Radio România Internațional

Tag: criza

  • Migranţii, criză şi soluţii

    Migranţii, criză şi soluţii

    A venit primăvara
    în Europa, pe alocuri cu temperaturi de vară toridă. Undeva, în zona
    mediteraneean-balcanică a continentului, cea mai apropiată de Asia, mii de
    oameni se bucură de aceste evoluţii meteorologice pentru că au petrecut iarna
    în corturi. Este vorba, desigur, de refugiaţii care au traversat marea sau doar
    frontiera turco-greacă, îndreptându-se spre Germania. Acestea sunt datele
    generale ale situaţiei, dar de multe ori ele se dovedesc a fi inexacte.
    Refugiaţii sunt numiţi, acum, migranţi, constatându-se că mulţi dintre ei nu
    provin din zonele de conflict, precum cea din Siria, şi a căror soartă a
    impresionat profund comunitatea europeană. Iar Germania, a cărei politică a
    stimulat exploziv exodul spre Europa, devine tot mai mult o ţintă îndepărtată,
    acolo, în mijlocul Europei, înconjurată de alte ţări care şi-au închis
    graniţele pentru ei.

    O simplă comparaţie cu situaţia din septembrie trecut
    demonstrează o gestionare cel puţin neinspirată a acestei situaţii inedite. Nu
    există nici în prezent o soluţie generală şi eficienţă pentru situaţia celor
    obligaţi să îşi părăsească casele pentru a-şi salva vieţile. Venirea lor în
    număr extrem de mare, în condiţii dificile, pe ţărmurile Greciei i-a prins
    total nepregătiţi pe decidenţii europeni. În prima clipă s-a mers pe mâna
    acceptării generale, ceea ce a stimulat migrarea. Altfel spus, cei care nu erau
    hotărâţi să plece au vândut rapid totul şi au plecat spre Europa, iar cei care
    încercau de mai mult timp să ajungă acolo au găsit acum soluţia rapidă.

    La
    scurt timp s-a constatat că nu toţi migranţii sunt sirieni sau irakieni, mulţi
    au venit din Maroc, din India sau
    Pakistan, pentru a ajunge în Grecia şi de acolo, pe jos, peste frontiere, spre
    Europa Centrală sau de Vest. Soluţiile individuale şi radicale, de genul
    gardului maghiar, cel mai nou zid din Europa, au apărut destul de repede, iar
    închiderea pur şi simplu a frontierelor în faţa refugiaţilor a devenit un gest
    firesc, într-o Europă care şi-a făcut anterior drapel din libera circulaţie. În
    timpul acestei ierni, exodul spre centrul Europei a migranţilor ajunşi pe
    ţărmurile Greciei a fost stopat, mii de oameni rămânând
    blocaţi în Balcani, neputând merge mai departe, spre ţările dezvoltate ale
    Uniunii Europene, ce promitea să îi primească, şi nevrând să se întoarcă acolo
    unde nu au mai lăsat nimic.

    Odată oprit exodul, liderii europeni au demarat
    operaţiunea de întoarcere în Turcia, cea mai apropiată ţară din Asia, a celor
    ce ajunseseră deja în Grecia. Primii migranţi care nu sunt sirieni au făcut
    deja acest drum înapoi pentru care Uniunea Europeană plăteşte zdravăn.
    Migranţii se întorc acasă sau într-un exil mai apropiat de casă, lăsând în urmă
    o Europă confuză, care transmite un mesaj neclar, departe de poziţia puternică,
    inteligentă şi unitară pe care ar fi trebuit să o demonstreze în situaţii de
    criză.

    Desigur, nu gardurile de sârmă, oamenii înarmaţi şi expulzările forţate
    ar fi trebuit să fie soluţia la migraţia masivă spre Europa. În primul rând,
    dacă nu vrei să primeşti pe cineva, nu îl chemi. Şi dacă spui public că îl
    primeşti, nu îi închizi uşa în nas, lăsându-l să doarmă într-un cort, in
    Grecia, o ţară vlăguită de criza economică. Oamenii disperaţi care au traversat
    marea în condiţii dramatice şi-au găsit salvarea şi adăpost pe pământul Grecia,
    au plecat mai departe pe un drum incredibil pentru acest secol, apoi au fost
    obligaţi să rămână lipiţi de frontieră. În tot acest timp, deşi nu erau nici ei
    în cea mai bună situaţie, grecii au avut un comportament exemplar, de un
    umanism profund.


  • Toate punctele de trecere a frontierei Bulgaria-Grecia au fost redeschise

    Toate punctele de trecere a frontierei Bulgaria-Grecia au fost redeschise

    Potrivit informațiilor obținute de Consulatul General al României la Salonic și de Ambasada României la Sofia de la autoritățile de poliție din Grecia și Bulgaria, toate punctele de control de trecere a frontierei comune dintre cele două țări au fost redeschise astăzi, 21 februarie 2016, la orele 16:00, și s-a reluat circulația în ambele sensuri a autovehiculelor care fuseseră blocate la punctele respective de mai multe zile.



    Consulul general al României la Salonic s-a deplasat la fața locului, la principalul punct de control al trecerii frontierei eleno-bulgare de la Promachonas-Kulata, unde a asistat la traversarea frontierei de către primele autovehicule.



    Misiunile diplomatice și oficiul consular român din Grecia, Bulgaria și Macedonia acordă în continuare asistența consulară necesară cetățenilor români care se deplasează pe rute situate între cele 3 țări.



    Evoluția acțiunilor de protest înregistrate în regiune rămâne impredictibilă, motiv pentru care MAE își menține recomandarea adresată insistent cetățenilor români a căror rută de călătorie presupune traversarea frontierei eleno-bulgare, respectiv destinații în Grecia, de a se informa în prealabil asupra situației din zonă, inclusiv prin consultarea atenționărilor de călătorie postate pe pagina de internet a MAE (http://www.mae.ro/taxonomy/term/3178 ).

  • Punctele de frontieră Bulgaria-Grecia – blocate pe durată nedeterminată

    Punctele de frontieră Bulgaria-Grecia – blocate pe durată nedeterminată

    Situația la trecerea punctelor de frontieră dintre Bulgaria și Grecia s-a agravat, acestea fiind blocate în totalitate în ambele sensuri, pe durată nedeterminată, informează Ministerul Afacerilor Externe într-o atenționare de călătorie transmisă sâmbătă.



    Potrivit MAE, autoritățile bulgare au recomandat turiștilor evitarea traversării tuturor punctelor de frontieră cu Grecia și utilizarea rutelor alternative prin Macedonia, precizând că prin punctele de frontieră Kulata — Promahonas, Ilinden — Exochi, Kapitan Petko Voievoda — Ormenion, Zlatograd — Thermes, Ivailovgrad — Ciprinos și Makaza — Nimfea nu se permite trecerea niciunui tip de autovehicul.



    Ministerul de Externe recomandă consultarea site-ului instituției și reamintește cetățenilor români care călătoresc în străinătate că au la dispoziție aplicația “Călătorește în siguranță” cu informații, sfaturi de călătorie și posibilitatea de alertare, în cazul în care apar situații speciale.



    Pe de altă parte, MAE a anunțat că autoritățile Republicii Macedonia au instituit o procedură care oferă posibilitatea eliberării în regim de urgență a autorizației de tranzit pentru transportatorii români de mărfuri ale căror autovehicule sunt momentan blocate la frontiera eleno-bulgară. Aaceste autorizații sunt eliberate direct în punctele de trecere a frontierelor Republicii Macedonia.



    “Atât ambasadorul României la Atena, cât și consulul general al României la Salonic se află la punctul de trecere a frontierei eleno-bulgare de la Promachonas-Kulata, pentru a acorda asistență la fața locului șoferilor de cetățenie română”, menționează MAE.



    Ministerul Transporturilor a precizat vineri că transportatorii români care vor trece prin Macedonia, pe ruta Dojrani — Novo Selo (Macedonia) — Zlaterevo (Bulgaria), pot face acest lucru cu plata unui “permis verde” în valoare de 100 euro/autovehicul.

  • Jihad în Europa

    Jihad în Europa

    Sharm
    el-Sheikh, Beirut, Paris, Bamako – în mai puţin de o lună, jihadiştii au lovit
    pe trei continente şi au lăsat în urma lor sute de morţi. Bruxelles, capitala
    administrativă a Uniunii Europene şi gazda sediului NATO, a fost zile în şir
    paralizată de spaima unor atacuri similare. Presa din ţările vecine a acuzat
    autorităţile belgiene că ar fi permis ceea ce ziariştii numesc crearea unui
    adevărat cartier jihadist la Bruxelles. Descreieraţii care-şi motivează
    religios fervoarea ucigaşă se află, deja, în inima Europei.

    Încă de la
    sfârşitul anului trecut, fostul consilier de la Kremlin Andrei Ilarionov,
    ulterior căzut în disgraţia lui Vladimir Putin, a avertizat asupra riscurilor unei aşa-numite
    primăveri islamice în Europa Occidentală, despre care spunea că este mai
    vulnerabilă decât oricând.

    UE nu are capacitatea de a se mobiliza pentru a rezolva crizele cu care
    se confruntă – crede şi fostul negociator-şef al României cu Bruxellesul,
    profesorul Vasile Puşcaş. Într-un interviu pentru Radio România, el vorbeşte
    despre lipsa unei reacţii cordonate în criza refugiaţilor şi despre absenţa
    unui plan comun în lupta împotriva terorismului: E o formulă care nu a dat
    rezultate nici în timpul crizei internaţionale financiare, se ştie foarte bine
    că deciziile au fost luate foarte târziu şi foarte neinspirat, la nivelul UE,
    şi acum vedem iarăşi criza refugiaţilor, incapacitatea de a aplica legislaţia
    europeană. Să ne înţelegem, din 2007 există măsuri luate de instituţiile
    europene cum statele să reacţioneze într-un asemenea caz. Nimeni nu s-a
    pregătit, nimeni nu a aplicat asemenea decizii care se tot modifică pe măsură
    ce se agravează criza. Acum suntem într-o altă criză, cea a terorismului
    internaţional, şi iarăşi e problema de decizii care să privească nu numai un
    stat, nu numai o subregiune a Uniunii, ci întreaga UE.

    Iar evidenţa e că metastazele
    jihadului au cuprins întregul continent. Oricât le-ar displăcea, chiar
    promotorii intratabili ai corectitudinii politice încep să consimtă că patul
    germinativ sunt tot mai numeroasele comunităţi musulmane de pe continent. În
    2010, erau 44 de milioane de musulmani, adică şase procente din populaţie, şi
    19 milioane numai în statele membre ale Uniunii Europene, ceea ce înseamnă
    aproape 4% din total. Dacă atât ritmul imigrării, cât şi sporul natural rămân
    aceleaşi, în 2050 vor fi aproape 60 de milioane, adică un cetăţean european din
    zece va fi de confesiune islamică. Citaţi de corespondenta Radio România la
    Madrid, experţii spanioli spun că atentatul de la Paris poate fi urmat de
    altele, de anvergură similară, şi că fenomenul de racolare a celor care
    ulterior comit atacuri a suferit o transformare. Dacă, până de curând, aceasta
    se realiza în principal în moschei, mediul on-line a devenit acum principalul
    mijloc de radicalizare. 45% dintre indivizii arestaţi în Spania sub suspiciunea
    de terorism au cetăţenie spaniolă, iar 40 de procente sunt chiar născuţi acolo.
    Specialiştii numesc acest fenomen ‘ecloziunea jihadismului autohton’. Studiul
    insistă asupra vârstei teroriştilor, care sunt tot mai tineri, între 15 şi 29
    de ani, şi constată creşterea continuă a numărului de convertiţi la Islam,
    care, într-un timp foarte scurt, devin radicali, din dorinţa de a-şi legitima
    apartenenţa la grup.

    Pe
    fondul dezbaterilor de la Bucureşti privind cotele de refugiaţi din Orientul
    Mijlociu şi nordul Africii, printre care se pot lesne strecura jihadişti,
    preşedintele Klaus Iohannis a ţinut să sublinieze că, asemenea altor state
    central-europene, România nu e destinaţie predilectă pentru aceştia. Terorismul
    funcţionează doar dacă provoacă teamă, a
    afirmat preşedintele: Dacă lăsăm frica să pătrundă în ţesutul
    social al ţărilor noastre, abia atunci teroriştii îşi ating obiectivul adevărat
    şi nu avem voie să lăsăm aşa ceva să se întâmple. Nu avem voie să lăsăm
    xenofobia, ultranaţionalismul, şovinismul să devină relevante în societăţile
    noastre. În niciun caz nu avem voie să lăsăm această frică să ducă la
    stigmatizarea unor colectivităţi religioase care nu au nicio vină în această
    chestiune.

    Din respect pentru minorităţile etnice şi religioase,
    populaţia musulmană din România nu va fi vizată de măsuri speciale, a adăugat
    Iohannis. Noul ministrul Justiţiei de la Bucureşti, Raluca Prună, a anunţat că
    România va contribui, în schimb, fără nicio ezitare, alături de celalalte state
    ale Uniunii Europene, la găsirea unui răspuns judiciar impotriva terorismului.
    Majoritatea etnici tătari şi turci, concentraţi, în general, în Dobrogea
    (sud-est, provincie care a făcut parte sute de ani din Imperiul Otoman), cei
    circa 70 de mii de musulmani din România sunt, deopotrivă, un model de
    integrare şi de loialitate faţă de statul român. Ambele comunităţi sunt
    reprezentate din oficiu, ca şi celelalte minorităţi etnice, în Camera
    Deputaţilor de la Bucureşti.

    În primii ani 2000, când Armata participa la
    campaniile antiteroriste din Afganistan şi Irak, purtătorul de cuvânt al
    ministerului român Apărării era un foarte popular ofiţer de etnie turcă. Iar şeful cultului musulman din România, muftiul Murat
    Iusuf, a condamnat fără echivoc actele de cruzime comise la Paris, precum şi pe
    cei care pun la cale astfel de atentate. Este o crimă
    împotriva umanităţii, fără nicio legătură cu religia islamică – a spus muftiul,
    care a evocat versetul din Coran, potrivit căruia cel care ucide un suflet
    ucide o comunitate întreagă.

  • Gestionarea crizei refugiaţilor din Europa

    Gestionarea crizei refugiaţilor din Europa

    Peste
    700 de mii de refugiaţi şi imigranţi au sosit în Europa, via Marea Mediterană,
    de la începutul anului: circa 560 de mii – din care peste 60% sirieni – au
    venit prin Grecia, iar aproximativ 140 de mii prin Italia. Situaţia este departe de a se ameliora. Dimpotrivă!
    Avertismentul a fost lansat de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk,
    care a vorbit de un posibil nou val de refugiaţi din regiunile siriene
    bombardate, de câteva săptămâni, de armata rusă. De aceea, Donald Tusk a cerut, din nou, o cooperare mai strânsă a statelor
    membre ale Uniunii Europene în soluţionarea crizei.

    Semn al preocupării lor, preşedintele francez François
    Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au inclus, de altfel, chestiunea
    migratoare în programul unei întâlniri bilaterale, marţi, la Paris.

    România, prin preşedintele Klaus Iohannis, promite
    sprijin şi o mai bună colaborare cu ţările de la graniţa fenomenului. Promite,
    totodată, o implicare crescută în acţiunile Frontex – organismul european însărcinat
    cu protejarea graniţelor externe ale Uniunii. După ce, duminică, a participat
    la Bruxelles la un
    mini-summit de urgenţă pe tema migraţiei în
    regiunea Balcanilor de Vest, şeful statului român a precizat că s-a decis
    sporirea capacităţilor de primire a refugiaţilor în Grecia şi în celelalte ţări
    aflate pe ruta refugiaţilor. Această creştere se va face cu sprijinul Înaltului
    Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, iar în cazul în care capacităţile
    statelor afectate nu vor fi suficiente, va putea fi activat şi mecanismul de
    protecţie civilă al Uniunii Europene.

    Klaus Iohannis: România
    nu este nici ţară de tranzit, nici destinaţie pentru acest flux de refugiaţi.
    Eu am participat la reuniune fiindcă aşa au considerat organizatorii, că este
    bine să fie reprezentată România, care este foarte aproape de zona în care avem
    un flux semnificativ de refugiaţi. Am propus un sprijin sporit pentru Grecia,
    pe de altă parte, o mai bună cooperare cu Turcia, dar şi o mai bună cooperare între
    statele aflate pe ruta din Balcanii de Vest.

    Marţi, preşedintele Klaus
    Iohannis a avut o întrevedere cu premierul Victor Ponta pentru a discuta, între
    altele, despre poziţia României faţă de problema refugiaţilor şi despre stadiul
    în care se află pregătirile pentru preluarea unora dintre ei. România a acceptat să
    găzduiască peste 4 mii de persoane.

    Între timp, bărbaţi, femei şi copii îşi
    continuă periplul către vestul sau nordul Europei pe ruta Balcanilor de Vest.
    Ţări din regiune precum Macedonia, Serbia, Croaţia, Slovenia, dar şi Austria,
    ca ţară de tranzit, au greutăţi în a le organiza trecerea în bune condiţii. Or,
    dacă nu sunt luate măsuri rapide şi eficiente, criza migratoare ar putea
    provoca un ‘seism în peisajul
    politic european’ – avertizează preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

  • „Ruta balcanică”, în dezbatere europeană

    „Ruta balcanică”, în dezbatere europeană

    Uniunea Europeană continuă să caute soluţii pentru a rezolva criza refugiaţilor, cea mai gravă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Seful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a convocat duminică, la Bruxelles, un mini-summit de urgenţă pe tema migraţiei în regiunea Balcanilor de Vest. La reuniune au luat parte şefii de stat sau de guvern din opt ţări UE – Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Grecia, Ungaria, România şi Slovenia — şi alte trei care nu fac parte din blocul comunitar – Albania, Macedonia şi Serbia. România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis.



    Dupa 7 ore de discuţii, în noaptea de duminica spre luni, participanţii la reuniune au stabilit un plan de acţiuni în 17 puncte, dintre care cel mai important se referă la crearea a 100 de mii de locuri de primire a refugiaţilor, cu ajutorul ONU. Jumătate din acestea vor fi înfiinţate în Grecia, prima etapă pe ruta balcanică a migranţilor, iar restul în statele din Balcanii de Vest. Autoritaţile de la Atena au fost de acord ca până la sfârşitul anului să suplimenteze cu 30 de mii numărul locurilor de primire, cu sprijinul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).



    În a doua fază, alte 20 de mii de locuri de primire vor fi create în familii gazdă din Grecia, iar chiriile vor fi subvenţionate de UNHCR. Cele 50.000 de locuri rămase vor fi repartizate între statele aflate de-a lungul rutei din Balcanii Occidentali folosite de migranţi, în coordonare cu ONU. De asemenea, s-a decis desfăşurarea a 400 de ofiţeri de poliţie în Slovenia, ţară grav afectată în ultima periaodă de valul de migranţi, după ce Ungaria şi-a închis graniţa cu Croaţia.



    Planul mai prevede intensificarea eforturilor pentru trimiterea înapoi a persoanelor care nu au nevoie de protecţie internaţională şi întărirea cooperării în procesul de repatriere cu ţări precum Afganistan, Bangladesh, Irak şi Pakistan. Tările participante au mai convenit să nu mai lase pe viitor imigranţii să treacă într-o ţară vecină, fără o înţelegere prealabilă. Preşedintele Comisiei Europene a spus că statele balcanice trebuie să înceapă să înregistreze migranţii care ajung la graniţele lor.



    S-a stabilit şi îmbunătăţirea schimbului de informaţii zilnice, anunţarea deplasărilor migranţilor pe ruta din Balcanii de Vest şi evaluarea nevoilor de sprijin între aceste ţări. Planul mai prevede o mai bună combatere a traficului de fiinţe umane şi a traficanţilor, consolidarea acţiunilor cu ajutorul Interpol, Frontex şi Europol.

  • Europa şi conflictul din Siria

    Europa şi conflictul din Siria

    Nu au fost anunţate proiecte precise! Nici nu au fost luate decizii răsunătoare! Prezenţa,
    împreună, miercuri, la Strasbourg, a cancelarului german Angela Merkel şi a
    preşedintelui francez François Hollande a
    avut, însă, pentru mulţi, valoare istorică. Ar trebui dat cu 26 de ani timpul
    înapoi pentru a regăsi lideri ai ‘motorului’ Europei adresându-se, împreună,
    Parlamentului European. Puţin după căderea zidului Berlinului, în 1989, Helmut
    Kohl şi François Mitterrand urcau la tribuna de la Strasbourg pentru a spulbera
    temerile statelor membre ale Uniunii Europene în privinţa reunificării
    bătrânului continent. Or, sentimente similare prevalează şi la ora actuală – a
    punctat dna Angela Merkel, în contextul extrem de dificil generat de criza
    refugiaţilor, cea mai gravă de la cel de-al Doilea Război Mondial. Europa nu
    încetează să fie pusă la încercare!

    Deja zguduit de o criză financiară, încă
    destabilizat de o criză socială, acum – în plus – serios încercat de afluxul de
    migranţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, continentul se confruntă cu
    multiple probleme. Utilitatea spaţiului Schengen, de liberă circulaţie, este
    pusă sub semnul îndoielii. Dispariţia lui, alături de desfiinţarea monedei
    unice, ar putea, însă, conduce la sfârşitul Europei. Apoi, ţările Uniunii tind
    să prefere acţiunea solitară celei solidare. Or, încercarea de a se salva
    singur, de a se eschiva sau de a se pune la adăpost este iluzorie – a punctat
    preşedintele francez François Hollande.
    Tot în viziunea lui, în condiţiile în care extremiştii câştigă teren prin
    discursuri radicale, naţionalismul echivalează cu războiul. Date fiind aceste
    ameninţări, Europa va fi capabilă să facă faţă crizei refugiaţilor numai dacă
    va acţiona împreună, în virtutea valorilor sale.

    În plus, migranţii trebuie trataţi
    ca fiinţe umane, nu ca o masă anonimă. Mulţi vin să se integreze în societăţile
    europene; acestea trebuie să îşi păstreze regulile, iar refugiaţii să le înveţe
    – a completat
    cancelarul german Angela Merkel. Ea a pledat o dată în plus, împreună cu şeful
    statului francez, în favoarea procedurii de repartizare echitabilă a
    migranţilor între toate statele membre.

    România a acceptat să găzduiască peste
    4 mii de persoane. În plus, în viziunea ambasadorului american la NATO,
    Douglas Lute, ea ar putea contribui
    la o soluţie politică la criza siriană, în condiţiile în care are, încă, o
    ambasadă deschisă la Damasc. Până acum, Europa a întârziat să înţeleagă că
    tragediile din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord nu vor rămâne fără
    repercusiuni pentru ea – a punctat preşedintele François Hollande. Dacă
    nici în prezent nu va lua măsuri
    adecvate, va fi nevoită să suporte concecinţele.

  • Un nou gard în Europa

    Un nou gard în Europa

    Ungaria,
    supusă unui asalt al refugiaţilor din Orientul Mijlociu şi nordul Africii, a decis
    să extindă gardul de protecţie construit la frontiera cu Serbia şi pe graniţa
    cu România vecină. Seful diplomaţiei de la Budapesta, Peter Szijjarto, explică
    decizia: Este posibil ca presiunea imigranţilor să se mute parţial
    spre România, de aceea am decis să începem lucrări pregătitoare pentru un gard
    care va fi construit la frontiera ungaro-română începând de la graniţa
    ungaro-sârbă-română. Va fi o lungime rezonabilă; dacă presiunea migraţionistă
    se mută spre România va trebui să ne protejăm frontiera şi în acele puncte.
    Ţinând cont de bunele noastre relaţii şi conform standardelor diplomatice, am
    notificat partea română, mai exact pe secretarul de stat pentru integrare
    europeană.

    Ministerul de Externe de la Bucureşti a calificat, însă, drept un gest
    incorect din punct de vedere politic ideea guvernului din Ungaria de a ridica
    un gard la frontiera comună între două state membre ale UE şi care sunt
    parteneri strategici. Diplomaţia română apreciază că
    iniţiativa contravine spiritului european, iar premierul Victor Ponta susţine că
    decizia Budapestei de a ridica un gard la graniţe nu rezolvă nimic din problema
    refugiaţilor şi ‘scoate Ungaria din Europa’.

    De
    partea sa, ministrul ungar de externe a criticat dur recente declaraţii făcute
    de şeful guvernului de la Bucureşti, care a acuzat autoritatile din ţara vecină
    că îi tratează pe refugiaţi cu bâta şi îi înseriază. Diplomaţia
    ungară a catalogat afirmaţiile lui Ponta drept extremiste şi
    mincinoase.

    După
    criticile ministrului ungar, premierul
    Ponta a reacţionat prompt. El a spus că nu doreşte să răspundă provocărilor venite din partea unor
    reprezentanţi guvernamentali maghiari, dar a acuzat că unii au un comportament
    care arată că sunt o ruşine pentru valorile UE şi nu sunt cu nimic
    mai buni decât cei din Siria sau Libia sau din alte ţări din care fug
    refugiaţii.

    Victor
    Ponta şi-a pierdut autocontrolul şi, prin afirmaţiile sale iraţionale, jigneşte
    întreaga Ungarie, a replicat, prompt, ministrul ungar de externe.

    Intre timp
    criza refugiaţilor se adânceşte. După ce luni, la Bruxelles, miniştrii de
    interne din UE nu au ajuns la un acord
    în privinţa repartizării echitabile a peste 120 de mii de refugiaţi, aceştia au
    decis să revină la masa negocierilor marţea viitoare, în încercarea de a ajunge
    la un consens. Bucureştiul a anunţat că participă la
    mecanismul de distribuire prin preluarea a peste 1.705 solicitanţi de azil
    aflaţi în Italia şi Grecia şi a încă 80 de persoane din afara UE. România refuză,
    alături de alte noua state UE, cotele obligatorii de refugiaţi pentru care
    pledează responsabilii de la Bruxelles.

  • Criza refugiaţilor, văzută de la Bucureşti

    Criza refugiaţilor, văzută de la Bucureşti

    Statele Uniunii Europene au eşuat, luni, în a se pune de acord asupra repartizării valului imens de refugiaţi care iau cu asalt bătrânul continent, generând cea mai gravă criză din ultimele aproximativ 7 decenii. Rezultatul reuniunii de urgenţă de la Bruxelles a miniştrilor de interne era relativ previzibil : cel puţin în ultima săptămână, luările de poziţie ale politicienilor europeni, diametral opuse, fuseseră dintre cele mai vehemente.



    Or, dacă cei 28 au decis ca 40.000 de refugiaţi din Italia şi Grecia să fie relocaţi în următorii doi ani, aşa cum se convenise încă din luna iulie, ei nu s-au înţeles, în schimb, în privinţa altor 120.000 sosiţi, între timp, din Orientul Mijlociu şi Africa. Comisia Europeană doreşte să impună cote obligatorii ; unele state membre, între care şi România, se opun cu fermitate. Bucureştiul — consecvent promisiunii sale din vară — va participa la mecanismul de distribuire prin preluarea a 1.705 solicitanţi de azil aflaţi în Italia şi Grecia şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii.



    Vicepremierul pentru securitate naţională şi ministru de interne, Gabriel Oprea, prezent la reuniunea de luni din Belgia, le-a transmis omologilor europeni mandatul în acest sens încredinţat de preşedintele Klaus Iohannis şi de premierul Victor Ponta. De altfel, acest mandat a fost explicat chiar de şeful statului într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti:


    Noi, dacă primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel, ca să stea peste iarnă şi pe urmă vedem. Dacă-i primim, ni-i asumăm. Aceşti oameni trebuie şcolarizaţi, trebuie să înveţe limba română, copiii trebuie să meargă la şcoală, ei trebuie să fie integraţi în societate.”



    Oferta României de a participa la uşurarea crizei migranţilor este generoasă — mai spune preşedintele Klaus Iohannis, iar ţările care refuză cotele obligatorii îşi pot arăta solidaritatea şi prin alte forme. Bucureştiul participă, de pildă, în prezent, la întărirea graniţelor exterioare ale Uniunii Europene şi ar putea pune la dispoziţie, dacă i s-ar cere, atât personal, cât şi expertiză.



    În plus, România nu se află sub presiunea refugiaţilor, asemenea Greciei, Italiei, Austriei, Germaniei sau Ungariei vecine, pentru că nu este membră Schengen, care, aşa cum stau lucrurile acum, în viziunea preşedintelui Iohannis nu funcţionează. Spaţiul Schengen este nefuncţional în momentul de faţă şi este o preocupare a noastră. Această chestiune va face obiectul unei discuţii în CSAT.”



    Convocat pentru 17 septembrie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării va lua în discuţie, prin urmare, atât chestiunea spaţiului Schengen, cât şi poziţia românească de păstrare a unor cote voluntare de imigranţi, pe măsura posibilităţilor. Orice decizie luată de Uniunea Europeană care ar redeschide falia între Est şi Vest ar fi — în viziunea Bucureştiului — fundamental greşită.

  • Retrospectiva săptămânii 23 – 29.08.2015

    Retrospectiva săptămânii 23 – 29.08.2015

    Noul Cod Fiscal va fi reexaminat săptămâna viitoare în parlament


    În urma discuţiilor de joi, liderii partidelor parlamentare de la Bucureşti au ajuns la un consens în ceea ce priveşte Codul fiscal, trimis Parlamentului spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis. Ei au convenit ca acesta să fie adoptat în forma iniţială, excepţie făcând doar data de la care vor intra în vigoare anumite prevederi, Luni, atât coaliţia guvernamentala PSD-UNPR-ALDE, cât şi PNL şi UDMR, din opoziţie, au convenit că actul normativ nu trebuie adoptat în grabă şi au renuntat la sesiunea parlamentară extraordinară, programată special pentru dezbaterea şi votarea Codului. Cererea de reexaminare va fi supusă votului în sesiunea ordinară care începe săptămâna viitoare. Anterior susţinut de Guvern şi votat în unanimitate de senatori şi deputaţi, Codul a fost retrimis în Parlament pentru că, susţine presedintele, aplicarea acestuia nu este sustenabilă.



    Autorităţile române iau primele măsuri după pagubele din agricultură rezultate în urma secetei


    145 de milioane de euro vor fi prevazuti în bugetul Ministerului Agriculturii pe anul 2016 pentru începerea reabilitării infrastructurii principale de irigaţii, însă este nevoie de un acord politic pentru a putea aloca timp de şapte ani consecutivi o sumă similară, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin. El a prezentat în Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor de la Bucureşti un raport privind pagubele produse de seceta din acest an. Fermierii, care susţin că pierderile se ridică la două miliarde de euro, au cerut sprijinul guvernului pentru a nu intra în faliment. Cele mai afectate culturi sunt cele de porumb – 70 la sută , floarea-soarelui – 60 la sută, rapiţă şi soia. Conform unor studii realizate de Banca Mondială, pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii din România este nevoie de circa un miliard de euro.



    Controlorii de trafic aerian din România ameninţă cu greva generală de la 1 septembrie


    De la 1 septembrie, angajaţii Administraţiei Române de Trafic Aerian (ROMATSA) ar putea intra în grevă pe termen nelimitat, după ce negocierile dintre sindicalişti şi reprezentanţii Ministerul Transporturilor pe tema salarizării şi a condiţiilor în care lucrează angajaţii nu au ajuns la niciun rezultat concret. Sindicatele au cerut în repetate rânduri demisia directorul general al ROMATSA, Ion Aurel Stanciu, între timp acesta fiind numit în funcţia de secretar de stat al Ministerului Transporturilor în urma unei decizii recente a premierului Victor Ponta. Nemulţumiţi de noul contract colectiv de munca, pe 15 iulie, controlorii de trafic au intrat în grevă de avertisment timp de două ore – o situaţie fără precedent pentru sistemul aerian românesc. Potrivit ROMATSA, care are în prezent, în jur de 1.500 de angajaţi, teritoriul României este tranzitat zilnic de 2.500-3.000 de aeronave.



    Imigranţii care au început să sosească în Europa în ultimele zile ar putea ajunge şi în România


    România nu resimte o presiune imigraţionistă crescută, ca urmare a accentuării fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest, a declarat, joi, la Bucureşti, vicepremierul pentru securitate naţională, Gabriel Oprea, după şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă. El a mai spus că autorităţile române au decis, totuşi, să întărească măsurile de securitate la frontiera cu Serbia. La nivelul întregii Românii există şase centre regionale de cazare pentru solicitanţii de azil, cu o capacitate totală de aproximativ 1.500 de locuri, rata de ocupare a acestora fiind în prezent de aproximativ 20%.



    Sindicatele din Educaţie cer mărirea salariilor.


    Negocierile privind majorarea salariilor din sistemul de învăţământ din România vor fi reluate după 15 septembrie, când vor exista elemente concrete legate de aplicarea Legii Salarizării şi a noului Cod Fiscal, spune ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu. Propunerile de majorare a salariilor din educaţie au fost discutate la Guvern, în condiţiile în care sindicatele din Învăţământ cer mărirea salariilor cu 15%. Pe de altă parte, Executivul a aprobat, prin ordonanţă de Urgenţă, majorarea cu 25% a salariilor din sistemul public sanitar, începând cu 1 octombrie.



    Premierul român Victor Ponta a vizitat Chişinăul


    În aceste timpuri grele, simţim sprijinul României, iar în prezent există condiţii optime pentru o apropiere strânsă între guvernele şi oamenii de pe cele două maluri ale Prutului, a declarat presedintele moldovean Nicolae Timofti, în timpul unei întrevederi cu premierul român Victor Ponta, care s-a aflat, joi, la Chişinău, cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova. Cei doi au discutat despre parcursul european al fostei republici sovietice, situaţia regională şi evoluţiile din zona transnistreană. Premierul Ponta s-a întâlnit şi cu noul său omolog de la Chişinău, pro-occidentalul, Valeriu Streleţ, care a evocat parteneriatul strategic dintre cele două state pentru integrarea europeană şi a mulţumit României pentru sprijinul acordat Republicii Moldova. Cei doi au semnat un protocol prin care România şi Republica Moldova au prelungit până în anul 2020 implementarea acordului de asistenţă financiară în valoare de 100 de milioane de euro, bani puşi la dispoziţie de Bucureşti.



    Jucătoarea română de tennis, Simona Halep revine pe locul 2 în clasamentul WTA


    Jucătoarea română de tenis Simona Halep a urcat de pe locul trei pe doi în clasamentul mondial (WTA) în urma calificării în finala turneului de la Cincinnati (SUA), finală pe care a pierdut-o, însă, duminică, în faţa americancei Serena Williams. Pe poziţia 1 se menţine Serena Williams, iar pe trei se află rusoaica Maria Şarapova. În top 100 se află încă patru romance. Irina Begu se menţine pe locul 28 (cea mai bună clasare a carierei), Monica Niculescu, este pe 37, trei poziţii mai jos faţă de săptămâna precedentă, Alexandra Dulgheru a urcat o treaptă, pe 51 şi Andreea Mitu staţionează pe 74.


    ans-serif”>Negocierile privind majorarea salariilor din sistemul de învăţământ din România vor fi reluate după 15 septembrie, când vor exista elemente concrete legate de aplicarea Legii Salarizării şi a noului Cod Fiscal, spune ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu. Propunerile de majorare a salariilor din educaţie au fost discutate la Guvern, în condiţiile în care sindicatele din Învăţământ cer mărirea salariilor cu 15%. Pe de altă parte, Executivul a aprobat, prin ordonanţă de Urgenţă, majorarea cu 25% a salariilor din sistemul public sanitar, începând cu 1 octombrie.


  • Decizii la Bucureşti privind migraţia

    Decizii la Bucureşti privind migraţia

    Ştirile despre miile de refugiaţi, îndeosebi sirieni, care tranzitează zilnic ţări precum Macedonia sau Serbia în drumul lor spre Europa de Vest ţin zilnic capul de afiş al jurnalelor informative şi domină agenda politică europeană. Împreună cu Grecia, Italia este una dintre cele mai expuse ţări la afluxul masiv de imigranţi, doar în porturile Italiei meridionale ajungând de la începutul acestui an peste 104 mii de imigranţi din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud.



    După ce a tolerat timp de mai multe săptămâni intrarea masivă pe teritoriul său a imigranţilor veniţi prin Grecia, săptămâna trecută guvernul de la Skopje a acuzat autorităţile elene că-i îndreaptă în mod organizat pe imigranţi către Macedonia, a decretat stare de urgenţă şi a trimis în zonă forţe de poliţie şi armata pentru a stăvili afluxul de străini. Traversarea frontierei a fost interzisă, joia trecută, timp de 24 de ore, dar ulterior imigranţilor li s-a permis să treacă.



    Deocamdată ocolită de valurile de imigranţi, România a decis, totuşi, să ia măsuri. Cu atât mai mult cu cât Ungaria vecină este pe cale de a construi un gard înalt de patru metri şi lung de 175 de km la frontiera sa cu Serbia, pentru a-i împiedica pe imigranţi să pătrundă pe teritoriul său. După reuniunea de joi a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă de la Bucureşti, vicepremierul pe probleme de securitate, Gabriel Oprea, a anunţat că România va întări securitatea la frontiera cu Serbia.



    El a explicat că deşi Europa se confruntă cu o criză a imigraţiei fără precedent, care a creat o presiune deosebită în zona sudică şi sud-estică a UE, în România, încercările de trecere frauduloasă a frontierei şi numărul solicitărilor de azil sunt încă în parametrii anului trecut. Preventiv, vor fi luate, însă, unele măsuri, monitorizându-se atent evoluţia din regiune.


    Gabriel Oprea: Avem în vedere intensificarea cooperării dintre autorităţile naţionale, de aplicare a legii, ca aspect de interes privind securitatea frontierei de stat, creşterea capacităţii operative la frontiera cu Serbia, creşterea capacităţii operative a frontierelor în zona de risc, prin mijloace tehnice şi aparatură de observare fixă şi mobilă, pe timp de zi şi pe timp de noapte.”



    Bucureştiul ia în calcul, a mai spus Gabriel Oprea, şi dezvoltarea preventivă a unei infrastructuri necesare creşterii numărului de centre destinate imigranţilor, deşi, în acest moment, în România există şase centre regionale de cazare, cu o capacitate totală de aproximativ 1.500 de locuri şi care, în acest moment, sunt ocupate doar în proporţie de 20%.

  • Criza imigranţilor se accelerează

    Criza imigranţilor se accelerează

    Creşte numarul imigranţilor din Orientul Mijlociu şi Africa care încearcă să ajungă în Europa. Aceştia îşi riscă viaţa traversând Marea Mediterană la bordul unor ambarcaţiuni nesigure. Numai în ultimele două zile, autorităţile italiene au salvat de pe mare peste 4.000 de persoane. Mii de refugiaţi veniţi din Grecia, trecând prin Macedonia, au ajuns în Serbia şi încearcă să-şi continue drumul spre ţările occidentale.



    Aproape toţi vor să ceară azil în ţările mai dezvoltate ale Uniunii Europene, în special în Germania. În urmă cu două luni, guvernele ţărilor din Uniunea Europeana au respins o încercare a preşedintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, de stabilire a unor cote naţionale obligatorii pentru statele receptoare. Comisarul european pentru Migraţie şi Afaceri Interne, Dimitris Avramopoulos, a declarat, totuşi, că zecile de mii de refugiaţi au dreptul să fie în Europa şi că unele ţări ar putea să facă mai multe pentru a-i ajuta.



    La Berlin, cancelarul german, Angela Merkel şi preşedintele francez, François Hollande au anunţat că vor prezenta o politică de azil comună la nivelul Uniunii Europene şi au cerut Italiei şi Greciei să deschidă rapid centre de înregistrare a refugiaţilor. În context, Comisia Europeană a anunţat că dublează finanţarea pentru ajutor umanitar de urgenţă la 50 de milioane de euro. Opt milioane vor fi alocate pentru Balcanii de Vest şi Turcia, în timp ce 90.000 de euro vor merge în Macedonia.



    În Bulgaria, guvernul a întărit controlul la frontierele cu Macedonia, inclusiv prin dislocarea de unităţi militare şi elicoptere pentru a descuraja alegerea ‘rutei bulgare’ de catre emigranţi. Se estimează însă că, în pofida acestor măsuri, ţara vecină României ar putea fi asaltată de zeci de mii de refugiaţi, în cazul în care drumul acestora prin Grecia şi Macedonia va fi blocat.



    România pare a fi ocolită de migraţia masivă – până acum au fost înregistrate cazuri sporadice de trecere ilegală a frontierei de sud – dar ia masuri pentru a face faţă unui eventual aflux de refugiaţi. Bucureştiul poate accesa, la nevoie, în cadrul unor programe de finanţări multianuale ale Uniunii Europene, 98,5 milioane de euro prin Fondul de Securitate Internă, 61 de milioane prin componenta frontiere şi vize şi 37 de milioane prin componenta poliţienească

  • Europa noastră – 22.08.2015

    Europa noastră – 22.08.2015

    Criza imigranţilor către Uniunea Europeană a continuat în această săptămână. După ce insula Kos din Grecia a fost luată cu asalt de mii de persoane, la frontiera statului elen cu Macedonia a fost decretată joi stare de urgenţă. Cel puţin o mie de imigranţi ilegali din Marea Mediterană au forţat vineri cordoanele autorităţilor macedonene, poliţiştii ripostând cu gaze lacrimogene.



  • Percepţia românilor asupra crizei din Grecia

    Percepţia românilor asupra crizei din Grecia

    Aproape jumătate dintre români consideră că populaţia unui stat ar trebui să facă sacrificii pentru ca ţara lor să îşi plătească la timp datoriile, iar cei mai mulţi cred că România este ferită de numite riscuri, relevă un sondaj recent (Barometrul “INSCOP – Adevărul despre România”) având ca temă criza din Grecia. Potrivit studiului, 54% dintre români consideră că ţara lor are un avantaj pentru că foloseşte leul şi nu a trecut la euro, 24% apreciază că România ar avea o situaţie economică mai bună dacă ar fi în zona euro, în timp ce 21,5% aleg varianta nu ştiu/ nu răspund.



    Cercetarea mai arată că doar un sfert din cei chestionaţi apreciază că efectele crizei greceşti asupra economiei şi populaţiei din România vor fi resimţite într-o măsură mare sau foarte mare, în timp ce o treime consideră că situaţia din ţara lor va fi influenţată doar în mică şi foarte mică măsură de ceea ce se petrece în Grecia, ţară care aspiră la un nou împrumut, în valoare de 86 de miliarde de euro.



    Existenţa unui procent majoritar care apreciază că România este ferită de anumite riscuri datorită faptului că nu este în zona euro nu trebuie interpretată ca un vot de blam pentru trecerea la moneda unică. Mai degrabă, este vorba despre influenţa unei situaţii punctuale, a cărei greutate în evoluţia opiniei generale despre adoptarea euro rămâne de evaluat, consideră realizatorii sondajului. Cu toate acestea, răspunsurile primite indică o încredere sporită a populaţiei în moneda naţională, leul.



    De altfel, presa internaţională remarcă faptul că aderarea la moneda unică europeană devine tot mai puţin atractivă pentru multe dintre ţările care aşteaptă această şansă, citând declaraţii ale unor politicieni din Ungaria, Polonia, Croaţia şi România, destul de prudenţi faţă de intrarea în eurozonă. Deşi România şi-a stabilit anul 2019 ca termen de trecere la moneda unică europeană, puţini sunt cei care cred că acest obiectiv este realist. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, aprecia recent că acest proces ar putea dura chiar zece ani.



    Dincolo de “necazurile” aduse de criză, spune el, în România inflaţia a scăzut şi s-a consolidat la niveluri reduse, iar leul a dobândit valori normale, comparabile cu monedele din statele europene. De asemenea, economiile românilor sunt predominante în lei în prezent, cu dobânzi mai bune decât la dolari. În plus, în ultima perioadă, împrumuturile în moneda naţională au început să crească, mai ales pentru cei care îşi câştigă veniturile în lei.



    Mugur Isărescu atrage atenţia că trecerea la euro este un proces mult mai complicat decât denominarea monedei naţionale, care, deşi a fost unul de simplificare, a creat anxietăţi în rândul societăţii faţă de necunoscut. Discuţiile legate de trecerea la euro trebuie să fie mult mai complexe, iar oamenii să fie pregătiţi emoţional, a conchis şeful BNR.

  • Retrospectiva săptămânii 28.06 – 4.07.2015

    Retrospectiva săptămânii 28.06 – 4.07.2015

    Centru NATO la Bucureşti



    NATO este puternică cu România,
    iar România este puternică în NATO – a afirmat, joi, secretarul general al
    Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care a precizat că Alianţa se va
    dezvolta, în continuare, împreună cu Uniunea Europeană.Oficialul
    NATO a inaugurat, la Bucureşti, sediul primului dintre cele două centre aliate
    de comandă şi control care vor opera în România. Potrivit
    preşedintelui român, Klaus Iohannis, unitatea va fi activată oficial în cursul
    lunii septembrie.Structura va găzdui
    42 de ofiţeri ai NATO şi va fi condusă de un comandant român. Până la sfârşitul anului vor fi
    operaţionale centre de acest gen şi în Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi
    Lituania. Crearea acestor comandamente face parte din consolidarea flancului
    estic al Alianţei, pe fondul acţiunilor agresive ale Rusiei. Sunt măsuri de apărare,
    nu de confruntare – a arătat, la Bucureşti, Jens
    Stoltenberg, care a precizat că NATO va face tot ce este necesar pentru
    a menţine siguranţa şi pentru a apăra toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări.
    În cadrul vizitei la Bucureşti, pe lângă convorbiri cu şeful statului, Klaus
    Iohannis, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice s-a întâlnit cu şeful
    interimar al Guvernului, Gabriel Oprea, cu miniştrii Apărarii, Mircea Duşa, şi
    de Externe, Bogdan Aurescu.



    Un nou şef la SIE



    Mihai Răzvan Ungureanu este, din nou, directorul spionilor
    români, care erau conduşi interimar încă din iarnă, când fostul şef al
    Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, îşi dăduse demisia pentru
    a se lansa în cursa pentru preşedinţia ţării. Istoric şi diplomat, MRU – cum i se mai spune – a deţinut
    funcţiile de ministru de externe al României între anii 2004 şi 2007, de director al SIE între 2007
    şi 2012, dar şi de prim-ministru, în 2012, dar numai pentru aproximativ trei
    luni. Toate demnităţile, exercitate în timp ce şef al statului era Traian
    Băsescu, i-au atras lui Mihai Răzvan Ungureanu
    antipatia social-democraţilor, care au văzut în liberalul de 47 de ani un
    apropiat al adversarului lor politic numărul 1. De aceea, nominalizarea lui,
    din nou, de către actualul preşedinte Klaus Iohannis, în fruntea Serviciului de
    Informaţii Externe a avut în PSD efect de bumerang. Formaţiunea a decis să
    boicoteze votul de învestitură din Parlament, secondată de reprezentanţii Alianţei
    Liberalilor şi Democraţilor (ALDE). MRU a fost, totuşi, validat în funcţia de
    director al SIE cu 278 de voturi pentru şi 6 împotrivă. Românii aşteaptă ca instituţiile din zona de siguranţă să colaboreze
    pentru combaterea corupţiei, consolidarea statului de drept şi a democraţiei -
    a declarat Mihai Răzvan Ungureanu, în favoarea căruia au votat PNL,
    UDMR, parlamentarii minorităţilor naţionale, dar şi -
    spre stupoarea PSD-ului – UNPR, mică formaţiune aflată la guvernare, alături de
    social-democraţi.



    România şi
    criza economico-financiară din Grecia



    În aşteptarea referendumului de duminică din
    Grecia, preşedintele României a pledat
    pentru căutarea, în continuare, de căi care să atenueze criza
    economico-financiară din această ţară, precum şi pentru găsirea de soluţii de
    ieşire din criză. Klaus Iohannis a declarat că, în caz contrar, situaţia
    dificilă în care va intra Grecia va afecta România, Uniunea Europeană şi NATO.
    Cât despre guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu,
    acesta a reluat apelul la înţelepciune şi calm şi i-a îndemnat pe deponenţii la
    băncile din România cu capital elen să nu acţioneze emoţional şi să nu-şi
    retragă depozitele. El a explicat că toate băncile în cauză sunt sigure, bine
    capitalizate şi se supun reglementărilor BNR, nu deciziilor Greciei. Iar, în
    caz de panică, Banca Naţională este pregătită să intervină cu toate
    instrumentele pe care le are la îndemână. Pe de altă parte, chiar dacă
    situaţiile nu suportă comparaţie – România stând pe un sol financiar-bancar
    ferm – criza greacă îndeamnă, totuşi, la o meditaţie serioasă asupra relaţiilor
    ţării cu FMI sau Uniunea Europeană, care, în viziunea guvernatorului Mugur
    Isărescu, e bine să continue sub diverse forme.



    Măriri, scumpiri şi … o ieftinire



    Preţul gazelor naturale pentru populaţie a
    crescut, în România, de la 1 iulie, cu aproximativ 11%, ajungând la 60 de lei
    pe megawatt oră. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a aprobat
    majorarea, în urma hotărârii de guvern de miercuri şi în conformitate cu noul
    calendar de liberalizare a preţului la gaze negociat cu Comisia Europeană. Conducerea
    ANRE a precizat că în acest an nu vor mai fi scumpiri la gazele naturale
    furnizate clienţilor casnici, pentru că nu vor fi costuri suplimentare pentru
    asigurarea consumului în sezonul rece comparativ cu anii anteriori. Pe de altă
    parte, de la 1 iulie, salariul minim brut pe economie este, în România, de
    1.050 de lei (233 de euro). Şi tot din prima zi a acestei luni a intrat în
    vigoare şi ieftinirea
    medicamentelor compensate, promisă în martie.



    Bacalaureat 2015‏


    Aproape
    169 de mii de tineri români s-au înscris, anul acesta, în sesiunea de vară a examenului de Bacalaureat, cu peste 7.000 mai mulţi decât
    anul trecut. Primele rezultate vor fi afişate pe 6 iulie, iar cele
    finale, după contestaţii, pe 10 iulie. În premieră, de anul acesta, fără a se
    schimba în vreun fel modul de organizare a examenelor, lucrările scrise la
    Bacalaureat sunt corectate în alte judeţe decât în cele în care sunt susţinute.
    Sunt voci care consideră că, astfel, este eliminată posibilitatea favorizării
    unora dintre elevi. Există, însă, şi contestatari care cred că măsura este o
    pierdere de timp şi de bani. În plus, corpul profesoral, bănuit de numeroase
    nereguli în anii trecuţi, inclusiv de luare de mită, ar fi incriminat şi mai
    mult.