • Europa şi Rusia

    Europa şi Rusia

    Fost ministru al Apărării
    în Guvernul de la Bucureşti care, acum un deceniu, obţinea admiterea României
    în NATO, europarlamentarul social-democrat Ioan Mircea Paşcu a prezentat,
    miercuri, în plenul Legislativului comunitar o rezoluţie privind securitatea la
    Marea Neagră după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia.
    Documentul condamnă categoric acţiunile Moscovei şi în alte zone din spaţiul
    ex-sovietic, de care, la un sfert de veac după dezintegrarea URSS, ruşii par să
    nu se poată despărţi.

    Anexarea ilegală a Crimeei, destabilizarea estului
    Ucrainei şi situaţia din provinciile secesioniste pro-ruse Abhazia şi Osetia de
    Sud, ieşite de sub autoritatea Georgiei, demonstrează, spune Paşcu, că Rusia
    doreşte să controleze ţărmul Mării Negre. Crimeea, adaugă eurodeputatul român,
    e un Kaliningrad al Sudului, menit să susţină o potenţiala expansiune.

    Coleg cu
    Paşcu în grupul socialiştilor europeni, Victor Boştinaru denunţă, la rându-i,
    redeşteptatul apetit teritorial al Rusiei: Doresc să atrag atenţia asupra
    strategiei graduale a Rusiei de a implementa ocuparea unor teritorii în
    vecinătate trecând de la conflicte interetnice la conflicte îngheţate şi apoi
    la ocuparea directă a lor ca în cazul Osetiei de Sud, Abhaziei şi a Crimeei. Nu
    în ultimul rând, evidenţiez prezenţa masivă a Rusiei în cadrul unui război
    electronic de anvergură, identificat ca atare de NATO şi partenerii UE.

    Liberala română Norica Nicolai avertizează că prezenţa militară rusă în
    Transnistria şi escaladarea conflictului din Ucraina
    ar putea avea ca rezultat avansarea trupelor ruse până la gurile Dunării: În curând, vom avea parte de trupe ruseşti aproape de gurile Dunării,
    ceea ce va crea o foarte mare problemă pentru securitatea UE. Va fi o graniţă
    foarte lungă cu Rusia şi în primul rând, va trebui să încercăm să facem paşi
    semnificativi, în primul rând diplomatici, pentru a preveni o astfel de
    escaladare a conflictului.

    De pe băncile dreptei populare, Daniel Buda
    afirmă că ar trebui analizată cu toată responsabilitatea posibilitatea de a
    furniza Ucrainei mijloace militare defensive, fiindcă doar capacitatea de
    apărare a acesteia poate garanta pacea şi securitatea în regiune. Indiferent de
    ideologie, eurodeputaţii veniţi din România par, aşadar, să vorbească pe o singură
    voce. Iar o posibilă explicaţie sunt cele nu mai puţin de 12 invazii militare
    ruseşti pe care le-au suportat românii în ultimele trei secole.

    Dar Parlamentul European, în ansamblu,
    şi-a confirmat poziţia extrem de critică faţă de Moscova, adoptând, tot
    miercuri, un document prin care cere executivului comunitar acţiuni eficiente şi suport
    financiar pentru contracararea propagandei şi dezinformării ruseşti în
    interiorul UE şi în străinătate. Statele membre trebuie, mai
    spun eurodeputaţii, să creeze un mecanism coordonat de monitorizare a
    asistenţei financiare, politice sau tehnice oferite de Rusia partidelor
    politice şi altor organizaţii din spaţiul comunitar.

  • Românii şi războiul din estul Ucrainei

    Românii şi războiul din estul Ucrainei

    Anexarea de către Moscova a peninsulei Crimeea, din sud, precum şi alimentarea, financiară, logistică, politică şi militară, a rebeliunii secesioniste pro-ruse din regiunile estice au fost condamnate, fără echivoc, de toţi oficialii de la Bucureşti. Comisiile de specialitate şi plenul Parlamentului, actualul preşedinte, Klaus Iohannis, predecesorul său, Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, şefii de anul trecut ai diplomaţiei române, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, ca şi titularul de azi al portofoliului, Bogdan Aurescu, au calificat, la unison, acţiunile Rusiei drept agresiune şi au pledat pentru respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.



    Ca membru al Uniunii Europene şi NATO, ca partener strategic al Statelor Unite, România s-a raliat fără ezitări tuturor sancţiunilor economice şi politice instituite de Bruxelles şi Washington contra Moscovei. Instalat la începutul lui 2014, noul regim pro-occidental de la Kiev a beneficiat de susţinere consecventă din partea României. Ucraineni răniţi în represiunea sângeroasă declanşată de fostul preşedinte pro-rus Vikor Ianukovici au fost trataţi în spitale din Bucureşti.



    În cadrul Alianţei Nord-Atlantice, România şi-a asumat asigurarea securitatăţii cibernetice a Ucrainei. Preocuparea constantă a românilor faţă de criza ucraineană are două resorturi principale. Pe de o parte, Ucraina e cel mai mare, teritorial şi demografic, dintre vecinii României, cu care împarte sute de kilometri de frontieră comună. Pe de alta, are aproape o jumătate de milion de cetăţeni de etnie română, majoritatea concentraţi de-a lungul acestei frontiere.



    Anexate, în 1940, de Stalin, în urma unui ultimatum, o parte a teritoriilor româneşti răsăritene — nordul Bucovinei, nordul şi sudul Basarabiei, ţinutul Herţa, Insula Şerpilor — au revenit, în 1991, Ucrainei, ca stat succesor al fostei Uniuni Sovietice. Fără niciun mobil revizionist, interesul Bucureştiului faţă de situaţia de acolo se referă exclusiv la respectarea drepturilor comunităţii româneşti. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a comunicat, din nou, ambasadorului Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer, dorinţa ca mobilizarea parţială, desfăşurată în contextul conflictului din estul Ucrainei, să nu aibă un caracter selectiv şi să evite abordări discriminatorii, pe considerente de ordin etnic.



    Declaraţiile survin după informaţiile potrivit cărora, pentru a opri fuga de mobilizare, autorităţile ucrainene au decis să impună restricţii de călătorie în străinătate pentru toţi bărbaţii încorporabili. România, a precizat Aurescu, urmăreşte îndeaproape modul în care se desfăşoară acest proces şi este în contact permanent, prin intermediul consulatelor generale de la Cernăuţi şi Odessa şi al Ambasadei de la Kiev, cu reprezentanţi ai etnicilor români, dar şi cu cei ai autorităţilor ucrainene, civile şi militare. Cetăţeni loiali ai statului ucrainean, etnicii români nu vor să devină carne de tun într-un război care nu e al lor.

  • După Crimeea, Transnistria?

    După Crimeea, Transnistria?

    Anexarea, în martie, a peninsulei ucrainene Crimeea alimenteză temerile că, odată redeşteptat, apetitul teritorial al Rusiei va pretinde noi anexiuni. Ieşită, de facto, de mai bine de două decenii de sub controlul Chişinăului, regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, din estul Republicii Moldova, ar putea fi, avertizează unii analişti, următoarea pe lista de achiziţii a lui Vladimir Putin. Opinia nu e unanimă, fiindcă nici similitudinile dintre cele doua focare de conflict nu sunt depline.



    Fâşie de pământ în stânga râului Nistru, Transnistria e, practic, o enclavă între fostele republici sovietice Moldova şi Ucraina şi nu se învecinează nemijlocit cu Federaţia Rusă. În timp ce între Crimeea şi ţărmurile ruseşti nu e decât îngusta strâmtoare Kerci, dintre Marea Azov şi Marea Neagră, Transnistria e la sute de kilometri de Rusia. Departe de a fi omogenă etnic, populaţia de circa jumătate de milion de locuitori e compusă în proporţie de 40% din românofoni, care rămân cea mai numeroasă comunitate, restul fiind, preponderent, slavi — ucraineni şi ruşi. După conflictul armat din 1992, dintre abia creata armată naţională a Moldovei, devenită independentă cu nici un an în urmă, şi separatiştii susţinuti de trupele ruse, Moscova a protejat militar şi a alimentat financiar şi energetic o Transnistrie devenită clientelară. În 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, Rusia, pe atunci, a lui Boris Elţîn promitea să-şi retragă trupele şi arsenalul din estul Republicii Moldova. Toamna aceasta, la sesiunea generală ONU de la New York, şefa diplomaţiei de la Chişinău, d-na Natalia Gherman, a fost nevoită să reitereze apelul privind plecarea soldaţilor ruşi, fiindcă aceştia au rămas de neclintit. Potrivit evaluărilor realizate de specialişti, în ultimii 20 de ani Rusia a cheltuit pentru Transnistria circa 10 miliarde de dolari prin aşa-numite ajutoare umanitare, gaze şi alte forme de sprijin.



    Expertul economic Petrişor Peiu a declarat pentru Radio România: Dacă pentru Transnistria, cu o populaţie de 500.000 de locuitori, s-a cheltuit atât, probabil că pentru Crimeea s-ar fi cheltuit de cinci ori mai mult, adică 50 de miliarde de dolari.”



    Pentru Rusia, mai spun economiştii, a fost mai ieftin să anexeze Crimeea decât să procedeze ca în cazul Transnistriei. Dar, chiar şi aşa, nota de plată a anexiunii va fi una piperată. Salariile bugetarilor şi pensiile din Crimeea vor trebui aduse la acelaşi nivel cu acelea din Rusia, de cel puţin trei ori mai mari. Sumele mari care se vor duce spre teritoriul proaspăt anexat şi defel viabil economic vor majora deficitul bugetar al Rusiei. La toate acestea se adaugă sancţiunile economice americane şi europene.



    Cu luciditatea unui veteran al diplomaţiei române, ambasadorul Ioan Donca, membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, e sceptic asupra eficienţei acestor sancţiuni şi se declară convins că dosarul transnistrean e mai degrabă clasat: Nu cred că Rusia va merge mai departe decât a-şi anexa Crimeea. Este cu totul neinteresant să-şi anexeze teritorial într-un fel sau altul Transnistria, care oricum îi aparţine, pentru ea nu e nici un fel de problemă. Este clar că nu aparţine Moldovei, este clar că pentru Moldova în acest moment cel puţin – chiar dacă sufleteşte vrem să sprijinim ideea integrităţii teritoriale a Moldovei – dar Transnistria reprezintă o piedică în evoluţia Moldovei pe un drum european. Sancţiunile cu care ameninţăm Rusia nu ştiu cât de eficiente vor fi, mai ales ţinând cont de capacitatea Rusiei de a suporta.”



    Politolog de formaţie, eurodeputatul Cristian Preda nu crede nici el în similitudinile dintre cele două regiuni rebele pro-moscovite. Profesorul Preda subliniază că administraţia pro-occidentală de la Chişinău a încheiat, anul acesta, acorduri de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană şi pledează pentru o implicare mai activă a Bruxellesului în negocierile asupra Transnistriei: E vorba de două cazuri diferite. În ceea ce priveşte Transnistria, avem de-a face cu un conflict îngheţat de mai bine de două decenii. Această parte a Republicii Moldova este controlată de trupe ruseşti, fără ca ea să fie integrată în vreo structură politică din Federaţia Rusă, în timp ce în Crimeea, după invadarea teritoriului, totul a devenit o parte a regimului controlat de la Moscova. Uniunea Europeană nu recunoaşte anexarea Crimeei. Uniunea Europeană, pe de altă parte, susţine negocierile care angajează Federaţia Rusă în ceea ce priveşte Transnistria. Personal, cred că Uniunea Europeană trebuie să devină din observator, cum e în acest moment, o parte la masa negocierilor propriu-zise, având o voce mai importantă. Moldova e, de acum, un elev strălucit al Parteneriatului Estic. Interesul Uniunii Europene este, astăzi, altul decât cel din urmă cu două decenii şi mai bine.”



    Sarcastici, sunt şi comentatori care avertizează că întreaga discuţie poate deveni caducă după alegerile de pe 30 noiembrie pentru Parlamentul de la Chişinău. Dacă, favorită în sondajele privind intenţiile de vot, opoziţia comunistă pro-moscovită revine la guvernare, nu Republica Moldova îşi va restaura autoritatea asupra regiunii secesioniste, ci fidelitatea acesteia din urmă faţă de Rusia va contamina, din nou, şi Chişinăul.

  • Câţe s-fac tuti aesti ?

    Câţe s-fac tuti aesti ?

    Ună dalgâ di isăchi nă exighisescu ţi s-faţi cu Rusia şi scot tru migdani previziuni. Ama niţi exighiserli şi niţi previziunile nu agiungu ahânda, s-duc largu, vahi maşi cronologic. Cum ţi s-hibâ, faptul că peninsula Crimeea fu a statlui rus până tru 1917 icâ, ma s-vreţ, până tru 1954, nu poati s-hibâ unâ furn’ie ca ma multu un pretextu. Tru chirolu a agiocurlor olimpiţi di iarnă dizvârtiti Soci, tru Rusia, vârnu nu minduia că, dupu maşi ndauâ dzali, Crimeea, provincia dit Ucraina viţinâ, avea să s-ampartâ di Kiev tra s-li simneadzâ unâ ş-unâ actili cu Moscova, ntraorâ, cu mari harauuâ, ca tru unâ ncurunari faptâ Las Vegas.




    Deapoa, atenţia s-aşţâ câtâ China, ti câftari semnili a unei alianţi-şoc anamisa di fosţâl’ii rivali ireductibili dit ascâpitata a lagărlui comunistu. Problema eara, ama, multu ma aproapea, tru Ascâpitata ali Ucraina, iu, nianvârligaţ di amare, ca tru Crimeea, bâneadzâ miliun’i di ruşi, cetăţen’i ucrainen’i, aspâreaţ di orientarea pro-occidentală a capitâlâl’ei Kiev şi cabaia vulnearabil’i la propaganda rusă. Tru zborlu tră alichearea ali Crimeei, liderlu suprem di Kremlin spunea că nu va ampârţarea ali Ucrainâ, ama informaţia ari idyea tin’ie di aver cu tâxearea că ascherili ruse numata şed adunati stog pi sinurlu dit Ascâpitata, aţel cu Ucraina.




    Anaparti di aestu sinur, tru apirita ali Ucraina, avem dininti acţiuni di unâ voli ninstituţională cadealithea criminală, şi di unâ niaxizeari instituţională ţi poati s-hibâ lugursitâ purdari. Mutrindalui istoria a aţilui dit soni cirec di secol, videm că, tru chirolu anda Occidentul, tru minduita a lui democratică, apruche alâxeri ama tru limita a sinurlor existenti tru bitisita a doilui polim mondial, ti Moscova aesti sinuri canda nu au niţi unâ simasie. Harta politică ali Europei s-alâxi cabaia după 1945, işirâ tru videalâ şi chirurâ stati ntredz, ama acâţarâ calea maşi pi aesti sinuri aprucheati. Dit 1989 icâ baş dit 1945, tru Europa chiru un sinur gol, aţel anamisa di aţeali dauâ Ghirmânii şi alti interni furâ alinati tru scara di sinur internaţional. Pi veacl’ili sinuri s-ampârţârâ Cehia şi Slovacia iara Iugoslavia veacl’e s-arupsi tru 5 ripubliţ.




    Naua Iugoslavie s-ampârţâ şi ea tru Muntenegru şi Sârbia iara atomizarea a aluştui spaţiu nu s-bitiseaşti aoa câţe dusi ma largu, dramatic, cu Kosovo, tuti cu tin’iseari maximâ tră veacl’ili sinuri.Fostul spaţiu sovietic părea tra ş-aflâ unâ ampârţari amiabilâ, pi idyiul prinţipiu di tin’iseari a sinurlor existenti, tru 1991, cându Gorbaciov şi Uniunea Sovietică işea la braţ dit istorie. Atumţea, un tinir rus cumândusea unâ parei di mercenari ti alumta tru Transnistria, zona pro-rusă şi criptocomunistă dit Apirita ali Ripublicâ Moldova, contra a autorităţlor dit tinira Ripublică Moldova.




    După 20 an’i, Dmitri Rogozin s-toarnâ pi loclu a crimilor dit tinireaţa ama tru harea di viţe-prim ministru ali Rusie, câlisitu s-l’ea parti la parada militară dit 9 di mai, dzuua ali victorie sovieticâ dit doilu polim mondial, ndreaptâ di secesioniştil’i transnistrean’i tru capitala a lor, Tiraspol. Ma multu di unâ simplă metaforă, aesti averuri istoriţi exighisescu dgheafuraua anamisa di minduita dit Ascapitată şi aţea rusă mutrindalui ligâturli internaţionale, tră limiti şi democraţie. Iara ma s-achicâsim ţi s-faţi şi câţe, vahi va nâ da di mânâ şi unâ dalgâ di previziun’i ti yinitor, acă aeasti va nâ lâhtârseascâ.



    Armanipsearea: Tascu Lala