Radio România Internațional

Tag: Cristian Busoi

  • Pregătiri pentru vaccinarea în masă

    Pregătiri pentru vaccinarea în masă

    În România, ca în multe alte state din toată lumea, este în plină desfășurare organizarea centrelor de vaccinare anti Covid-19, în care se va începe prima fază a imunizării, cea a personalului medical. Din ce în ce mai mulţi medici mor din cauza noului coronavirus – 25 și-au pierdut viața de la începutul pandemiei până în prezent, la nivel naţional. Autoritățile sanitare spun, din nou, că nu vom reuși să combatem virusul dacă nu se va face vaccinarea în masă a populației. Aceasta va începe, potrivit autorităților, cel mai devreme în primăvara anului viitor și va fi gratuită și voluntară.


    Se estimează că durata imunităţii asigurate de vaccinul anti-COVID ar putea fi similară cu a celui anti-gripal, ceea ce înseamnă că va fi necesară vaccinarea anuală împotriva coronavirusului. Declaraţia a fost făcută de europarlamentarul Cristian Buşoi, raportor al Parlamentului European pentru programul comunitar destinat îmbunătăţirii serviciilor de sănătate.


    Cristian Buşoi: Toată lumea se aşteaptă, deşi nu avem date ştiinţifice certe, definitive, ca imunitatea să nu dureze mai mult decât durează, de exemplu, imunitatea pentru vaccinul anti-gripal. Posibil ca pentru COVID-19, pentru acest virus cu totul şi cu totul special, foarte păcătos, foarte periculos, imunitatea, inclusiv cea căpătată prin vaccin, să fie chiar puţin mai mică. Şi atunci, în mod clar, în 2022 va fi nevoie să repetăm efortul financiar şi logistic pentru vaccinarea populaţiei.


    Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, medicul militar Valeriu Gheorghiţă, a declarat, la un post de televiziune, că primele doze de vaccin anti-Covid vor fi livrate în România cel mai probabil la sfarșitul lunii, iar vaccinarea propriu-zisă a populaţiei va putea începe imediat după livrare.


    Valeriu Gheorghiţă: Dacă autorizarea de punere pe piaţă va fi eliberată pe 23 decembrie, probabil că între Crăciun şi Anul Nou vor fi livrate primele doze de vaccin în România şi vom putea începe efectiv activitatea de vaccinare destinată în primul rând personalului medical din spitalele din linia întâi.


    Potrivit oficialului, primul transport reprezintă o tranşă simbolică, de aproximativ 10.000 de doze, cu care vor putea fi vaccinate circa 5.000 de persoane, având în vedere că imunizarea se face cu două doze. La începutul anului viitor, România ar trebui să primească aproximativ 1 milion de doze de vaccin.


    Să mai spunem că un studiu recent arată că românii sunt printre cei mai reticenți europeni față de un vaccin împotriva Covid și doar puțin peste jumătate s-ar vaccina. Acest lucru în condițiile în care, potrivit experților, nu există alte soluții mai eficiente pentru a opri pandemia COVID-19 și pentru a ne putea relua viața dinainte.

  • Orizont Europa – obiective ambițioase

    Orizont Europa – obiective ambițioase

    Orizont Europa este cel mai
    ambițios program pentru cercetare și inovare de până acum al Uniunii Europene.
    Va deveni operațional începând cu 2021 și se va derula pe parcursul a șapte ani,
    succedând programului Orizont 2020.
    Între instrumentele noi ale Orizont Europa se numără misiunile – gândite pe
    direcții de acțiune, cu obiective clare. Este vorba despre lupta împotriva
    cancerului; adaptarea societăților
    și a economiilor la schimbările climatice; mări, ape costiere și oceane sănătoase; orașe inteligente, respectiv sănătatea solului și a alimentelor.

    Misiunile se vor concentra pe
    provocările societăților noastre și pe găsirea celor mai bune soluții pentru
    evitarea unor crize, a explicat europarlamentarul Cristian Bușoi, cu care am
    discutat despre Orizont Europa și care, din calitatea sa de președinte al
    Comisiei ITRE, dar și ca responsabil pentru programul de Sănătate al UE s-a
    referit în special la misiunea ce ține de sănătate:


    UE are cel mai ambițios program de cercetare din
    fonduri publice de pe glob. O sumă consistentă va fi alocată cercetarii în
    Sănătate și prioritatea absolută va fi cancerul. Dar, sigur, nu putem vorbi
    doar de cancer, trebuie să existe capacități de cercetare susținute și pentru
    celelalte afecțiuni majore, pentru bolile cardio-vasculare, pentru bolile
    neurologice, există atenție specială acordată bolii Alzhaimer, de exemplu,
    cercetătorii spun că sunt foarte aproape de a descoperi un leac, un tratament
    eficient. Și astăzi există tratamente pentru această boală dar ele au eficiență
    redusă.

    O altă direcție de acțiune extrem de importantă este cea a
    digitalizării în sănătate, i-health, care va ajuta foarte mult sistemele de
    sănătate să devină mai eficiente, mai transparente, să fie mai eficiente în
    ceea ce privește costurile și vor fi susținute, și din programul de cercetare,
    capitolul Sănătate, și din programul de cercetare, capitolul digitalizare,
    inițiative în acest domeniu.

    Că vorbim de îmbunătățirea dosarelor electronice
    ale pacienților, că vorbim de îmbunătățirea și interconectarea sistemelor
    privind prescripția electronică sau de aplicații de mobile health, acele
    aplicații pe care le putem avea pe telefonul mobil și care ne pot monitoriza
    felul în care luăm tratamentul, care ne pot spune și anumiți indicatori de
    sănătate, ne pot monitoriza exercițiile fizice, ne pot monitoriza anumite
    funcționalități ale organismului – toate acestea vor putea fi susținute în
    programul de cercetare al UE – aplicații noi, aplicații inovative, care ne pot
    îmbunătăți viața. Bolile ficatului, hepatitele, și aici va fi o direcție
    prioritară de cercetare în următorul program.

    Sigur, programul nu este încă
    finalizat, dar direcțiile și prioritățile au fost stabilite de către
    Parlamentul European și au fost agreate și de Consiliu, președinția germană e
    de aceeași părere cu echipa pe care o coordonez în Parlamentul European că
    aceste priorități, care sunt destul de largi, dar care se concentrează pe cele
    mai importante probleme de sănătate publică, sunt bine alese. Rămâne de
    negociat în săptămânile, lunile următoare, până la sfârșitul anului, alocarea
    bugetară pe fiecare capitol, pentru că bugetul general, chiar dacă noi încercăm
    să-l îmbunătățim puțin, a fost deja decis în acea reuniune celebră a șefilor de
    stat și de guverne, când au decis liniile directoare pentru următorii 7 ani pe
    fonduri europene și pe următorii 3 ani pentru planul care va ajuta economiile
    UE să se redreseze după criza provocată de coronavirus.

    Aproximativ două treimi din creșterea economică a UE în
    ultimele decenii a fost generată de inovare. Este de așteptat ca programul
    Orizont Europa să genereze cunoștințe și tehnologii noi și sporite, să
    promoveze excelența științifică și să aibă efecte pozitive asupra creșterii
    economice, a schimburilor comerciale și a investițiilor, precum și un impact
    social și de mediu semnificativ. Se estimează că fiecare euro investit în
    cadrul programului ar putea genera un profit de până la 11 EUR, în termeni
    de PIB, de-a lungul unei perioade de 25 de ani.


  • Combaterea cancerului – obiectiv UE

    Combaterea cancerului – obiectiv UE

    Cancerul este boala care
    provoacă unul din patru decese în Europa, iar combaterea sa se numără între
    obiectivele Bruxelles-ului. De strategia europeană în această direcție ține și
    înființarea unei comisii speciale de către Parlamentul European, care prin
    această hotărâre, votată la jumătatea acestui an, se alătură Comisiei Europene,
    care va lansa la sfârșitul anului Planul European de combatere a cancerului.

    Despre strategia europeană în ceea ce privește combaterea cancerului am
    discutat cu eurodeputatul Cristian Bușoi:

    Planul este unul complex, care
    pornește de la acțiuni de prevenție și investiții din bugetul european și din
    bugetele naționale pentru campanii de prevenție, de promovare a unei vieți
    sănătoase, până la detectarea prococe a cancerului, îmbunătățirea capacității
    de diagnosticare, inclusiv capacității imagistice.

    Apoi, tratamentul adecvat,
    standarde de calitate comune la nivel european, accesul la medicamente, evident
    la medicamentele de bază acolo unde, din păcate, se vede că există o problemă
    în multe țări europene – și România este una dintre țările care are, în mod
    surprinzător și din păcate, probleme în accesul la medicamente de bază,
    medicamentele acelea generice, ieftine, pentru tratarea cancerului, unele
    dintre ele nu se mai aduc în România – până la accesul la tratamente inovative,
    de ultimă generație, ultimele descoperiri, care din motivul că sunt uneori
    foarte scumpe și greu de suportat din bugetele ţărilor cu posibilități
    financiare mai mici nu ajung la pacienți. Și până la reabilitarea
    post-tratament, reinserția în societate și, sigur, pentru acei pacienți care,
    din păcate, nu reușesc să învingă boala, serviciile de paliație și necesitatea
    absolută ca în ultimele zile, săptămâni din viață să fie îngrijiți cu decență
    și să poată să le fie alinată suferința.

    Deci, este un plan complex, pe mai
    multe direcții, iar la nivelul Parlamentului European există un sprjin politic
    și de susținere a eforturilor Comisiei Europene și a guvernelor naționale.

    Unul dintre obiective este creșterea ratei de supraviețuire a bolnavilor de
    cancer la 75% până în 2030, de la o rată de 47% în prezent. L-am întrebat pe
    eurodeputatul Cristian Bușoi ce șanse de reușită are un astfel de demers, este
    un interval de timp rezonabil pentru un obiectiv atât de ambițios?

    Cristian
    Buşoi: Toate aceste obiective sunt
    setate, sunt decise după ce a fost consultată comunitatea științifică,
    comunitatea academică, cercetătorii, oamenii care lucrează în prima linie în
    lupta împotriva cancerului și, în mod evident, este un obiectiv realizabil.
    Sigur că el nu se realizează fără o implicare și fără o creștere evidentă și
    mult mai susținută a ritmului de investiții, de luptă, de implicare. Situația
    se va îmbunătăți, ea s-a îmbunătățit în ultimii ani în UE, chiar și în România,
    au existat unele dotări, accesul la tratament în unele situații a fost mult mai
    bun decât acum 10 sau 15 ani, s-au descoperit metode noi de diagnostic, s-au
    descoperit tratamente noi.

    În același timp și numărul de cazuri a crescut,
    incidența a crescut, pe de o parte pentru că este o boală a societății modern,
    și din multe alte motive nu doar factorul genetic, evident că poluarea din
    atmosferă, chimicalele din diverse substanțe, inclusiv din alimente, dar, în
    mod clar, chiar dacă în anumite situații lucrurile s-au îmbunătățit, fără un
    plan ambițios, fără o implicare totală, fără a face din lupta împotriva
    cancerului prioritatea numărul unu în sistemele de sănătatea situația nu se va
    îmbunătăți considerabil şi aceste obiective pot fi atinse cu greu. Dar, dacă ne
    mobilizăm, ele pot fi atinse.

    Mai este o direcție importantă pe care vreau să o
    amintesc – investițiile care se fac în cercetare. UE are cel mai ambițios
    program de cercetare din fonduri publice din lume. Există programul Orizont
    2020 în acest moment, se va încheia la sfârșitul anului, și începând cu 1
    ianuarie anul viitor va începe programul Orizont Europa. Cunosc bine capitolul
    Sănătate pentru că am fost raportor în Parlamentul European, la fel cum sunt
    responsabil și pentru programul de sănătate al UE. O sumă consistentă va fi
    alocată cercetării în Sănătate și prioritatea absolută va fi cancerul.

    Misiunea
    pentru cancer, pentru că acest program va lucra pe misiuni, cu obiective foarte
    clare, este una din prioritățile nu doar în domeniul sănătății, dar
    prioritățile de cercetare absolute în UE și în Parlamentul European. Așa încât,
    dincolo de direcțiile pe care le-am amintit mai devreme și de anumite decizii
    politice și legislative, vor fi bani concreți pentru cercetătorii europeni
    pentru a descoperi metode mai bune de diagnostic și pentru a descoperi
    tratamente noi împotriva cancerului.


  • Wird die Menschheit aus der Pandemie etwas gelernt haben?

    Wird die Menschheit aus der Pandemie etwas gelernt haben?

    Für Hunderttausende von Hinterbliebenen ist das Leben nicht mehr dasselbe, und wenn in der ersten Phase die Hauptfolgen in Menschenleben gezählt wurden, steht das, was folgt, in engem Zusammenhang mit der Wirtschaftskrise — nach Expertenschätzungen die schlimmste seit der Gro‎ßen Depression des letzten Jahrhunderts. Was lernt die Menschheit aus dieser Pandemie?



    Die zukünftige Machtarchitektur wird davon geprägt sein, wie sich die Volkswirtschaften der Welt erholen werden, und jede Umschichtung wird das Leben aller Menschen mehr oder weniger stark beeinflussen. Die ganze Welt wird geschwächt aus dieser Krise herauskommen, meint Ovidiu Nahoi, Chefredakteur der rumänischen Abteilung von Radio France Internationale, der auf Einladung von Radio Rumänien eine Analyse der möglichen Folgen erstellt hat:



    Es ist jetzt schwer zu sagen, wer geschwächter und wer weniger geschwächt davonkommen wird und wer die Voraussetzungen hat, sich schneller zu erholen. Natürlich wollen wir, dass liberale und kreative Volkswirtschaften schneller wachsen und sich erholen als die Volkswirtschaften autoritärer Regime. Vor allem zu Beginn der Krise — und hier sprechen wir über den Informationskrieg — gab es diesen Ansatz, dass autoritäre Regime bei der Bewältigung der Krise effektiver wären als demokratische Regime. Diese Aussage beginnt sich als falsch zu erweisen. Wir werden sehen, wie wir uns von nun an erholen werden und wie der Konsum aussehen wird, wie sich die Gewohnheiten der Menschen ändern werden, wie sich die wirtschaftliche Organisation weiterentwickeln wird und wie viel Geld benötigt wird. Niemand kann zu diesem Zeitpunkt sagen, wie schnell die Erholung sein wird und wie diese aussehen wird. Wir wissen allerdings, dass es nach Krisen immer eine Erholung gibt. Wir haben eine Finanzkrise durchgemacht, gefolgt von einem Jahrzehnt des Wachstums. Hoffen wir, dass dieses Modell wieder aufgenommen wird und dass es nach einer Krise ein Comeback geben wird. Wie dieses sein wird, wie schnell es kommt und wie es aussehen wird, können auch Wirtschaftler nicht genau sagen.“




    Der Universitätsprofessor für Wirtschaftswissenschaften Mircea Coşea spricht über tiefgreifende Veränderungen in der sogenannten Wertschöpfungskette. Die Wertschöpfungskette ist ein Begriff, der in der westlichen, hauptsächlich amerikanischen Wirtschaft vor etwa einem Jahr auftauchte, basierend auf einer älteren Theorie, erklärt Mircea Coşea, und diese Wertschöpfungskette bedeutet, dass ein Produkt, vom ersten bis zum letzten Gegenstand, der Teil seiner Herstellung ist, über etwa 35–40 andere Hersteller aus verschiedenen Ländern geht:



    In der heutigen Wirtschaft kann nichts mehr auf dem Stand der modernen Technologie in einem einzigen Land hergestellt werden. Das Problem, das hier auftaucht, ist die Führung, d.h., wer diese Wertschöpfungskette führt, wer letzten Endes die Welt führen wird, denn die Wertschöpfungskette hat etliche Komponenten mit unterschiedlichen Werten. Derjenige, der das Produkt zusammenbaut, verdient weniger als derjenige, der einen kleinen Bauteil des Produkts herstellt, der aber dem höchsten Stand der Technik entspricht. Im Augenblick haben die USA diese Führung, die auch dazu beitragen, dass z.B. ein chinesisches Handy etwas enthält, das zu amerikanischen Ideen, Konzepten und Forschungen gehört, die die Chinesen nicht liefern können. Wenn die Dinge noch 20 Jahre so weitergegangen wären und man in die Situation gelangt wäre, in der »Hergestellt in China« durch »Hergestellt von China« ersetzt worden wäre, dann wäre China zum Weltführer geworden. Und dieser Prozess der Rückkehr Amerikas, manchmal widersprüchlich, manchmal umstritten, wie der Handelskrieg von Herrn Trump, begann vor einigen Jahren, um China auf irgendeine Weise aufzuhalten. Nun wei‎ß ich nicht, ob dieses Virus von irgendwoher kam, von irgendeiner Schlange oder aus einem Labor, wir wissen es nicht, aber es rekonstituiert diese Wertschöpfungskette in dem Sinne, dass es die Vormachtstellung einiger denkender Länder gegenüber einigen arbeitenden Ländern bewahrt.“




    Man kann viele Lehren aus dieser Pandemie ziehen, sagt der Europaabgeordnete Cristian Buşoi und bezieht sich dabei vor allem auf die Situation in der EU. Die vielleicht wichtigste ist, dass, obwohl die Bedeutung des Gesundheitssystems viele Jahre lang angesprochen wurde, sich herausgestellt hat, dass niemand vollkommen auf eine solche Herausforderung vorbereitet war, sagt Cristian Buşoi:



    Ich hoffe, dass sich das ändern wird, denn natürlich haben wir heute die Coronavirus-Krise, aber es könnten andere Pandemien folgen. Es gibt ganze Theorien, dass diese in den kommenden Jahrzehnten die ernsthaftesten Bedrohungen für die Gesundheit, die Stabilität und die Weltwirtschaft sein werden. Vergessen wir nicht, dass wir, abgesehen von dieser Pandemie, auch HIV-AIDS noch nicht vollständig besiegt haben und dass es immer noch eine beträchtliche Zahl von Menschen gibt, die an Krebs sterben. Wir haben viele Herausforderungen zu bewältigen, und vielleicht wird diese Krise den politischen Entscheidungsträgern in allen Ländern der Welt zu verstehen geben, dass das Gesundheitssystem mehr Aufmerksamkeit verdient. Und vielleicht wird die zweite gro‎ße Herausforderung diejenige sein, die mit der Wirtschaft zusammenhängt, mit dem Neustart der Volkswirtschaften in der gesamten Union. Seit dem Zweiten Weltkrieg hat es keine solche Herausforderung und keinen solchen Druck auf die Volkswirtschaften gegeben. Einige Analytiker und Ökonomen sind der Meinung, dass die Herausforderung sogar noch grö‎ßer ist, denn es ist ja wahr: Auch damals handelte es sich um ein Ereignis, das den Stand der Dinge völlig verändert hat, aber es geschah über einen längeren Zeitraum, und nicht alle Volkswirtschaften wurden zur selben Zeit heruntergefahren.“




    Allerdings sei jetzt in nur wenigen Wochen fast die gesamte EU-Wirtschaft zum Stillstand gekommen, oder bestimmte Wirtschaftszweige haben sich stark verlangsamt, und, fügt der Europaabgeordnete Cristian Bușoi hinzu, obwohl es einen wichtigen EU-Rettungsplan gibt, der eine Infusion von sehr wichtigem Kapital beinhaltet und der sich mit den Plänen überschneidet, die auf der Ebene der einzelnen Länder aufgestellt wurden, bleibt abzuwarten, je nachdem, wie lange die Krise dauern wird, wie gro‎ß die Herausforderung sein wird, um auf das vorherige Niveau zurückzukehren.

  • Ce învățăm dintr-o pandemie?

    Ce învățăm dintr-o pandemie?

    Criza provocată
    de pandemia cu noul coronavirus a scos la iveală vulnerabilități, a schimbat
    comportamente, a zguduit puternic economiile din toată lumea și ridică foarte
    multe semne de întrebare legate de viitor. Deja pentru sute de mii de familii
    îndoliate viața nu mai este la fel, iar dacă în primă fază principalele
    consecințe au fost contorizate în vieți omenești, ceea ce urmează ține puternic
    de criza economică – cea mai rea de la Marea Depresiune din secolul trecut,
    potrivit estimărilor experților.

    Viitoarea arhitectură de putere va fi marcată
    de felul în care îşi vor reveni economiile lumii, iar fiecare reașezare va
    influența cumva, într-o măsură mai mare sau mai mică, viața fiecăruia. Slăbită
    va ieși toată lumea, consideră Ovidiu Nahoi, redactor-șef al Secţiei române de
    la Radio France International, care, invitat la Radio România, a făcut o
    analiză a posibilelor consecințe :

    Este greu de spus acum cine va ieşi mai slăbit şi cine mai puţin şi cine va
    avea premise să se ridice mai repede. Sigur că noi ne dorim ca economiile
    liberale şi economiile creative să se dezvolte şi să-şi revină mai repede decât
    economiile, decât regimurile autoritare.

    A existat, mai ales la începutul
    crizei – şi aici vorbim de partea războiului informaţional -, această abordare
    cum că regimurile autoritare ar fi mai eficiente în abordarea crizei decât
    regimurile democratice.     Această afirmaţie începe să-şi vădească falsitatea.
    Vom vedea cum ne vom ridica de aici
    înainte şi care va fi şi modalitatea de consum, cum se vor schimba obiceiurile
    oamenilor, care va fi organizarea economică mai departe şi de câţi bani va fi
    nevoie.

    Nimeni nu poate să spună în acest moment cât de repede şi cum va arăta
    revenirea. Noi ştim că după crize urmează reveniri. Am traversat o criză
    financiară, urmată de un deceniu de creştere. Să sperăm că modelul acesta se va
    relua şi că după o criză va urma o revenire. Cum va fi ea, cât de rapidă şi cum
    va arăta, nici economiştii nu pot să spună.

    Profesorul universitar de
    ştiinţe economice Mircea Coşea vorbește de schimări profunde la nivelul
    așa-numitului lanț valoric. Lanțul valoric este onoţiune care a apărut în economia Occidentală, în principal
    americană, acum un an şi ceva, pe baza unei teorii mai vechi, explică Mircea
    Coșea, iar acest lanţ valoric înseamnă că un produs, de la primul obiect care
    face parte din el până la ultimul, trece prin aproximativ 35-40 de alţi
    producători din diferite ţări :

    Astăzi,
    în economie nu se mai poate fabrica nimic la nivelul tehnicii moderne într-o
    singură ţară. Problema care se pune este
    leadership-ul, adică cine conduce acest lanţ valoric, care va conduce şi lumea
    până la urmă, pentru că lanţul valoric are nişte componente cu valori diferite.
    Cel care asamblează produsul ia mai puţin decât cel care face o mică parte din
    produs, dar care reprezintă cel mai înalt nivel tehnic.

    Deocamdată acest
    leadership îl are SUA, care şi într-un telefon chinezesc contribuie cu ceva
    care aparţine ideilor, concepţiilor şi cercetării americane pe care chinezii nu
    pot să o facă. Dacă lucrurile mergeau în acest fel încă vreo 20 de ani şi se
    ajungea la situaţia în care made in China ajungea la made by China, atunci
    China ar fi devenit liderul mondial.

    Iar acest proces de revenire a Americii,
    câteodată în contradictoriu, câteodată controversat, cum este războiul
    comercial al domnului Trump, a început acum câţiva ani pentru stoparea într-un
    anumit fel a Chinei. Acum nu ştiu dacă virusul acesta a venit de undeva, de la
    vreun şarpe sau dintr-un laborator, nu ştim, dar el reconstituie acest lanţ
    valoric în sensul că se păstrează supremaţia unor ţări care gândesc faţă de
    unele ţări care muncesc.

    Sunt multe lecții de
    învățat din această pandemie, spune și europarlamentarul Cristian Bușoi,
    referindu-se, în principal, la situația din UE. Poate cea mai importantă este
    aceea că, deși de foarte mulți ani se clamează importanța sistemului de
    sănătate, s-a dovedit că nimeni nu a fost cu totul pregătit în fața unei astfel
    de încercări, spune Cristian Bușoi :

    Sper ca acest
    lucru să se schimbe, pentru că, sigur, astăzi avem criza coronavirus, dar pot
    veni și alte pandemii. Există teorii întregi că în următoarele decenii acestea
    vor fi cele mai serioase amenințări la adresa sănătății, stabilității,
    economiei mondiale.

    De asemenea, să nu uităm că, dincolo de pandemie, încă nu
    am învins cu totul HIV- SIDA și încă există un număr însemnat de oameni care mor
    de cancer. Avem multe provocări la care va trebui să
    răspundem și poate această criză îi va face să înțeleagă pe decidenții politici
    din toate țările lumii că sistemul de sănătate merită mai multă atenție. Și
    poate a doua mare încercare va fi cea legată de economie, de repornirea
    economiilor în întreaga Uniune.

    De la cel de-al doilea Razboi Mondial nu a mai
    existat o astfel de încercare și o astfel de presiune asupra economiilor. Unii
    analiști, unii economiști consideră că încercarea este chiar mai mare, pentru
    că e adevărat și atunci a fost un eveniment care a schimbat cu totul și cu
    totul starea de fapt, dar s-a produs într-o perioadă mai lungă de timp și nu
    toate economiile s-au închis în același timp.

    Acum, însă, în decurs de
    doar câteva săptămâni, aproape toată economia UE s-a oprit sau anumite ramuri
    ale economiei și-au încetinit foarte mult funcționarea, și, adaugă
    europarlamentarul Cristian Bușoi, deși există un plan comunitar important de
    salvare, care include o infuzie de capital foarte importantă și care se
    suprapune planurilor stabilite la nivelul fiecărei țări, rămâne de văzut, în
    funcție de cât va dura criza, cât de mare va fi încercarea pentru a reveni la
    nivelul anterior.

  • Pachete europene de asistență financiară în lupta cu noul coronavirus

    Pachete europene de asistență financiară în lupta cu noul coronavirus

    Fondurile aprobate de Parlamentul European reprezintă o sumă foarte importantă pentru sprijinirea spitalelor și medicilor în lupta împotriva COVID 19.

    Niciun sistem de sănătate nu a fost pregătit pentru o astfel de criză. Acest ajutor financiar fără precedent are rolul de a mai scădea din presiunea pusă pe medici și spitale, iar trebuie folosiți rapid, eficient și transparent. Sistemele sanitare trebuie să rămână în picioare și să răspundă nevoii reale a bolnavilor și medicilor care fac astăzi eforturi imense pentru a salva cât mai multe vieți.

    (Vorbitori: MEP Cristian Bușoi, MEP Victor Negrescu)




  • Demersuri europene pentru un vaccin împotriva COVID-19

    Demersuri europene pentru un vaccin împotriva COVID-19

    Puternic implicată în demersul de găsire, în cel mai
    scurt timp, a unui vaccin împotriva noului coronavirus, semnalat pentru prima
    dată, în decembrie, anul trecut, în China, Comisia Europeană alocă sume importante. Banii sunt destinaţi
    sprijinirii echipelor de cercetare în această cursă contra-cronometru, o
    atenţie la fel de mare fiind acordată descoperirii de tratamente, dar şi perfecţionării
    testelor rapide.

    Am discutat cu europarlamentarul Cristian Buşoi despre toate
    aceste demersuri, după ce comisarul pentru Cercetare, d-na Mariya Gabriel, anunţa,
    în aprilie, decizia Comisiei Europene de a suplimenta fondurile acordate în
    lupta împotriva COVID-19.

    Cristian Buşoi: Încă de la începutul pandemiei,
    Comisia Europeană și comisarul pentru Cercetare, d-na Mariya Gabriel, împreună
    cu cei de la Comisia Europeană responsabili cu programele de cercetare ale UE,
    în strâns dialog și în strânsă colaborare cu comisia din Parlamentul European
    pe care o conduc – comisia ITRE (Industrie, Cercetare și Energie) am mobilizat
    fondurile necesare pentru ca echipele de cercetare din UE care au aplicat și
    care au soluții pentru găsirea unui vaccin și nu numai să poată să înceapă să lucreze.

    Până în prezent s-au mobilizat peste 46 de milioane de euro, sunt 19 proiecte
    susținute din acești bani ai programului
    Orizont 2020, special pentru criza COVID, care înglobează cam 140 de echipe de
    cercetare, în cele 19 proiecte. Nu toate sunt pentru vaccin, unele sunt pentru
    descoperirea unor tratamente, iar 2 sau 3 proiecte sunt pentru perfecționarea
    testele rapide, care să fie și sigure și să aibă o rată înaltă de fiabilitate.
    Pentru că, așa cum bine știți, testele sunt importate din afara UE, din Asia, din
    China, mai ales, și nu întotdeauna au fiabilitatea pe care ne-am dori-o, știți
    situația din Spania.

    Comisarul Gabriel, într-o videoconferință cu membrii
    comisiei ITRE, ne-a transmis că, de asemenea, sunt în direct contact cu
    echipele de cercetare din SUA și nu numai. Sunt mai multe proiecte competitive
    la nivel mondial care caută unul sau mai multe tipuri de vaccin împotriva
    COVID. Cel mai apropiat termen în care aceste cercetări ar putea duce la un
    rezultat concret, un moment zero de unde s-ar putea apoi trece la producerea în
    masă a vaccinului, ar fi luna iunie. Dar, în mod evident, deși aceste echipe
    lucrează contra-cronometru, zi și noapte, termenul este dependent de testele
    care se fac și de cât de repede pot să treacă de fazele care să asigure pe toată
    lumea că ceea ce au descoperit este, în primul rând, eficient, dar, în al
    doilea rând este sigur pentru sănătatea celor care îl vor folosi.

    În rândul
    demersurilor amintite se mai înscrie, de exemplu, şi parteneriatul
    public-privat convenit între Comisia Europeană şi industria farmaceutică pentru
    descoperirea de noi tratamente, această colaborare având meritul de a aduce
    laolaltă nu doar resursele financiare ale fiecărei părţi, ci şi expertiza
    cercetătorilor, extrem de necesară în această luptă împotriva coronavirusului.


  • Programul Parlamentului European, adaptat restricțiilor impuse de pandemie

    Programul Parlamentului European, adaptat restricțiilor impuse de pandemie

    Răspândirea coronavirusului în statele membre ale Uniunii Europene nuputea să nu se răsfrângă asupra programului instituţiilor europene. Închiderea graniţelor şi anularea zborurilor regulate au determinat o reconfigurare a programului şi calendarului instituţiilor europene.

    Agenda Parlamentului European este dominatăde iniţiative pentru stoparea răspândirii pandemiei, pentru limitarea pagubelor produse economiilor sau pentru sprijinirea celor mai afectate domenii de activitate.

    Preşedintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie, ITRE, a Parlamentului european, Cristian Buşoi, din grupul Popularilor Europeni, ne-a spus cumfuncţionează acum legislativul european:

    Parlamentul European îşi desfăşoară activitatea, sigur, îngreunată din cauza crizei coronavirus, din cauza imposibilităţii de a merge la Bruxelles, dar îşi continuă activitatea cu ajutorul tehnologiei moderne. Avem şedinţe de comisii, şedinţe de grup politic, şedinţe de grupuri de lucru, nenumărate conferinţe, prin diverse platforme video, de la distanţă, în care reuşim să comunicăm cu colegii, să luăm decizii, să facem în aşa fel încât activitatea parlamentului să continue. Sigur că ea s-a restrâns la chestiunile cele mai importante. S-au luat câteva decizii tehnice în ceea ce priveşte dosarele aflate în lucru.

    De asemenea, s-au făcut nişte recomandări în ceea ce priveşte depunerea de amendamente sesiunile de vot în comisii, sunt sesiuni de plen şi sesiuni de vot şi prin votul de la distanţă lucrurile continuă, parlamentul continuă să funcţioneze, să ia decizii şi să comunice cu cetăţenii.

    Continuă şi activitatea Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie, dar într-un mod diferit faţă de cel obişnuit. Europarlamentarul Cristian Buşoi, cu o declaraţie făcută înaintea unei reuniuni în plen a Comisiei ITRE, pe care o prezidează:

    A fost reconfigurat în sensul în care numărul de şedinţe s-a redus într-o oarecare măsură, pentru că, din păcate, sunt doar 4 săli în Parlamentul European care au tehnologia necesară pentru şedinţe la distanţă. Am avut două videoconferinţe cu coordonatorii grupurilor politice din Comisia ITRE şi cu cei doi comisari importanţi şi relevanţi pentru activitatea comisiei noastre, comisarul pentru cercetare Maria Gabriel şi comisarul pentru piaţă internă şi industrie Thierry Breton.

    Apoi am avut o şedinţă de lucru cu toţi membrii Comisiei ITRE, în care am discutat despre măsurile privind coronavirus, despre situaţia din fiecare ţară şi despre activitatea noastră în comisie. Vineri, vom avea o şedinţă de comisie în care vom avea un dialog cu cei doi comisari, de data aceasta cu toţi membrii comisiei, nu doar cu coordonatorii grupurilor politice. Va fi o experienţă interesantă pentru că va trebui să conduc de la distanţă, din Bucureşti, cu colegii de la secretariat în sala de şedinţe a Parlamentului European, cu peste 100 de colegi membri plini şi membri supleanţi din diversele ţări şi diversele lor birouri sau de acasă şi cu cei doi comisari, unul la Bruxelles, celălalt la Paris.

    În această săptămână, Comisia pentru Industrie, Cercetare şi Energie are programată o nouă reuniune în plen ,în sistem de videoconferinţă, în cursul căreia membrii acesteia au programate discuţii ale unor dosare importante, referitoare la Acordul verde european, inteligenţă artificială şi strategia de digitalizare a Uniunii Europene.


  • Pactul Ecologic European

    Pactul Ecologic European

    Comisia Europeană a prezentat, la sfârşitul anului trecut, Pactul Ecologic European, un
    set de măsuri care vor transforma Europa în primul continent neutru din punct
    de vedere climatic. Proiectul acoperă toate sectoarele economiei, în
    special transporturile, energia, agricultura, clădirile și sectoarele
    industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, textilelor și
    produselor chimice. Preşedintele Comisiei pentru industrie, cercetare şi
    energie din Parlamentul European, Cristian Buşoi, şi-a exprimat sprijinul
    pentru obiectivele acestui acord propus de Executivul european:


    Uniunea
    Europeană își propune că în 2050 să devină un spațiu care, din punct de vedere al emisiilor,
    să fie neutru, adică nu va mai emite. De asemenea, îți propune o reducere
    a emisiilor, până în 2030, de 50-55%. Sunt obiective ambițioase care,
    odată ce vor fi adoptate ca și obiective politice, odată ce vor fi acceptate,
    vor genera foarte multe schimbări în economiile și sistemele energetice ale
    țărilor UE. Lucrurile vor fi total diferite până în 2050. Si cred că este
    extrem de important și pentru România să înțeleagă această miză, pentru că
    astăzi România nu pare că are o strategie prin care să își coordoneze planurile
    imediate și pe termen mediu cu deciziile strategice majore de la nivel
    european. Cea mai importanată decizie fiind aceasta – Green deal – Acordul
    verde.



    Pentru ca obiectivele acestui acord ecologic să fie
    îndeplinite vor fi necesare investiții semnificative. Numai pentru următorii 7
    ani vor fi mobilizate investiții de o sută de miliarde de euro, anunță
    oficialii europeni. Este vorba de un fond pentru tranziție spre economia
    verde prin care vor fi sprijinite țările și regiunile care trebuie
    să facă sacrificii mari în cadrul tranziției spre o economie verde. Cel puţin
    25% din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie alocat acţiunilor climatice,
    iar Banca Europeană de Investiţii va oferi un sprijin suplimentar.

    Cristian Buşoi: Vor fi fonduri europene, vor fi fonuri sub formă de
    granturi, vor fi fonduri care vor veni de la Banca Europeană de Investiții și
    de la alte instituții financiare europene sub formă de împrumuturi
    preferențiale. Va exista, de asemenea, din bugetul european un fond de
    tranziție energetică echitabilă care va ajuta țările și regiunile cele mai greu
    împovărate de această transformare, de această schimbare să investească,
    să aibe locuri de muncă și să obțină energie din surse curate. România va
    trebui să fie beneficiară a acestui fond european de tranzitie
    just. El va fi undeva la cinci miliarde de euro. Polonia, de asemenea, care
    este o țară unde cărbunele joacă un rol foarte important – peste 70% din mixul
    energetic -, va trebui să fie sprijinită. România încă are puțin noroc pentru
    că, pe de o parte, avem energia nucleară, care este o energie curată,
    nepoluantă, și avem încă energia hidro cu o participare la mixul energetic
    foarte importantă, dincolo de investițiile din ultimele decenii în energie
    eoliană sau energie solară.


    Liderii europeni au susținut planurile de
    reducere a emisiilor de carbon ale blocului comunitar până în 2050, cu excepția
    Poloniei care a refuzat să se angajeze în acest proiect.





  • Directiva privind produsele de tutun din UE va fi revizuită

    Directiva privind produsele de tutun din UE va fi revizuită

    Seduse de o industrie care se reinventează pe zi
    ce trece, 700 de mii de persoane mor prematur în fiecare an în Europa din cauza
    fumatului    , a amintit în Parlamentul European, vicepreşedintele Comisiei de
    Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară (ENVI), eurodeputatul Cristian
    Buşoi. El a atras atenţia asupra necesităţii pregătirii temeinice şi din timp a
    revizuirii Directivei privind produsele din tutun din Uniunea Europeană, în
    vigoare din 2014:

    Comisia Europeană îşi propune să revizuiască Directiva
    privind produsele din tutun în anul 2021. Cred că această revizuire este
    absolut necesară, există o practică de revizuire a legislaţiei europene care
    are loc odată la un număr de ani, în funcţie de cât de urgentă este această
    revizuire şi cât de complex este actul legislativ. Dincolo, însă, de această
    rutină absolut necesară de a revizui actele legislative, în ceea ce priveşte
    Directiva privind produsele din tutun cred că mai sunt şi alte motive foarte
    puternice care fac absolut necesară această revizuire. În primul rând,
    implementarea Directivei. Directiva nu a fost cu totul şi cu totul implementată
    în toate ţările UE şi trebuie făcută o analiză la zi şi trebuie văzut în ce
    măsură anumite prevederi trebuie să fie modificate pentru ca implementarea să
    fie mai facilă. În al doilea rând, din 2014 încoace au apărut produse noi.
    Vorbim de ţigările electronice, de produsele cu tutun încălzit şi alte produse
    şi dispozitive pe care le vedem prezente pe piaţă, în magazine, în viaţa de zi
    cu zi a cetăţenilor europeni. Or, în ceea ce priveşte publicitatea, în ceea ce
    priveşte ambalarea, în ceea ce priveşte felul în care sunt prezentate aceste
    produse, astăzi există la nivel european un vid legislativ.




    Eurodeputatul
    Cristian Buşoi a propus formarea unui grup de lucru interdisciplinar pentru
    pregătirea acestei revizuiri, scopul principal fiind acela al protejării
    sănătăţii cetăţenilor. Un alt aspect extrem de important care trebuie dezbătut
    şi cuprins în noua Directivă ţine de comeţul ilicit cu tutun – un fenomen care,
    pe lângă consecinţele asupra sănătăţii publice, afectează şi economia,
    pierderile fiind de circa 20 de miliarde de euro anual numai în UE.

    Cristian
    Buşoi: Unele
    ţări europene au început să gândească nişte iniţiative naţionale, dar normal ar
    fi, aşa cum s-a întâmplat cu ţigările clasice, să existe o abordare armonizată
    la nivel european. Apoi, sigur nu ţine neapărat de obiectivul Directivei, dar
    este o discuţie importantă care trebuie făcută – felul în care se gândeşte
    taxarea acestor produse. Poate într-un fel similar cu taxarea produselor din
    tutun clasic sau aşa cum se va decide în urma unei consultări publice şi chiar a
    unui dialog cu industria, şi o mai bună, şi mai fermă şi mai eficientă abordare
    a luptei împotriva produselor contrafăcute din tutun.

    Toate acestea sunt subiecte pe care grupul de lucru să le
    analizeze, urmând ca apoi să prezinte nişte recomandări Comisiei Europene în
    vederea revizuirii Directivei.

  • Comisia aprobă intrarea Croaţiei în Schengen

    Comisia aprobă intrarea Croaţiei în Schengen

    Apreciind că Zagrebul și-a îndeplinit angajamentele asumate
    în cadrul negocierilor de aderare la Schengen, Comisia Europeană a aprobat
    intrarea Croaţiei în spaţiul de liberă circulaţie europeană. Decizia survine la
    patru ani şi jumătate de când, în martie 2015, Croaţia anunţa că este pregătită
    să înceapă procesul de verificare în toate domeniile de politică relevante, iar
    un an mai târziu începea evaluarea. Acum, după ce fusese confirmată deja
    punerea în aplicare deplină a normelor Schengen în domeniile protecției
    datelor, cooperării polițienești, politicii în domeniul vizelor, returnării,
    Sistemului de informații Schengen, armelor de foc și cooperării judiciare în
    materie penală, comunicarea prezentată de Comisie apreciază că Zagrebul a luat
    măsurile necesare pentru aplicarea normelor Schengen în domeniul gestionării
    frontierelor externe. Aprobarea din partea Comisiei nu echivalează cu
    includerea ţării în Schengen, dar reprezintă un avans considerabil.

    L-am
    întrebat pe europarlamentarul Cristian Buşoi care sunt următorii paşi?

    Există anumite aspecte tehnice,
    aşa-numite aspecte politice care ţin de aderarea unei ţări la spaţiul Schengen.
    Aspectele tehnice sunt evaluate de Comisia Europeană. În trecut, şi România şi
    Bulgaria au primit undă verde din partea Comisiei Europene pentru a adera la
    spaţiul Schengen. Problema este a necesităţii unei unanimităţi în Consiliu,
    între statele membre care iau decizii cu privire la spaţiul Schengen, cele care
    sunt membre ale spaţiului Schengen, şi aici, cel puţin în ceea ce priveşte
    România a fost mereu un joc în care, la un moment dat, ba s-a opus Franţa, ba
    au existat alte ţări, iar mai nou, de o perioadă de timp, avem opoziţia Olandei
    pentru intrarea României în spaţiul Schengen. Nu ştiu în ce măsură Croaţia va
    avea acelaşi gen de abordare, posibil să fie puţin mai simplu pentru Croaţia
    pentru că şi graniţa lor este mai puţin extinsă decât cea a României.

    Spațiul Schengen este cea mai mare zonă
    de liberă circulație din întreaga lume, din care fac parte în prezent 22 de
    state membre ale UE și 4 țări asociate care nu sunt membre comunitare. Țările
    care doresc să adere trebuie să facă obiectul unei evaluări în urma căreia să
    confirme că sunt în măsură să-și asume responsabilitatea pentru controlul
    frontierelor externe în numele celorlalte state membre, să coopereze în mod eficient
    cu alte agenții de asigurare a respectării legii din alte state Schengen pentru
    a menține un nivel ridicat de securitate după eliminarea controalelor la
    frontiere.

    De asemenea, să aplice normele Schengen, cum ar fi controlul
    frontierelor terestre externe, maritime și aeriene, eliberarea vizelor
    Schengen, procedurile de returnare, cooperarea polițienească și protecția
    datelor cu caracter personal și, în fine, obligația conectării la Sistemul de
    informații Schengen și a utilizării acestuia.


  • Fonduri europene pentru agricultură și sănătate

    Fonduri europene pentru agricultură și sănătate

    Cea de-a cincea reformă majoră a politicii
    agricole comune s-a desfășurat în anul
    2013 și a intrat în vigoare în 2015. Instituțiile europene s-au angajat
    să adopte o nouă reformă în cadrul financiar multianual 2021-2027 până la
    sfârșitul perioadei actuale 2020. Viitoarea Politică agricolă comună se va
    concentra asupra a nouă obiective, care să reflecte funcționalitatea sa pe mai
    multe planuri: economic, de mediu și socio-teritorial. Aceasta ar menține cei
    doi piloni ai săi și cele două fonduri agricole pentru a sprijini programele naționale,
    în funcție de o serie de măsuri alese pe baza unei abordări integrate.


    Agricultura va
    suferi cea mai drastică tăiere de fonduri. Cei mai afectați de această plafonare
    vor fi marii fermieri    , a precizat
    europarlamentarul Carmen Avram, membru în Comisia pentru agricultură și
    dezvoltare rurală din Parlamentul European.




    Carmen Avram: România este văzută ca un stat care trebuie să se alinieze
    evident la Politica agricolă comună, deci să accepte plafonarea subvențiilor,
    ceea ce pentru noi evident ar fi dezastruos. În
    aceste date care sunt furnizate și despre care se tot vorbește în Comisie și în
    Parlament în general, nu se ține cont de exemplu despre faptul că România din
    cei 850 de mii de fermieri pe care-i are, are doar 3% fermieri mari și ceea ce
    ar putea să încline balanța spre tăierea subventiilor, că restul sunt fermieri
    mici care se încadrează în subvențiile noi. Ce nu se spune este că acest 3%,
    cât reprezintă fermierii mijlocii și mari, sunt cei care lucrează aproape jumătate
    din pământul agricol și furnizează 75% din cerealele care se vând pe piața din
    România, adică furnizează hrană bună și la un cost foarte bun. Nu putem să
    acceptăm tăierea subvențiilor. Hrana noastră este asigurată de acești fermieri
    mari. Nu se mai ține cont de faptul că fermierii noștri nu seamănă cu cei din vest.
    Fermierii noștri nu dețin tot pământul pe care-l exploatează, el este și
    arendat. Acestă arendă pe care ei o plătesc este cumva egală cu subvenția pe care
    ei o primesc acum. Deci dacă li se taie subvenția celor care au peste 500 de
    hectare, trebuie sa vină cu bani de acasă. Ei nu pot asigura hrana României cum
    o fac fermierii mari. Deci presiunile sunt foarte mari și această linie de
    mijloc se va găsi doar după ce va fi explicată foarte, foarte bine structura
    agriculturii românești.




    Din bugetul alocat Uniunii Europene, în actualul exercițiu financiar,
    agricultura europeană beneficiază de circa 40%. Diferența este uriașă și se va
    răsfrânge asupra plăților directe de care beneficiază fermierii, dacă se va
    ajunge la 27%.




    Carmen
    Avram: Am discutat cu fermieri
    mari. Unii spuneau că pe ei nu-i interesează foarte tare subvenția pentru că
    deja le merge bine, dar ar trebui să ia în calcul faptul că unii dintre ei
    cresc și vite și au și teren agricol și sunt ferme mixte, iar aceste ferme
    mixte vor fi afectate de tăieri, pentru că în momentul în care nu mai ai
    subvenții pe terenul agricol totuși va trebui să-ți hrănești animalele cu ceva,
    dar în marea lor majoritate fermierii sunt foarte îngrijorați. Un grup de
    fermieri o să vină la Bruxelles pe la începutul lunii decembrie, o să le intermediez
    întâlniri cu membri ai Comisiei AGRI, ca să le explice mai clar și la prima
    mână, ce înseamnă să fi agricultor în România. E o îngrijorare și e normal să
    fie așa, pentru că oamenii întâmpină numai dificultăți financiare. E foarte
    greu de spus ce s-a întâmplat în perioada de tranziție. Toți sperăm că nu vom
    ajunge la asta. E foarte greu de spus pentru că aproape toată Comisia, sau mare
    parte din Comisia Agriculturii este complet nouă și atunci, perioada fiind atât
    de scurtă, de când am început să ne întâlnim în această formula, nu ne-a dat
    șansa să ne cunoaștem atât de bine încât să pot să anticipez ce se întâmpla și
    cum va arăta perioada de tranziție. Se va găsi probabil o variantă de compromis
    între ceea ce se așteaptă și ceea ce este acum. Tot ce pot să sper este că
    subvențiile care urmează să crească, de anul viitor să depășească 200 de euro,
    vor rămâne totuși pentru România până la intrarea în vigoare a noii Politici
    agricole comune.



    Tăierea fondurilor pentru agricultură, va afecta plățile pentru agricultori,
    nu va înlătura nici pericolul plafonării subvențiilor pe fermă și beneficiar.




    Carmen Avram: Deocamdată se stă. Cei care sunt de partea României, în
    special Italia, încearcă să obțină o perioadă de negociere pentru ceea ce s-a
    negociat în celălat mandate, să nu fie întors la Comisie. De exemplu Franța solicit,
    prin reprezentantul ei în Comisie, să se întoarcă această Politică agricolă
    comună la nivelul -1, adică înainte de propunerea Comisiei nici măcar la
    propunerea Comisiei pe care noi nu putem să o acceptăm în forma ei inițială. Se
    duc negocieri intense pentru ca aceste dosare sa nu fie redeschise. Teoretic
    dacă avem noroc și voturi putem să ajungem cu ceea ce s-a negociat în plenul
    Parlamentului; la un moment dat daca nu avem noroc și voturi vom asista la
    redeschiderea acestor dosare și asta va dura foarte, foarte mult. Asta e o altă
    problemă,
    pentru că dacă redeschizi dosarele și începi să le renegociezi implementarea
    Politicii agricole commune, va fi la rândul ei întârziată, ceea ce înseamnă că
    e nevoie de o perioadă de tranziție. Se vorbește deja foarte intens despre
    organizarea acestei perioade de tranziție, pentru că politica ar trebui să intre
    în 2021 și atunci dacă ea nu intră la momentul care trebuie, va urma o perioadă
    de tranziție dificilă cu alte bugete și altă structură.




    Introducerea plafonării de la 100.000 de
    euro pentru o fermă, va duce la reducerea cu 445 de milioane de euro pe an
    pentru subvențiile fermelor medii și mari, ce va afecta grav
    competitivitatea acestor ferme, ele fiind cele mai competitive din România.
    Chiar și dublarea sumei plăților directe pe hectar care ar urma să fie
    redistribuită fermelor mici, nu va fi suficientă pentru creșterea
    competitivității acestora. Comisia propune o
    reducere a plăților de la 60 000 EUR și un plafon obligatoriu pentru
    sumele de peste 100 000 EUR pe exploatație. În plus, programele de
    intervenție sectoriale sunt transferate de la organizarea comună a piețelor, la
    noile planuri strategice naționale.


    Noua
    arhitectură ecologică este mult mai flexibilă în ceea ce privește conceperea și
    gestionarea sa, care este încredințată autorităților naționale. Acesta ar avea
    trei aspecte: noua condiționalitate obligatorie, dar mai flexibilă în detalii;
    programele privind clima și mediul care ar fi finanțate de Finanțarea
    politicii agricole comune
    și ar înlocui plățile ecologice existente și angajamentele de mediu și
    climatice finanțate de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală -
    FEADR.


    În ceea ce
    privește al doilea pilon: Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală nu
    mai este un fond structural în cadrul comun al politicii de coeziune; rata de
    cofinanțare se reduce cu 10 puncte procentuale; Comisia concentrează
    intervențiile din motive de simplificare, deși unele dintre măsuri devin mai
    puțin vizibile cum ar fi agricultura ecologică; în cele din urmă, normele
    programului Leader se încadrează în domeniul de aplicare al politicii de
    coeziune, chiar dacă finanțarea sa este finanțată din bugetul agricol. Din
    totalul de aproximativ 43 mld. euro pe care se anticipează că PAC îi va pierde
    în perioada următoare de finanțare raportat la cadrul actual, cea mai mare
    scădere este înregistrată la nivelul plăților directe. În ultima perioadă,
    Politica Agricolă Comună a trecut printr-un amplu proces de reformă, care s-a
    concretizat într-un set de regulamente care stabilesc cadrul legislativ al PAC,
    pentru perioada 2014-2020. În perioada 2021-2027 alocarea pentru Politica
    Agricolă Comună la nivelul UE se anticipează a fi de 365 mld. euro, din care
    286,2 mld. euro prin Fondul European de Garantare agricolă pentru Pilonul 1 și
    78,8 mld. euro prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru
    Pilonul 2.

    Romania are nevoie de investiții în
    agricultură dar și în sănătate




    Dreptul bolnavilor trebuie să fie respectat
    a spus vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Parlamentul European, Cristian
    Buşoi.


    Sunt multe lipsuri în sistem, nu s-au construit spitale și cele existente arată
    rău, sănătatea, în general, nu este finanțată corespunzător nevoilor
    pacienților și medicilor. Ce nu trebuie să uităm însă este că există bani
    europeni care pot să ajungă în țară și să fie folosiți pentru suplinirea
    lipsurilor. Avem la dispoziție în exercițiul financiar următor peste 9 miliarde
    de euro, a spus vicepreședintele Comisiei de Sanătate Cristian Bușoi.


    Cristian Buşoi: Trebuie investit
    în cercetare, sunt bani și în programul Horizont Europa. M-am ocupat ca și
    raportor pe partea de sănătate, sunt bani și-n industria pharma dacă vom ști să
    găsim scheme de rambursare care să îi încurajeze să facă aceste investiții,
    pentru că vorbim de miliarde și miliarde de euro și e nevoie de niște reguli
    foarte clare.


    Eurodeputatul Cristian Bușoi a mai spus că bugetul total al Programului de
    Sănătate al UE a fost majorat. Toți acești bani pot însemna progres în medicină
    și condiții mai bune în spitale și în cabinetele medicale. Trebuie doar să fie
    accesați și utilizați cu folos în strictul interes al bolnavilor și al
    medicilor care salvează vieți.


    Cristian Buşoi: UE
    poate avea o valoare adăugată, pentru că pe cetățean și pe român îl interesează
    lucrurile concrete, pentru că aceste proceduri sunt valabile și în Belgia și în
    Franța și în Italia și-n România și aceasta e o problemă gravă peste tot.
    România dacă în unele statistici nu apare atât de grav, nu că nu ar exista,
    ci pentru că din autocenzură ne raportăm și trebuie să ne oprim să ne mai auto-tratăm,
    acestă auto medicație în care luam după ureche antibiotice este extrem de
    nocivă, în domeniul veterinar lucrurile trebuie înțelese pentru că multe vin nu
    doar din prescrierea haotică și nejustificatele antibiotice la oameni, ci și la
    animale și de acolo pe lanțul alimentar și prin toate mijloacele se ajunge la
    rezistență. La nivelul real trebuie să ne oprim să mai prescriem antibiotice
    atunci când nu este cazul.





    Europarlamentarul PPE Cristian Bușoi a
    explicat, care sunt principalele cauze ale infecțiilor intraspitalicești și cum
    ar putea să reducă România cazurile de acest fel.


    Cristian Buşoi: Infecțiile
    intraspitalicești sunt legate de existența antimicrobiană, pentru că anumite
    bacterii din spital au căpătat rezistență și nu mai pot fi ținute sub control,
    țin și de anumite măsuri de igienă de felul cum personalul medical face toate
    procedurile necesare, de ordinea din spitale, cum intră familia, aparținătorii,
    de felul în care se face cu adevărat cu biocide protejarea sălilor de operații
    sau a tuturor spațiilor din spitale. Sunt multe cauze care necesită o abordare
    complexă și care necesită în primul rând o voință foarte clară și niște
    proceduri foarte clare. Dar așa cum am zis o bună parte din rezistența
    împotriva microbilor la antibiotice, existența unor super bacterii și lucrul
    acesta deja nu mai poate fi controlat așa cum ne-am dori.



    Sunt multe cauze care necesită o abordare
    complexă și care necesită în primul rând o voință foarte clară și niște
    proceduri foarte clare, a mai spus Cristian Bușoi.

  • Spitale regionale din bani europeni

    Spitale regionale din bani europeni

    România trebuie să acceseze cât mai mulți bani pentru sănătatea românilor din cei 43 de milioane de euro destinate țării noastre în următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene. Cel mai important obiectiv este construirea spitalelor regionale cu fonduri europene, cel puțin cele trei spitale care au fost programate la: Cluj-Napoca, Iași și Craiova, bani europeni care pot veni pentru construcția unor spitale noi, bine dotate, cu circuite moderne, fără risc de infecții intra-spitalicești. A doua direcție de a atrage bani europeni va fi reabilitarea, modernizarea unor spitale clinice, unviersitare, județene deja existente.

    Cristian Bușoi: Uniunea Europeană nu este perfectă, dar Uniunea Europeană dă României bani pentru dezvoltare și oferă românilor libertatea de a circula, de a trăi și de a munci oriunde în acest minunat continent. Vom lupta să aducem câți mai mulți bani europeni, cel puțin cei 43 de miliarde de euro din acest exercițiu financiar, pentru a crește subvenția în agricultură către media europeană, pentru a reabilita tehnic 500.000 de apartamente, pentru a duce accesul la gaz în toate orașele din România, pentru 20.000 de burse Erasmus pe an, pentru cadastrarea tuturor proprietăților din România pe bani europeni. Pentru mine cel mai important proiect va fi construirea cu bani europeni a spitalelor regionale. În ultimii 30 de ani nu s-a construit niciun spital nou în România. 60.000 de români mor în fiecare an de cauze care ar putea fi evitate dacă sistemul de sănătate ar funcționa.

    Sunt 473 de milioane de euro din care și entități din România pot face proiecte si marele program de cercetare al Uniunii Europene din care capitolul sănătate are la dispoziție pentru perioada următoare 9.7 miliarde de euro. Aici este o oportunitate foarte mare ca universități, institute de cercetare din România în parteneriat cu entități similare cu alte țări europene să poată aduce bani europeni, in afară de cei care sunt deja alocați României, direct de la Bruxelles, și care pot susține și dezvolta cercetarea medicală din România.


  • Contribuțiile financiare ale statelor membre la bugetul UE

    Contribuțiile financiare ale statelor membre la bugetul UE

    PE vrea să acorde fonduri majorate politicilor destinate tinerilor, cercetării, creşterii şi crearii de locuri de muncă. Eurodeputatul Cristian Busoi: În 2026 decizia sigur cu rata inflației un euro de acum nu va avea aceeași putere de cumpărare în statele membre ca și în 2026 dar în mod contabil în mod de decizie politică acest lucru poate părea la prima vedere suficient în realitate dacă vrem să avem planuri mai ambițioase sigur ne-ar trebui un buget mai mare. Nu este însă simplu să creștem contribuția statelor membre nici măcar pentru România nu este simplu care totuși are o contribuție mică și mai ales România este una din statele net beneficiare ale fondurilor europene adică primim mult mai mulți bani de la bugetul european decât contribuim cu atât mai dificil este să faci acest lucru în state precum Franța, Germania, Italia. Cel puțin în Italia forțele sceptice din punct de vedere al integrării europene și al construcției europene au obținut voturi extrem de importante și chiar se pregăteau să facă o coaliție de guvernare.

    În Germania și în Franța sigur că în final lucrurile au rămas într-un echilibru și partidele pro europene fie că vorbim de un partid nou partidul domnului Macron în Franța sau de Uniunea Creștin Democrată condusă de doamna Merkel în Germania au reușit să obțină încrederea și să mențină guvernarea.

    Totuși în aceste țări partidele și politicienii euro-sceptici au avut din ce în ce mai mare succes, din ce în ce mai mare audiență, ori e dificil să le explici cetățenilor acestor țări că trebuie să contribuie mult mai mult decât contribuiau până acum. Haideți să vedem în primul rând în ce măsură se va agrea această creștere care nu este foarte mare dar este una semnificativă de cel puțin 10 %, în ce măsură se vor gândi niște surse de finanțare la nivel european și sunt mai multe scenarii de la TVA la anumite taxe pe anumite tranzacții în zona digitală, sunt mai multe discuții legate de marile companii din domeniul digital să cotizeze la bugetul european, evident în funcție de încasările pe care le obțin, și haideți să vedem cum vor fi cheltuiți acești bani. Undeva vor trebui să existe anumite reduceri importante să nu fie foarte mari la politica de coeziune și mai ales să nu sufere țările care au cea mai mare nevoie de instrumentele de coeziune, și mă refer în primul rând la România, și de văzut cât de eficient pot fi folosiți banii pentru lupta împotriva migrației ilegale și a terorismului.

    Alocarea de către fiecare stat membru a unui procent de 1% sau 1,08% din venitul naţional brut, la bugetul alocat exerciţiului financiar multianual, care va acoperi perioada 2021-2027, este insuficientă pentru actualele provocari.


  • Accesul românilor la vaccinuri ar trebui să fie o prioritate

    Accesul românilor la vaccinuri ar trebui să fie o prioritate

    Nivelul scăzut al încrederii publice în vaccinuri în Uniunea Europeană duce la scăderea ratelor de imunizare şi la creşterea numărului de epidemii.

    Specialiștii spun că vaccinarea este principalul instrument de prevenire primară a bolilor și una dintre măsurile cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor în materie de sănătate publică.

    Țările din UE sunt încurajate să elaboreze și să pună în aplicare planuri naționale de vaccinare care să prevadă inițiative menite să crească rata de vaccinare, precum și să introducă verificări de rutină privind statutul vaccinal al populației.

    Cristian Bușoi: Cred că cel mai important lucru este să se acționeze în a conștientiza opinia publică, părinții mai ales pentru ca zona cea mai fragilă este cea a primilor ani de viață atunci când copiii ar trebui să fie imunizați împotriva unor boli care ii poate marca pe viața pot ajunge chiar la deces și știți bine cazurile tragice din România una din țările care în care copiii mor de rujeolă în secolul 21 deci trebuie campanii de conștientizare trebuie in mod evident investit mai mult în a descoperi vaccinuri noi mai eficiente pentru cele care sunt variante pe piață iar pentru amenințările noi sunt anumite boli care vin din Afirica, din alta zone ale lumii unde până în acest moment se fac eforturi pentru a descoperi vaccinuri și sigur pentru țări cum este România cu o aprovizionare cu vaccinuri constantă în farmacii. Pentru că sigur nu putem vorbi că ar fi o problemă în Italia de exemplu acolo unde există o problemă cu rata vaccinării acolo trebuie convinși părinții , convinși cetățenii italieni, făcute campanii de informare, venit cu contra argumente împotriva acelor campanii de inducere a unor idei greșite legate de vaccinare dar în România una dintre probleme este și aceea a existenței vaccinurilor, a accesului la vaccin degeaba medicii de familie sau campanie publică convinge părinții să facă vaccinarea dacă în anumite momente din păcate vaccinul lipsește din farmacii. Și știți bine că a existat o problemă cu vaccinul împotriva hepatitei B, au mai fost și alte probleme și cu alte vaccinuri nu mai vorbesc de vaccinurile antigripale care vin foarte târziu. Toate aceste lucruri sunt chestiuni care trebuie reglate cat mai urgent și trebuie sa reprezinte o prioritate pentru Ministerul Sănătății din România.

    Anul trecut, Comisia a adoptat o recomandare a Consiliului pentru a consolida cooperarea UE în ceea ce privește bolile care pot fi prevenite prin vaccinare. Inițiativa are scopul de a aborda atitudinea ezitantă a populației în privința vaccinurilor, de a ameliora coordonarea în ceea ce privește achiziționarea de vaccinuri, de a sprijini cercetarea și inovarea și de a consolida cooperarea UE referitoare la bolile care pot fi prevenite prin vaccinare.