Tag: criza din Ucraina

Diversiune, dezinformare,
propagandă – denumiri ce au definit de-a lungul timpului ceea ce, în ultimii
ani, a apărut tot mai puternic catalogat drept fake news. Fenomenul a căpătat
amploare potențat de dezvoltarea tehnologică, de diversificarea modalităților
de comunicare în masă, dar și a canalelor de transmitere a datelor, trecerea de
la exclusivitatea presei scrise la online media, blogging, rețele de socializare
sau vlogging reprezentând un factor extrem de important în această dinamică.
Rețeta este relativ simplă și presupune o informație cu conținut fabricat,
prezentată distorsionat, de multe ori exagerat sau scoasă din context. Dincolo de dramatismul situației, războiul
din Ucraina poate fi un studiu de caz din această perspectivă.

Invitată la
Radio România, Flavia Durach, expertă în comunicare, a vorbit despre fake news
și a explicat în ce măsură acest fenomen face parte din efortul de război.

Face parte într-o mare
măsură din efortul de război din partea ambelor tabere. În general, aceste
tehnici care ţin de propagarea informaţiilor şi de controlarea, ocuparea
spaţiului public, spaţiului informational, ţine de ceea ce se numeşte ‘război
informaţional’. Totuşi, nu vreau să sune descurajator, deşi într-adevăr Ucraina
face nişte eforturi extraordinare de comunicare şi a reuşit să solidarizeze
comunitatea internaţională în sprijinul cauzei ei, războiul informaţional se
poartă de multe ori dincolo de graniţele unui conflict militar, propriu-zis,
mult dincolo de ele. Este neclar când începe şi când se încheie un astfel de
război. Există analize care indică acţiuni de tipul războiui informaţional încă
de la anexarea Crimeii încoace şi, mai mult decât atât, observăm împingerea
anumitor naraţiuni care sunt aliniate obiectivelor, politicilor, intereselor
Kremlinului în multe spaţii occidentale, în multe spaţii democratice şi aceste
naraţiuni ating populaţiile, grupurile vulnerabile. De aceea cred că, pe partea
informaţională, este o luptă care nu se va încheia curând şi, în funcţie de cât
de reziliente sunt societăţile la dezinformare, pot avea ecouri mai mult sau
mai puţin concrete.

Nocivitatea
infodemiei nu mai are nevoie de nicio demonstrație, iar perioada pe care o
traversăm la nivel global, marcată încă de pandemie, de război, de criza
energetică, dar și de efectele din sfera economică reprezintă un teren extrem
de fertil pentru fake news. Cu atât mai mult cu cât existența rețelelor sociale
face ca, doar la un click distanță, oricine să aibă posibilitatea să publice
informații în materie proprie și să le răspândească rapid, platformele mari
asigurând o rază mare de acțiune. Acest conflict este primul război care ocupă
reţelele sociale, practic, din punct de vedere al spaţiului informaţional, la
fel cum războiul din Vietnam a fost primul război cu adevărat televizat,
remarcă Flavia Durach. Există nenumărate falsuri, imagini și clipuri scoase din
context, uneori chiar din jocuri video, unele informații sunt greu de verificat
cu atât mai mult cu cât există mulți emițători de mesaj – oameni obişnuiţi care
distribuie informații neverificate, presupuse mărturii video de la faţa
locului, dar și portavoci ale surselor de propagandă – se creează un mix comunicaţional
care complică peisajul, mai spune Flavia Durach.

O parte din argumentele dezbinatoare care au fost folosite în pandemie
sau aceleaşi tehnici retorice, mai corect spus, sunt folosite şi acum. Putem identifica paralelisme, inclusiv ideea
unei mascarade sau a unui plan ocult de control al populaţiei. Trebuie să
devenim conştienţi de aceste resorturi retorice, să urmărim evenimentele mari
şi să nu ne fixăm pe postări punctuale, pe cazuri punctuale, pe zvonuri, chiar
dacă ne dau speranţă sau, din contră, chiar dacă ne învrăjbesc sau ne dezbină.
Deci, să urmărim lucrurile mari, să încercăm să nu postăm sub imperiul
emoţiilor. Vă încurajez, încurajez toţi ascultătorii să se ducă la cât mai
multe surse şi cât mai diverse, să nu îşi bazeze dieta media doar pe ştirile pe
care le primesc pe reţelele sociale şi să fie conştienţi că într-adevăr nu
putem cunoaşte tot adevărul despre această situaţie.

Toți
specialiştii
în comunicare atrag atenţia asupra pericolului dezinformărilor care se propagă
mai ales în mediul online şi subliniază că este important ca oamenii să se
informeze din surse de încredere. Profesorul Bogdan Oprea, de la Facultatea de
Jurnalism din Bucureşti, a făcut o serie de recomandări:

Primul şi cel mai important sfat este
să înţelegem că ştirile, ştirile adevărate se întâmplă pe platformele media, nu
trebuie să le căutăm pe reţelele de socializare. Reţelele de socializare
amestecă laolaltă opinii, texte care pot să aibă formă jurnalistică, dar
conţinutul lor poate să fie pe deplin sau parţial înşelător, nu reprezintă o
instituţie media şi nici nu trebuie să se supună regulilor jurnalistice.
Conţinutul pe care îl regăsim pe reţelele acestea lasă loc inclusiv de
manipulări şi de dezinformări.

De
aceea, mai spune Bogdan Oprea, căutaţi să vă informaţi pe site-urile de ştiri,
de la televizor, de la posturile de radio, din presa tipărită.