Tag: Cristian Busoi

  • Ce am învăţat după pandemia Covid 19?

    Ce am învăţat după pandemia Covid 19?

    Am învățat lecții diferite, spune un epidemiolog, șef de secție la un spital public din România. Ca oameni, am învățat să fim mai atenți la nevoile celorlalți, pentru a-i proteja de boală, medicii au învățat să comunice mai bine cu pacienții, iar autoritățile au avut și ele o lecție de învățat din asta, aceea că trebuie să investească mai mult în sănătatea populației, prin programe de prevenție, și nu tratând cu întârziere pacienți cu boli grave. Dar am învățat și că avem nevoie de educație medicală, care să înceapă chiar de jos, din băncile școlii.

    A_nurse_with_a_vaccine_©_European_Union_2020_EC
    A_nurse_with_a_vaccine_©_European_Union_2020_EC

    Mai mulți elevi de liceu și de gimnaziu din România spun că au învățat cât de importantă este libertatea, libertatea de a ieși cu prietenii și de a petrece timp cu familia, lucruri pe care nu le mai puteau face în pandemie. La rândul lor, adulții susțin că au învățat că trebuie să se informeze mai bine și să nu ia totul de-a gata. Iar îngrădirea unor drepturi, precum libertatea de a ieși din casă, a venit și cu un preț…, unii dintre ei au devenit mai comozi, fac mai puțină mișcare și nu mai au încredere în sistemul medical.

    Învățăturile rămase după pandemie nu au privit doar statul român, care a avut de gestionat o stare de urgență, ci și marea familie europeană. Însă provocările Uniunii Europene nu se opresc la pandemii, cu un război la granițele ei și cu amenințări radiologice și nucleare. Poate Uniunea Europeană să țină aceste lucruri sub control?

    Cristina Ghelasie, de la Radio România Constanţa, a discutat despre toate aceste aspecte cu medicul epidemiolog Irina Dumitru, cu medicul neurolog Any Axelerad şi cu europarlamentarul Cristian Buşoi.

  • Construirea Uniunii Europene a Sănătății

    Construirea Uniunii Europene a Sănătății

    UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, în prevenirea și gestionarea bolilor, reducerea surselor de pericol pentru sănătatea umană și coordonarea strategiilor sanitare între statele membre.

    Cu scopul de a îmbunătăți cooperarea între țările UE și de a face față mai bine viitoarelor pandemii și amenințări la adresa sănătății, Parlamentul European a majorat finanțarea pentru programul “EU4Health” pentru perioada 2021-27 de la 1,7 miliarde EUR la 5,1 miliarde EUR. În același timp, multe dintre răspunsurile Bruxellesului la provocările din sfera sănătății le găsim în proiectul Contruirii Uniunii Europene a Sănătății.

    Discutăm despre obiectivele și beneficiile acesteia, despre principalele provocări pe care le întâmpină în prezent UE în procesul de consolidare a cooperării în domeniul sănătății, despre ce face Parlamentul European pentru reducerea disparităților în domeniul sănătății între diferitele regiuni ale UE și despre rolul Uniunii Europene a Sănătății în acest sens cu eurodeputatul Cristian Bușoi, președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, responsabilul Parlamentului European de relația cu Agenția Europeană a Medicamentului.

     

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.

  • Interviu cu eurodeputatul Cristian Buşoi

    Interviu cu eurodeputatul Cristian Buşoi

    Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputatul Cristian Buşoi, PNL, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.



    Domnul Buşoi este Președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie şi membru al Subcomisiei pentru sănătate publică din Parlamentul European.




  • Demografie şi schimbări climatice

    Demografie şi schimbări climatice

    Populația planetei crește punând presiune asupra mediului, prin emisiile tot mai ridicate de dioxid de carbon. La nivelul statelor Uniunii Europene se constată o îmbătrânire a populației, un aspect îngrijorător întrucât generațiile în vârstă sunt cel mai puțin dispuse să își modifice comportamentul de consum.



    Reducerea emisiilor poate fi obținută prin înlocuirea surselor convenționale de energie cu altele nepoluante. În ce mod această tranziție se poate face prin costuri sociale suportabile ne spune europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Comisiei Comisia pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European.



    Presiunea demografică, susținută de migrație, afectează mediul de viață și atrage după sine greutăți în a hrăni populația care crește în ritm susținut, spune Spas Tashev, coordonatorul Departamentului de Demografie de la Institutul pentru Studii de Populație și Umane din cadrul Academiei bulgare de științe.



    Un model de consum sustenabil îl reprezintă agricultura susținută de comunitate, model pus în practică de Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare din Timișoara. Președintele CRIES, Mihaela Vețan, mai spune că modificarea comportamentelor de consum poate fi imprimat generațiilor rezistente la schimbare și prin intermediul copiilor. Între timp Europa are o țintă, reducerea cu 60% a emisiilor de carbon până în 2030 comparativ cu anul 1990.



  • Generaţia Z şi dreptul de vot la 16 ani

    Generaţia Z şi dreptul de vot la 16 ani

    Exprimarea votului în cadrul unor alegeri libere și democratice este un drept civil de care beneficiază cetăţeni din cea mai mare parte a lumii civilizate. O categorie care însă nu a dovedit că este foarte interesată de mersul la urne o reprezintă tinerii. Poate tocmai de aceea, mulţi politicieni îi ignoră, iar politicile pe care le promovează ţin prea puţin cont de preferinţele acestora. De câţiva ani, însă, în Uniunea Europeană s-a pornit un curent de opinie potrivit căruia tinerii trebuie responsabilizaţi din ce în ce mai mult, iar printre demersurile iniţiate în acest sens se numără cel care prevede scăderea vârstei pentru dreptul de vot la 16 ani.



    În România, un proiect de lege care le-ar permite tinerilor să voteze de la vârsta de 16 ani a fost depus în Parlament, în aprilie 2022, la inițiativa unor studenţi ai Universităţii București. Iniţiatorii au argumentat că, la 16 ani, un tânăr are deja o serie de drepturi şi obligaţii. Pentru a afla părerea celor vizaţi de această iniţiativă, am stat de vorbă cu preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor din România, Miruna Croitoru. Ea spune că tinerii români trebuie bine informaţi despre ce înseamnă votul şi vorbeşte despre faptul că reducerea pragului de vârstă la 16 ani pentru dreptul de vot trebuie să vină la pachet cu o campanie de informare a elevilor în şcoli despre particularităţile vieţii politice. Miruna subliniază şi faptul că tinerii trebuie învăţaţi să evite campaniile de manipulare sau informaţiile false.



    Europarlamentarul român Cristian Buşoi, de formaţie medic, este de părere că, la 16 ani, un adolescent este suficient de matur şi pe deplin capabil să ia decizii corecte şi informate şi că reducerea vârstei de vot la 16 ani ar fi un demers benefic pentru societate.



  • Interviu cu eurodeputatul Cristian Buşoi

    Interviu cu eurodeputatul Cristian Buşoi

    Eurodeputatul PPE Cristian Buşoi (PNL) a acordat un interviu postului nostru de radio în timpul primei sesiuni plenare de toamnă a Parlamentului European.



    Am discutat cu domnia sa despre criza energetică, folosire energiei ca armă de către Rusia, RepowerEU, războiul din Ucraina, creşterea preţurilor, aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la UE, cercetarea şi inovarea în UE, digitalizarea şi A.I., bolile rare, reducerea disparităţilor dintre sistemele de sănătate din Europa.



  • Paramentul European aprobă planurile de refacere a rezervelor de gaze naturale

    Paramentul European aprobă planurile de refacere a rezervelor de gaze naturale

    Dezbaterea recentă pe tema Gas Storage reconfirmă angajamentul
    puternic al membrilor Parlamentului
    European de a-i proteja pe cetățenii europeni și industria noastră, de șantajul
    Rusiei.


    Cu Acorduri de
    solidaritate între statele membre, cu ajutorul mecanismului de achiziții comune
    de gaze la nivelul UE toți cetățenii statelor membre vor fi protejați.


    Crisian Bușoi , europarlamentar explică
    eforturile ce s-au făcut în acest sens:




    La 7
    aprilie, această Cameră a încredințat Comisiei ITRE să negocieze acest act
    legislativ crucial, iar la 19 mai am ajuns la un acord politic între
    colegislatori, după lungi ore de negocieri în ceea ce a fost un al doilea
    trilog. Legislația, dacă va fi adoptată, va intra în vigoare în iulie. Oferă
    statelor membre posibilitatea de a lua numeroase măsuri pentru a-și atinge
    obiectivul, dar dorește, de asemenea, să se asigure că măsurile care nu sunt
    bazate pe piață sunt utilizate numai atunci când piața nu poate face asta
    singură.

    Se va asigura că depozitele noastre de gaze sunt umplute la o
    capacitate de minim 80% până în noiembrie anul acesta, urmărind 85% și, de anul
    viitor, minimum 90%.

    Mai presus de toate, acest acord arată voința instituțiilor
    UE și a statelor membre de a acționa împreună în solidaritate pentru a
    consolida rezistența și pregătirea UE împotriva amenințărilor externe și pentru
    protecția cetățenilor europeni.

    În plus, înțelegând gravitatea situației
    generate de războiul rusesc împotriva Ucrainei, am introdus o procedură de
    certificare prin care fiecare operator de depozitare va trebui să demonstreze
    că nu reprezintă un pericol pentru securitatea aprovizionării sau a securității
    noastre naționale dacă dorește păstrează proprietatea asupra depozitului.
    Nu le
    vom permite celor care doresc să influențeze și să ne amenințe modul de viață
    să acceseze infrastructura noastră critică.

    Am introdus, de asemenea, un
    mecanism voluntar de achiziție comună de gaze și felicit Comisia Europeană
    pentru că s-a deplasat foarte rapid pentru a numi directorul general adjunct și
    pentru a înființa această platformă și platformele regionale, pentru că avem
    nevoie de asta pentru a compensa posibilul preț. sporuri derivate din
    obligaţiile de depozitare-umplere.

    Camera a precizat clar că măsurile pentru a
    ne îndeplini obiectivele de umplere vor fi luate cu ideea clară că trebuie să
    ne protejăm securitatea aprovizionării și să ne diversificăm sursele. Din
    păcate, războiul continuă și jocurile politice jucate de Rusia cu rezervele
    noastre de gaze au confirmat doar că acțiunile noastre sunt justificate și că
    mai devreme decât mai târziu trebuie să ne renunțăm la dependența noastră
    toxică de combustibilii ruși, combustibilii fosili.

    Munca noastră va continua în
    această direcție și prin pachetul de gaze și hidrogen din decembrie, planul
    REPowerEU și punerea în aplicare rapidă a măsurilor Fit for 55.



  • Generaţia Z şi sănătatea mintală

    Generaţia Z şi sănătatea mintală

    Sănătatea mintală este unul dintre pilonii unei vieţi normale, însă în ultima perioadă s-a aflat sub asalt. Insecurităţilor legate locul de muncă, viaţa de familie, performanţele şcolare sau aspectul fizic li s-au adăugat stresul şi însingurarea caracteristice perioadei pandemice şi mai nou şocul reprezentat de războiul din Ucraina, pericolul extinderii acestuia sau chiar al escaladării într-un conflict nuclear. În mijlocul acestei furtuni aproape perfecte, sănătatea mintală nu mai ţine capul de afiş, deşi ea este garantul unei societăţi capabile, performante şi reziliente. Subiectul sănătăţii mintale este rareori adus în discuţie în spaţiul public pentru că este văzut de majoritatea drept tabu. O altfel de atitudine au însă reprezentanţii generaţiei Z, tineri deschişi la schimbare, expuşi informaţiilor şi dezinhibaţi.





    Aproape 6 milioane de români sunt oficial în străinătate, însă neoficial cifra depăşeşte 8 milioane, conform şefului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. O parte dintre aceştia sunt tinerii români plecaţi la studii în prestigioase universităţi din Europa, Statele Unite ale Americii şi Asia. Sănătatea mintală a acestei categorii, ce cuprinde tineri cu vârste între 19 şi 29 de ani, a fost poate cea mai afectată de evenimentele recente, deoarece membrii săi au fost nevoiţi să răzbată singuri prin labirintul de emoţii. În acest context, Liga Studenţilor Români din Străinătate a înfiinţat un grup specializat în sănătatea mintală, intitulat LSRS Mental Health, şi a realizat un sondaj de opinie privind aspecte ale sănătăţii mintale în rândul membrilor săi. Pentru a înţelege mai bine ce prin ce au trecut şi prin ce trec tinerii noştri plecaţi la studii în afara ţării am stat de vorbă unul dintre studenţii cei care au lucrat la elaborarea raportului, coordonatoarea LSRS Italia, Simona Fabiola Gîrneaţă.



    Sănătatea mintală a ajuns şi în atenţia instituţiilor europene, care s-au grăbit să elaboreze politici menite să-i ajute pe cetăţenii europeni să depăşească acest tip de probleme. Pentru o privire duală în această speţă, pe de o parte a europarlamentarului, şi pe de alta, a medicului, am apelat la eurodeputatul Cristian Buşoi, membru cu ştate vechi în legislativul european şi premiat în 2016 de Revista Parlamentului European pentru “munca în domeniul îmbunătăţirii politicilor europene de sănătate”.




  • O perspectivă globală asupra cercetării și inovării

    O perspectivă globală asupra cercetării și inovării

    Prin politicile și programele sale, Uniunea Europeană este un catalizator
    al internaționalizării în domenii precum cercetarea și inovarea. Deschiderea reciprocă,
    schimbul liber de idei și crearea de soluții sunt esențiale pentru urmărirea și
    promovarea cunoștințelor fundamentale și sunt componente cheie ale inovării.
    Acestea sunt principalele argumente ale Comunicării Comisiei Europene privind
    abordarea globală a cercetării şi inovării, subiect dezbătut în Parlamentul European
    şi prezentat, în continuare, de eurodeputatul Cristian Buşoi.


    Parlamentul
    European salută Comunicarea Comisiei privind o abordare globală a cercetării și
    inovării: strategia Europei pentru cooperare internațională într-o lume în
    schimbare. Recunoaștem că această strategie permite Uniunii să-şi asume rolul
    de lider în sprijinirea cercetării internaționale, facilitând în același timp
    răspunsurile globale la provocările globale.
    De asemenea, recunoaștem astăzi că
    știința și inovarea fac parte din același sistem, iar cooperarea globală
    trebuie să țină seama de toate aspectele lanțului valoric al cunoașterii.

    În
    plus, ar trebui să depunem eforturi pentru a alinia abordarea noastră globală a
    cercetării cu strategia industrială a Uniunii și Pactul verde european.
    Cercetarea și inovarea sunt motoarele pentru prosperitate și creștere economică
    și durabilă. Păstrarea libertății academice și a autonomiei instituțiilor din
    Europa și din țările terțe a devenit mai importantă ca niciodată și, desigur,
    este extrem de importantă pentru o bună cooperare în cercetare și inovare.
    Strategia propusă urmărește să promoveze reguli bazate pe multilateralism,
    deschidere reciprocă și valori fundamentale comune cu țările terțe, pentru a
    oferi soluții inovatoare la provocările ecologice, digitale, de sănătate și
    inovare. Este esențial ca aceste parteneriate să se bazeze pe condiții de
    concurență echitabile și pe respectarea libertății academice, în conformitate
    cu drepturile omului și dreptul internațional.


    Comisia Europeană consideră că abordarea globală a cercetării şi inovării
    ar trebui implementată prin dezvoltarea cooperării bilaterale în cercetare și
    inovare, mobilizarea științei, tehnologiei și inovației pentru a accelera
    dezvoltarea durabilă, și inițiative care combină acțiunile Uniunii Europene,
    instituțiile financiare și statele membre pentru a maximiza eficacitatea și
    impactul acțiunilor.


  • Misiuni ale UE pentru provocări majore

    Misiuni ale UE pentru provocări majore

    Criza climatică și cea sanitară cu care ne
    confruntăm ne obligă să ne unim forțele în moduri noi și inovatoare. Avem
    nevoie de o politică curajoasă și ambițioasă, care să stabilească obiective
    clare în vederea modelării viitorului pe care ni-l dorim – este poziția
    Bruxelles-ului, care vrea să găsească răspunsuri la unele dintre cele mai mari
    provocări actuale. Vorbim despre combaterea cancerului, adaptarea la schimbările
    climatice, protejarea oceanelor, mărilor și apelor, locuirea în orașe mai verzi,
    precum și asigurarea unui sol sănătos și a unei alimentații sănătoase. Pentru
    toate acestea au fost lansate misiuni ale Uniunii Europene. De ce este nevoie
    de acțiuni comune? Eurodeputatul
    Victor Negrescu:

    Cred că
    pandemia a arătat, încă o dată, cât de important este să fim împreună. În fața
    unor provocări globale e nevoie de un răspuns comun. A trebuit să oferim un
    răspuns comun la nivel medical, a trebuit să oferim un răspuns comun din punct
    de vedere al redresării economice. Și, cu siguranță, pentru a face față noilor
    provocări ce țin de tranziția ecologică și digitală e nevoie, în continuare, de
    un răspuns comun la nivel european. Eu cred că pandemia ne-a făcut pe toți să
    fim mai uniți, să înțelegem mai bine sensul construcției europene și
    reprezintă, oarecum, un punct comun de la care putem porni indiferent de
    viziunea noastră politică. Așa că eu sper să profităm de acest context care,
    din nefericire, nu este unul tocmai favorabil, pentru a înțelege importanța
    resetării agendei europene și a unei evoluții substanțiale a tot ceea ce
    înseamnă Uniunea Europeană pe viitor.

    Ce reprezintă
    misiunile? Un efort coordonat, spune Comisia Europeană de a reuni resursele
    necesare în ceea ce privește programele de finanțare, politicile și
    reglementările, precum și alte activități menite să contribuie la atingerea
    obiectivelor. Având drept punct de pornire cercetarea și inovarea, misiunile Uniunii
    Europene stabilesc obiective ambițioase, concrete și măsurabile, care trebuie
    realizate într-un interval de timp bine definit, pentru a obține rezultate
    tangibile pentru toți europenii. Un scop al misiunilor este și acela de a
    mobiliza și de a implica activ actorii din sectorul public și privat, precum
    statele membre, autoritățile regionale și locale, institutele de cercetare,
    antreprenorii și investitorii. Dar și cetățenii, pentru a încuraja adoptarea
    noilor soluții și abordări la nivelul societății. Nu în ultimul rând, trebuie spus
    că misiunile reprezintă o noutate a celui mai mare program de cercetare și
    inovare din bani publici, Orizont Europa, care se va desfășura până în 2027 și despre
    care eurodeputatul Cristian Bușoi ne-a precizat: Sigur că acest program Orizont Europa nu
    putea să nu țină cont de provocările cu care se confruntă astăzi UE și de
    obiectivele strategice ale UE. De aceea, o bună parte din acest program se
    concentrează pe schimbările climatice, pe zona de digitalizare, inteligență
    artificială și, sigur, pe domeniul sănătății, cu un focus special pe cancer.


    Sprijinirea a cel puțin 150 de regiuni și
    comunități europene pentru ca acestea să devină reziliente la efectele
    schimbărilor climatice până în 2030 este unul dintre obiectivele Uniunii
    Europene. Pentru atingerea acestuia, misiunea Adaptarea la schimbările
    climatice intenționează să pună, de exemplu, la dispoziție 100 de milioane de
    euro pentru acţiuni pe scară largă legate de pericolele climatice majore,
    precum inundațiile, adaptate situaţiilor locale. Misiunea
    Cancer intenționează să instituie un nou model comun de guvernanță care să
    asigure o integrare sistematică și eficace a cercetării, inovării și
    evoluțiilor politice în ceea ce privește cancerul în Europa.

    Obiectivele
    sunt la fel de ambițioase: colaborarea cu Planul european de combatere a
    cancerului pentru a îmbunătăți viața a peste 3 milioane de persoane până în
    2030 prin prevenire, tratament și soluții pentru a trăi mai mult și mai bine.
    Implementarea va depăși cu mult cercetarea și inovarea, dar și
    această misiune își are originea în programul Orizont Europa. Misiunea
    Oceane și mări va crea o rețea de faruri pe mare și la nivelul bazinelor
    hidrografice pentru a extinde rețelele de zone marine protejate. În cadrul
    misiunii Orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic, orașele
    selectate își vor implica cetățenii în elaborarea unor contracte privind
    orașele climatice pentru a contribui la atingerea neutralității climatice până
    în 2030.

    Un obiectiv, de asemenea, ambițios, a cărui concetizare ar aduce
    beneficii importante, cu atât mai mult cu cât, potrivit Organizației Națiunilor
    Unite, peste două treimi din emisiile de carbon provin din orașe și metropole. De
    asemenea, prin intermediul misiunii Un pact al solului, oamenii vor fi
    stimulați să participe la inițiativele științifice cetățenești pentru a
    îmbunătăți în mod colectiv sănătatea solului. Misiunile Uniunii Europene vor
    sprijini transformarea Europei într-un continent mai verde, mai sănătos, mai
    favorabil incluziunii și mai rezilient, spune Bruxelles-ul.

    Este vorba despre un set de acțiuni – proiecte de cercetare și inovare,
    măsuri de politică și inițiative legislative, implicarea cetățenilor – pentru a
    atinge obiective concrete cu impact major asupra societății. Intenționăm să
    oferim soluții la principalele provocări globale până în 2030!
    , a precizat Margrethe Vestager,
    vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

  • Telemedicina prioritate pentru Uniunea Europeană

    Telemedicina prioritate pentru Uniunea Europeană

    Telemedicina este una din prioritățile Uniunii
    Europene, iar dosarul electronic al pacientului va fi implementat din fonduri
    europene. Telemedicina este văzută ca o prioritate, ca o viziune a viitorului
    și sunt în viziunea Comisiei Europene, câteva țări care sunt mai avansate decât
    celelalte în ceea ce privește absorbția telemedicinei: Germania,Franța,
    Danermarca, Suedia și Finlanda. Acestea sunt țările campioane la telemedicină cu
    servicii care se concentrază pe îngrijire primară, boli cardiovasclare, boli
    pulmonare cronice și e foarte mult folosită telemedicina în diabet.


  • Digitalizarea este o prioritate pentru sistemul de sănătate din România

    Digitalizarea este o prioritate pentru sistemul de sănătate din România

    Rețetele și dosarele electronice vor fi
    viitorul sitemului de sănătate. Pentru transformarea digitală, există un
    program european, EU4Health foarte bine finanțat, care are niște piloni
    concreți: consolidarea eficienței, accesibilității, durabilității, și
    rezilienței sistemelor sanitare, inclusiv prin susținerea transformării
    digitale și prin adoptarea de instrumente și servicii.









    Invitați:

    Cristian Busoi deputat în
    Parlamentul European, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
    (ITRE), membru supleant al Comisiei pentru piața internă și protecția
    consumatorilor (IMCO) și al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și
    siguranță alimentară (ENVI)




    Dr. Magdalena Ciobanu – pneumolog
    Spitalul Marius Nasta


    Digitalizarea sistemului de sănătate va
    contribui la o bună raportare și monitorizare. În acest moment, avem un sistem
    integrat în domeniul asigurărilor sociale de sănătate, dosarul electronic,
    prescripția electronică, care facilitează interacțiunile dintre cadrele
    medicale, pacienți și zonele de management. Este un sistem care poate fi
    perfecționat, dar el există și trebuie folosit.



  • Orizont Europa – programul de cercetare și inovare al UE

    Orizont Europa – programul de cercetare și inovare al UE

    Succesor al Orizont 2020 și dispunând de fonduri cu 30 de procente mai mari decât acesta, Orizont Europa este cel mai puternic Program pentru cercetare și inovare din lume, este programul Uniunii Europene, iar cele șașe misiuni ale sale vizează întreg spectrul provocărilor mondiale. Sănătate, climă, mediul digital, energie și mobilitate, alimentație, agricultură și biodiversitate, cultură și creativitate, securitate civilă, industrie și spațiu – sunt domeniile în care va acționa, în următorii șapte ani, Programul Orizont Europa. Misiunile urmăresc, între altele, să salveze viața a peste 3 milioane de pacienți bolnavi de cancer, până în 2030, să asigure neutralitatea climatică pentru 100 de orașe, să asigure sănătatea solurilor și alimentelor, a oceanelor, mărilor și a apelor interioare și să sporească reziliența regiunilor la schimbările climatice.

    Despre Orizont Europa am discutat cu eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare din Parlamentul European:

    Orizont Europa este cel mai important program de sprijin al cercetarii și este programul care continuă eforturile și programele UE, ultima inițaitivă a fost Orizont 2020. Este, de altfel, cel mai mare ca buget și ambiții program de cercetare din lume, program public, cercetare din bani publici. Există, în mod evident, un buget foarte important, 95 de miliarde de euro, pe următorii șapte ani și programul va sprijini cercetătorii europeni, în consorții, pe inițiative competitive, să-și ducă la îndeplinire principalele proiecte.

    Sigur că acest program Orizont Europa nu putea să nu țină cont de provocările cu care se confruntă astăzi UE și de obiectivele strategice ale UE, de aceea o bună parte din acest program va fi concentrat pe schimbările climatice, va fi concentrat pe zona de digitalizare, inteligență artificială și, sigur, un domeniu la care eu personal țin foarte mult, m-am și implicat foarte mult, este acela al sănătății, cu un focus special pe cancer, misiunea pentru cancer fiind una din misiunile deja definite de către program. Dar nu numai, în mod evident, infecțiile antimicrobiene și alte inițiative importante, inclusiv cercetări în domeniul pandemiilor, pentru a fi mai bine pregătiți în viitor, vor fi sprijinite de acest program.

    În urmă cu două săptămâni, Comisia Europeană a adoptat primul plan strategic pentru Orizont Europa. Planul stabileşte orientările strategice pentru direcţionarea investiţiilor în primii patru ani ai programului, promovează o autonomie strategică deschisă prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor şi lanţurilor valorice digitale, generice şi emergente esenţiale și, de asemenea, prin acesta se stabileşte refacerea ecosistemelor şi a biodiversităţii Europei şi gestionarea durabilă a resurselor naturale. Se estimează că datorită Orizont Europa se vor crea până la 100 de mii de locuri de muncă pentru cetățenii europeni, iar câștigul pentru PIB va fi de până la 11 euro pentru fiecare euro investit.



  • Centrul Cyber al Uniunii Europene

    Centrul Cyber al Uniunii Europene

    Gândit ca o structură-cheie în contextul eforturilor comunitare de
    configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică,
    Centrul Cyber al Uniunii Europene va crea legături între actorii publici și
    privați din domeniu, mediul academic și industria de profil. Va asigura,
    totodată, coordonarea între centrele naționale pentru securitate cibernetică
    din statele membre.


    Sediul viitorului organism european destinat
    dezvoltării de înaltă tehnologie și inovație va fi găzduit de București, ieșit câștigător, la începutul lui decembrie, în competiția cu oraşe
    precum Munchen, Varşovia, Vilnius, Luxemburg sau Bruxelles. Un dosar solid, foarte bine pregătit la nivel guvernamental, în care a
    fost promovată expertiza în materie digitală a României – țară recunoscută, de altfel,
    pentru capitalul uman extrem de bine pregătit în domeniul cibernetic, a făcut
    posibil acest succes.


    Despre toate acestea, despre ce înseamnă pentru România
    câștigarea acestei competiții, dar și despre menirea Centrului Cyber am
    discutat cu eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru
    Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, la scurt timp de la
    desemnarea câștigătorului:

    Centrul Cyber al
    UE, pe care România are onoarea să-l găzduiască, și a fost o mare victorie a
    României, o recunoaștere a faptului că avem o comunitatea IT foarte importantă
    și sigur foarte importantă implicarea președintelui României, Klaus Iohannis,
    de asemenea, actualul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a ocupat, din
    calitatea anterioară de consilier al ministrului Transporturilor și
    Comunicațiilor, de acest proiect și a fost un succes foarte important.


    Centrul
    de Cyber are sarcina de a finanța noi cercetări în materie de securitate
    cibernetică, de a oferi sprijin financiar, asistență tehnică, pentru
    întreprinderile noi și pentru IMM-uri. De fapt, el va coordona activitatea
    centrelor naționale care trebuie să se înființeze în următoarele șase luni și
    va gestiona resurse care vor veni, în principal, din programele Digital Europe
    (Europa Digitală) și Orizont Europa.


    Vreau să vă reamintesc că doar în Europa
    Digitală, 2,5 miliarde de euro în următorii șapte ani vor fi alocați
    securității cibernetice. În principiu, se dorește să se protejeze mai bine
    activele Uniunii Europene de atacuri cibernetice și, sigur, să investim în
    cercetare și în găsirea de noi soluții pentru a ne proteja în fața acestei
    amenințări.


    România a câștigat această competiție, o victorie, cum spuneam,
    foarte importantă, mai ales că ne-am luptat cu țări importante și cu orașe
    importante din UE. România s-a angajat că își va asuma costurile timp de zece
    ani cu chiria și utilitățile noului centru. Știu că acum guvernul României este
    în discuție cu Comisia Europeană pentru a agrea ultimele detalii și pentru a
    face un calendar rapid pentru operaționalizarea acestui centru. Va însemna nu
    doar o chestiune de prestigiu pentru România, dar și câteva avantaje foarte
    concrete. În primul rând, vor fi locuri de muncă, vor fi cetățeni europeni care
    vor lucra în România, care vor cheltui bani în România, vor fi, evident după ce
    va trece pandemia, avantaje în ceea ce privește turismul de business, deoarece
    cu siguranță la acest centru vor veni foarte mulți experți naționali din toate
    țările Uniunii Europene.


    De asemenea, o parte dintre activități vor însemna
    colaborări cu întreprinderi mici și mijlocii, cu firme românești, care vor
    implementa anumite soluții.


    Cu aproximativ 30 de angajați se estimează că va
    începe activitatea Centrului – un catalizator al inovării, cercetării și
    colaborării din domeniul securității cibernetice pentru statele Uniunii
    Europene, numărul posturilor urmând să crească gradual la circa 80.



  • Strategia farmaceutică a UE

    Strategia farmaceutică a UE

    Comisia Europeană a adoptat o strategie farmaceutică prin care vrea să
    asigure medicamente inovative și ieftine pe piață, inclusiv pentru boli grave
    unde există deficiențe. De asemenea, Comisia își propune să îmbunătățească
    mecanismele de pregătire și răspuns la crize, precum cea Covid-19, și să asigure, în același timp, o voce puternică a UE pe plan mondial,
    prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate,
    eficacitate și siguranță.


    Despre
    această strategie am discutat cu eurodeputatul Cristian Bușoi – despre
    contextul în care apare aceasta, despre obiectivele pe care a fost structurată,
    dar și despre estimările legate de orizontul de timp când efectele
    acesteia se vor face simțite:

    Sigur că această strategie vine într-un context
    dificil, acela al pandemiei COVID-19, care a demonstrat că sistemele noastre de
    sănătate nu sunt îndeajuns de reziliente și pregătite pentru criză. De
    asemenea, vine și în contextul în care, în ultimii ani, lipsa, penuria de
    medicamente, shortage-ul, a devenit foarte prezentă în foarte multe țări
    europene. Și, evident că acest lucru trebuie să își găsească un răspuns și o
    strategie pentru ca în viitor accesul la medicamente esențiale, de bază, să nu
    mai fie problematic.

    Dar, strategia farmaceutică își dorește mai mult decât
    atât, își dorește să sprijine inovația, să se asigure că medicamentele
    inovatative ajung la pacienții europeni, își propune să investească în acele
    zone în care până acum nu s-au găsit soluții, cum ar fi rezistența
    antimicrobiană, sunt zeci de mii de pacienți care mor în fiecare an în spitale
    din cauza infecțiilor intra-spitalicești și a rezistenței antimicrobiene, și,
    sigur, bolile rare, acolo unde, spune Comisia Europeană, 95% din bolile rare
    încă nu au un tratament definitiv. Vrea să sprijine această strategie
    competitivitatea, inovația, sustenabilitatea.

    De asemenea, să facă să fim mai
    pregătiți pentru crize viitoare și să avem mecanisme de răspuns mai bune, să
    aducă soluțiile digitale, moderne, și în zona farmaceutică cât mai mult
    posibil, să încurajeze acest lucru. Deci, este o strategie foarte largă, care
    se adresează mai multor tipuri de probleme și care vrea să vină cu răspunsuri
    sustenabile pe termen mediu și lung. Își propune și să readucă spre UE o parte
    din capacitățile de producție care în ultimii ani s-au concentrat în zona
    Asiei, și mai ales în China.

    În acest moment, strategia este în dezbaterea
    co-legislatorilor, Parlamentul European, Consiliu, sigur că pe baza acestei
    strategii se va veni și cu o agendă legislativă, trebuie văzut ce directive, ce
    regulamente trebuie modificate sau ce legislație trebuie adoptată în următoarea
    perioadă. Pe baza acestei strategii, și o parte dintre fondurile europene din
    zona de cercetare, Orizont Europa, din zona Programului de Sănătate al UE
    despre care am tot vorbit pentru că sunt raportorul Parlamentului European,
    Uniunea Europeană pentru Sănătate, și din alte programe vor fi mobilizate
    aceste fonduri pe baza obiectivelor acestei strategii.

    N-aș putea să vă spun un
    termen foarte clar de timp, mai ales că unele obiective sunt destul de
    ambițioase. De exemplu, pe găsirea unor soluții la rezistența antimicrobiană
    sau pe bolile rare sigur că sunt lucruri care înseamnă un efort de cel puțin
    câțiva ani, dar pe shortage, pe penuria de medicamente, dar și pe o mai bună
    pregătire și un mecanism de răspuns mai bun la următoare pandemii cred că deja
    putem vorbi de rezultate concrete în următorii ani.


    Strategia va contribui la instituirea unui sistem farmaceutic al
    Uniunii care să fie adaptat exigențelor viitorului și rezistent la crize, spun
    decidenții de la Bruxelles. Ea prezintă acțiuni concrete care vor viza întregul
    ecosistem al produselor farmaceutice, dar și unele aspecte ale dispozitivelor
    medicale; susține lanțuri de aprovizionare diversificate și sigure; promovează
    produse farmaceutice sustenabile din punct de vedere ecologic.