Radio România Internațional

Tag: Crimeea

  • Anamisa di Europa şi Rusia

    Anamisa di Europa şi Rusia

    Cumată di cumată, regiune cu regiune, aspărdzearea ali Ucraină s-duţi ma largu. După scenariul brevetat, tru marţu, tru peninsula Crimeea, dit sud, secesioniştil’i dit estul rusofon şi rusofil ndreapsiră, dumănică, aşi-dzasili referendumuri la cari, cum s-astipta, majoritatea să spusi tră ampărţarea di Kiev. Liderli ali rebeliuni pro-aruse dimândarâ că rezultatili a ghiotaha faptilor consultari populari caftâ dishcl’idearea a nâscântor instituţii şi forţi armati isis, catacum şi ambudyiusearea a alidzerlor dit 25 di mai trâ prezidenţil’ea ali Ucrainâ. Nâscânţâ di el’i avurâ şi francheţea s-pricunoască aţea ţi tutâ lumea minduia: yinitoarea minari va s-hibâ fâţearea unâ cu Rusia. Idyea cum aliaţl’I a l’ei dit NATO şi partenerl’I dit Uniunea Europeană, România cutugursi si nu apruche parodiile electorali dit regiun’ili Doneţk şi Lugansk, pi cari ministerlu ti Externe di Bucureşti li numâseaşti, limbid, părţâ integranti ali Ucrainâ suveranâ şi independenti.



    Ministerlu nâpoi şi spuni minduita di prinţipiu mutrindalui ilegalitatea şi turlia paranom a aistor aşi-dzâsi referendumuri, cari s-ncuntreadzâ cu Constituţia ali Ucrainâ şi calcă prinţipiile di thimel’iu a ndreptului internaţional. Rezultatili nu pot s-hibâ lugursiti yilipsitoari şi niţi nu pot s-aducâ efecti juridiţe — nica cundil’eadză diplomaţia di Bucureşti, spunândalui diznău că “România easti ahândos gâilipsitâ că ahtări mindueri di ampârţari duc la instabilitati tru regiune, di scot tru migdani un ţercl’iu di conflicti prilundziti tru zona ali Amarea Lae”. Unâ s-unâ cu acţiunile dit Ucraina, Moscova s-pari că ari discl’isâ un nău frontu, ama masi tru registrul retoric. Personaj cânâscut tră fuvirsearea pân di mardzinâ prit declaraţiili a lui anti-occidentali, nica dit chirolu cându eara ambasadorlu ali Rusie la NATO, viţepremierlu Dmitri Rogozin fuvirseasti, pi Twitter, că va s-azboairâ pisupra ali Românie la bordul a unui bombardier. Irascibilu personaj s-apreasi di furnţia că, pi calea câtâ regiunea separatistă pro-arusă Transnistria, dit apirita ali Ripublica Moldova (majoritar românofonă), nu lu alăsara s-treaca prit spaţiul aerian românescu.



    Cu moderaţie diplomatică, ministerlu român di Externe aduti aminti că, prit unâ apofasi a Bruxellesului, Rogozin easti indezirabil tru spaţiul ali UE. Ministerlu u lugurseasti declaraţia a lui ca hiindalui multu greauă şi cafta ali Moscova să spunâ limbid, ti public desi aestâ easti minduita ufitială a guvernului ali Fedearaţie Ruse andicra di România, ca stat membru ali UE şi NATO. Cama pi mutata, prezidentul Traian Băsescu s-ntreabă câtă vodcă ari biutâ ninti tra s-arucâ minduerli pi Twitter, dimec vitepremierlu rus, ti cari spuni că ari ună turlie di minduitâ stalinistâ. Tră analişti, anaparti di sicăili personali al Rogozin, turlia aestâ di retorică, ti aduti aminti di comunicatili silighiti di regimlu comunistu nord-coreean, scoati tu migdani lucri multu ma greali: nibunil’ea a unâl’ei administraţii cari, prit acţiun’ili a l’ei, ahurheasti să u alaxeascâ Rusia tru un crat paria.


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Ce urmează după Crimeea?

    Ce urmează după Crimeea?

    Remarcabilă, deopotrivă, prin eficienţă şi cinism, anexarea pensinsulei ucrainene Crimeea de către Rusia a fost, spun specialiştii în geopolitică, o capodoperă a genului. Întreaga operaţiune a durat mai puţin de trei săptămâni şi s-a produs aproape fără vărsare de sânge. Invazia armată a fost dublată de un discurs în care Moscova a uzat de nenumărate argumente, în aparenţă rezonabile.



    Istoric, Crimeea i-a aparţinut până în 1954, când liderul sovietic din epocă, ucraineanul Nikita Hruşciov, a transferat-o sub autoritatea Kievului. Demografic, cea mai numeroasă comunitate din peninsulă nu sunt nici ucrainenii, nici tătarii, ci etnicii ruşi, mulţi posesori de paşapoarte ruseşti. Democratic, aceştia au votat în cvasiunanimitate, prin referendum, pentru revenirea la Rusia, iar Moscova e datoare să-şi apere cetăţenii de ameninţarea naţionalismului ucrainean. În sfârşit, din perspectiva dreptului internaţional, există precedentul provinciei sârbe Kosovo, care, sub protecţie occidentală, a ieşit de sub controlul Belgradului şi a devenit stat independent.



    Faţă de episodul Crimeea, corecţiile precedente aplicate de Rusia post-sovietică fostelor sale colonii au fost mult mai brutale şi inabile. A fost nevoie de lupte, soldate cu sute de morţi, pentru ca, sub protecţia trupelor ruseşti, în 1992, Transnistria să se separe, de facto, de Republica Moldova (majoritar românofonă), iar în 2008, când tancurile fostei Armate Roşii erau la doi paşi de Tbilisi, Abhazia şi Osetia de Sud să fie decupate de pe harta Georgiei.



    Analiştii şi cancelariile occidentale nu-şi ascund îngrijorarea că şi pentru liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, pofta vine mâncând şi că, odată deschis, apetitul teritorial al Moscovei va pretinde noi ofrande. Putin însuşi afirmă, de altfel, că, pentru armata rusă evenimentele din Crimeea au fost un examen”.



    Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a recunoscut că se teme că viitoarele ţinte ar putea fi provinciile rusofone şi rusofile din estul Ucrainei. Iar preşedintele României, Traian Băsescu, exprimă angoase împărtăşite de întreaga comunitate europeană şi euro-atlantică: Nu mai putem privi la incidentele din 2008, când Federaţia Rusă a ocupat Abhazia şi Osetia de Sud, ca la nişte incidente izolate. A urmat Ucraina şi orice om politic, ca şi orice strateg militar, trebuie să îşi pună întrebarea ce sau cine urmează. Că o fi Transnistria, că o fi şi Republica Moldova, sunt întrebări pe care oricine poate să şi le pună. Impredictibilitatea Federaţiei Ruse ne obligă să analizăm variante, dar şi posibilităţi de reacţie.”



    Premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, şi-a reafirmat, al rândul său, îngrijorarea faţă de posibile repercusiuni ale precedentului din Ucraina asupra Republicii Moldova. Există regimul transnistrean secesionist care, din păcate, poate, prin decizii unilaterale, să provoace astfel de situaţii” — a avertizat şeful guvernului pro-occidental de la Chişinău. Analistul militar Cornel Codiţă, general în rezervă al Armatei Române, nu pare, în schimb, convins de similitudinile dintre Ucraina şi Republica Moldova: Sunt două state cu greutate diferită din punct de vedere politic şi cu probleme – şi istorice, şi juridice, şi legale – foarte diferite. Sigur că multă lume s-a gândit că după Crimeea ar putea urma Transnistria. Părerea mea este că această mişcare a Rusiei creează suficient de multe probleme pentru ca o bucată de timp destul de lungă asemenea episoade să nu mai apară. Pe de altă parte, Ucraina este un obiectiv strategic pentru Rusia, în timp ce Transnistria sau Republica Moldova nu reprezintă decât auxiliarele unei politici care oricum va fi pusă în aplicare de Moscova.”



    Se poate pune Chişinăul la adăpost sub umbrela Uniunii Europene şi NATO? Pe de o parte, acordurile de asociere şi liber schimb cu Uniunea au fost parafate în toamnă şi ar putea fi semnate în curând. Pe de alta, apartenenţa Republicii Moldova la o alianţă militară e exclusă prin Constituţie, dar, după Crimeea, au apărut voci care spun că acest tabu e, de fapt, desuet. Cornel Codiţă: Reacţia de la UE a fost de accelerare a procesului de asociere. Foarte probabil că un eventual parcurs spre NATO rămâne o problemă de dezbatere internă, în primul rând politică, în Republica Moldova, şi de abia după ce vom avea o poziţie clară de la Chişinău am putea să spunem dacă acest parcurs e credibil, poate fi făcut rapid sau mai degrabă mai lent sau deloc.”



    Pentru moment, însă, marea provocare pentru Putin e Crimeea însăşi, văzută prin efectele financiare pe care le implică anexarea sa — afirmă experţii centrului de analiză Early Warning de la Bucureşti. Costurile invaziei propriu-zise ar putea atinge 9 miliarde de dolari. Pensiile şi lefurile funcţionarilor din Crimeea, de acum angajaţi ai statului rus, trec de 15 miliarde, în condiţiile în care cheltuielile anuale ale guvernului federal de la Moscova sunt de circa 400 de miliarde de dolari. Putin ne-a arătat că prestigiul primează în faţa costurilor, iar el este pregătit să-şi asume riscul, în numele grandorii — mai scrie Early Warning. Momentan, ruşii salută decizia liderilor lor privind Crimeea, însă inflaţia apărută mai devreme sau mai tâziu le va schimba drastic atitudinea. În consecinţă, conchid analiştii, nota de plată pentru Crimeea ar putea costa destul de scump.

  • Problema Transnistriei în relaţiile ruso-americane

    Problema Transnistriei în relaţiile ruso-americane

    Alipirea Crimeii la Rusia a provocat suspiciunea că Moscova va adopta aceeaşi atitudine şi faţă de alte republici ex-sovietice care au regiuni separatiste. Există o nelinişte specială în ceea ce priveşte situaţia legata de Transnistria, a recunoscut secretarul de stat adjunct american pentru Europa, Victoria Nuland, aflată, duminică, în vizită, la Chişinău. Temerile au la bază inclusiv recenta cerere a responsabililor transnistreni către Duma Rusă de a elabora o lege care sa permită absorbţia regiunii de către Rusia.



    La referendumul local din 2006, o largă majoritate a populaţiei Transnistriei, care s-a separat de facto în 1992, în urma unui conflict armat, s-a pronunţat pentru desprinderea de Republica Moldova şi pentru intrarea în componenţa Federatiei Ruse. Diplomatul american a anunţat, la Chişinău, că SUA vor acorda Republicii Moldova 10 milioane de dolari pentru a-şi întări securitatea frontierelor, în special a celei cu Transnistria majoritar rusofonă, unde Rusia are dislocaţi câteva mii de soldaţi.



    Moscova susţine că aceşti militari asigură respectarea acordului de pace încheiat în 1994, însă OSCE şi Chişinăul au cerut, în repetate rânduri, respectarea deplină a acordului citat şi mai ales, retragerea armatei ruse. Moscova se plânge, la rândul ei, că frontierele Transnistriei sunt blocate de Republica Moldova – la vest şi de Ucraina – la răsărit, îngrădindu-se libertatea de mişcare a cetăţenilor din regiune.



    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov s-a întâlnit, duminică, la Paris, cu omologul său american, John Kerry pentru a discuta, inclusiv această situatie, în contextul crizei ucrainene. La briefingul susţinut după încheierea convorbirilor, ministrul rus a declarat că Moscova şi Washingtonul s-au înţeles să depună eforturi în direcţia realizării scopului împărtăşit de toţi, şi anume un statut special al Transnistriei în cadrul unei Republici Moldova unice, suverane şi neutre – informează ITAR-TASS.



    Lavrov a afirmat că a simţit din partea interlocutorilor săi înţelegere faţă de aceste îngrijorări. Problema Transnistriei va fi discutată, de altfel şi la o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 (Transnistria, Moldova, Ucraina, Rusia, OSCE plus SUA şi UE – observatori) care va avea loc foarte curând.

  • De la Crimeea la Transnistria

    De la Crimeea la Transnistria

    Nici analiştii, nici cancelariile occidentale nu se mai hazardează să afirme că apetitul teritorial al Rusiei lui Vladimir Putin ar fi fost satisfăcut odată cu anexarea Crimeei. Peninsula secesionistă din sudul Ucrainei nu-i decât un caz-şcoală de conflict îngheţat care, la semnalul Kremlinului, poate deveni fierbinte peste noapte.



    Provincia azeră cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah, regiunile georgiene Abhazia şi Osetia de Sud sau Transnistria, în estul Republicii Moldova, sunt tot atâtea epicentre ale separatismului pro-rus din spaţiul ex-sovietic. Ieşite, în anii 90, de sub controlul autorităţilor centrale, după conflicte armate soldate cu nenumărate victime, toate s-au aşezat sub umbrela Moscovei, oferindu-i, astfel, pretextul de a interveni militar dacă independenţa de facto a protejaţilor ei ar fi cumva periclitată.



    Cum liderul de la Kremlin se menţine într-o tăcere care poate prevesti orice, i-a revenit preşedintei camerei superioare a Parlamentului rus, Valentina Matvienko, sarcina de a califica drept inoportune în momentul de faţă discuţiile referitoare la primirea în Federaţia Rusă a Transnistriei, Abhaziei şi Osetiei de Sud. Liderii celor trei regiuni nu au adresat Moscovei cereri de a fi primite — spune şefa Consiliului Federaţiei, după ce în presa rusă au apărut informaţii în legătură cu o scrisoare adresată preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, de către preşedintele Parlamentului separatist de la Tiraspol, Mihai Burlă, în care acesta ar fi solicitat să fie analizată posibilitatea primirii Transnistriei.



    După Crimeea, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, generalul Phillip Breedlove, nu pare convins de declaraţiile liniştitoare ale responsabililor ruşi: Suntem foarte îngrijoraţi de un posibil atac al Rusiei asupra Odesei sau Transnistriei. La graniţa de est a Ucrainei sunt dislocate suficiente forţe militare ale Rusiei care pot ajunge în Transnistria dacă aşa s-a decis. Este un scenariu înspăimântător pentru noi.”



    La Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu a reiterat ideea că Marea Neagră a devenit lac rusesc, întrucât în jurul ei există mai multe conflicte îngheţate, de tipul Transnistriei, în care Moscova este implicată prin desfăşurarea de trupe. La rândul său, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi-a exprimat speranţa că Rusia va respecta procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, proces susţinut consecvent de România, dar care, departe de a fi ireversibil, poate fi zădărnicit de o reinflamare a conflictului transnistrean.

  • Zi de zi, clipă de clipă

    Zi de zi, clipă de clipă

    Cu fiecare clipă care trece, anexarea Crimeii de către Rusia capătă tot mai multă consistenţă. Aceasta nu vine din puterea juridică a vreunui document semnat sau invocat, ci din incredibila forţă a faptului împlinit. În scurt timp, tinerii care debutează în şcoli şi în viaţă ne vor întreba dacă vreodată Crimeea a fost în Ucraina şi vor avea în Putin un fel de model de Superman.



    Scenariul anexării Ucrainei a fost impecabil şi nu a uitat nimic, s-a votat rapid, la referendum, Duma s-a mişcat şi ea, pensiile cresc, vin şi investiţiile masive, odată cu un pod peste marea ce separă peninsula Crimeea de ţărmul rus, cetăţenii de acolo vor primi de la Moscova o oră în plus de somn, dimineaţa, odată cu adoptarea fusului orar rus.



    Momentul cheie al operaţiunii este, fără îndoială, discursul preşedintelui Putin, complex dar eficient, uşor de înţeles şi de utilizat. Nu îi lipseşte, practic nimic, nici raportarea patriotică la istorie, nici compararea cu precedente internaţionale, cu citate din documente ONU, au fost prezentate argumentele ruseşti şi s-a răspuns acuzaţiilor occidentale. Sentimentele naţionale sau doar imperiale au fost şi ele aduse în discurs, pe un ton uman, de discuţie între oameni obişnuiţi, cetăţeni de bunăcredinţă. Şi la fel de prieteneşte li s-au dat asigurări celor din alte zone conflictuale că anexările se vor opri aici.



    În aceeaşi zi, separatiştii din Transnistria, un fel de stat de facto din estul Republicii Moldova, scriau la Moscova că vor şi ei să fie anexaţi la Federaţia Rusă. Transnistria este o fâşie de pământ, de-a lungul Nistrului, strict între Republica Moldova, de care aparţine legal, şi Ucraina. Transnistria şi-a proclamat unilateral independenţa, acum mai bine de două decenii, sprijinindu-se pe ajutorul armatei ruse, foste sovietice, staţionate acolo. Toate aceste aspecte trebuiau să fie cunoscute şi analizate de puterile şi organismele occidentale când îşi clădesc politica de vecinătate cu fostele state sovietice.



    Se împlinesc 5 ani de când funcţionează Parteneriatul estic iar rezultatele sunt ca şi inexistente. Dintre partenerii estici participanţi la Summitul de la Vilnius doar doi, Republica Moldova şi Georgia, au avut curajul să meargă mai departe, spre un acord de asociere cu Uniunea Europeană. Armenia, Azerbaidjan, Belarus şi Ucraina au fost nevoite să procedeze ca la sfârşitul celui de al doilea război mondial, când ţările estice ocupate de sovietici au trebuit să refuze planul Marshall, când s-a pus problema opţiunii între Vest şi Est.



    În timp ce acţiunea organizaţiei europeane este grevată de o birocraţie cel puţin lentă, Moscova promite şi morcovi economici dar şi bastoane secesioniste. Astfel, anexarea Crimeii s-a produs la 48 de ore de la un referendum la fel de rapid organizat şi desfăşurat în timp ce semnarea documentelor de asociere ale Republicii Moldova şi Georgiei la UE cu se va produce nu mai târziu de luna iunie, înainte de plecarea în concediul european din această vară. Dar asta nu înseamnă că procesul este încheiat ci va urma ratificarea acordului de către cei 28 de membri ai UE şi de cele două ţări asociate din estul fost sovietic. Şi astfel se poate aprecia că acordul de asociere a Republicii Moldova şi Georgiei la Uniunea Europeană va intra în vigoare în 2015, nu mai târziu de prima aniversare a anexării Crimeii de către Rusia şi pierderea ei de către Ucraina, care îşi doreşte să fie asociată şi ea proiectului vest şi nu est-european.

  • Decizii occidentale

    Decizii occidentale

    Reuniţi la Bruxelles la Consiliul european de primăvară, liderii europeni s-au rezumat, deocamdată, la extinderea listei oficialilor ruşi şi ucraineni vizaţi de sancţiuni în urma implicării în alipirea Crimeei la Rusia. Sancţiunile constau în restricţii de vize şi în blocarea averilor în UE şi sunt similare celor anunţate cu doar câteva ore înainte de administraţia Barack Obama.



    Moscova trebuie să urmeze calea dialogului — spun atât Bruxellesul cât şi Washingtonul, cei doi poli de putere subliniind că, în absenţa unei soluţii politice, sectoare-cheie ale economiei ruse ar putea avea de suferit în cazul escaladării situaţiei.



    Îngheţarea activelor şi interdicţia de a mai călători în UE sau SUA pentru apropiaţi ai lui Vladimir Putin nu au avut efecte semnificative la Moscova, iar analiştii de la Bloomberg apreciază că exporturile anuale de petrol şi gaze ale Rusiei ar putea fi cea mai eficientă armă a liderului de la Kremlin pentru limitarea măsurilor punitive.



    Rusia este cel mai mare producător de petrol la nivel global şi a exportat în 2012 către Europa şi Statele Unite petrol, carburanţi şi îngrăşăminte chimice bazate pe consumul de gaze naturale în valoare de 160 de miliarde de dolari. Potrivit analiştilor, un embargo pe aceste exporturi ar priva, într-adevăr, guvernul rus de fonduri semnificative, însă consumatorii din Europa ar putea avea foarte mult de pierdut, iar măsura s-ar putea dovedi în cele din urmă ineficientă.



    Deocamdată, cancelarul german Angela Merkel, care supraveghează cea mai mare economie europeană, a declarat că Germania – principalul partener comercial al Rusiei de pe continent – este pregătită să suporte consecinţele economice ale unor sancţiuni împotriva Rusiei. UE a decis şi să anuleze summitul prevăzut în iunie cu Moscova, ca reacţie faţă de alipirea Crimeei de către Rusia.



    Evenimentele din Ucraina au impulsionat, pe de altă parte, procesul de extindere a Uniunii Europene. Bruxellesul şi Kievul au semnat în cadrul Consiliului european capitolele politice ale Acordului de asociere a Ucrainei la UE. Iar semnarea acordurilor similare cu Republica Moldova şi Georgia a fost devansată de Bruxelles pentru luna iunie.



    Şi abordarea NATO faţă de admiterea de noi membri s-ar putea schimba, a declarat secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, reiterând faptul că în prezent fac eforturi intense de a fi admise state ca Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Muntenegru şi Georgia. Declaraţiile survin în contextul în care, spune oficialul NATO, anexarea Crimeei de către Rusia reprezintă “cea mai gravă” ameninţare la adresa stabilităţii Europei de la sfârşitul Războiului Rece până acum.

  • România, Rep. Moldova şi criza ucraineană

    România, Rep. Moldova şi criza ucraineană

    La nici 48 de ore de la semnarea, la Moscova, a acordului prin care peninsula Crimeea aparţinând Ucrainei era anexată de Federaţia Rusă, preşedintele Rep.Moldova (ex sovietică, majoritar românofonă), Nicolae Timofti s-a întâlnit, la Iaşi, in România, cu omologul său de la Bucureşti, Traian Băsescu. Subiectul principal a fost criza din Ucraina şi consecinţele pe care le poate avea asupra statelor din zonă.



    Rep.Moldova nu a recunoscut anexarea Crimeei şi consideră că acţiunea Rusiei violeză grav dreptul internaţional. Ca stat care are în componenţă Transnistria, republică majoritar rusofonă autoproclamată dar nerecunoscută de comunitatea internaţională, Moldova este în drept de a fi ingrijorată în legatură cu o posibilă expansiune a Rusiei pentru refacerea graniţelor fostei URSS; cu atât mai mult, cu cât separatiştii transnistreni cer intrarea în componenţa Federaţiei Ruse iar Duma de Stat de la Moscova a facut repetate declaraţii de susţinere a acestor aspiraţii.



    La conferinţa de presă de după întâlnirea la vârf, Traian Băsescu s-a arătat convins că expansiunea Rusiei nu se va opri la Crimeea. În context, Nicolae Timofti a solicitat UE stabilirea unui calendar şi a unei date-ţintă pentru aderarea Rep.Moldova. Chişinaul se află, în acest moment, în etapa preliminară semnării Acordului de Asociere şi a celui de Liber Schimb cu UE, când demersul favorabil al României pe lângă instituţiile europene poate fi crucial. Nicolae Timofti: “L-am rugat pe domnul preşedinte Băsescu să susţină, la nivelul UE, această dorinţă firească, această voinţă a Rep.Moldova. Ne-am împărtăşit punctele de vedere asupra conflictului transnistrean. Interesul ambelor părţi, ca şi al întregii comunităţi internaţionale, este ca atmosfera în zonă să rămână calmă, iar abordările să fie constructive”.



    La rândul său, Traian Basescu a subliniat că soluţia garantării securităţii Rep.Moldova o reprezintă accelerarea proceselor de integrare europeană. Traian Băsescu: “UE nu mai trebuie să fie surprinsă. Cum ne-a luat prin surprindere cazul Georgiei, în 2008, ne-a luat prin surprindere şi episodul Crimeea 2014, iar UE trebuie să înţeleagă că semnalele care au venit demult din regiune trebuie tratate cu atenţie, că expertiza despre regiune se face aici, nu pe malul celălalt al Atlanticului.”



    Contextul regional complicat, tensionat, obligă, practic, UE să ia decizii curajoase, iar grăbirea procesului de integrare a statelor ex-sovietice care doresc acest lucru este una dintre ele.

  • Reacţii la anexarea Crimeei de către Rusia

    Reacţii la anexarea Crimeei de către Rusia

    La Bucureşti, mai ales într-un an electoral, cum e 2014, jalonat de alegeri europarlamentare în mai şi de prezidenţiale în noiembrie, sunt foarte rare temele care întrunesc consensul clasei politice.



    Evenimentele din Ucraina sunt un astfel de subiect, la care instituţiile, partidele şi liderii politici români au reacţionat, unanim, cu consternare şi îngrijorare. E o atitudine alimentată, pe de o parte, de stupefacţia că, în secolul 21, reapar practici consacrate în epoca stalinistă şi, pe alta, de traumele istorice ale României însăşi, care, în 1940, a fost silită, în urma unui ultimatum, să cedeze URSS teritoriile sale răsăritene.



    Anexarea regiunii secesioniste rusofone Crimeea de către Moscova e calificată de ministerul român de Externe drept un act nelegitim, care contravine principiilor fundamentale ale dreptului internaţional şi încălcă independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Se anulează astfel rezultatele a zeci de ani de dialog şi cooperare meniţi a făuri o Europă unită, fără linii de diviziune, susţine MAE. Diplomaţia de la Bucureşti îşi exprimă “dezacordul total” faţă de acţiunea Federaţiei Ruse, despre care avertizează că poate genera efecte destabilizatoare în întreaga regiune şi izolarea internaţională a Moscovei, din punct de vedere politic, economic şi militar. România — conchide comunicatul MAE – nu va recunoaşte actul anexării Republicii Autonome Crimeea, parte integrantă a statului Ucraina.



    Pentru preşedintele României, Traian Băsescu, anexarea peninsulei din sudul Ucrainei e o dovadă că Rusia lui Vladimir Putin încearcă să refacă fosta Uniune Sovietică.



    Neliniştea e împărtăşită de premierul Victor Ponta, care apreciază că instituţiile internaţionale trebuie să reacţioneze ferm, fiindcă, în caz contrar, este posibil ca Rusia să-şi continue politica anexionistă.



    Din opoziţie, preşedintele PNL, Crin Antonescu, afirmă că anexarea unei părţi a teritoriului Ucrainei contravine dreptului internaţional, iar aşa-zisul referendum care a prefaţat-o a fost ilegal. Suntem în faţa unei tensiuni majore în relaţia dintre Federaţia Rusă şi zona euro-atlantică” — a mai spus liderul liberal.



    La rândul său, prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu, susţine că România trebuie să-şi exprime ferm sprijinul faţă de respectarea normelor de drept internaţional şi să-şi coordoneze acţiunile cu aliaţii din UE şi din NATO, care au condamnat la unison anexarea Crimeei.



    În context, aproape toţi politicienii de la Bucureşti pledează pentru accelerarea procedurilor de integrare în UE a Republicii Moldova (majoritar românofonă, enclavă între România şi Ucraina), minată, la rândul său, de focarele de separatism pro-rus din Transnistria şi Găgăuzia.

  • Reacţii la situaţia din Crimeea

    Reacţii la situaţia din Crimeea

    Alături de Polonia, Slovacia şi Ungaria, România este una dintre ţarile membre ale NATO şi UE care se învecinează direct cu Ucraina. Frontiera comună depăşeşte şase sute de kilometri. În plus, în vestul Ucrainei, concentraţi, în general, de-a lungul acestei frontiere, există peste 400 de mii de etnici români. Sunt tot atâtea motive pentru care Bucureştiul nutreşte preocupări legitime faţă de situaţia din statul vecin, pentru a cărui suveranitate şi integritate teritorială s-a pronunţat în mod consecvent.



    Preşedintele Traian Băsescu a declarat că România consideră ilegal referendumul din Crimeea şi nu va recunoaşte rezultatele acestuia. Şeful statului român consideră că un scrutin organizat sub ameninţarea ocupaţiei militare nu poate întruni normele unui proces democratic, care să poată fi recunoscut şi legitimat de comunitatea internaţională. Totodată, Traian Băsescu solicită Rusiei să acţioneze în relaţia cu Ucraina în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu principiile de drept internaţional şi arată că România sprijină reglementarea crizei pe cale diplomatică.



    La rândul său, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, salută ceea ce numeşte atitudinea pozitivă a NATO în abordarea crizei din Ucraina, prin trimiterea de avioane de recunoaştere deasupra Poloniei şi României, care să monitorizeze criza. “Măsura adoptată de Consiliul Nord-Atlantic vizează să prevină tensiunile la nivel regional şi să garanteze securitatea statelor membre”, a declarat Corlăţean. Într-un interviu pentru presa internaţională, şeful diplomaţiei române îşi exprimă îngrijorarea faţă de escaladarea intervenţiei ruseşti la Marea Neagră.



    Şi unul dintre adjuncţii lui Corlăţean, secretarul de stat pentru afaceri strategice în MAE, Bogdan Aurescu, afirmă că evoluţiile din Ucraina reprezintă un semnal serios şi alarmant pentru Europa şi că referendumul din Crimeea este nelegitim şi ilegal. “Peninsula poate reprezenta încă un pas într-o nouă spirală expansionistă rusă, iar România, aflată la graniţa cu Ucraina, devine ultimul scut al blocului occidental”, comentează analişti citaţia de media.



    Neliniştea României e amplificată de existenţa, la doar 100 de kilometri de graniţa sa răsăriteană, a altui focar de separatism pro-rus: Transnistria, din estul Republicii Moldova (majoritar romanofonă), ieşită, de peste două decenii, de sub controlul Chişinăului, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de partea separatiştilor.



    Pentru analişti, analogiile între Crimeea şi Transnistria, între acestea şi regiunile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud sunt evidente. În context, premierul român, Victor Ponta, afirmă că Uniunea Europeană, ţările membre ale acesteia, trebuie să facă mult mai mult pentru Georgia şi Republica Moldova şi să valideze opţiunea pro-occidentală a guvernelor şi popoarelor din celor două state ex-sovietice.

  • România şi situaţia dit Ucraina

    România nu lu-alina gradlu di lahtarsari, ma nu ari piricl’iul tra un conflictu cu Rusia. Asiguripserli yinu dit partea a prezidentului Traian Băsescu tu ligatura cu situaţia la cari s-agiumsi cu conflictul dit Ucraina vitina, a curi Bucureştiul l’i-aspuni ca andrupasti pan di mardzina independenţa, integritatea teritorială şi suvearanitatea.



    Ia ti spuni Traian Băsescu:



    România lugurseasti că iti prezenţă a asckerilor dit Federaţia Rusa pi teritoriul ali Ucraina, fără acordul a aistei şi nafoara-a acordurlor bilatearale, easti una fuvirseari contra ali Ucraina. Lugursim si aprukem purtaticlu a askerilor ucraineane cari nu deadira apandisi la ntapaturi, evitândalui aesta turlie s-minteasca lucarli. Lugursim paranom iniţiativa-a Parlamentului dit Crimeea tra s-vuluseasca una declaraţie di independenţă andicra di Ucraina tu perspectiva-a referendumlui dimandat ti 16 martu. Tn minduita ali Românie, consultarea populară pi tema tra alikearea la Rusia a regiunil’ei autonome rusofone easti niconstituţională. Ma multu, Bucureştiul dimanda că va s-andrupasca demersurli euro-atlantiti tra s-ndreaga arada di dreptu. Tu aesta noima, România sa spusi hazari tra s-l’ia parti la eventuale negocieri tra ndridzearea a mintireasilor ruso-ucrainene.



    Diznau nou, Traian Băsescu: Ma s-hiba di varnu va s-aiba ananghi di expertiza a unui vitin cari cunoaşte ghini situaţia regională, noi na spusim hazari tra s-him parte a unal’ei eventuala parei di pazarapsari, ama, legal şi moral, noi lugursim că SUA şi Marea Britanie, ca semnatari a Memorandumlui di Budapista, lipseasti s-hiba tru amprotusa a pazarapaserlor, şi u adara. Tru 1994, Ucraina aaprukea dezarmarea a l’ei isis nucleara ama cu asiguripsearea a integritatil’ei a l’ei teritoriala di cătra Statile Unite, Marea Britanie şi Rusia. Em, una alikeari di cătra Moscova a Crimeil’ei poati s-aduca mari zn’ii — aşi cum declara, Strasbourg, europarlamentarlu român Ioan Mircea Paşcu:



    Ma s-hiba di Rusia sa u alicheasca Crimeea, alti vasilii va s-mindueasca di daua ori ninti tra s-traga mana di la statutlu a lor nuclear, s-cl’eama ca va s-aiba una slabinta tu ligatura cu niufilisearea armatlor nucleari. Şi, vahi nai di simasie, tut sistemlu european di securitate va s-cada şi va s-hiba ananghi pazarapsearea a unlu nau, ama cu una Rusie multu ma fuviroasa. Di piricl’iu suntu, tu idyiul kiro, em scutearea tu migdani un nau conflict îngl’itat tru zona ali Amarea Lae em una distabilizare regională.



    Ia ti lugurseasti Prezidentul Traian Băsescu: Nu minduiam ti Georgia. Ucraina nacata niandrepta. Va s-him ti ola ma si s-faca tiva ligat şi di Republica Moldova şi va s-him napoi nu ndrepta ica acatat pi napandica, tu condiţiile tru cari România l-aduti di cabaia kiro a aliaţlor a l’ei aesti riscuri. Tru contextu, askerea română ş-du ma largu, simfun cu planlu, tuti aplicaţiile şi programele di instruire. Caplu a Statlui Major apruke cumandul tra s-muta aplicaţiile dit daua parti a anlui tru prima parte. România ş-lu discl’isi spaţiul aerian tra avioanile di avigl’eari ale NATO şi apruke vinita a unal’ei fregata franteasca tru apile teritoriale româneşti.




    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Dialog româno-ucrainean

    Teritorial şi demografic, Ucraina este cel mai mare dintre vecinii României. Strategic, e, spun specialiştii, cel mai important, fiindcă sutele de kilometri ai frontierei comune despart nu doar două ţări, ci şi spaţiul NATO şi UE, din care face parte România, de universul ex-sovietic, din care noua putere pro-occidentală de la Kiev încearcă să evadeze. De aceea, Bucureştiul a monitorizat cu maximă atenţie evoluţiile din ultimele luni de la Kiev, de la protestele care au condus la căderea fostului preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici la invazia trupelor ruseşti în Crimeea.



    Luni, întâmpinându-l pe omologul său român, Titus Corlăţean, la Kiev, ministrul ucrainean de Externe, Andri Deşciţa, i-a mulţumit pentru sprijinul Bucurestiului faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Ei au semnat un acord privind creşterea măsurilor de încredere şi securitate între cele două ţări. Corlăţean a mai fost primit de preşedintele interimar, Olexandr Turcinov, şi de premierul Arseni Iaţeniuk.



    Şeful diplomaţiei române i-a declarat trimisului nostru la Kiev că mesajul pe care a dorit să-l transmită este că România susţine deplin aspiraţiile europene ale Ucrainei: “Ucraina are nevoie de spirjinul ferm, coordonat, al comunităţii internaţionale democratice, al familiei europene şi euroatlantice, deci şi de sprijinul României, pentru ceea ce înseamnă integritatea teritorială, suveranitatea, indepedenţa, dar şi pentru dreptul legitim suveran de a-şi decide viitorul european. Sperăm ca, printr-un proces politic intern, firesc, democratic, lucrurile să se aşeze, să putem să acţionăm rapid pentru aprofundarea unei cooperări bilaterale, care include importante elemente economice în domeniul securităţii energetice, infrastructurii investiţiilor.”



    Corlăţean a anunţat şi repatrierea unora dintre cetăţenii ucraineni spitalizaţi la Bucureşti după ce au fost răniţi în luptele de stradă de luna trecută de la Kiev. El a mai afirmat că sprijinul României pentru Ucraina s-a exprimat şi prin participarea a doi observatori în misiunea OSCE din Crimeea. Pe agenda discuţiilor dintre Corlăţean si Deşciţa a fost inclusă şi situatia comunităţii româneşti din Ucraina, care numără peste 400 de mii de persoane.



    Punctul de vedere al Bucureştiului e clar: “Noi aşteptăm, ca, în baza expertizei europene, a Consiliului Europei, dar în primul rând cu consultarea minorităţilor naţionale din Ucraina, deci inclusiv a reprezentanţilor minorităţii române, să fie adoptată în perioada următoare o legislaţie de tip european.” De respectarea drepturilor minorităţilor, a subliniat ministrul român, depind, finalmente, si stabilitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

  • Ministrul de Externe al României, în vizită la Kiev

    Ministrul român al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, s-a întâlnit luni, la Kiev, cu omologul său ucrainean, Andrii Deşciţa. Cei doi oficiali au discutat despre recentele evenimente din Ucraina, iar Corlăţean a reiterat ferm condamnarea actului de agresiune a împotriva Ucrainei suverane şi independente, act ce periclitează securitatea acestei ţări şi a întregii regiuni.



    De asemenea, cei doi miniştri au analizat spectrul îngrijorător al replicării unor fenomene secesioniste, precum cel din Crimeea, şi posibila perspectivă a formării unui arc de conflicte prelungite în plan regional. Corlăţean a susţinut ca orice demers cu privire la definirea statutului Republicii Autonome Crimeea să se organizeze în consultare şi cu acordul autorităţilor centrale de la Kiev, respectiv să fie conform normelor de drept internaţional şi cadrului constituţional şi legal în vigoare al Ucrainei.



    Totodată, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a exprimat disponibilitatea Guvernului României de a oferi asistenţă concretă Ucrainei în procesul amplu de reformă legislativă, instituţională şi economică avut în vedere ca parte a parcursului european şi în perspectiva unui posibil proces de aderare la Uniunea Europeană.



    Referitor la comunitatea română din Ucraina, ministrul român a salutat decizia preşedintelui interimar al Ucrainei de a nu promulga legea de abrogare a Legii privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic în Ucraina şi a apreciat drept încurajator demersul de constituire, la nivelul Radei Supreme, a unei Comisii tematice mandatate să elaboreze proiectul unei noi legislaţii ucrainene în acest domeniu.



    În cadrul întâlnirii de la Kiev, s-a semnat şi Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind măsurile de întărire a încrederii şi securităţii. Acordul reglementează, în principal, notificarea reciprocă în avans a unor activităţi militare ale unităţilor terestre şi aeriene în regiunile de frontieră.


    Sursa: MAE.ro

  • Mesajul preşedintelui României cu privire la situaţia din Crimeea

    Mesajul preşedintelui României cu privire la situaţia din Crimeea

    Preşedintele României, Traian Băsescu, urmăreşte cu deosebită atenţie evenimentele în derulare în Peninsula Crimeea, dar şi din regiunea Harkov, Donetsk şi Odessa, se arată într-un comunciat de presă dat publicității sâmbătă după-amiază. Apariţia unor grupări civile dar şi a unor formaţiuni militare nerevendicate care au ocupat clădirile autorităţilor legitime şi semnalele repetate ale unor tendinţe separatiste ameninţă stabilitatea Ucrainei, suveranitatea, integritatea sa teritorială şi securitatea regională.




    România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional. Preşedintele României solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene.




    Preşedintele Băsescu a insistat asupra faptului că orice diferend politic între administraţia regională a Crimeii şi puterea centrală a statului ucrainean nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei.




    În ceea ce priveşte protejarea minorităţilor, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, consideră că aplicarea fermă a normelor internaţionale şi a bunelor practici în domeniu reprezintă singurul izvor de reglementare a drepturilor minorităţilor naţionale şi trebuie să reprezinte o obligaţie a fiecărui stat şi nu motivul unei intervenţii armate externe.




    România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei.

  • Ministerul Afacerilor Externe al României regretă profund deteriorarea situaţiei din Crimeea

    Ministerul Afacerilor Externe al României regretă profund deteriorarea situaţiei din Crimeea, importantă regiune din sudul Ucrainei, se arată într-un comunicat dat publicității sâmbătă după-amiază.



    Păstrarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei reprezintă, din punctul de vedere al României, ca şi al comunităţii internaţionale, elemente de bază, absolut necesare pentru menţinerea stabilităţii şi securităţii regionale. În calitate de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, România urmăreşte activ, cu deosebită atenţie şi îngrijorare, evoluţiile care pot altera parametrii statalităţii ucrainene. România este în contact cu partenerii săi din UE şi NATO în legătură cu aceste evoluţii.



    MAE român consideră că este necesară respectarea întocmai a regimului juridic în vigoare, acceptat de către statul gazdă, cu privire la staţionarea trupelor străine care se află pe teritoriul regiunii ucrainene Crimeea.



    Evitarea unei situaţii de vid de autoritate, de natură să afecteze capacitatea de menţinere a ordinii publice, este absolut necesară în această perioadă, pentru garantarea siguranţei şi integrităţii cetăţenilor ucraineni, indiferent de etnia acestora. În acelaşi spirit de profundă preocupare, MAE consideră că prevenirea violenţelor de orice natură trebuie urmărită în mod constant de către autorităţi şi cetăţeni, se mai arată în comunicat.