Radio România Internațional

Tag: criza din Ucraina

  • Premierul Ciucă a anunțat noi măsuri în sprijinul refugiaților din Ucraina

    Premierul Ciucă a anunțat noi măsuri în sprijinul refugiaților din Ucraina

    Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, a anunțat acordarea de noi sume din partea autorităților de la București pentru gestionarea crizei refugiaților sosiți din Ucraina.


    Am stabilit ca pentru cei care vor fi cazați în spațiile instituțiilor statului, costul să fie 50 lei/ persoană. Pentru cei din alte spații decât cele ale autoritățile, costul este de 100 lei/persoană. În total, suma pe care am evaluat-o la nivelul Guvernului în primă fază este de 208 milioane”, a declarat premierul după o nouă şedinţa task-force pentru gestionarea situaţiei generate de agresiunea militară rusă din Ucraina, organizată la Palatul Victoria.



    Până în prezent, România a cheltuit 51 milioane de lei pentru refugiații sosiți în țară, iar guvernul va înainta săptămâna viitoare documentele necesare pentru decontarea cheltuielilor de către Bruxelles.



    Premierul României a mai anunțat coordonarea activităților cu Republica Moldova, pentru crearea unui culoar verde pentru tranzitul ucrainenilor, punând la dispoziție mijloace de transport și amplificând mijloace și personal necesar. De asemenea, va fi înființat un pentru un hub umanitar în România ce va fi organizat la Suceava, cu sprijinul Departamentului pentru Situații de Urgență. Decizia a fost luată în urma dialogului cu președintele Klaus Iohannis și cu șefa Comisie Europene, Ursula von der Leyen, aflată zilele trecute în țara noastră pentru discuții cu autoritățile române legate situația refugiaților din Ucraina.



    Șeful executivului le-a mulțumit românilor “pentru modul în care au înțeles să își facă datoria față de cetățenii îngroziți și năpăstuiți de consecințele războiului generat de invazia armatei ruse în Ucraina”.




  • Creștere importantă a traficului de pasageri pe Aeroportul Otopeni

    Creștere importantă a traficului de pasageri pe Aeroportul Otopeni

    Traficul de pasageri pe Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni) a înregistrat, în ultimele zile, o creştere de peste 40-50% faţă de cel planificat, din cauza crizei din Ucraina, informează Agerpres. Din această cauză, în anumite momente ale zilei, au apărut aglomerări pe fluxurile de sosiri şi plecări, precizează Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB).



    În aceste condiţii, reprezentanţii CNAB arată că, pentru asigurarea condiţiilor pentru ca toţi pasagerii care urmează să călătorească să se îmbarce la timp şi în siguranţă, aceştia trebuie să se prezinte din timp la aeroport, respectiv cu 2,5 – 3 ore înainte de ora decolării.


    Precizăm că s-au luat măsuri de suplimentare a activităţii pe fluxuri. Totuşi, în condiţiile unui număr tot mai mare de refugiaţi şi repatriaţi care tranzitează aeroportul, fapt ce implică fluxuri dedicate acestora pentru respectarea siguranţei şi securităţii tuturor pasagerilor, se produc şi se vor mai produce, temporar, aglomerări. Facem pe această cale apel la pasageri şi însoţitorii acestora să dea dovadă de calm şi înţelegere în această situaţie specială generată de conflictul armat din ţara vecină”, se arată în comunicatul CNAB.




  • România și criza din Ucraina

    România și criza din Ucraina

    Atacurile cibernetice, activităţile de spionaj şi cele asociate fenomenului ştirilor false s-au intensificat în România, în actualul context regional – a declarat directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig. Audiat în comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului de la Bucureşti pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, Hellvig a prezentat o analiză de securitate din perspectiva atribuţiilor legale ale SRI şi în contextul situaţiei tensionate din Ucraina vecină. Potrivit unui comunicat al SRI, directorul Hellvig a pledat pentru actualizarea pachetului de legi privind securitatea naţională, cu atât mai mult cu cât mediul regional de securitate este într-o continuă dinamică.


    Tot la Bucureşti, ministrul Apărării, Vasile Dîncu a declarat că, în cazul unui conflict armat, România este pregătită să primească peste 500 de mii de refugiaţi din Ucraina. Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta, în vecinătatea graniţelor – a explicat ministrul.

    Peste 600 de kilometri de frontieră despart România de statul vecin. Comunitatea românească de acolo însumează peste 400 de mii de oameni, majoritatea concentrați în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate de fosta Uniune Sovietică stalinistă în 1940 și preluate, ca stat succesor, de Ucraina în 1991, odată cu dezintegrarea URSS.


    Pe de altă parte, România a decis să trimită în Ucraina produse medicale – analgezice, antiinflamatoare, antibiotice şi dezinfectanţi. Sprijinul este oferit prin intermediul Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene şi este un răspuns la solicitarea de ajutor de urgenţă înaintată Comisiei Europene de administraţia de la Kiev. Alături de România, ajutor comunitar în Ucraina vor furniza Austria, Franţa, Irlanda şi Slovenia.


    Cum criza geopolitică o poate agrava pe cea energetică, autorităţile de la Bucureşti dau semnale liniştitoare pe acestă temă. Un conflict în Ucraina nu va genera probleme în aprovizionarea cu gaze a României vecine, care, odată cu venirea primăverii, îşi poate asigura întregul consum din surse interne – susţine ministrul Energiei, Virgil Popescu. Decidenţii, adăugă el, urmăresc diversificarea rutelor de import şi analizează şi alte surse de gaz decât cele prin intermediari ai gigantului energetic rusesc Gazprom. Think-tank-ul autohton Expert Forum (EFOR) apreciază, în raportul său anual pentru 2022, că preţurile energiei au crescut din cauza deficitului de gaz, adâncit deliberat de Gazprom din vară încoace. Concernul rus, susţine EFOR, şi-a onorat la limită contractele cu europenii, golindu-şi din vară depozitele de înmagazinare din Europa, şi a livrat cât s-a putut de puţin pe conducte. În general, strategia Gazprom a fost să abuzeze de regulile europene, respectându-le formal, tocmai ca să arate că regulile europene sunt cele care dau greş – conchide raportul elaborat de experţii români.