Tag: criza

  • Asigurarea securității alimentare și a rezilienței pe termen lung a agriculturii UE

    Asigurarea securității alimentare și a rezilienței pe termen lung a agriculturii UE

    Pandemia de COVID-19 și invadarea
    ilegală a Ucrainei de către Rusia au expus sectorul agricol european la o serie
    de probleme structurale și prezintă, în continuare, riscuri semnificative
    pentru piețele agricole ale statelor membre. Uniunea Europeană trebuie să își
    întărească securitatea alimentară, autonomia strategică și reziliența
    sectorului agricol și a întregului lanț de aprovizionare. Tinând cont de aceste
    aspecte, Parlamentul European invită Comisia Europeană să identifice sectoarele
    cele mai afectate de criză și să ia toate măsurile necesare pentru a permite un
    sprijin urgent și mai consistent pentru acestea.

    Despre importanţa acestor
    demersuri, a vorbit eurodeputatul Dacian Cioloş.


    Crizele succesive și
    provocările societății în care trăim au arătat importanța strategică a
    agriculturii. Alimentația și mediul sunt elemente de securitate și autonomie
    strategică pentru Uniune. Am văzut în acești ultimi ani, și mai ales în
    ultimele luni, cum încercarea de a legifera separat, și chiar antagonic, în
    domeniul agriculturii, a mediului, sănătății, alimentației, de multe ori
    împotriva agriculturii, creează blocaje și ne duce spre false dezbateri. De
    aceea, dacă vrem securitatea alimentară în Europa, dar și în restul lumii,
    capacitatea de a produce acum, dar și în deceniile și secolele care vin,
    trebuie să regândim din temelii politica agricolă și modelul alientar european.
    Noul model de a susține agricultura trebuie să fie corelat cu politica de mediu
    și climă, de sănătate, dar și cu politica comercială și de cooperare
    internațională. Și asta trebuie să se traducă și în modul în care pregătește
    legislația și implementarea ei în Comisia Europeană, dar și în modul de
    organizare a procesului decizional legislativ în Parlament. Uniunea Europeană
    trebuie să arate că are viziune politică și un leadership puternic, şi
    politicieni și lideri capabili să gândească dincolo de limitele și interesele
    mandatelor electorale.


    Eurodeputaţii consideră că măsurile temporare de sprijinire a
    agricultorilor din Uniunea Europeană trebuie menținute în cazul în care
    invazia rusă în Ucraina continuă. Aceste măsuri vor permite fermierilor europeni
    să crească în mod sustenabil producția agricolă și să garanteze supraviețuirea
    fermelor în timpul sezonului de recoltare din acest an.


  • Comisia Europeană a prelungit acordarea de ajutoare aeroporturilor regionale

    Comisia Europeană a prelungit acordarea de ajutoare aeroporturilor regionale

    Documentul privind sprijinul de stat destinat aeroporturilor și companiilor aeriene le permite ţărilor membre să acorde, în anumite condiții, ajutoare de exploatare aeroporturilor regionale cu mai puțin de 3 milioane de pasageri pe an, în vederea acoperirii cheltuielilor. Orientările stabilesc o perioadă de tranziție de zece ani în cursul căreia un astfel de ajutor poate fi declarat compatibil cu piața internă. Perioada de tranziție ar fi urmat să expire pe 4 aprilie 2024, dar Comisia Europeană a prelungit termenul cu încă trei ani. De asemenea, în baza noii decizii, statelor membre li se permite să acorde ajutoare de exploatare aeroporturilor cu până la 700 000 de pasageri pe an, care se confruntă cu mai multe dificultăți în ceea ce privește acoperirea cheltuielilor.

    Comisia Europeană aminteşte că de la adoptarea orientărilor în domeniu, în 2014, sectorul european al aviației s-a confruntat cu o criză majoră ca urmare a pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor sanitare și de călătorie adoptate pentru a limita răspândirea acesteia. Criza energetică ce a urmat războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a afectat și mai mult sectorul, în special prin creșterea semnificativă a costurilor cu energia ale operatorilor aeroportuari. În special, aeroporturile regionale s-au confruntat cu venituri mai mici și cu costuri mai mari, ceea ce a avut un impact negativ asupra rentabilității lor. Acest lucru ar putea duce la închiderea anumitor aeroporturi regionale, ceea ce ar putea afecta negativ conectivitatea în întreaga Uniune Europeană, atrage atenţia executivul comunitar. Având în vedere aceste circumstanțe excepționale, Comisia a decis să prelungească perioada de tranziție în cursul căreia statele membre pot acorda ajutoare pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare ale aeroporturilor regionale, cu trei ani, până în aprilie 2027. Astfel, statele membre vor putea să sprijine aeroporturile regionale să îşi acopere cheltuielile și să devină profitabile. Regimul specific pentru aeroporturile cu un trafic anual de până la 700 000 de pasageri se prelungește, de asemenea, cu trei ani.


  • Parlamentul şi statele membre au căzut de acord asupra unor reguli mai stricte pentru bănci

    Parlamentul şi statele membre au căzut de acord asupra unor reguli mai stricte pentru bănci

    Înțelegerea a fost încheiată în ultimele zile de președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene, iar ministrul de finanțe din cabinetul de la Stockholm, Elisabeth Svantesson, a descris acordul drept un pas important care va permite băncilor europene să continue să funcționeze chiar și în cazul unor șocuri externe, crize sau dezastre.

    Acordul are la bază propuneri prezentate de Comisia Europeană în octombrie 2021 și intervine într-un moment în care colapsul unor instituții regionale de credit din Statele Unite în luna martie, urmată de falimentul Credit Suisse în Europa, a stârnit temeri privind noi turbulențe financiare și a subliniat importanța unei reglementări mai riguroase.

    Noile reguli înăspresc, de altfel, anumite norme de calculare a riscurilor prezente în bilanțurile băncilor, stabilesc cerințe minime de capital și urmăresc să reducă diferențele de reglementare de la o instituție la alta sau chiar de la o țară la alta.

    De asemenea, potrivit înțelegerii, băncile trebuie să fie mai transparente în privința operațiunilor cu criptomonede, precum bitcoin, dar și în ceea ce privește finanțarea proiectelor legate de combustibilii fosili, petrol sau gaze natural, la care Uniunea vrea să renunţe în curând.

    Noile norme vor garanta că sectorul bancar al Uniunii este pregătit pentru viitor, a afirmat și comisarul european pentru servicii financiare, Mairead McGuinness.

    France Presse ține însă să amintească că initial, textul s-a lovit de ostilitatea băncilor, care vor fi obligate să își consolideze baza de capital în detrimentul profitului.

    Deși măsurile în discuție sunt eminamente tehnice, ele vor avea o influență considerabilă asupra competitivității Europei și, în special, asupra suveranității sale financiare, și-a exprimat îngrijorarea Federația Bancară Franceză.
    Ca să devină lege, acordul trebuie să fie aprobat în mod oficial de Parlamentul European în cadrul unui vot în plen, apoi de către Consiliul Uniunii, din care fac parte statele membre.

    Dacă totul decurge fără probleme, normele se vor aplica de la 1 ianuarie 2025.

    Pe final trebuie spus că, în întreaga lume, autorităţile de reglementare iau în considerare impunerea unor reguli mai stricte pentru bănci în urma falimentului mai multor instituţii americane de dimensiuni medii.


  • O nouă abordare a sănătății mintale în UE

    O nouă abordare a sănătății mintale în UE

    În
    ultimii ani, s-au înmulțit în Uniunea Europeană factorii care pun în pericol
    sănătatea mintală a cetățenilor blocului comunitar. În acest sens, executivul
    european a demarat o strategie prin care sănătatea mintală a europenilor să fie
    protejată și tratată. Cele trei principii ale strategiei sunt prevenția
    adecvată și efectivă, accesul la o calitate înaltă a asigurărilor de sănătate
    și tratament și reintegrarea în societate a celor care au urmat un tratament și
    s-au vindecat.

    Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene, s-a
    referit la cauzele deteriorării sănătății mintale a europenilor din ultimii ani
    și a caracterizat strategia Comisiei în privința sănătății mintale ca o
    abordare comprehensivă și antropocentrică.

    Sănătatea mintală este epidemia tăcută a Europei, este o situație care se
    înrăutățește. Am experimentat mulți factori de stres, nu e nevoie să repet
    elementele fără precedent care definesc viețile noastre cotidiene din ultimii
    trei ani: pandemia, războiul din Ucraina, criza energetică, costurile vieții,
    schimbările radicale de pe piața muncii. Toate acestea sunt exemple de factori
    de stres care provoacă anxietate, frică, insecuritate și care desigur că au
    impact asupra sănătății mintale. Cifrele vorbesc de la sine și sunt dramatice.
    Unul din șase oameni din Uniunea Europeană se confruntă cu probleme de sănătate
    mintală, singurătatea afectează un sfert din populație, iar suicidul este a doua
    cauză a morții în rândul tinerilor europeni, după accidentele rutiere. În
    spatele acestor statistici sunt milioane de istorii personale și a venit timpul
    ca Uniunea Europeană să producă un proiect-cadru care poate contribui la
    îmbunătățirea situației. Susținându-i pe cei mai vulnerabili din societatea
    noastră este ceea ce ne definește pe noi ca europeni. Este parte a modelului de
    viață pe care îl susținem. Este parte a felului nostru de a trăi. Nu ne limităm
    la a diagnostica, venim cu acțiuni tangibile, specifice, care pot face
    diferența. Această inițiativă completează programul nostru general despre
    sănătate al actualei Comisii. Există două premise care ne ghidează. Prima,
    recunoaștem nevoia de a ajuta la destigmatizarea sănătății mintale. Cred că
    este punctul de pornire fundamental pentru orice acțiune la nivel european. A
    doua premisă este că oricine din Europa care are nevoie de ajutor sau de
    compasiune în confruntarea cu probleme de sănătate mintală trebuie să aibă dreptul
    universal de a ști către încotro să se îndrepte.


  • Alăxeri la Codlu Fiscal

    Alăxeri la Codlu Fiscal

    Tru perioadi di criză, taxele și impozitele nu lipseaşti s’crească! Easti ună regulă pe cari analiștilli economiţ ică politicieni u aduc aminti daima. Tu aestă oară, kisaţ di ună inflație ţi năstricu di multu dauă ţifre tu hăvaia a criştearillei multu mari a păhadzloru la gaze naturale și energie, românii ţănu keptu tut ma greu la scunkeri. Mutrescu, tutunăoară, aspăreaţ la iarna ţi yini — au frixe că numata va s’poată s’păltească facturile. Emu, taxe și impozite suplimentare nu fac că maş s’lă aducă znie nica ma! Antribatu, tora ma ninti ti alăxerile la Codul Fiscal cari intră tru lucru di la 1 august, prezidintul ali văsilie, Klaus Iohannis, diclara că nu easti zborlu di un nău impozit ică vără nauă taxă tră oamiñilli di arada, ama ti situaţii cari nu fură, tru tricutlu kiro, reglementate ghini. Easti un lucru cunuscut că ari unu şingiru di taxe şi impozite cari fură băgati tru alte circumstanţe, vahi fără s’hibă ghini thimilliusiti ică zburăti. Easti ananghi ti ună modirnizare a lor, ună corecţie cari s’facă lucrurile ma transparente, ma corecte, cari, s’ducă la ună ma bună colectare a păradzloru la bugetul di Stat. Ună ma bună colectare nsimneadzătruseamnă că s’ñicureadză evaziunea fiscală — exighisea prezidintulu Iohannis.



    Aestea hiinda spusi, dupu apofasili loati di Guvernul di coaliție PNL-PSD-UDMR, di la 1 august să scunkescu produsele ditu tătumi, s’ñicureadză plafoanele tră niscănti scutiri di taxe şi creasti impozitul tră mintatiţli ditu agiocurli cu tihi. Cama pi largu! Că bea tătumi clasică ică electronică, di la 1 agustu, românii va s’păltească ma multu di itia a criştearillei acciza la tătumi. Apofasea – spun autorităţile — fu loată tra s’hibă afirită diclanşarea acţiunillei di infringement contra ali României tră alinierea la legislaţia europeană tru domeniu. Și păhălu la biuturli alcooliţi creasti. Uidisitu cu ministrulu a Finanţelor, Adrian Câciu, nivelu a accizelor tră aesti produse nu mata eara actualizat ditu 2015. Tru ţi mutreaşti agiocurli cu şcurtica, va s’llia, andicra di amintaticu, un impozit ma mare, anamisa di 3% până la 40%. Tiñiili ditu construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt şi eale vizate di alăxeri, pritu scădirea di la 30.000 (6 mii di euro) la 10.000 di lei (2 mii di euro) pe lună a plafonului până la cari s’bagă scutiri fiscale. Tut di la 1 august, tră un contract di lucru part-time, angajatorlu va s’lipsească s’păltească taxe la nivelu a tinîillei di cafi mesu minimă, atea ti aduţi găilipseri că multe firme ñiţ pot s’hibă ncllisi ică poati s’crească lucurlu paraomou. Nai ma multi alăxeri fiscale va s’bagă tru lucru, ama, di la 1 yinaru 2023, cându va s’crească TVA-ul la serviciile oferite tru industria HoReCa şi la biuturile cu adaos di zahari. Va s’alăxească, tutunăoară, turlia ti făţeari isapi a impozitului pe clădiri.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Modificări la Codul Fiscal

    Modificări la Codul Fiscal


    În perioade de criză, taxele și impozitele nu trebuie să crească! Este o regulă pe care analiști economici ori politicieni o enunță adesea. La ora actuală, împovărați de o inflație ce a depășit de mult două cifre pe fondul majorării foarte mari a prețurilor la gaze naturale și energie, românii fac față tot mai greu scumpirilor. Privesc, totodată, cu teamă la iarna ce vine – se tem că nu își vor mai putea achita facturile. Or, taxe și impozite suplimentare nu fac decât să le afecteze și mai mult moralul! Întrebat, recent, despre modificările la Codul Fiscal care intră în vigoare de la 1 august, președintele țării, Klaus Iohannis, declara că nu este vorba de vreun nou impozit sau vreo nouă taxă pentru oamenii de rând, ci despre situaţii care nu au fost, în trecut, reglementate bine. Este un lucru cunoscut că există o serie de taxe şi impozite care au fost introduse în alte circumstanţe, poate fără a fi foarte bine fundamentate sau discutate. Se impune o modernizare a lor, o corecţie care să facă lucrurile mai transparente, mai corecte, care, în definitiv, să ducă la o mai bună colectare a banilor la bugetul de Stat. O mai bună colectare înseamnă că se reduce evaziunea fiscală – explica președintele Iohannis.



    Acestea fiind spuse, în urma deciziilor luate de Guvernul de coaliție PNL-PSD-UDMR, de la 1 august se scumpesc produsele din tutun, se reduc plafoanele pentru anumite scutiri de taxe şi creşte impozitul pentru câştigurile din jocurile de noroc. Să detaliem! Că fumează ţigări clasice ori electronice, de la 1 august, românii vor plăti mai mult ca urmare a majorării accizei la tutun. Decizia – spun autorităţile – a fost luată pentru a fi evitată declanşarea acţiunii de infringement împotriva României pentru alinierea la legislaţia europeană în domeniu. Și preţul la băuturile alcoolice crește. Potrivit ministrului Finanţelor, Adrian Câciu, nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat din 2015. În ce priveşte jocurile de noroc, va fi perceput, în funcţie de câştig, un impozit mai mare, între 3% până la 40%. Salariile din construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt şi ele vizate de modificări, prin scăderea de la 30.000 (6 mii de euro) la 10.000 de lei (2 mii de euro) pe lună a plafonului până la care se aplică scutiri fiscale. Tot de la 1 august, pentru un contract de muncă part-time, angajatorul va trebui să achite taxe la nivelul salariului minim, ceea ce stârneşte îngrijorări că multe firme mici s-ar putea închide sau că ar putea creşte munca la negru. Cele mai multe modificări fiscale se vor aplica, însă, de la 1 ianuarie 2023, când va creşte TVA-ul la serviciile oferite în industria HoReCa şi la băuturile cu adaos de zahăr. Se va modifica, totodată, modul de calcul al impozitului pe clădiri.




  • Eurogrupul şi crizele actuale

    Eurogrupul şi crizele actuale

    În cadrul întâlnirii din luna iulie a Eurogrupului
    au fost discutate provocările cu care se confruntă UE şi care ar putea avea
    impact negativ asupra economiei statelor membre. Paolo Gentiloni, Comisarul
    european pentru Economie, a menţionat:

    Eurogrupul a discutat întâi
    aspecte economice, care sunt la baza concluziilor misiunii FMI şi apoi s-a trecut
    la ghidul nostru de politici. Ştiţi cu toţii că trăim vremuri foarte nesigure,
    navigăm în ape învolburate. Şi de ceea ce avem nevoie în aceste vremuri este să
    avem cel mai înalt nivel de coordonare posibil, stabilitate, agilitate, pentru
    a gestiona tranziţia către o perioadă de clarificare a lucrurilor. Pentru criza
    pandemică avem nevoie de susţinere puternică, universală, inclusiv a economiei
    noastre. Acum cu nivelul crescut al inflaţiei, cu o criză complet diferită,
    avem nevoie să transformăm această susţinere universală în măsuri mai
    direcţionate şi temporare. Iar aceasta este orientarea Comisiei pe probleme
    fiscale şi sunt încrezător că miniştrii vor împărtăşii această orientare.
    Desigur, este o orientare mai complexă, precum şi situaţia este mai complexă.
    Nu zic că cea anterioară era mai uşoară, aceea a fost mai dramatică, dar acum
    avem să ne mişcăm cu riscuri diferite şi să ne dovedim coordonaţi şi agili.


    Paolo Gentiloni, Comisarul european pentru
    Economie, a adăugat: Mesajul este: diferenţiaţi-vă politicile
    fiscale, în concordanţă cu nivelul datoriilor şi concentraţi măsurile pentru a
    aborda situaţiile individual, în locul celor permanente, perene, pentru
    probleme precum criza energetică, care subminează şi tranziţia la politicile
    climatice. Ce ne va afecta scenariile sunt riscurile de reduceri ale
    aprovizionării cu gaz, mai mult decât problema preţului de livrare. Sigur,
    preţurile sunt influenţate de inflaţie, dar este un fapt clar că inflaţia este
    pe scară largă un factor ce provoacă în Europa o criză energetică. Ce ar putea
    altera situaţia în care ne aflăm ar fi tăierile de distribuţie sau lipsa
    surselor, acestea ar putea schimba situaţia, care pentru moment este într-o
    uşoară îmbunătăţire.



    În vederea consolidării rezilienței energetice
    europene, Comisia Europeană a propus în această lună un nou instrument
    legislativ și un plan european de reducere a cererii de gaze, pentru a reduce
    utilizarea gazelor în Europa cu 15 % până în primăvara următoare. Toți consumatorii,
    administrațiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice,
    furnizorii de energie electrică și industria pot și trebuie să ia măsuri pentru
    a economisi gaze. De asemenea, Comisia va accelera lucrările privind
    diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziționarea în comun de gaze
    naturale pentru a consolida posibilitatea ca UE să se aprovizioneze cu gaze din
    alte surse. Luarea de măsuri în prezent va reduce impactul negativ asupra PIB-ului,
    prin evitarea unor acțiuni neplanificate într-o situație ulterioară de criză.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Aici puteţi asculta rubrica Aflăm pentru tine, ediţia din 15 aprilie 2022.


  • Convorbire telefonică Bogdan Aurescu –  Shah Mahmood Qureshi

    Convorbire telefonică Bogdan Aurescu – Shah Mahmood Qureshi

    Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut marți, 1 martie 2022, o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe al Republicii Islamice Pakistan, Shah Mahmood Qureshi.

    Ministrul pakistanez Shah Mahmood Qureshi a apreciat în mod deosebit demersurile României pentru gestionarea fluxului la granițe al civililor ucraineni și al cetățenilor altor state. Șeful diplomației pakistaneze a mulțumit în mod special pentru sprijinul României pentru facilitarea evacuării în siguranță a cetățenilor pakistanezi din Ucraina, până în prezent, de la începutul crizei, peste 300 de cetățeni pakistanezi trecând granița dintre Ucraina și România, inclusiv diplomați și reprezentanții ambasadei Pakistanului de la Kiev. Cei doi oficiali au convenit continuarea strânsei coordonări operative între autoritățile române și cele pakistaneze pentru tranzitul în siguranță al cetățenilor pakistanezi pe teritoriul României.

    Cei doi oficiali au discutat despre cele mai recente evoluții de securitate în regiune și privind conflictul armat din Ucraina, șeful diplomației pakistaneze fiind interesat de evaluarea părții române, ca stat aflat în proximitatea imediată a conflictului. În context, ministrul Bogdan Aurescu a prezentat evaluarea părții române și a condamnat în termenii cei mai fermi agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, ca încălcare flagrantă, repetată, a principiilor de drept internațional, în mod special a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei, în continuarea acțiunii de recunoaștere ilegală de către Federația Rusă a independenței auto-proclamatelor republici separatiste din Donețk și Luhansk, părți componente ale Ucrainei. A reiterat faptul că, în opinia părții române, este foarte dificilă desfășurarea negocierilor dintre părți concomitent cu continuarea și chiar intensificarea folosirii forței armate și a exprimat speranța că, în etapa următoare, va exista de partea rusă o dorință reală de dialog care să conducă la încetarea agresiunii și oprirea pierderilor de vieți omenești.

    În cadrul convorbirii, șeful diplomației române a subliniat necesitatea ca întreaga comunitate internațională să sancționeze cu fermitate acțiunile Federației Ruse, în mod coordonat, apreciind că sancțiunile deja decise încep să își producă efectele.

    De asemenea, șefii diplomațiilor română și pakistaneză au abordat teme de interes comun pentru avansarea agendei bilaterale, fiind evocată vizita consistentă a șefului diplomației pakistaneze la București, la 10 ianuarie 2022 (https://www.mae.ro/node/57538).

  • Klaus Iohannis invitat de Joseph R. Biden la o nouă rundă de consultări

    Klaus Iohannis invitat de Joseph R. Biden la o nouă rundă de consultări

    Președintele României, Klaus Iohannis, a participat luni, 28 februarie 2022, la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri globali aliați și ai instituțiilor multilaterale, în contextul desfășurării agresiunii militare nejustificate și ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

    Consultările au continuat linia eforturilor aliate și transatlantice de coordonare și vin în completarea discuțiilor în format similar, care au avut loc la datele de 11 și 18 februarie 2022.

    La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Președintele Consiliului European, Charles Michel, și, pentru prima dată în acest format, Prim-Ministrul Japoniei, Fumio Kishida.

    Liderii au analizat situația gravă de pe teren și au reiterat măsurile concrete și ferme de răspuns întreprinse de comunitatea internațională pentru descurajarea Rusiei, cu referire la pachetele extinse de sancțiuni, precum și la măsurile care pot fi întreprinse pentru prevenirea escaladării acestor acțiuni, inclusiv având în vedere amenințarea cu utilizarea armelor nucleare de către Președintele rus, pe care liderii au condamnat-o.

    Accentul a fost pus, în continuare, pe strategia cuprinzătoare și concretă prin care poate fi sprijinită Ucraina, pe toate dimensiunile, în fața acestei agresiuni, în vederea asigurării suveranității și integrității teritoriale ale acestui stat, și a restabilirii păcii și securității pe continentul european.

    În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis a subliniat oportunitatea continuării consultărilor în acest format și importanța crucială a menținerii coordonării strânse și a unității aliate și transatlantice, precum și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, în contextul regional cu impact asupra securității euroatlantice și globale și asupra ordinii internaționale bazate pe reguli, inclusiv din perspectiva amenințării utilizării armelor nucleare de către Federația Rusă.

    Președintele Klaus Iohannis a reafirmat, și cu acest prilej, sprijinul României pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și pentru dreptul acesteia de a lua propriile decizii de politică externă și de securitate.

    Președintele României a evidențiat, de asemenea, impactul amplu al actualei crize asupra situației de securitate pe Flancul Estic al Alianței, inclusiv la Marea Neagră, precum și asupra întregului spațiu euroatlantic.

    Președintele României a reiterat faptul că actuala situație gravă de securitate regională demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă și unitară, a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în mod special la Marea Neagră.

    De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a subliniat, și în acest context, importanța accelerării procesului de creare a Grupului de Luptă al NATO în România, ca măsură de a consolida suplimentar postura de descurajare și apărare a NATO în regiune. Totodată, Președintele României a reluat apelul la trimiterea în țara noastră, de către aliați, a unui număr suplimentar de trupe și de capabilități.

    Totodată, Președintele Klaus Iohannis a menționat măsurile concrete întreprinse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, cu referire la ajutorul în valoare de peste 3 milioane de euro, constând în donarea de echipament de protecție, combustibil, alimente, apă și medicamente. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a exprimat disponibilitatea ca România să servească în calitate de hub de distribuție a asistenței umanitare pentru Ucraina, valorificând poziția sa de stat vecin, cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, disponibilitate apreciată de liderii prezenți.

    Președintele României a subliniat că la eforturile depuse de țara noastră se adaugă facilitarea fluxului cetățenilor ucraineni de la frontieră, precum și asigurarea tranzitării în siguranță a unui număr mare de cetățeni ai altor state și a membrilor misiunilor diplomatice din Ucraina.

    Președintele Klaus Iohannis a pus accentul, de asemenea, pe necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, atât în ceea ce privește gestionarea refugiaților ucraineni, cât și în cazul unei eventuale noi crize energetice.

    Totodată, în context, Președintele României a făcut apel la acțiuni hotărâte și coordonate pentru eliminarea energiei ca instrument politic de presiune și șantaj.

  • Jurnal românesc – 25.02.2022

    Jurnal românesc – 25.02.2022

    Peste 30 de cetăţeni români au contactat
    ministerul de Externe de la Bucureşti pentru informaţii legate de situaţia din
    Ucraina sau pentru a informa asupra deciziei de a părăsi acest stat. MAE
    avertizează că actualele evoluţii de securitate din statul vecin se asociază cu
    un risc major de impredictibilitate, instabilitate şi confruntări armate.
    Ministerul reaminteşte că, încă din data de 21 februarie, a ridicat la maximum
    nivelul de alertă pentru Ucraina şi le solicită din nou cetăţenilor români să
    evite orice deplasare în Ucraina şi să părăsească de urgenţă teritoriul acestui
    stat. Bucureştiul transmite că personalul consular al misiunii diplomatice de
    la Kiev şi al oficiilor consulare de la Cernăuţi, Odessa şi Solotvino este în
    contact permanent atât cu cetăţenii români care şi-au înregistrat prezenţa în
    Ucraina, cât şi cu liderii mediului asociativ românesc din această ţară. De
    asemenea, MAE este în contact direct cu autorităţile române competente în
    vederea gestionării unor eventuale evacuări din Ucraina. MAE reia solicitarea
    către toţi cetăţenii români care se află în Ucraina să-şi notifice, de urgenţă,
    coordonatele prezenţei prin platforma econsulat.ro sau telefonic la numărul +40
    751 08 45 37. Armata Rusiei a lansat în zorii zilei de 24 februarie o invazie
    pe scară largă a Ucrainei în cel mai mare atac al unui stat împotriva altuia în
    Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.




    Peste 5.300 de
    persoane, cetăţeni români şi străini, au intrat în România, în cursul zilei de
    24 februarie, prin vămile situate la graniţa cu Ucraina, informează
    Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. Instituţia arată că este vorba
    despre o creştere cu 120% a traficului comparativ cu ziua precedentă. Oamenii
    au intrat pe teritoriul românesc prin punctele de trecere a frontierei Halmeu -
    din judeţul Satu Mare, Sighetu-Marmaţiei – din judeţul Maramureş, Siret – din
    judeţul Suceava şi Isaccea – din judeţul Tulcea. Înaltul Comisariat al
    Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru refugiaţi a transmis că, în prima zi a
    invaziei militare ruseşti în Ucraina, câteva mii de ucraineni au trecut
    frontiera către ţări vecine, în principal Republica Moldova şi România.
    Potrivit estimărilor, până acum 100.000 de ucraineni şi-au părăsit căminele. Înaltul Comisar al ONU pentru refugiaţi,
    Filippo Grandi, a făcut un apel la ţările vecine Ucrainei să-şi menţină
    frontierele deschise pentru a primi eventuali refugiaţi.




    Ministrul Apărării, Vasile
    Dîncu, a anunţat că au fost stabilite puncte de primire pentru refugiaţi în
    judeţe de graniţă cu Ucraina. Pentru început am stabilit şase sau şapte
    judeţe de graniţă unde vom avea puncte pentru primire refugiaţi. Sigur că vom
    primi şi sprijinul unor ţări din Uniunea Europeană dacă va fi cazul, inclusiv
    trupele care sunt în România în acest moment au specialişti din această zonă
    pentru gestiunea fluxurilor de refugiaţi,
    a declarat acesta. Dîncu a
    subliniat că, pentru moment, nu a fost observat un flux important de oameni
    care fug din calea războiului, dar a dat asigurări că autorităţile române sunt
    pregătite la graniţă. La rândul său, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a
    spus că testarea persoanelor refugiate din Ucraina va fi o prioritate, pentru a
    nu favoriza în niciun fel transmiterea infecţiei cu noul coronavirus. El a
    subliniat că există suficiente teste rapide ce vor fi trimise în teritoriu,
    pentru refugiaţi, deoarece lucrurile trebuie ţinute sub control. Mii de
    ucraineni s-au refugiat în România după ce preşedintele Rusiei, Vladimir Putin,
    a lansat un atac armat la scară largă împotriva Ucrainei. Aproximativ 410.000
    de etnici români trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile din vestul şi
    sud-vestul ţării – Transcarpatia, Cernăuţi şi Odessa.




    Dirijorul orchestrei
    Teatrului Național de Operetă și Musical Ion Dacian din București,
    Constantin Adrian Grigore, susţine până pe 26 februarie un workshop și două
    concerte la Școala Superioară de Muzică și Artele Spectacolului din Porto.
    Instituţia de învăţământ din Portugalia invită în fiecare an un dirijor de
    prestigiu pentru un workshop cu studenții. Spectacolele au loc pe scena
    Teatrului Helena Sá e Costa din Porto, iar solistă este tânăra
    pianistă Sofia Rodrigues, studentă în cadrul instituției. Prezenţa dirijorului
    român este sprijinită de ICR Lisabona şi de pianistul Constantin Sandu,
    directorul Departamentului de Muzică al Şcolii Superioare din Porto. Invitaţia
    din partea instituţiei de învăţământ vine ca urmare a succesului înregistrat de
    concertul susținut de dirijor împreună cu Orchestra Clasică din Coimbra și cu
    pianistul român Jeffery Macsim la 28 mai 2021, în Marele Auditoriu al
    Mânăstirii São Francisco.


  • Klaus Iohannis  a convocat pentru marţi, 1 martie, o nouă şedinţă a CSAT

    Klaus Iohannis a convocat pentru marţi, 1 martie, o nouă şedinţă a CSAT

    Preşedintele român, Klaus Iohannis, a convocat pentru marţi, 1
    martie, o nouă şedinţa a Consiliului
    Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

    Pe ordinea de zi sunt incluse subiecte precum
    evoluţiile privind situaţia de securitate euroatlantică în contextul agresiunii
    Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi implicaţiile pentru România şi măsurile
    pentru gestionarea integrată a unui eventual flux masiv de refugiaţi/persoane
    strămutate pe teritoriul naţional, în contextul securitar internaţional.

    Administraţia Prezidenţială precizează că în cadrul şedinţei CSAT vor
    fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii
    naţionale.

    Amintim că premierul
    României, Nicolae Ciucă, a convocat, joi, un grup de lucru la nivelul
    Guvernului, pentru gestionarea situaţiei generate de conflictul din Ucraina vecină.

  • România şi criza ditu Ucraina

    România şi criza ditu Ucraina

    Criza ruso-ucraineană scoasi tu migdani mintireaşi internaționale, iara Kievlu și puterle occidentale au nădie ti ună cearei diplomatică și facu coordinari cu gaereţli a loru tră s’află ună cearei di ndridzeari tu aestă noimă. Rusia, tu arada a llei, spuni că nu ari naeti ta s’aputrusească Ucraina. Cu tuti aestea, Moscova ma largu dizvărti askeri tu sinurlu comunu. Aestă disvărteari di forțe ali Rusie feaţi că SUA s’pitreacă un nou contigentu pi arădărikea ditu apirita a NATO. Ca văsilie membră a Alianțăllei Nord-Atlantică și viţină, la nord și est, cu Ucraina, România cilăstăseaşti ta s-nu sa’giună la unu polimu.



    Șeflu a diplomațiillei di București, Bogdan Aurescu, spusi, tru ună emisiune televizată, că, ma s’hibă di s’nkiseaşti cu ună atacă militară ali Rusie tru Ucraina, va s’aibă ună apandisi ţi va-lli si da ali Moscovă.


    “Nă ndreapsimu ti aestă apandisi, şi ea va s’hibă tru lucri tru cari am nădia că Federaţia Rusă lipseaşti s’hibă dukimăsită că nu va ună ahtari apandisi. Easti zborlu ti ună apandisi ditu partea NATO di ună parte, pritu ună anvărtuşeari proporţională, ama consistentă a flancului estic, di altă parte apandisea easti reprezentată di ună reacţie a Uniunillei Europene pritu ună pachetă multu babageană, multu substanţială di sancţiuniˮ, spusi cama minutişu Bogdan Aurescu.


    El cundille că respectivele sancţiuni au un haractir economic, cari acaţă domeniul financiar şi comercial. Sunt sancţiuni individuale tu ligătură cu persoane cari sunt mintiti tru şingirlu ti loari apofasili, cundille ministrul di Externe di București.


    Tutunăoară, Bogdan Aurescu cundille că România nu easti tru piriclliu s’hibă acăţată tu unu conflictu militaru cu Federaţia Rusă tru aestă oară, di itia a născăntoru eventuale evoluţii tru viţinătate. El adăvgă că ari, tora “ună aumbrelă di securitate cabaia vărtoasă, cari da tuti garanţiile posibile tră securitatea şi stabilitatea a Româniillei şi a cetăţeañilor a llei, şi deapoa apartenenţa la NATO, la cari s’adavgă Parteneriatul strategic multu vărtosu cu Statele Uniteˮ.


    Di altă parte, Bogdan Aurescu zbură și ti scutlu antirachetă di Diveselu, ti cari spusi că nu reprezintă ună fuvirseari. Șeflu a diplomațiillei di București adusi aminti că Federația Rusă, andrupă, niacumtnatu, pi hiotea a kirolui, că scutul di Deveselu ari haractir ofensiv, că potu s’hibă amplasate aclo ică potu s’hibă amplasate multu ayoñea, pi napadica, rachete ofensive di turlia Tomahawk.


    Easti zborlu ti unu sistem maş difensiv, el nu ari ligătură cu Federaţia Rusă, tră aţea că amplasarea a lui şi tipurli di interceptoare cari sunt băgati aclo mutrescu eventuale fuvirseri cu rachete balistice di nafoara a spaţiului euroatlantic, di cătă Orientul di Mesiˮ, cundille Bogdan Aurescu. El adăvgă că aestu scutu nu poate s’permită amplasari rachete ofensive, iara interceptorllii amplasaț aclo nu pot s’hibă alăxiţ cu alte turlii di rachete.



    Autor: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala


















































  • România şi criza din Ucraina

    România şi criza din Ucraina

    Criza ruso-ucraineană a provocat tensiuni internaționale, iar Kievul și puterile occidentale speră într-o soluție diplomatică și își coordonează eforturile pentru a găsi o rezolvare în acest sens. Rusia, la rândul ei, susține că nu are intenția de a invada Ucraina. Cu toate acestea, Moscova a continuat să desfășoare trupe la granița comună. Această desfășurare de forțe a Rusiei a determinat SUA să trimită un nou contigent pe flancul estic al NATO. Ca țară membră a Alianței Nord-Atlantice și vecină, la nord și est, cu Ucraina, România este preocupată de iminența izbucnirii unui război.


    Șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, a afirmat, într-o emisiune televizată, că, în cazul unei acţiuni militare a Rusiei în Ucraina, va exista un răspuns care va fi dat Moscovei.

    Ne-am pregătit, deja, pentru acest răspuns şi el va fi în termeni în care eu sper că Federaţia Rusă trebuie să fie conştientă că nu-şi doreşte un astfel de răspuns. Este vorba de un răspuns din partea NATO pe de o parte, printr-o consolidare proporţională, dar consistentă a flancului estic, pe de altă parte răspunsul este reprezentat de o reacţie a Uniunii Europene printr-un pachet foarte robust, foarte substanţial de sancţiuniˮ, a detaliat Bogdan Aurescu.

    El a precizat că respectivele sancţiuni au un caracter economic, care ating domeniul financiar şi comercial. Sunt sancţiuni individuale cu privire la persoane care sunt implicate în lanţul de luare a deciziilor, a menționat ministrul de Externe de la București.

    Totodată, Bogdan Aurescu a precizat că România nu este în pericol să fie atrasă într-un conflict militar cu Federaţia Rusă în acest moment, ca urmare a unor eventuale evoluţii în vecinătate. El a adăugat că există, acum, o umbrelă de securitate extrem de puternică, care oferă toate garanţiile posibile pentru securitatea şi stabilitatea României şi a cetăţenilor săi, şi anume apartenenţa la NATO, la care se adaugă Parteneriatul strategic foarte puternic cu Statele Uniteˮ.

    Pe de altă parte, Bogdan Aurescu a vorbit și despre scutul antirachetă de la Deveselu, despre care a afirmat că nu reprezintă o amenințare. Șeful diplomației de la București a amintit că Federația Rusă, a susținut, în mod constant, de-a lungul timpului, că scutul de la Deveselu ar avea caracter ofensiv, că ar exista amplasate acolo sau ar putea fi amplasate foarte rapid, iminent, rachete ofensive de tip Tomahawk.

    Este vorba despre un sistem pur defensiv, el nu are legătură cu Federaţia Rusă, pentru că amplasarea lui şi tipurile de interceptoare care sunt puse acolo vizează eventuale ameninţări cu rachete balistice din afara spaţiului euroatlantic, dinspre Orientul Mijlociuˮ, a punctat Bogdan Aurescu. El a adăugat că acest scut nu poate să permită amplasarea de rachete ofensive, iar interceptorii amplasați acolo nu pot fi înlocuiţi cu alte tipuri de rachete.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19 Autoritățile române dimănamaă adză 1.096 di cazuri năi di COVID-19 tru 24 săhăţ ditu soni, aproapea 450 di cazuri ma pțănu andicra di aoa şi ună stămână. Fură raportati și altie 107 di decese ligati di Covid, 15 ditu eale di la ună dată anterioară. Tru aestu kiro, tru capitala București rata di infectare scădzu la 1,95 cazuri la ñille. Un avion di linie Tarom easti programat s’aducă năpoi tru patridă aţelli 36 di cetățeni români ambudyiusiţ tru Africa di Sud, după ţi azboiurli cătră și ditu atea văsilie fură curmati cu scupolu tra s-nu s’arăspăndească naua variantă di coronavirus Omicron.



    VACANTA Ditu weekendul tricutu româñilli s’hărsescu di ună vacanţa şcurtă. Cu sărbătorli ofiţiale di marță, 30 di brumaru și ñiercuri, 1 di andreu, guvernul apufusi s’facă și dzuua di luni dzuuă nilucrătoare. Mulță români aleapsiră s’treacă aesti dzăli adyi tru stațiuni montane ică balneare, ama și city break-urile tru locații istoriţi fură alidzeri populare. Marți, 30 di brumaru, românii ortodocși îlu yiurtusescu pi Sâmtul Andrei, hramlu ali Românie. Arăspândi zborlu al Dumidză tru Dobrogea di astăndză pi litoralu ali Âmarea Lae. Cama di 900.000 di români poartă numa a lui. Niercuri, 1 andreu, ti Dzuua Națională ali Românie, va s’aibă paradi și ţeremonii militare tru tută văsilia, inclusiv tru capitala București. Di itia a pandemiillei, ama, aesti evenimente va s’hibă cama apridunati. Tru mulţă căsăbadz ditu România videlliurli di pi geadei di sărbători va s’hibă apreasi tru aţea seară și va s’hibă dişcllisi pănăyiruri ti Cărciun.



    HANUKCA Adetea Hanukkah anvărtuşeadză pistea si nădia tru arada a membrilor comunitatillei uvrieşti, dclară prezidentulu a Romaniillei Klaus Iohannis, tu unu mesaj pitricutu cu furñia aliştei sarbatoare. Oficialu român nica spusi tru aestă noimă angajamentul ali Românie ti s’prevină și s’combată antisemitismul. Tu arada a lor, premierlu Nicolae Ciucă și prezidentulu a Camerăllei Deputațlor, Marcel Ciolacu, loară parti dumănică seara la Opera Națională di București la ună ţeremonie tru cari fu apreasă prota ţeară Hanukkah. Aţell 2 oficiali nica cundilleadză ca Israelu easti un aliat importantu tră România. Festivalu a Videlliurloru, așa cum easti cunuscut și Hanukkah, ţăni 8 dzăli și comemoreadză recupeararea a Ierusalimului și ri ahărdzearea-a ma deapoa Doilui Templu dupu ună alumtă istorică tră populu uvreu ditu secolu al II-lea ninti di Hristolu.



    MIGRANȚI Prezidentulu a Comisiillei Europene, Ursula von dir Leyen, și secretarlu genearal al NATO, Jens Stoltenberg, tăxiră că va s’anvărtuseadză coopeararea contra a fuvirserloru hibridi cari yin ditu Belarus și Rusia. Aţelli doi ofiţiali feaţiră dumănică ună vizită comună tru Lituiania și Letonia, cari, deadunu cu Polonia, s’ampulisescu cu un flux di migranț paranomu. Ursula Von dir Leyen și Jens Stoltenberg lu stipsiră Minsk di orchestrarea a crizăllei migranților, mutrită ca ună fuvirseari hibridă la adresa UE, ama Belarus nu apruke stepsurli. Vizita a aţiloru 2 oficiali s’faţi ninti a unei andamasi a miniștrilor di externe ai NATO di marță și ñiercuri tru Letonia. Va s’hibă vinitu și secretarlu di stat ali SUA Antony Blinken. S’așteaptă ca participanțălli la andamasi să-și spună găilipsearea tu tu ligătură cu anvărtuşearea a askerillei arusă apropea di sinurlu cu Ucraina.



    Statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății OMICRON analizeadză tră yinitoarili 3 dzăli ună apandisi globală la pandemia di COVID-19. OMS feaţi timbihi adză că naua variantă, Omicron, prezintă un riscu global multu mari” di creastiri a infecțiilor, ama cundille, tutunăoară, că ari nica multe incertituditui tu ligătură cu piriclliurli și rata di transmiteari a aliştei variantă. Miniștrilli a sănătatillei dit G7 llia parti la ună conferință online mutrinda varianta Omicron, ţi fu aflată ti prota oară tru Africa di Sud. Omicron fu aflatu tru alti părță a lumillei, inclusiv tru Țările di Nghiosu, Danemarca și Australia”. Ma multi stati curmară azboiurli cătă și dicătă văsiliili ditu sudul ali Africă, tru ună gaereti ta s’ambudyiusească arăspândearea variantăllei.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala