Radio România Internațional

Tag: Cristian Mungiu

  • Regizorul Cristian Mungiu, de la film la text

    Regizorul Cristian Mungiu, de la film la text

    Regizor și scenarist recompensat la Festivalul
    Internațional de Film de la Cannes cu Premiul pentru cel mai bun scenariu (După dealuri,
    2012), cea mai bună regie (Bacalaureat, 2016) și Palme d’Or (4 luni,
    3 săptămâni și 2 zile, 2007), Cristian Mungiu a lansat recent și un volum
    de memorii. Totuși, nu el este
    protagonistul acestei cărți, ci bunica sa maternă, refugiată din Basarabia
    (actuala Republică Moldova) în timpul celui de-al doilea război mondial.

    Intitulată Tania Ionașcu, bunica
    mea. O biografie basarabeană    , carte reface, din amintiri orale, poveste refugiului și a stabilirii la
    Iași a rudelor din partea mamei ale regizorului, poveste dureroasă și
    împărtășită, de altfel, de mii de persoane în perioada respectivă. Pentru
    Cristian Mungiu efortul de a consemna aceste mărturii este o încercare și de a
    pune în lumină nefericirile unor oameni care au știu, totuși, să le transceadă,
    dar și de reconstitui un moment istoric.

    Să-l ascultăm pe Cristian Mungiu: M-am apucat să consemnez
    lucrurile astea pe care le știam de la bunica din copilărie. Bunicii mei n-au
    stat la țară. Bunicii mei, după ce au trebuit să se refugieze din Basarabia, au
    decis în anii 1940 să se stabilească la Iași din două pricini. Prima, pentru că
    tocmai când se hotărâseră să se stabilească la Focșani a avut loc cutremurul
    din 1940 și și s-au gândit că nu-i bine să stai pe falie. Al doilea motiv
    pentru care bunicul meu a zis că mai bine se stabilesc la Iași a fost
    universitatea unde ar putea studia urmașii săi. Și, într-adevăr, acolo am
    studiat eu și maică-mea, la Universitatea din Iași.

    După ce au luat casa asta,
    au continuat să locuiască acolo din anii 1940 până prin anii 1970. Și
    încet-încet și-au croit aceste vieți, care erau o suită de întâmplări foarte
    nefericite și o suită de sacrificii. Cam în asta constau primele povești ale
    copilăriei mele legate de ei. Nu se plângeau niciodată, dar faptele cele mai
    importante de viață întotdeauna erau legate de cine a mai murit. Bunicul în
    fiecare zi își lua ziarul și-l deschidea direct la pagina cu morți, cum zicea
    el. Se uita să vadă cine a mai murit. Și încetul cu încetul, chiar dacă ești
    copil observi niște lucruri.

    De pildă, bunica spunea la noi acasă, dar se
    referea la casa pe care o lăsase în urmă cu mai bine de cincizeci de ani
    înainte. Noi stăteam într-o casă la Iași. Era casa noastră, adică a bunicilor,
    a părinților mei și a noastră. Era o casă foarte frumoasă, în care aveam destul
    spațiu, aveam o grădină foarte frumoasă și totuși, bunica zicea întotdeauna
    despre casa lăsată în urmă că era mare și că totul era frumos acolo. Și încetul
    cu încetul am început să-mi pun problema de ce idealiza așa de mult acele
    lucruri. Eram prea tânăr ca să-mi dau seama că le idealiza doar pentru că
    țineau de tinerețea ei.


    Și pentru că tinerețea aceasta, ca și
    maturitatea, cu lipsa lor aparentă de spectaculozitate, meritau povestite ca un
    omagiu adus unei bunici devotate familiei, Cristian Mungiu a simțiti nevoia să
    alcătuiască o carte: Tot ce puteam să fac era să stau cu ea, să
    petrec cât mai mult timp cu ea, să vorbim cât mai mult. Ea nu avea nimic nou să-mi
    povestească. Dacă ne gândim cum arăta viața unei femei pe atunci, constatăm că
    era plină de afecțiune, dar cu relativ puține lucruri de povestit. Toată viața
    ei consta în a fi muncit în gospodărie, a fi avut grijă de copii, a fi gătit
    pentru toți cei din casă. Toate astea sunt niște lucruri minunate, dar nu
    foarte aventuroase și pe care e grozav să le recuperezi ca recipiente ale
    afecțiunii. Dacă s-a gătit pentru tine și s-a gătit cu dragoste, dacă fiecare
    masă pe care o așternea la Crăciun, la Paște, când veneam noi de la școală în
    fiecare zi, era cumva specială, atunci doar eu pot recunoaște și recupera asta.
    Prin scris. Și pentru asta îi sunt atât de recunoscător încât am încercat să
    introduc chiar și această rutină în povestea ei.


    Publicată de editura Humanitas, Tania Ionașcu, bunica mea. O biografie basarabeană, ar putea
    chiar constitui, mai târziu, nucleul scenariului unui film regizat chiar de
    Cristian Mungiu.

  • Laureații Galei Radio România Cultural 2023

    Laureații Galei Radio România Cultural 2023

    Prezentată de actorul Șerban Pavlu, Gala s-a bucurat de prezenţa multor personalităţi ale lumii culturale şi artistice, a Preşedintelui Director General al Radio România, Răzvan Ioan Dincă, a jurnaliştilor și criticilor, dar şi a unui numeros public ce a umplut sala Teatrului Odeon. Au fost deosebit de apreciate momentele artistice realizate de coregraful Emil Rengle și de Big Band-ul Radio România, condus de Simona Strungaru. Diplomele Galei au fost realizate special și personalizate de artistul vizual Dan Perjovschi.



    Câştigătorii premiilor speciale au fost:



    Laureata Premiului de Excelență a fost actrița Dorina Lazăr;



    Premiul “Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023”, i-a revenit lui Ovidiu Șandor, inițiatorul bienalei Art Encounters.



    Premiul special “Jazz Made in Romania” i-a fost acordat muzicianului și promotorului muzical Florian Lungu;



    Premiul special “RRC Responsabil” a fost primit de Mihaela Chiper, fondatoarea Asociației pentru Victimele Infracțiunilor Sexuale;



    Premiile pe secțiuni sunt următoarele:



    La categoria PROZĂ: Mircea CĂRTĂRESCU, pentru romanul Theodoros”;



    La categoria POEZIE: Moni STĂNILĂ, pentru cartea Ofsaid”, Editura Nemira, 2022;



    La categoria FILM: R.M.N.’’, scenariul și regia Cristian Mungiu;



    La categoria TEATRU: Echipa Reactor de Creație și Experiment din Cluj-Napoca, pentru spectacolul Visul” de Alexa Băcanu, în regia lui Dragoș Alexandru Mușoiu, din cadrul proiectului Zonă de siguranță”;



    La categoria ARTE VIZUALE: Ștefan Câlția pentru expoziția Obiectele restaurării” la Muzeul de Artă din cadrul Palatului Culturii din Iași (curatori, Alexandra Manole și Matei Câlția);



    La categoria MUZICĂ: Diana Rotaru — directorul artistic al Festivalului Internațional MERIDIAN”;



    La categoria EDUCAȚIE: UiPath Foundation, pentru lansarea în România a aplicației de citit Nabu”;



    La categoria ȘTIINȚĂ: Mirela Stoeac-Vlăduți, pentru MV sci-art”, primul centru dedicat artei contemporane și științei.



    Gala

  • Jurnal Românesc – 31.01.2023

    Jurnal Românesc – 31.01.2023

    Autoritatea Naţională română
    de Reglementare în domeniul Energiei şi Agenţia Naţională pentru Reglementare
    în Energetică a Republicii Moldova au semnat Planul de acţiuni pentru anul
    2023.     Protocolul a fost încheiat în cadrul unei vizite pe care preşedintele
    ANRE, Dumitru Chiriţă, a efectuat-o la Chişinău, în perioada 26-28 ianuarie.
    Partea română transmite că planul de acţiuni va contribui la dinamizarea
    schimbului de informaţii şi consultări pe subiecte ce ţin de implementarea
    acquis-ului comunitar al Uniunii Europene de către Agenţia din stânga Prutului,
    precum şi de preluarea celor mai bune practici de reglementare. Dumitru Chiriţă
    şi directorul general al Agenţiei moldovene Veaceslav Untila au hotărât
    organizarea, în perioada februarie-decembrie, de vizite reciproce de lucru şi
    de şedinţe online cu specialiştii din cadrul celor două entităţi. ANRE arată că
    subiectele întâlnirilor vor viza, în principal, aspecte care ţin de
    monitorizarea şi raportarea calităţii serviciilor de transport şi de
    distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale şi de schimbul de
    informaţii privind interdicţia manipulării pieţei de energie. Republica Moldova
    a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la 4 martie 2022, însă pentru a
    putea avansa pe această cale, Chişinăul trebuie să efectueze o serie de reforme
    menite să pregătească instituţiile statului pentru a face faţă rigorilor de pe
    piaţa unică europeană.




    Ministerul de Externe anunţă
    că personalul trenului de suprafaţă din Atena, care asigură legătura cu
    Aeroportul International Elefthérios Venizélos, organizează, pe 2
    februarie, o grevă temporară.     Cetăţenii români care se află, tranzitează sau
    intenţionează să călătorească în Grecia pot solicita asistenţă consulară la numerele
    de telefon ale Ambasadei României la Atena +30 210 671 00 35 şi ale
    Consulatului General de la Salonic +30 231 034 00 88. Pentru situaţii de
    urgenţă, conaţionalii au la dispoziţie linia telefonică specială a misiunii
    diplomatice +30 697 899 62 22 şi a Consulatului +30 694 604 90 76. Bucureştiul
    recomandă, totodată, consultarea paginilor atena.mae.ro, salonic.mae.ro şi le
    reaminteşte românilor care se deplasează în străinătate că au la dispoziţie
    aplicaţia Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi
    sfaturi de călătorie actualizate.




    Liga Studenţilor Români din
    Străinătate a dat startul înscrierilor pentru Premiile LSRS pentru Excelenţă
    Academică, ce vor fi acordate în cadrul Galei LSRS 2023, care va avea loc la 19
    mai.     Cu acest prilej, vor fi acordate Premiul Ştiinţe Umaniste, Premiul STEM,
    Premiul Ştiinţe Socio-Economice, Premiul Construim Prezentul,
    Premiul Studentul Român al Anului din Cadrul ERASMUS, Premiul Studentul Anului
    în România, Premiul Inovăm Viitorul şi Premiul pentru Arte. Distincţiile
    vor fi diferenţiate pe nivelul de studii licenţă, master, doctorat şi
    postdoctorat. LSRS arată că Premiul Construim Prezentul îi va
    recompensa pe studenţii care s-au remarcat printr-o activitate deosebită cu un
    impact social semnificativ, de pe urma căreia nu au existat beneficii
    financiare, iar Premiul Inovăm Viitorul este menit să-i
    răsplătească pe studenţii care au dezvoltat un plan de afaceri care aduce
    schimbări pozitive societăţii româneşti sau care prezintă un astfel de
    potenţial. Liga precizează că acest concurs doreşte să recunoască şi să
    promoveze excelenţa academică a tinerilor români plecaţi la studii în afara
    ţării. Înscrierile sunt acceptate până pe 14 februarie, ora 23.59, şi se
    realizează exclusiv online pe site-ul lsrs.ro.




    Filmul R.M.N.,
    regizat de Cristian Mungiu, va fi prezentat în avanpremieră la Budapesta pe 8
    februarie, anunţă reprezentanţa Institutului Cultural Român în capitala
    Ungariei.     Evenimentul, care se va desfăşura la Cinematograful Puskin, în
    prezența regizorului și a actrițelor Orsolya Moldován și Judith State, are loc
    înainte de premiera programată pe 16 februarie. După proiecție, invitaţii vor
    participa la o masă rotundă cu scriitorul György Dragomán și cu teoreticianul
    de film Zsolt Gyenge. Evenimentul va fi urmat, în perioada 9-12 februarie, de o
    serie retrospectivă din filmografia lui Mungiu, care va avea loc la
    Cinematograful Național Uránia. În cadrul seriei, care va fi deschisă de
    lungmetrajul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, vor fi proiectate
    peliculele R.M.N la 10 februarie, După dealuri la 11
    februarie şi Bacalaureat la 12 februarie. Cristian Mungiu este unul
    dintre cei mai importanți reprezentanți ai noului val cinematografic românesc.
    Filmul R.M.N., scris şi regizat de Mungiu, a avut premiera mondială
    la 21 mai 2022, în cadrul competiției oficiale a Festivalului Internațional de
    Film de la Cannes.


  • January 29, 2023

    January 29, 2023


    Election. On Saturday
    evening, Romania’s President Klaus Iohannis and Prime Minister Nicolae Ciucă
    sent congratulations to the new president of the Czech Republic, Petr Pavel, speaking
    of strengthening the relations between the two states. Several European leaders
    have welcomed the victory of the new Czech president, who has promised to be an
    independent head of state, uninfluenced by party politics, to continue and
    provide aid to the war-torn Ukraine and to support Kyiv’s accession to EU. In
    turn, the Ukrainian President Volodymyr Zelensky congratulated Petr Pavel on
    Twitter and said that he appreciated his support for Ukraine. In the second
    round of the elections, reserve general Petr Pavel, former head of the NATO
    Military Committee, received 58.32% of the votes, while his rival, the
    billionaire Andrej Babis, who held the post of prime minister between 2017 and
    2021, got 41.67%, according to the final results. The voter turnout in this EU
    and NATO member country, with a population of 10.5 million, was 70%. Petr
    Pavel, aged 61, ran in the elections as an independent candidate and benefits
    from the support of the center-right government. He will replace Milos Zeman, a
    controversial politician who had maintained close ties with Moscow before
    making a U-turn during the Russian invasion of Ukraine.




    Ukraine. The President of
    the European Commission, Ursula von der Leyen, has stated, in the run-up to the EU-Ukraine summit next week that Ukraine
    has the unconditional support of the EU bloc and that this country must resist the
    Russian attacks in order to defend the European values. Meanwhile, Kyiv and its
    Western allies are engaged in rapid talks on potentially equipping Ukraine
    with long-range missiles and military aircraft, an aide to President Volodymyr
    Zelensky said. On the ground, in the east of Ukraine, the fighting continues. The
    General Staff of the Armed Forces of Ukraine stated that Ukrainian forces
    repelled new Russian attacks in the Donetsk and Luhansk regions. According to
    Kyiv, Russia is preparing a new wave of offensives to mark the anniversary of
    its invasion of Ukraine on February 24.




    Border-crossing. On January 28,
    in Romania, more than 151,000 people, Romanian citizens and foreigners, crossed
    Romania’s borders. Some 74 thousand people, of which 7,627 Ukrainian citizens,
    entered the country. Since early February 2022, (pre-conflict period), until
    January 28, at national level, more than 3.42 million Ukrainian citizens
    entered the country.




    Survey. 80% of Romanian
    consumers allow the use of personal data for advertising purposes, according to
    a recent survey. Data from the Survey on the use of information and
    communication technologies (ICT) in households and by individuals shows that 1
    in 2 Europeans aged 16-74 refused to allow their personal data to be used for
    advertising purposes when using the internet for private reasons during the
    previous 3 months. Moreover, 46% reported that they allowed restricted access
    only to their geographic location or denied access to this information
    completely. The share of people refusing to allow their personal data to be
    used for advertising varied between EU member states. The highest rates were
    observed in the Netherlands (73%), Finland (70%), Denmark and Germany (both
    63%), Spain (62%). Conversely, the lowest were recorded in Bulgaria (10%),
    Romania (20%), Greece (29%), Slovakia (30%) and Latvia (32%).






    Festival. Two Romanian
    films, ‘Metronome’ by Alexandru Belc and ‘M.R.I. ‘ by Cristian Mungiu, are taking
    part in the competition of the Gothenburg International Film Festival in
    Sweden, which is taking place these days. According to the Romanian Cultural
    Institute in Stockholm, the event annually presents approximately 400
    productions from around the world, with around 160,000 spectators attending. ‘Metronome’,
    director Alexandru Belc’s debut film, presents a love story between two young
    people in communist Romania in 1972, and specialist critics describe it as a
    socio-historical analysis of a generation forced to live in a society full of mutual
    suspicions and mistrust. In the movie ‘M.R.I’ by the renowned Cristian Mungiu,
    the action takes place in a village in Transylvania (centre), where the peace
    of the locals is disturbed when a few new workers are employed at a small
    factory, and frustrations, conflicts and impulses erupt to the surface through
    the thin veneer of apparent understanding and calm. With a history of more than
    40 years, the Gothenburg festival is the most important such event in the
    region and offers Nordic cinema a generous and sound promotion platform through
    a dedicated competition and programs. (MI)





  • Jurnal românesc – 07.10.2022

    Jurnal românesc – 07.10.2022

    Ministerul de
    Externe anunţă că guvernul Cehiei a decis prelungirea, până la 28 octombrie, a
    controalelor în punctele de trecere a frontierei terestre şi fluviale cu
    Slovacia. Verificările, reintroduse temporar de administraţia de la Praga la 29
    septembrie, urmau să expire la 8 octombrie. În acest context, Bucureştiul îi
    avertizează pe cetăţenii şi transportatorii români care intenţionează să
    călătorească sau să tranziteze Cehia, dinspre Slovacia, că s-ar putea confrunta
    cu timpi crescuţi de aşteptare în punctele de control. MAE român arată că
    graniţa va putea fi trecută doar prin punctele autorizate, menţionate pe
    site-ul mvcr.cz, cu documente de identitate sau călătorie valabile sau, după
    caz, cu documente care atestă reşedinţa în Cehia. Trecerea frontierei prin alte
    locuri decât cele permise este considerată contravenţie şi pedepsită cu amendă
    cuprinsă între 200 şi 2.000 euro. Românii pot solicita asistenţă consulară la
    numerele de telefon ale Ambasadei României la Praga +42 0257 53 20 90 şi +42
    0257 53 04 26. Pentru situaţii de urgenţă, conaţionalii au la dispoziţie linia
    telefonică specială a Ambasadei +42 0607 07 85 01.




    Trei producții
    cinematografice românești sunt prezentate în premieră în Israel în cadrul celei
    de-a 38-a ediții a Festivalului Internaţional de Film de la Haifa care are loc
    în perioada 8-17 octombrie. Insula, în regia Ancăi Damian, va putea
    fi vizionat în zilele de 14 şi 16 octombrie la Cinemateca. R.M.N.,
    regizat de Cristian Mungiu, va fi proiectat pe 11 octombrie, la Auditorium, și
    pe 16 octombrie, la Centrul Cultural Kriger. A treia peliculă prezentă în
    programul internaţional este Spre Nord, de Mihai Mincan, care va
    rula pe 10 şi 16 octombrie, la Muzeul de Artă Japoneză Tikotin. De asemenea, pe
    lângă proiecțiile de filme românești din cadrul Festivalului, regizorul Radu
    Muntean face parte din juriul competiției internaționale. Festivalul
    Internaţional de Film de la Haifa a fost inaugurat în 1983 şi este prima
    manifestare de acest fel în Israel. Anual sunt prezentate, în premieră,
    lungmetraje, documentare, filme de animaţie, scurtmetraje, retrospective şi
    tribute. Festivalul este organizat cu sprijinul Primăriei din Haifa, al
    Ministerului Culturii şi Sportului, al Consiliului Israelian de Film şi al Uniunii
    Europene.




    Duo-ul românesc
    Khidja, compus din Andrei Rusu şi Florentin Tudor, participă la Festivalul de
    muzică electronică Currents, care are loc la Luckenwalde în Germania.
    Institutul Cultural Român de la Berlin, care sprijină participarea românească
    la eveniment, transmite că muzicieni vor urca pe scenă la 8 octombrie. Cei doi
    mixează de la funk şi jazz la deep house şi disco şi s-au impus cu lansări la
    case de discuri precum Hivern Discs, Malka Tuti sau DFA. În 2019, duo-ul a avut
    o serie de reprezentaţii live în cadrul Festivalului Artelor Europalia.
    Currents 2022 se desfăşoară pe durata unei singure zile şi reuneşte 21 de
    artişti. Evenimentul are loc în fosta centrală termică pe bază de cărbune
    E-WERK, construită în 1913, care a încetat producția în 1989 odată cu căderea
    zidului Berlinului. Festivalul este o platformă de artă contemporană pentru 10
    proiecte de muzică experimentală, alimentată în întregime cu energie integral
    verde.




    Regizorul
    Cristian Mungiu participă cu ultimul său film, R.M.N. la a 60-a
    ediție a Festivalului Internațional de Film de la New York, care se desfășoară
    în perioada 30 septembrie – 16 octombrie. Prima proiecție va avea loc pe 9
    octombrie la Alice Tully Hall, urmată de o sesiune de întrebări adresate
    regizorului, iar a doua pe 10 octombrie la același cinematograf. Produs în
    2022, R.M.N. este scris și regizat de Cristian Mungiu. Filmul a
    avut premiera mondială la 21 mai, în cadrul competiției oficiale a Festivalului
    Internațional de Film de la Cannes. Festivalul de la New York, organizat de
    Film at Lincoln Center, este una dintre cele mai importante manifestări
    culturale organizate în metropola americană. Anul acesta, în selecția oficială
    au fost incluse 32 de filme.





  • Festivalul Filmului Francez 2022

    Festivalul Filmului Francez 2022

    Festivalul Filmului Francez (FFF), cel mai longeviv festival din România dedicat unei cinematografii naționale, propune anul acesta peste 100 de proiecţii de film. Aces’tea sunt programate în cinematografe, în spaţii culturale alternative, dar şi în aer liber, între 1 și 12 iunie, în 11 orașe din țară: București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov, Brăila, Constanța, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava și Târgu Mureș.



    Cea de-a 26-a ediție a festivalului, organizată de Institutul Francez din România împreună cu partenerii săi, este plasată sub semnul privirii, al explorării şi al empatiei, prin deviza ochii noștri larg deschiși”. Pe lângă proiecţiile de film, festivalul propune spectatorilor din Bucureşti şi câteva surprize.



    Selecţia filmelor din acest an este alcătuită din 27 de lungmetraje şi scurtmetraje, organizate în patru secţiuni. Titlul de deschidere al acestei ediții la Bucureşti este Les Passagers de la nuit” / ”Pasagerii nopții” de Mikhaël Hers, care o are în rolul principal pe Charlotte Gainsbourg. O odă melancolică a anilor 80, filmul a fost prezentat la ediția de anul acesta a Festivalului de Film de la Berlin.



    Les Passagers de la nuit” face parte din secțiunea emblematică a festivalului, Panorama filmelor anului. Alte filme aclamate de criticii francezi și prezentate în premieră națională în România completează această secțiune a festivalului: Un autre monde” / ”O altă lume” de Stéphane Brizé, în care Vincent Lindon interpretează rolul unui director de companie care trebuie să se decidă asupra sensului vieții sale, în timp ce ierarhia îl obligă să pună în aplicare un plan social; Enquête sur un scandale dEtat” / Ancheta unui scandal de stat” de Thierry de Peretti urmărește întorsăturile unei anchete palpitante a unui jurnalist de investigație; Oranges Sanguines” / Portocale sângerii” de Jean-Christophe Meurisse, o comedie corozivă și nemiloasă față de cei aflați la putere.



    Ca în fiecare an, FFF prezintă creația tinerei generații de cineaști francezi. Filmele din secțiunea Competiția Tinere Talente – Lungmetraj sunt marcate de îndrăzneală. Filmele din această secțiune vor concura pentru premiul publicului, în vreme ce câştigătorul secţiunii Competiția Tinere talente – scurtmetraj va fi decis de un juriu compus din 3 tineri critici de film români.



    În contextul în care Franța deține președinția Consiliului Uniunii Europene, secțiunea Regard vers lEurope” / Privire către Europa” reprezintă elementul central al acestei ediții şi celebrează cooperarea în domeniul cinematografiei prin proiecția a 8 coproducţii franco-europene marcante. Selecţia include şi cel mai recent exemplu al cooperării cinematografice fructuoase dintre Franța și România, filmul lui Cristian Mungiu, R.M.N.”, prezentat anul acesta în competiție la Cannes. Proiecţiile sale de la Bucureşti şi Cluj-Napoca vor fi urmate de discuţii cu regizorul şi actorii.



    Pentru profesioniştii industriei cinematografice din România interesaţi de dezvoltarea coproducţiilor europene, Festivalul propune un masterclass cu multipremiatul producător franco-tunisian Saïd Ben Saïd, dar şi o sesiune de formare de două zile pentru obţinerea granturilor de finanţare MEDIA.



  • Filmul românescu, remarcat la Cannes

    Filmul românescu, remarcat la Cannes

    Cineastulu român Alexandru Belc amintă premiul tră regie tru cadrul a secţiunillei “Un Certain Regard” a Festivalui di la Cannes, tră filmul Metronom. Pelicula spuni pirmitusearea a doi liceeni ditu România comunistă a anlui 1972, cari s’arisescu şi scriu cărţă la emisiunea Metronom di la Europa Liberă, tru kirolu anda tenismenilli români Ion Ţiriac şi Ilie Năstase agioacă Finala Cupăllei Davis contra ali Americă. Cându ficiorlu aproaki izinea s’fugă ti totna ditu văsilie, diadunu cu familia, arisiţlli ştiu că lipseaşti să s’ampartă, ama nu s’aştipta ca aţeali ditu soni dzăli tricuti diadunu s’agiungă apufusitoari ti tută bana a loru.



    Metronom easti dibutlu tru lungmetrajul di ficţiune a regizorlui Alexandru Belc, cunuscut până tora tră documentarele Cinema, mon amour (2015) şi 8 martie (2012). Filmul îlli ari tru distribuţie actorllii Mara Bugarin, Şerban Lazarovici, Mara Vicol, Vlad Ivanov, Mihai Călin şi Andreea Bibiri. “Un Certain Regard” easti ună competiţie dirivată ditu Palme dOr, cari bagă tru perspectivă concepţiile orighinale şi a născăntor regizori aflaț tu ahurhită di carieră ică ma puţănu cunuscuţ.



    La Cannes eara prezentu, tru competiția oficială, și filmul “R.M.N”, a românlui Cristian Mungiu, un regizor ghinicunuscut a festivalului. El easti aţelu ţi ţăni un trofeu Palme dOr, amintat tru 2007, cu filmul “4 meşi, 3 stămâni şi 2 dzăli”, diapoa Nai ma bun scenariu, tru 2012, tră “După măyuli” şi Nai ma bună regie, tru 2016, cu “Bacalaureat”. R.M.N. easti, uidisitu cu spusa a Hollywood Reporter, “ună explorare fascinantă, multu umană, a multiplelor probleme cu cari s’ampuliseaşti România”.



    Altă prezența românească la această ediție fu regizorul Radu Judi – cu premiera mondială a şcurtmetrajlui Potemkiniştii, tru programul Quinzaine dis Realisateurs, ună secţiune paralelă a prestigioslui festival. Actriţa română Cosmina Stratan, aţea cari aoa şi dzaţi añi, tut la Cannes, fu revelaţia a filmului al Cristian Mungiu După măyuli, amintănda, diadunu cu Cristina Flutur, Premiul tră interpretare feminină, s-vidzu anlu aestu tru distribuţia lungmetrajului Frere et soeur, diadunu cu Marion Cotillard şi Melvil Poupaud. Filmul, regizat di Arnaud Displechin, fu prezentat tru Competiţia oficială. Producătoarea română Diana Păroiu fu selectată di European Film Promotion și lo parti la programul Producers on the Move, program prestigios cari s’dizvărteaşti di 22 di ani tru cadrul a Festivalului di la Cannes.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Filmul românesc, remarcat la Cannes

    Filmul românesc, remarcat la Cannes

    Cineastul român Alexandru Belc a
    câştigat premiul pentru regie în cadrul secţiunii Un Certain Regard
    a Festivalului de la Cannes, pentru filmul ‘Metronom’. Pelicula spune povestea
    a doi liceeni din România comunistă a anului 1972, care se iubesc şi scriu
    scrisori la emisiunea Metronom de la Europa Liberă, în timp ce tenismenii
    români Ion Ţiriac şi Ilie Năstase joacă Finala Cupei Davis împotriva Americii.
    Când băiatul primeşte aprobarea să plece definitiv din ţară, împreună cu
    familia, îndrăgostiții ştiu că trebuie să se despartă, dar nu se aşteptau ca
    ultimele zile împreună să devină hotărâtoare pentru întreaga lor viaţă.


    ‘Metronom’ este debutul în lungmetrajul de ficţiune al regizorului Alexandru
    Belc, cunoscut până acum pentru documentarele ‘Cinema, mon amour’ (2015) şi ‘8
    martie’ (2012). Filmul îi are în distribuţie pe actorii Mara Bugarin, Şerban
    Lazarovici, Mara Vicol, Vlad Ivanov, Mihai Călin şi Andreea Bibiri.     Un
    Certain Regard este o competiţie derivată din Palme d’Or, care pune în
    perspectivă concepţiile originale şi îndrăzneţe ale unor regizori aflați la
    început de carieră sau puţin cunoscuţi.


    La Cannes a fost prezent, în competiția
    oficială, și filmul R.M.N, al românului Cristian Mungiu, un regizor
    binecunoscut al festivalului. El este deţinător al unui trofeu Palme d’Or,
    câştigat în 2007, cu filmul 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, apoi Cel
    mai bun scenariu, în 2012, pentru După dealuri şi Cea mai bună
    regie, în 2016, cu Bacalaureat. R.M.N.
    este, potrivit Hollywood Reporter, o explorare fascinantă, foarte
    umană, a multiplelor probleme cu care se confruntă România.


    Altă prezența
    românească la această ediție a fost regizorul Radu Jude – cu premiera mondială
    a scurtmetrajul ‘Potemkiniştii’, în programul ‘Quinzaine des Realisateurs’, o
    secţiune paralelă a prestigiosului festival. Actriţa română Cosmina Stratan, cea care în urmă cu
    zece ani, tot la Cannes, a fost revelaţia filmului lui Cristian Mungiu ‘După
    dealuri’, primind, alături de Cristina Flutur, Premiul pentru interpretare
    feminină, s-a regăsit anul acesta în distribuţia lungmetrajului ‘Frere et
    soeur’, alături de Marion Cotillard şi Melvil Poupaud. Filmul, regizat de
    Arnaud Desplechin, a fost prezentat în Competiţia oficială. Producătoarea
    română Diana Păroiu fost selectată de European Film Promotion și a participat
    la programul ‘Producers on the Move’, program prestigios care se derulează de
    22 de ani în cadrul Festivalului de la Cannes.



  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 15.05 – 21.05.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 15.05 – 21.05.2022

    Jgllioată mari ti indipendenţa energetică


    Nomlu cari da izini ti exploatarea gazelor naturale ditu Amarea Lae ş’bitisi imnaticlu legislativ tru Camera Diputaţilor di la Bucureşti. Cabaia invocata indipendinţă energetică, laitmotivul a dizbaterilor pe teme economice di itia a polimlui, numata easti un dizidiarat iluzoriu. Nai puţăn aşe iasi tu vidială ditu diclaraţiile a reprezentanţilor guvernului şi ai coaliţiei PSD – PNL – UDMR cari-lu ndrupascu. Andicra di varianta precedintă, aţea nauă easti ma di suţălle cu investitorii şi lipseaşti s’aducă profit şi companiilor şi statului. Ministrul Energiei, libearalul Virgil Popescu, spusi că năile reglementări asigură stabilitate, predictibilitate şi un mediu fiscal di suţălle tră investitori, cum şi un păhă ma ñicu la gaze tră consumatorii casnici. USR, opoziţia dimocratică, votă nomlu, aca vrea ca veniturile rezultate ditu exploatarea dzăcămintelor s’hibă direcţionate cată pilonul II di pensii, administrat privat. Singurllii cari s-ncuntrară a nomlui furăi extremiştii ditu AUR, ambudyiusiţ tu una retorică ultranaţionalistă. Ñaulu nomu da izini guvernului să intervină tru situaţii di criză energetică şi s’redirecţiondiadza producţia di gaze către consumul intern.



    Economia sumu presiune


    România avu nai ma mari creastire economică ditu UE, di 5,2%, tru proţlli trei meşi a alustui an, comparativ cu trimestrul precedint. Hăbarea bună vini di la Eurostat şi confirmă datele publicate ma ninti di Institutul Naţional di Statistică. Prognozele nu spunu, am, idyea ghini. Uidisitu cu Comisia Europene, după ună creastire robustă tru 2021, economia României va s’ayălisească la 2,6% anul aestu, tru condiţiile tru cari inflaţia ñîcureadză veniturile disponibile iar polimuul ditu Ucraina zñiipseaşti pistipsearea tru economie, şingirusli di aprovizionare şi investiţiile. Tru şcurtu, ninti di invadarea Ucrainei, Executivul comunitar estima că economia României va s’nregistreadza un avans di 4,2% tru aest an. Comisia u revizui tru anghiosu şi estimările mutrinda evoluţia economiei româneşti tru 2023, când Produsul Intern Brut lipsea s’nreghistreadă un avans di maş 3,6%. Comisia Europeană u criscu cabaia prognoza di inflaţie tră aest an, di la 5,3% până la 8,9%. Inflaţia va să scadă la 5 procente tăs anlu ţi yini. Dificitul guvernamental şi borgea guvernamentală va s’crească şi eale, anticipează Comisia. Un vadi easti tut ma ufilisitu di experţi atumţea când evalueadză catandisea a economiei româneşti: stagflaţie, dimi inflaţie relativ mari şi persistentă, pisti cari s’dipluseaşti, ti amratie, ună evoluţie modistă a economiei.



    Misuri ditu pachetlu di agiutoru tră români


    Creaştirea a pensiilor şi a alocaţiilor tră cilimeani, ñicurarea a contribuţiilor sociale, schema di plafonare a facturlor la energhie tră consumatorllii casniţ şi noncasniţ, programul Agiutoru tră România, tute aestea nu putea s’ducă că maş la ună guleari accelearată a visteriillei. Lăhtărsiţ, social-dimocraţii ditu coaliţie lugursescu că vini oara ti turnari la impozitarea progresivă, ama partenerllii liberalii nu aproaki s’tragă mănă di la cota unică di impozitare. Subiectul easti pi agenda coaliţiei. Până cându va s’llia ună apofasi, nica va s’hibă implementate dauă misuri ditu programul “Agiutoru tră România”. Ună ordonanţă di urgenţă adoptată ñiercuri da izini a companiilor private s’crească voluntar tiñia di cafi mesu nai cama ñică cu 200 di lei (circa 40 di euro). Majorarea va s’hibă băgată tu practico di la 1 cirişaru şi va s’hibă scutită di la păltearea a impozitului şi a contribuţiilor sociale. A daua misură mutreaşti compensarea creaştirillei păhălu la combustibil tră transportatorlli rutieri di părmătii şi persoane. 3.000 di companii ditu domeniu va s’aibă hăiri di agiutorlu a statlui.



    Tră adiararea ali Finlandă şi Suedie la NATO şi anvărtuşearea a flancului estic


    România a salută volea a Finlandăllei şi a Suediillei ta s’intră tu Alianţa Nord-Atlantică. Prezidintulu Klaus Iohannis diclară că va li andrupască tru procesul di adirare şi să spusi căndăsitu că unăoară cu intrarea aţiloru dauă state tru familia NATO, Alianţa va s’hibă ma vărtoasă. Tu arada a lui, premierul Nicolae Ciucă spune că actualu context, tru cari Rusia călcă iţi normă di dreptu internaţional şi ufilisi fuvirsearea I aputrusearea cu askerea contra a unui stat suveran şi indipendint, feaţi că ateali dauă văsilii s’apufusească s’agiungă membre ale ună alianţă cari ş-dimonstră caracterul difensiv, spiritul di solidaritate, unitatea, soliditatea şi apofasea ta s’adară tut ţi easti di căuli tră apărarea a cathi unlui ţentimetru ditu teritoriul a văsiliiloru membre. După intrarea aţiloru doauă state nordiţi tru NATO, flancul aliat nai ma expus easti atelu estic, maxus partea a lui ditu sud. Ti anvărtuşearea a lui zburără, Bucuresţi, premierul Ciucă şi omologlu portughez, Antonio Costa. Atelli doi vizitară un batalion di instrucţie ditu sudul României iu s-antreneadză aproximativ 200 di militari ditu Portugalia, dislocaţi anlu aestu tra s’anvărtuşeadză Flancul Sud-Estic al NATO. Aliaţllii pitricură un mesaj susta ti Rusie: ună atacă contra a unui aliat easti lugursită ca ună atacă contra a noastră, a tutulor, sumulinie premierul Costa. Miniştrii Apărării român şi portughez simnară, gioi, la Bucureşti, un acord bilatearal mutrinda coopeararea tru domeniul apărarillei.



    Cineaşti români la Cannes


    Regizorul român Cristian Mungiu s’toarnă Cannes, aclo iu s’dukeaşti multu ghini, cu pelicula “R.M.N.”, cari va concureadză tră Palme dOr tru competiţia oficială. Mungiu amintă marle trofeu tru 2007, tră 4 meşi, 3 săptămâni şi 2 dzăle, şi ari tru palmaris nica dauă premii, tră scenariu, respectiv regie. Alte două pelicule româneşti va s’hibă prezentate, tru premieră, ama tru cadrul altor secţiuni, la a 75-a ediție a Festivalulu Internațional di Film di la Cannes, aflată tru dizvărteari: “Metronom”, di Alexandru Belc şi şcurtmetrajul “Potemkiniștii”, regizat di Radu Judi. Implicate tru aestă ediţie a festivalulu nica suntu producătoarea Diana Păroiu şi actriţa Cosmina Stratan, cari aoa şi 10 ani amintară, haristusită a prestaţiillei ditu pelicula “După măyuli” alu Mungiu, Premiul tră interpretare feminină.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • 23/05/2022(mise à jour)

    23/05/2022(mise à jour)

    Plan de relance — La première demande de paiement du Plan national de relance et de résilience, de 3 milliards d’euros, sera avancée à la Commission européenne, a annoncé le premier ministre Nicolae Ciucă. Ces fonds financeront des projets de toutes les composantes du Plan et auront un impact dans plusieurs domaines stratégiques pour la Roumanie. Le chef du cabinet de Bucarest a apprécié les efforts des institutions concernées par la gestion du Plan national de relance et de résilience. Il a également exigé de maintenir un rythme soutenu pour la mise en œuvre efficace et de qualité des projets d’investissements et des réformes. C’est un effort qui doit continuer et être élargi afin de valoriser les 30 milliards d’euros dont la Roumanie va bénéficier par le Plan dans des projets de modernisation et de développement du pays, a déclaré M Ciucă.



    Economie — Sept Etats, dont la Roumanie, continuent d’enregistrer des déséquilibres macroéconomiques excessifs, a annoncé lundi la Commission européenne qui a évalué ces déséquilibres dans 12 Etats membres de l’Union sélectionnés pour des analyses approfondies dans le Rapport sur le mécanisme d’alerte de 2022. La Commission souligne que l’économie roumaine se confronte à des vulnérabilités liées à la compétitivité et aux évolutions de la balance commerciale. Le déficit du compte courant d’avant la crise provoquée par la pandémie a continué à progresser pour constituer un risque à l’adresse de la soutenabilité à long terme. La dette gouvernementale s’est accrue de manière significative, depuis un niveau modéré. Entre temps, les couts des emprunts souverains ont augmenté depuis le début de l’année 2021, alors que la bureaucratie, une dette publique inefficace et un cadre législatif volatile constitueront un fardeau pour les investisseurs, avertit l’exécutif communautaire.



    Réfugiés – Le nombre des ressortissants ukrainiens entrés en Roumanie dimanche a baissé de 17,4 % par rapport au jour précédent, selon un communiqué de l’Inspection générale de la Police aux frontières, émis lundi. Depuis le début de la crise et jusqu’à dimanche, plus d’un million de citoyens ukrainiens sont entrés en Roumanie. Le ministère de l’Intérieur précise aussi que le taux d’occupation des centres d’hébergement de l’Inspection générale de l’immigration tourne autour des 47 %. La même Inspection a émis depuis le 18 mars et jusqu’à présent 27 353 permis de séjour pour les bénéficiaires de protection temporaire. En égale mesure, depuis le début du conflit en Ukraine, 4 349 ressortissants ukrainiens ont demandé l’asile en Roumanie, bénéficiant en même temps de tous les droits prévus par la législation nationale.



    Film — Le cinéaste roumain Cristian Mungiu, en compétition au Festival du film de Cannes, espère que son film « R.M.N. » qui raconte l’histoire d’un village transylvain comme véritable laboratoire explosif du populisme, puisse ouvrir les yeux des Européens sur ce mal qui les ronge, selon l’AFP. Le réalisateur est en lice pour une deuxième Palme dOr quinze ans après « 4 mois, 3 semaines, 2 jours », film coup de poing sur le droit à lavortement, et qui se veut à nouveau très politique. Son titre, « RMN », fait référence à lacronyme roumain de limagerie par résonance magnétique (IRM) : Mungiu semploie à y sonder les tenants et les aboutissants du populisme, un mal qui aurait métastasé jusquà ce village encore pétri de traditions, aux confins de lEurope. « J’espère que (les spectateurs) néchapperont pas facilement à leurs responsabilités, quils ne se diront pas ça a lieu dans une contrée lointaine, sauvage. Jai bien peur que ce ne soit pas le cas », déclarait M Mungiu cité par l’AFP. Laction se déroule à quelques jours de Noël, dans un village de Transylvanie. Les Roms, eux, ont disparu du bourg, chassés par les habitants et la force des préjugés. Mais de nouveaux « damnés de la Terre » ont fait leur apparition, trois Sri-Lankais que lon a fait venir pour travailler dans la boulangerie industrielle du coin, les Roumains étant tous partis louer leurs bras à louest.


  • Retrospectiva săptămânii 15.05 – 21.05.2022

    Retrospectiva săptămânii 15.05 – 21.05.2022


    Pas mare spre independenţa energetică


    Legea care permite exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră şi-a încheiat traseul legislativ în Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Des invocata independenţă energetică, laitmotivul dezbaterilor pe teme economice generate de război, nu mai este un deziderat iluzoriu. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile reprezentanţilor guvernului şi ai coaliţiei PSD – PNL – UDMR care-l susţine. Spre deosebire de varianta precedentă, cea nouă este mai prietenoasă cu investitorii şi ar trebui să aducă profit şi companiilor şi statului. Ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu, a spus că noile reglementări asigură stabilitate, predictibilitate şi un mediu fiscal prietenos pentru investitori, precum şi un preţ mai mic la gaze pentru consumatorii casnici. USR, opoziţia democratică, a votat legea, deşi şi-ar fi dorit ca veniturile rezultate din exploatarea zăcămintelor să fie direcţionate spre pilonul II de pensii, administrat privat. Singurii care s-au opus legii au fost extremiştii din AUR, blocaţi într-o retorică ultranaţionalistă. Noua lege permite guvernului să intervină în situaţii de criză energetică şi să redirecţioneze producţia de gaze către consumul intern.



    Economia sub presiune


    România a avut cea mai mare creştere economică din UE, de 5,2%, în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu trimestrul precedent. Vestea bună a venit de la Eurostat şi a confirmat datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică. Prognozele nu arată, însă, la fel de bine. Potrivit Comisiei Europene, după o creştere robustă în 2021, economia României ar urma să încetinească la 2,6% anul acesta, în condiţiile în care inflaţia reduce veniturile disponibile iar războiul din Ucraina afectează încrederea în economie, lanţurile de aprovizionare şi investiţiile. În februarie, înainte de invadarea Ucrainei, Executivul comunitar estima că economia României va înregistra un avans de 4,2% în acest an. Comisia a revizuit în jos şi estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023, când Produsul Intern Brut ar urma să înregistreze un avans de doar 3,6%. Comisia Europeană şi-a majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 5,3% până la 8,9%. Inflaţia ar urma să scadă spre 5 procente abia anul viitor. Deficitul guvernamental şi datoria guvernamentală vor creşte şi ele, anticipează Comisia. Un termen este tot mai folosit de experţi atunci când evaluează starea economiei româneşti: stagflaţie, adică inflaţie relativ mare şi persistentă, peste care se suprapune, nefericit, o evoluţie modestă a economiei.



    Măsuri din pachetul de sprijin pentru români


    Creşterea pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii, reducerea contribuţiilor sociale, schema de plafonare a facturilor la energie pentru consumatorii casnici şi noncasnici, programul Sprijin pentru România, toate acestea nu puteau duce decât la o golire accelerată a visteriei. Alertaţi, social-democraţii din coaliţie consideră că e momentul revenirii la impozitarea progresivă, dar partenerii liberalii nu concep să renunţe la cota unică de impozitare. Subiectul e pe agenda coaliţiei. Până când se va lua o decizie, vor mai fi implementate două măsuri din programul “Sprijin pentru România”. O ordonanţă de urgenţă adoptată miercuri permite companiilor private să majoreze voluntar salariul minim cu 200 de lei (circa 40 de euro). Majorarea ar urma să fie pusă în practică de la 1 iunie şi va fi scutită de la plata impozitului şi a contribuţiilor sociale. A doua măsură vizează compensarea creşterii preţului la combustibil pentru transportatorii rutieri de mărfuri şi persoane. 3.000 de companii din domeniu vor beneficia de ajutorul statului.



    Despre aderarea Finlandei şi Suediei la NATO şi consolidarea flancului estic


    România a salutat dorinţa Finlandei şi a Suediei de a se alătura Alianţei Nord-Atlantice. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că le va susţine în procesul de aderare şi s-a declarat convins că odată cu intrarea celor două state în familia NATO, Alianţa va fi mai puternică. La rândul său, premierul Nicolae Ciucă spune că actualul context, în care Rusia a încălcat orice normă de drept internaţional şi a recurs la agresiunea armată împotriva unui stat suveran şi independent, a determinat cele două ţări să decidă să devină membre ale unei alianţe care şi-a demonstrat caracterul defensiv, spiritul de solidaritate, unitatea, soliditatea şi decizia de a face tot ceea ce este posibil pentru apărarea fiecărui centimetru din teritoriul ţărilor membre. După intrarea celor două state nordice în NATO, flancul aliat cel mai expus este cel estic, în special partea sa de sud. Despre consolidarea lui au discutat, la Bucuresţi, premierul Ciucă şi omologul portughez, Antonio Costa. Cei doi au vizitat un batalion de instrucţie din sudul României unde se antrenează aproximativ 200 de militari din Portugalia, dislocaţi anul acesta pentru a întări Flancul Sud-Estic al NATO. Aliaţii au transmis un mesaj ferm Rusiei: un atac împotriva împotriva unui aliat este considerat ca un atac împotriva noastră, a tuturor, a subliniat premierul Costa. Miniştrii Apărării român şi portughez au semnat, joi, la Bucureşti, un acord bilateral privind cooperarea în domeniul apărării.



    Cineaşti români la Cannes


    Regizorul român Cristian Mungiu revine la Cannes, acolo unde se simte foarte bine, cu pelicula “R.M.N.”, care va concura pentru Palme dOr în competiţia oficială. Mungiu a primit marele trofeu în 2007, pentru 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, şi mai are în palmares două premii, pentru scenariu, respectiv regie. Alte două pelicule româneşti vor fi prezentate, în premieră, dar în cadrul altor secţiuni, la a 75-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, aflată în derulare: “Metronom”, de Alexandru Belc şi scurtmetrajul “Potemkiniștii”, regizat de Radu Jude. Implicate în această ediţie a festivalului mai sunt producătoarea Diana Păroiu şi actriţa Cosmina Stratan, care în urmă cu 10 ani a primit, graţie prestaţiei din pelicula “După dealuri” a lui Mungiu, Premiul pentru interpretare feminină.






  • Rückblick auf die Woche 16.05. – 20.05.2022

    Rückblick auf die Woche 16.05. – 20.05.2022


    Ein gro‎ßer Schritt in Richtung Energieunabhängigkeit


    Die Abgeordnetenkammer hat das Gesetz, das die Erdgasförderung aus dem Schwarzen Meer ermöglicht, beschlossen. Die viel gewünschte Energieunabhängigkeit, die durch den Angriffskrieg Russlands gegen die Ukraine dringend wurde, rückt damit deutlich näher. Zumindest geht dies aus den Erklärungen der Vertreter der Regierungskoalition hervor. Im Gegensatz zum bisherigen Gesetz ist das Neue investorfreundlicher und dürfte sowohl den Unternehmen als auch dem Staat Gewinne bringen. Der liberale Energieminister Virgil Popescu sagte, dass mit dem neuen Gesetz Stabilität, Vorhersehbarkeit und ein freundliches steuerliches Umfeld für Investoren sowie niedrigere Gaspreise für inländische Verbraucher gewährleistet werden. Die oppositionelle öko-liberale USR stimmte für das Gesetz, obwohl sie die Einnahmen aus der Erdgasförderung in die privat verwaltete zweite Rentensäule hätte flie‎ßen sehen wollen. Die einzigen, die sich dem Gesetz widersetzten, waren die Nationalisten von der oppositionellen AUR. In der jetzigen Fassung kann die Pflicht, einen Anteil der Gasproduktion in Rumänien zu verkaufen, nur per Regierungserlass im Krisenfall eingeführt werden.




    Rumänische Wirtschaft unter Druck


    Rumänien verzeichnete in den ersten drei Monaten dieses Jahres, mit 5,2 % im Vergleich zum Vorquartal, das höchste Wirtschaftswachstum in der EU. Die gute Nachricht kam von Eurostat und bestätigte die zuvor vom nationalen Institut für Statistik veröffentlichten Daten. Aber die Prognosen fallen leider nicht so gut aus. Nach einem robusten Wachstum im Jahr 2021 wird sich die rumänische Wirtschaft, nach Angaben der Europäischen Kommission, in diesem Jahr voraussichtlich auf 2,6 % abschwächen. Daran schuld ist die Inflation, die das verfügbare Einkommen verringert sowie der Krieg in der Ukraine, der das Vertrauen in die Wirtschaft, die Lieferketten und die Investitionen beeinträchtigt. Im Februar, vor dem russischen Angriffskrieg in der Ukraine, schätzte die EU-Kommission, den Wachstum der rumänischen Wirtschaft in diesem Jahr auf 4,2 %. Nun musste sie ihre Prognose für die rumänische Wirtschaft im Jahr 2023 nach unten korrigieren. Das Bruttoinlandsprodukt soll nur noch um 3,6 % wachsen, die Inflationsprognose von 5,3 % auf 8,9 % steigen. Die Inflation wird voraussichtlich erst im nächsten Jahr auf 5 % sinken. Auch das Staatsdefizit und die Staatsverschuldung werden nach den Prognosen der Kommission steigen. Ein Begriff wird von Experten immer häufiger verwendet: Stagflation, d. h. eine relativ hohe und anhaltende Inflation, die leider von einer bescheidenen Wirtschaftsleistung überlagert wird.




    Ma‎ßnahmen zur Unterstützung der Wirtschaft


    Anhebung der Renten und des Kindergeldes, Senkung der Sozialversicherungsbeiträge, Deckelung der Energierechnungen für private und gewerbliche Verbraucher, das Programm Unterstützung für Rumänien“ — all diese können nur die Staatskassen schneller lehren. Die Sozialdemokraten in der Regierungskoalition fordern deswegen die Einführung eines progressiven Steuersatzes. Ihre liberalen Partner halten aber an dem einheitlichen Steuersatz fest. Das Thema steht auf der Tagesordnung der Koalition. Bis eine Entscheidung getroffen ist, sollen zwei weitere Ma‎ßnahmen aus dem Programm Unterstützung für Rumänien“ umgesetzt werden. Eine am Mittwoch verabschiedete Dringlichkeitsverordnung erlaubt es privaten Unternehmen, den Mindestlohn ab dem 1. Juni freiwillig um ca. 40 Euro zu erhöhen, ohne dass dafür Steuern und Sozialabgaben fällig werden. Die zweite Ma‎ßnahme zielt darauf ab, den Anstieg der Kraftstoffpreise für Güter- und Personenverkehrsunternehmen auszugleichen. 3 000 Unternehmen werden von der staatlichen Beihilfe profitieren.




    NATO-Beitritt Finnlands und Schwedens und Stärkung der Ostflanke


    Rumänien hat die Entscheidung Finnlands und Schwedens begrü‎ßt, der Nordatlantischen Allianz beizutreten. Präsident Klaus Iohannis sprach sich für den Beitritt der beiden Länder aus, und sagte, dass das Bündnis durch den Beitritt der beiden Länder gestärkt werde. Premierminister Nicolae Ciucă erklärte seinerseits, dass im aktuellen Kontext, in dem Russland jegliche Regel des Völkerrechts verletzt und einen Angriffskrieg gegen einen souveränen und unabhängigen Staat begonnen hat, beide Länder beschlossen haben, einem Bündnis beizutreten, das seinen defensiven Charakter, seinen Geist der Solidarität, seine Einheit, seine Solidität und seine Entschlossenheit unter Beweis gestellt hat, alles zu tun, um jeden Zentimeter des Staatsgebietes der Mitgliedsländer zu verteidigen. Nach dem Beitritt der beiden nördlichen Staaten zur NATO ist die östliche Flanke des Bündnisses, insbesondere der südliche Teil, am stärksten gefährdet. Premierminister Ciucă und sein portugiesischer Amtskollege Antonio Costa sprachen in Bukarest über die Stärkung dieses Gebiets. Sie besuchten ein Ausbildungsbataillon im Süden Rumäniens, in dem rund 200 portugiesische Soldaten trainieren, die in diesem Jahr zur Verstärkung der südöstlichen Flanke der NATO entsandt wurden. An Russland gewandt, erklärte Costa: Ein Angriff auf einen Verbündeten gilt als Angriff auf uns, auf uns alle. Die Verteidigungsminister Rumäniens und Portugals unterzeichneten am Donnerstag in Bukarest ein bilaterales Abkommen über die Zusammenarbeit im Verteidigungsbereich.



    Rumänische Filmemacher in Cannes


    Der rumänische Regisseur Cristian Mungiu kehrt mit seinem Film R.M.N.“, der im offiziellen Wettbewerb um die Goldene Palme antritt, nach Cannes zurück. Mungiu gewann die Goldene Palme im Jahre 2007 für den Film 4 Monate, 3 Wochen und 2 Tage“ und erhielt Auszeichnungen für Drehbuch und Regie. Zwei weitere rumänische Filme werden auf den diesjährigen 75. Internationalen Filmfestspielen in Cannes präsentiert: Metronom von Alexandru Belc und der Kurzfilm Potemkinists von Radu Jude. Ebenfalls am diesjährigen Festival nehmen die rumänische Produzentin Diana Păroiu und die Schauspielerin Cosmina Stratan. Letztere wurde vor 10 Jahren mit dem Preis für die beste Schauspielerin für ihre Darstellung in Mungiu’s After Hills“ ausgezeichnet.


  • 15/04/2022 (mise à jour)

    15/04/2022 (mise à jour)

    Loi — Le projet de modification de la Loi dite « offshore », qui fixe les conditions d’exploitation des gisements de pétrole et de gaz en mer Noire, a été soumis au parlement, a annoncé le premier ministre roumain, Nicolae Ciucă. Le projet prévoit que 60 % du bénéfice obtenu suite à l’exploitation du gaz revienne à l’Etat, et 40 % aux investisseurs. L’Etat et les entreprises de Roumanie pourront acheter prioritairement le gaz exploité, et le surplus sera exporté. Le document règlemente aussi le régime fiscal des périmètres sur terre, à plus de 3 000 m de profondeur, découverts dans les départements de Buzău et de Brăila (est et sud-est). « Une fois cette loi entrée en vigueur, la stabilité et la prédictibilité législative seront assurées pour les investisseurs, et les investissements offshore et sur terre seront débloqués », a déclaré M Ciucă. Le chef du cabinet de Bucarest a indiqué que l’exploitation dans le périmètre Neptun Deep commencerait fin 2026, début 2027 au plus tôt, alors que celle au département de Buzău, début 2024. Parmi les effets de cette loi, le chef du gouvernement roumain a mentionné l’assurance de l’indépendance énergétique et l’accès à du gaz moins cher pour les citoyens roumains.



    BTP — Le gouvernement de Bucarest a approuvé jeudi un décret d’urgence visant à soutenir le secteur du BTP. Les mesures qui y figurent sont censées compenser la hausse des prix des matériaux de construction et de la main d’œuvre. Pour sa part, le ministre du Développement, Cseke Attila, précise que l’Etat roumain se propose d’allouer 1,77 milliards de lei, pour éviter le risque que certains contrats soient bloqués ou que certains entrepreneurs fassent faillite.



    OTAN — 180 militaires portugais, déployés dans le cadre des mesures de l’OTAN pour renforcer le flanc est, sont arrivés vendredi en Roumanie. Ils y ont été accueillis par le chef de l’Etat major de la Défense, le général Daniel Petrescu. Le détachement sera intégré aux structures nationales et de l’Alliance, afin d’accroître la capacité de réaction, l’interopérabilité, et non dernièrement pour souligner la solidarité alliée. La nouvelle normalité, c’est la présence de troupes alliées en Roumanie. Les mesures adoptées sont éminemment défensives, adaptées à la situation sécuritaire de notre zone de responsabilité, a précisé le général. Le détachement portugais sera formé de 220 hommes au total, mais aussi de technique militaire, de matériel et d’équipement qui arriveront en Roumanie les prochains jours.



    MiG-21 Lancer — Les vols avec des avions MiG-21 Lancer dont sont équipées les Forces aériennes roumaines ont été suspendus à partir de ce vendredi. Cette décision a été prise étant donné la fréquence très élevée des événements et accidents d’exploitation de ces aéronefs. Le ministre de la Défense, Vasile Dîncu, a déclaré que les MiG resteraient dans les hangars et que les pilotes seraient réaffectés sur des F-16 ou à d’autres missions. Il a assuré que cette décision n’affectait pas la capacité de défense antiaérienne de la Roumanie en ce moment, parce qu’elle dispose d’une escadrille de F-16. Un puissant détachement de police aérienne multinational de 22 aéronefs opérés par les forces de l’OTAN se trouve aussi en Roumanie.



    Réfugiés — Environ 10 000 réfugiés ukrainiens sont entrés en Roumanie ces dernières 24 heures, a fait savoir vendredi l’Inspection générale de la Police aux frontières roumaine. Depuis le déclenchement du conflit en Ukraine, plus de 714 000 Ukrainiens sont entrés sur le territoire de la Romanie. Environ 80 000 d’entre eux, dont 30 000 enfants, y sont restés. Parmi eux, plus de 4 000 ont demandé l’asile.



    Colectiv — La Cour d’Appel de Bucarest a reporté une nouvelle fois le prononcé de l’arrêt définitif dans le dossier de l’incendie qui a eu lieu dans la discothèque Colectiv de Bucarest il y a 7 ans, lorsque 64 personnes ont perdu la vie et près de 200 autres ont été blessées. Le procès a pris fin en décembre dernier, et depuis lors les juges ont reporté le prononcé de l’arrêt à plusieurs reprises. En première instance, le maire du 4e arrondissement de la capitale, Cristian Popescu Piedone, et les 3 patrons du club et les gérants de la société fournissant des services pyrotechniques et autres mis en examen avaient écopé de peines de prison ferme allant de 4 à 13 ans. S’y ajoutent des dédommagements se chiffrant à quelques dizaines de millions d’euros, à payer entre autres par la Mairie du secteur où se trouvait la discothèque et par l’Inspection pour les situations d’urgence de Bucarest et du département d’Ilfov.



    Cannes — Les réalisateurs Cristian Mungiu et Alexandru Belc représenteront la Roumanie à la 75e édition du Festival de Cannes, du 17 au 28 mai. Cristian Mungiu propose cette fois-ci le film « R.M.N », une coproduction française, roumaine et belge, pour la compétition officielle pour le trophée Palme d’Or si convoité. Pour sa part, Alexandru Belc participe avec le film « Métronome » dans la section Un certain regard. Pour rappel, Cristian Mungiu est déjà un habituel du Festival de Cannes. Il y a décroché la Palme d’Or en 2007 pour son film « 4 mois, 3 semaines et 2 jours ». Puis, en 2012, son film « Au-delà des collines » a été récompensé du prix du meilleur scénario et en 2016, le long-métrage « Baccalauréat » a reçu le prix de la meilleure réalisation. Par ailleurs, « Métronome » est le film de début d’Alexandru Belc. 18 pellicules sont en lice pour la palme d’Or et 15 figurent dans la section Un certain regard. La sélection officielle a été réalisée parmi 2 200 films inscrits.



    Tennis — La Pologne a dépassé l’équipe féminine de tennis de la Roumanie 2-0, dans les qualifications pour la compétition Billie Jean King Cup. Magda Linette a vaincu Irina Begu et Mihaela Buzărnescu a perdu devant la n° 1 mondiale Iga Swiatek. Samedi, Irina Begu jouera contre Iga Swiatek, alors que Mihaela Buzarnescu affrontera Magda Linette, et aussi le match de double Magdalena Frech/Alicja Rosolska – Andreea Mitu/Andreea Prisăcariu. Pour sa part, la meilleure joueuse de tennis roumaine, Simona Halep, n’est pas disponible pour cette compétition, mais il en va de même pour Monica Niculescu, Raluca Olaru, Gabriela Ruse et Jaqueline Cristian. Dans les matchs directs contre la Roumanie, la Pologne arrive en tête avec un score de 4-2.



  • Nachrichten, 15.04.2022

    Nachrichten, 15.04.2022


    Der Entwurf zur Änderung des Offshore-Gesetzes, das die Bedingungen für die Ausbeutung von Öl- und Gasfeldern im Schwarzen Meer festlegt, wurde am Freitag dem Parlament vorgelegt, teilte der rumänische Premierminister Nicolae Ciucă mit. Das Gesetz sieht vor, dass 60 % der Gewinne aus der Gasausbeutung an den rumänischen Staat und 40 % an die Investoren gehen. Der Staat und die rumänischen Unternehmen haben Vorrang bei der Abnahme des von ihnen geförderten Gases; der Überschuss soll exportiert werden. Das Dokument regelt auch die Besteuerung für Onshore-Perimeter, die in einer Tiefe von über 3.000 Meter liegen und in den Landkreisen Buzău und Brăila entdeckt wurden. “Sobald es in Kraft ist, wird es den Investoren rechtliche Stabilität und Vorhersehbarkeit garantieren und Offshore- und Onshore-Investitionen ermöglichen”, sagte Ciucă über das Gesetz. Der rumänische Premierminister erklärte, dass die Ausbeutung im Perimeter Neptun Deep frühestens Ende 2026, Anfang 2027 und die Onshore-Ausbeutung im Kreis Buzău Anfang 2024 beginnen können. Mit dem Gesetze werden die Energieunabhängigkeit und der Zugang der rumänischen Bevölkerung zu billigerem Gas sichergestellt, fügte der Ministerpräsident hinzu.




    In Kiew kam es am Freitag zu den stärksten Explosionen seit dem Abzug der russischen Truppen aus dem Gebiet vor zwei Wochen. Raketen des Typs Kalibr trafen auch die ukrainische Raketenfabrik Neptun, etwa 30 km von der Hauptstadt entfernt. Beobachter schätzen, die Raketenangriffe seien eine Vergeltungsaktion für die mutma‎ßliche Zerstörung des Kreuzers Moskva“. Kiew behauptete, den Kreuzer “Moskva” nach einem Raketenangriff auf das Schiff im Schwarzen Meer versenkt zu haben. Die Russen bestätigten die Versenkung, erklärten aber, sie sei auf die stürmische See“ zurückzuführen. Der Kreuzer Moskva ist der schwerste Verlust, den die russischen Streitkräfte seit Beginn der Militäroperation in der Ukraine zu verzeichnen haben. Am ersten Tag des Krieges nahm die Moskva“ an der Besetzung der Schlangeninsel am Schwarzen Meer teil. Dabei wurden 82 ukrainische Soldaten gefangen genommen. Später beteiligte sich der Kreuzer, nach Angaben ukrainischer Medien, an der Blockade der Häfen von Odessa, Nikolajew und Oceakov. Im Süden haben die Russen nach eigenen Angaben das Stahlwerk Ilich, eines der letzten ukrainisch kontrollierten Werke in der Region Mariupol, eingenommen. Auch in Mariupol beschuldigen die Ukrainer die russische Armee, Leichen zu beseitigen, um Beweise für Kriegsverbrechen zu vernichten. Am Donnerstag bezeichnete das ukrainische Parlament die von den russischen Truppen im Nachbarland begangenen Verbrechen als Völkermord“. Nach Angaben des ukrainischen Staatssicherheitsdienstes sind seit Beginn der russischen Invasion mindestens 198 Kinder getötet und 355 verletzt worden.




    Etwa 10.000 ukrainische Geflüchtete haben in den letzten 24 Stunden die Grenzen Rumäniens überquert, teilt die Grenzpolizei mit. Nach Angaben der Behörden seien seit dem 24. Februar, dem Beginn der russischen Invasion, etwa 714.000 Ukrainerinnen und Ukrainer in Rumänien eingereist. 30.000 von ihnen sind Kinder, über 4.000 haben Asyl beantragt.




    Die Weltbank, der Internationale Währungsfonds, das Welternährungsprogramm der Vereinten Nationen und die Welthandelsorganisation haben zu dringenden und koordinierten Ma‎ßnahmen zur Ernährungssicherung aufgerufen und alle Länder aufgefordert, Exportverbote für Lebensmittel oder Düngemittel zu vermeiden. In einer gemeinsamen Erklärung warnten die Leiter der vier Organisationen, dass der Krieg in der Ukraine zu den bereits bestehenden Belastungen durch die Coronakrise oder den Klimawandel hinzukommt. Das grö‎ßte Risiko bestehe für die armen Länder, aber auch die Länder mit mittlerem Einkommen seien zunehmend gefährdet.




    Das Berufungsgericht in Bukarest hat seine endgültige Entscheidung im Fall Colectiv erneut verschoben. Vor fast sieben Jahren bei einem Brand im Bukarester Nachtclub sind 64 Menschen gestorben und fast 200 verletzt wurden. Nach mehreren Vertagungen, seit Dezember letzten Jahres, als der Prozess endete, wurde heute ein endgültiges Urteil erwartet. In erster Instanz wurden der Bezirksbürgermeister Cristian Popescu Piedone, die drei Eigentümer des Clubs, die Pyrotechniker und die Verwalter der Firma, die das pyrotechnische Material zur Verfügung gestellt hatte, die Feuerwehrleute der Aufsichtsbehörde für Notfallsituationen und Mitarbeiter des Bezirksrates zu Haftstrafen von 4 bis 13 Jahren verurteilt. Die Angeklagten sollen au‎ßerdem zusammen mit dem Rat des Bukarester Bezirks, in dem sich der Club befindet, Schadensersatz in zweistelliger Millionenhöhe zahlen.




    Die Filmemacher Cristian Mungiu und Alexandru Belc werden Rumänien bei den 75. Internationalen Filmfestspielen in Cannes vertreten. Das Festival findet dieses Jahr vom 17. bis 28. Mai statt. Cristian Mungiu soll mit der französisch-rumänisch-belgischen Koproduktion R.M.N.“ im offiziellen Wettbewerb um die Goldene Palme antreten, während Alexandru Belc mit dem Film Metronom“ in der zweitwichtigsten Sektion des Festivals, Un Certain Regard“, zu sehen ist. Mungiu wurde 2007 für 4 Monate, 3 Wochen und 2 Tage“ mit der Goldenen Palme ausgezeichnet. Auf demselben Festival wurde sein Film Hinter den Hügeln“ 2012 mit dem Preis für das beste Drehbuch ausgezeichnet, und der Film Bacalaureat“ gewann 2016 die Trophäe für die beste Regie. Mit Metronom“ gibt der Dokumentarfilmregisseur Alexandru Belc sein Spielfilmdebüt. 18 Filme konkurrieren in diesem Jahr um den gro‎ßen Preis der Filmfestspiele von Cannes, 15 wurden in die Sektion Un Certain Regard aufgenommen. Die offizielle Auswahl wurde aus 2.200 Filmen getroffen.





  • L’actrice franco- roumaine Anamaria Vartolomei

    L’actrice franco- roumaine Anamaria Vartolomei

    Connue au public grâce à ses roles au cinéma français dans des films tels My little princess, Ma Révolution, Le Semeur ou La Bonne épouse, l’actrice franco-roumaine Anamaria Vartolomei incarne dans l’Evénement une jeune étudiante en lettre qui essaie de mettre fin à une grossesse non désirée dans une France des années 60 quand l’avortement était illégale. Réalisé d’après le roman autobiographique d’Annie Ernaux, le film a été récompensé du Lion d’Or au Festival dde Venise. Il aura sa première en France, le 24 novembre. Un Evénement à ne pas rater!