Radio România Internațional

Tag: criza economica

  • BCE majorează rata dobânzii în zona euro

    BCE majorează rata dobânzii în zona euro

    Ea a făcut această declarație în conferința de presă în care a explicat motivele pentru care instituția pe care o conduce a decis să majoreze pentru prima dată în ultimii 11 ani dobânda de referință.

    Presiunea preţurilor mari afectează tot mai multe sectoare. În parte din cauza impactulului indirect pe care îl are costul energiei asupra întregii economii,a afirmat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care a ținut să adauge: Ne aşteptăm ca inflaţia să rămână nedorit de ridicată pentru o perioadă de timp.

    În aceste condiţii, Banca Centrală Europeană a decis să majoreze dobânda de referinţă, peste aşteptările analiştilor, de la 0 la 0,5 la sută. Se încheie astfel o perioadă de 8 ani de rate negative ale dobânzilor, iar BCE atrage atenția că dobânzile vor crește în continuare, o nouă majorare putând fi anunțată la următoarea întâlnire a conducerii băncii, de pe 8 septembrie.

    Activitatea economică încetinește. Agresiunea nejustificată a Rusiei în Ucraina este o permanentă amenințare la adresa creșterii. Economia are de suferit și din cauza impactului pe care inflația îl are asupra puterii de cumpărare, a problemelor din lanțurile de aprovizionare, dar și din cauza incertitudinilor, a afirmat aceeași Christine Lagarde.

    Mulți analiști economici spun însă că și creșterea dobânzii va afecta economia și va duce automat la rate mai mari.

    Cum? Explică agenția France Presse. Băncile comerciale împrumută bani de la BCE, apoi, la rândul lor, acordă credite gospodăriilor şi companiilor. Ani de zile cei care s-au împrumutat au putut profita de rate ale dobânzilor foarte scăzute, menite să stimuleze consumul și creşterea economiei.

    Când însă BCE începe majorarea dobânzilor, băncile vor trece în sarcina clienţilor aceste costuri mai ridicate de împrumut. Totul , scriu jurnaliștii France Presse, devine mai scump, de la cumpărarea unei case, la refinanţarea datoriei sau obţinerea unui credit pentru firmă.

    În plus, creditorii vor analiza mult mai atent solicitările de împrumut, pentru că nu vor să își asume prea multe riscuri.

    Impactul este deja vizibil pe piaţa imobiliară, unde ratele dobânzilor pentru credite au crescut constant în ultimele luni.

    Mai trebuie spus că majorarea dobânzii decisă de BCE se aplică țărilor care folosesc moneda unică europeană, dar consecințele vor fi resimțite și în celelalte state membre ale Uniunii, inclusiv în România.


  • Îngrijorările românilor

    Îngrijorările românilor

    Trei sferturi dintre români și
    anume 76% sunt îngrijoraţi de o eventuală criză economică, care le-ar putea influenţa
    situaţia financiară. Aceasta este concluzia care reiese din rezultatele unui
    barometru intitulat     Percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România     realizat luna trecută pe un eşantion format din 1.000 respondenţi cu
    vârsta între 18-50 de ani. Acesta a fost realizat de Uniunea Naţională a
    Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) și Institutul
    Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).


    Analiza arată că inflaţia
    galopantă reprezintă un motiv de îngrijorare pentru 68% dintre respondenţi,
    urmată de război – pentru 64%, incendii şi accidente auto pentru 61%. Pandemia
    și/sau îmbolnăvirile constituie o sursă de neliniște pentru 57% dintre români. Odată cu înaintarea în
    vârstă, crește proporţia celor care exprimă îngrijorare mare sau foarte mare
    faţă de eventualitatea survenirii unor evenimente nedorite, mai relevă sondajul.
    Totodată, cei care locuiesc în mediul urban şi cei cu venituri medii sunt mai
    curând îngrijoraţi de aceste aspecte.


    Evoluţia inflaţiei i-a afectat pe unul
    din doi români, în contextul în care puţin peste jumătate dintre respondenţi
    spun că, în ultimul an, veniturile le-au rămas la fel, mai relevă barometrul. De
    altfel, rata inflației crește, în România, în mod constant în ultima periodă. Această
    situație a fost generată de mărirea prețurilor la gazele naturale, la
    combustibili, energie electrică, mărire care antrenează scumpiri în lanț.


    Datele
    publicate, recent, de Institutul Național de Statistică arată că cele mai mari
    scumpiri s-au înregistrat, în ultimul an, la gaze naturale, produse alimentare
    precum ulei, mălai, făină, cartofi, servicii de salubritate. Specialiștii
    estimează că inflația va continua să crească o perioadă de timp, iar conflictul
    din Ucraina care afectează exporturile vor menține prețurile cerealelor
    ridicate.


    Sondajul mai indică faptul că, în pofida evoluţiei economice, aproape
    4 din 10 intervievaţi sunt de părere că vor economisi mai mult în următorul an,
    în timp ce, anul trecut, doar 2 din 10 respondenţi declarau acest lucru.
    Similar cu 2021, depozitele bancare ar fi principalul loc unde şi-ar plasa
    disponibilităţile financiare, 4 din 10 alegând această metodă.

    De asemenea, un
    sfert dintre respondenți afirmă că ar investi în imobiliare. Acum, mai mult ca
    niciodată, este important pentru oameni să ştie că există metode de economisire
    sigure, disponibile oricui, cum ar fi planurile de protecţie financiară oferite
    de asigurările de viaţă. Asigurările pot reprezenta o soluţie eficientă de a
    conferi sustenabilitate întregului patrimoniu şi finanţelor unei familii,
    a declarat Alexandru Ciuncan, director general Uniunea Naţională a Societăţilor
    de Asigurare şi Reasigurare din România.



  • Inflaţie

    Inflaţie

    Inflaţie! Easti ună turlie di grită di alumtă cari străbate Europa, lumea tută. Aspari multu tră atea că dimanda evoluţii negative. Ea işiș, inflaţia, easti un fenomen negativ, spuni ună inflamare a păhadzloru. Cari crescu, tuti dinaoara, tu una perioadă scurtă di kiro, şi ma multu di s’minduea.



    Diverse catandisi pot s’aduca creaşterea a păhadzloru tră nascantă păhadz servicii ama inflaţia easti mult ma multu di ahât. Crescu multe ditu păhadzlli importanță cari funcţionează tru societate şi cari, tu arada a lor, genereadză creaşterea alăntor păhadz. Dialihea, nu easti idyiulu lucru creşterea păhălui a unlui produs di lux, aretcu ufilisitu şi acupărat, cât di valoros va s’hibă el, cu creaşterea păhălui unui produs largu şi intesu ufilisitu di membrii a societatillei.



    La baza a tutulor păhadzloru, dimi şi a creaştirillei ică scădiarillei a lor, seadi energia, curentul electric şi combustibilii fosili. Produsele a curi păhadz influenţeadză nivelu a inflaţiei s’adună tru un “trastu”, tamamu aşi u ari numa, tră cari s’fați isapi una valoare medie. Evoluţia păhadzloru afecteadză direct valoarea monedii respctive. Easti una valoare exprimată tru produse şi s’compară tru timpu. Cara la un moment dat putem s’ancupăramu una tadi cantitate ditu un produs, după un timp, un an ică doi, aastă cantitate poate s’modifica, scăzânda ică criscânda, ică poate s’armână constantă. Exemplul clasic easti ațelu cu numărul di pâňi ți pot s’hibă ancupărate cu un euro, un dolar, un leu. Tru aestă evoluţie aflamu dipu multe influenţe, economice, politice, geografice, meteorologice. Scădirea producţiei a unei parmatii duți la creşterea păhălui, aşi cum creaşterea producţiei ňcureadza păhălu. Ică lipseasti s’lu ňicureadză. Un zvon, una manipulare di presă ică politică, poate s’influenţeadza piaţa unui produs. Idyea, un eveniment meteorologic major poate influenţa biriketea şi duți la creşterea păhadzloru. Di arada, inflanţia, ca ună creaştere genearalizată a păhadzloru principalelor parmatii, apare dupu unu cumul di factori. Aestu an ahurhi cu creşteri di păhadz tră energie, curent electric, gaze naturale ică combustibili fosili.



    Uniunea Europeană ş’pripune s’funcţioneadză ca una piaţă unică, aşi cum s’manifestă ună piaţă naţională. Di la ahurhita a construcţiei comunitare europene, reglementările economice fura di mari simasie şi efectele lor tricura sinurli a statelor participante. Apariţia monedii unice, euro, andrupă funcţionarea piaţallei unică ama adusi şi ună vulnearabilitate suplimentară, factorii cari afecteadză păhadzlli şi, dimi, inflaţia hiinda multu ma mulţă. Eara, dimecu, aproapea sigura că una combinaţie di creaştere a păhadzloru energiei cu polimlu ditu Ucraina va s’producă ună creaştere semnificativă a păhadzloru cari dau tendinţile inflaţioniste.



    Habarli di tora nu dimandara inflaţia ca atindzearea a nascantoru valori “cu dauă țifre”, după cum nă ariseasti să spunem. Dimi tricu di 10 la sută. Observaţiile europene noteadză creaştiri semnificative la păhadzllli a energiillei şi a mâcarillei, tamam produsele cari alimenteadză inflaţia. 10 la sută easti un prag expresiv ama valorli naţionale oscileadză di ună parte şi di alanta a alustui nivel.



    Şi tru SUA avem idyili tendinţe, cu idyili cauze iara efectul s’duti şi el cata valoare cu dauă țifre, tora hiinda di 8,5%. Easti nai ma mari creaştere a inflaţiei ditu 1981, atea ti spune dip mult ti climatul ditu SUA, ţară cari nu lipseaști s’aibă probleme niți cu energia, niți cu măcarea.



    Nu lipseaști s’agarsimu, tru aestu context, niți faptul că himu după tamamu doi ani di restricţii pandimice, doi ani di criză medicală multu greauă, cu efecte economice di cari nu putem s’fțemu abstracţie. Până tu soni, acațănda tu isapi tuti aesti lucri tru isapi, putem sa spunem că putea shiba ma laiu, că economia mondială rezistă multu ghini a unlui cumul di factori cum numata fura varaoara până tora.



    Autoru: Marius Tița


    Armânipsearea: Tașcu Lala

  • Inflaţie

    Inflaţie

    Inflaţie! Este un fel de strigăt de luptă care
    străbate Europa, lumea întreagă. Sperie foarte mult pentru că anunţă evoluţii
    negative. Ea însăşi, inflaţia, este un fenomen negativ, arată o inflamare a
    preţurilor. Care cresc, toate deodată, într-o perioadă scurtă de timp, şi mai
    mult decât se anticipa.

    Diverse situaţii pot genera creşterea preţurilor pentru
    unele preţuri sau servicii dar inflaţia este mult mai mult decât atât. Cresc
    multe dintre preţurile importante care funcţionează în societate şi care, la
    rândul lor, generează creşterea altor preţuri. Desigur, nu este acelaşi lucru
    creşterea preţului unui produs de lux, rar folosit şi cumpărat, oricât de
    valoros ar fi el, cu creşterea preţului unui produs larg şi intes folosit de
    membrii societăţii.

    La baza tuturor preţurilor, deci şi a creşterii sau
    scăderii lor, stă energia, curentul electric şi combustibilii fosili. Produsele
    ale căror preţuri influenţează nivelul inflaţiei se adună într-un coş, chiar
    aşa se numeşte, pentru care se calculează o valoare medie. Evoluţia preţurilor
    afectează direct valoarea monedei respctive. Este o valoare exprimată în
    produse şi se compară în timp. Dacă la un moment dat putem cumpăra o anumită
    cantitate dintr-un produs, după un timp, un an sau doi, această cantitate se
    poate modifica, scăzând sau crescând, sau poate rămâne constantă. Exemplul
    clasic este cel cu numărul de pâini ce pot fi cumpărate cu un euro, un dolar,
    un leu. În această evoluţie găsim foarte multe influenţe, economice, politice,
    geografice, meteorologice. Scăderea producţiei unei mărfi duce la creşterea
    preţului, aşa cum creşterea producţiei reduce preţul. Sau ar trebui să îl
    reducă. Un zvon, o manipulare de presă sau politică, poate influenţa piaţa unui
    produs. La fel, un eveniment meteorologic major poate influenţa recolta şi duce
    la creşterea preţurilor. De obicei, inflanţia, ca o creştere generalizată a
    preţurilor principalelor mărfuri, apare în urma unui cumul de factori. Acest an
    a început cu creşteri de preţuri pentru energie, curent electric, gaze naturale
    sau combustibili fosili.

    Uniunea Europeană îşi propune să funcţioneze ca o
    piaţă unică, aşa cum se manifestă o piaţă naţională. De la începutul
    construcţiei comunitare europene, reglementările economice au fost esenţiale şi
    efectele lor au trecut graniţele statelor participante. Apariţia monedei unice,
    euro, a sprijinit funcţionarea pieţei unice dar a adus şi o anumită
    vulnerabilitate suplimentară, factorii care afectează preţurile şi, deci,
    inflaţia fiind mult mai mulţi. Era, aşadar, aproape sigur că o combinaţie de
    creştere a preţurilor energiei cu războiul din Ucraina va produce o creştere
    semnificativă a preţurilor care dau tendinţele inflaţioniste.

    Veştile recente
    nu au anunţat inflaţia ci atingerea unor valori cu două cifre, după cum ne
    place să spunem. Adică a trecut de 10 la sută. Observaţiile europene notează
    creşteri semnificative la preţurile energiei şi ale mâncării, exact produsele
    care alimentează inflaţia. 10 la sută este un prag expresiv dar valorile
    naţionale oscilează de o parte şi de alta a acestui nivel.

    Şi în SUA avem
    aceleaşi tendinţe, cu aceleaşi cauze iar efectul se duce şi el spre valoare cu
    două cifre, acum fiind de 8,5%. Este cea mai mare creştere a inflaţiei din
    1981, ceea ce spune foarte mult despre climatul din SUA, ţară care nu ar trebui
    să aibă probleme nici cu energia, nici cu mâncarea.

    Nu trebuie să uităm, în
    acest context, nici faptul că suntem după fix doi ani de restricţii pandemice,
    doi ani de criză medicală deosebit de gravă, cu efecte economice de care nu
    putem face abstracţie. Până la urmă, luând toate aceste lucruri în calcul,
    putem spune că putea fi mai rău, că economia mondială rezistă destul de bine
    unui cumul de factori cum nu s-au mai întâlnit până acum.

  • Programul „Sprijin pentru România”

    Programul „Sprijin pentru România”

    Facturile
    uriașe la curent electric și gaze naturale atât pentru consumatorii casnici,
    cât și pentru cei economici din România au generat, în ultimele luni, creșteri
    semnificative de prețuri, aproape
    de la o zi la alta, la toate produsele alimentare sau nealimentare și la
    servicii. S-au reflectat, în termeni statistico-financiari, într-o
    inflație-record ce nici măcar nu a atins, încă, apogeul! Dată fiind această
    situație, extrem de dificilă în special pentru românii fără prea multă dare de
    mână, coaliția PSD-PNL-UDMR la Putere a convenit asupra unor soluții care să
    vină în sprijinul tocmai al persoanelor celor mai vulnerabile – aproape 12
    milioane. Pachetul de măsuri Sprijin pentru România este în valoare
    de aproximativ 17,3 miliarde de lei (circa 3,5 miliarde de euro), din care 9
    miliarde de lei din fonduri europene, iar restul de la bugetul de stat.


    Liderul
    PSD, Marcel Ciolacu: ʺAcest plan se concentrează pe combaterea
    creşterii preţurilor, pe susţinerea fermierilor români şi pe creşterea
    capacităţii de procesare în industria alimentară. Valoarea adăugată trebuie să
    rămână, în sfârşit, în România. Locurile de muncă trebuie să fie, aici, în
    România. De asemenea, susţinerea firmelor româneşti a fost prioritară. Practic,
    prin acest plan de sprijin, mai mult de jumătate din populaţia României va
    beneficia de o formă de protecţie în faţa scumpirilor. O altă măsură care vine
    în sprijinul salariaţilor, atât al celor din mediul privat, cât şi public, se
    referă la zero taxe pentru creşterea voluntară a salariulului minim cu 200 de
    lei. Cu alte cuvinte, banii vor merge în buzunarul angajatului, fără ca
    angajatorul să plătească vreun ban la stat.ʺ


    Președintele PNL și premier,
    Nicolae Ciucă, a precizat că persoanele cu venituri reduse și elevii cu burse
    sociale vor primi vouchere: ʺUn miliard de euro – 50% fonduri
    europene, 50% fonduri de la bugetul de stat – va consta în vouchere pentru
    alimente de bază în valoare de 50 de euro la fiecare două luni pentru familii
    cu cel puţin doi copii sau monoparentale cu venit mai mic de 600 de lei pe
    lună, pensionari cu venit mai mic de 1.500 de lei pe lună, persoanele cu venit
    minim garantat, persoanele cu dizabilităţi, vouchere pentru elevii care primesc
    bursele sociale, 30 de euro pentru fiecare lună în care sunt organizate cursuri
    şcolare, pentru cumpărarea de alimente, rechizite şi haine. Valoarea tichetelor
    de masă creşte cu 50%, de la 20,17 de lei la 30 de lei. De asemenea, dublăm
    norma de hrană pentru pacienţii din spitale şi vârstnicii instituţionalizaţi de
    la 11 lei pe zi la 22 de lei pe zi.ʺ


    România are nevoie de un stat puternic
    pentru a interveni de câte ori este nevoie, deoarece criza economică se va
    adânci în lunile următoare – a
    conchis șeful UDMR, Kelemen Hunor. Măsurile din pachetul Sprijin pentru
    România vor fi puse în practică o parte de la 1 mai şi o parte de la 1
    iunie.




  • Perspective economice pentru 2022

    Perspective economice pentru 2022

    Dacă în crizele anterioare, din 1996-1997,
    respectiv 2008-2009, economia României a avut nevoie de 5-6 ani pentru
    recuperarea completă, acum PIB-ul țării a reușit să revină la nivelul
    pre-pandemic într-o perioadă relativ scurtă de timp, de circa un an și
    jumătate. Datele centralizate arată că după scăderea de 3,7% din 2020, economia
    României a realizat o recuperare dinamică, înregistrând un ritm de creștere de
    6,3% până la finalul anului trecut. Redresarea deosebit de rapidă a economiei
    este însoțită, însă, de creșterea presiunilor inflaționiste atât pe plan
    intern, cât și extern. Analizele perspectivelor economice ale anului 2022 au și
    ele în prim-plan nivelul inflației, o inflație cu trend ascendent, potențat de
    creșterea prețurilor produselor energetice și de solicitările de creșteri
    salariale care vor veni pe parcursul anului pentru a acoperi majorările de
    prețuri. Practic, suntem într-o buclă inflaționistă, spun analiștii de profil.
    De asemenea, deficitul comercial este în creștere, iar deficitul bugetar nu stă
    nici el bine. România aflându-se încă din 2019 în procedură de deficit excesiv.
    Anul 2022 ar trebui să fie anul reformelor structurale, însă, va fi, mai
    degrabă, anul contrastelor, cu o adâncire a dezechilibrelor din economie, arată
    o analiză realizată de a companie de consultanţă.

    Perspectivele noului an
    indică o accentuare a diferenţei dintre preţuri şi salarii – fapt ce va
    determina o scădere a nivelului de trai, o discrepanţă tot mai mare între
    mediul public şi cel privat, între promisiuni şi realitate, între bogaţi şi
    săraci, a explicat la Radio România, Adrian Negrescu, consultant economic Este un an al contrastelor pentru că va fi
    o diferență destul de mare între creșterea prețurilor și veniturile populației,
    între modul în care evoluează diverse ramuri ale economiei, unele pe plus,
    altele pe minus, sectoare care vor înregistra creștere economică în 2022,
    altele afectate, din păcate, de zona aceasta de exporturi care se îngustează pe
    zi ce trece urmare a acestei pandemii de covid de care parcă nu mai scăpăm. Va
    fi anul contrastelor între angajații din sectorul bugetar și cei din sectorul
    privat pentru că, să nu uităm, în sectorul bugetar salariile au înghețat -
    chiar dacă, într-adevăr, puterea de cumpărare a scăzut, dar acei oameni au
    garantate salariile, mai mult decât atât primesc bonuri de vacanță, bonuri de
    masă, pe când în sectorul privat șansele de a găsi un loc de muncă mai bun, de
    a primi o creștere salarială în 2022 se îngustează pe zi ce trece având în
    vedere provocările generate de inflație, de blocajul financiar.

    Deşi anul 2021 ar fi trebuit să fie anul reformelor
    structurale în administraţie, în companiile de stat, în mediul bugetar în
    general dar şi în sectorul pensiilor, în sănătate, în educaţie etc., din varii
    motive, calendarul reformelor a fost amânat, soluţia fiind includerea
    majorităţii acestora în PNRR, ca o condiţionalitate esenţială a obţinerii
    banilor europeni, subliniază compania de consultanță. Singura reformă cu
    impact a fost liberalizarea completă a pieței energiei, care a dus, din păcate,
    la o accentuare semnificativă a problemelor din economie. Cum vor sta
    sectoarele economice în 2022? Zona comerțului online și tot ceea ce înseamnă
    afacere conexă va funcționa bine, la fel și zona clinicilor medicale, consideră
    Adrian Negrescu

    Mă aștept la o creștere semnificativă chiar și pe zona agricolă. Dacă
    avem un an bun din punct de vedere meteo, s-ar putea să înregistrăm producții
    agricole similare cu cele din anul trecut când într-adevăr au fost printre cele
    mai mari din ultimii ani. Deficitul pe zona de export se va accentua, astfel
    încât toate companiile care au legătură cu exporturile, cu activitățile
    lucrative vor avea, din păcate, de pierdut. Va fi pe plus sectorul IT care în
    continuare reprezintă un vector de creștere economică și, în general, sunt
    multe sectoare care nu vor avea acces la ceea ce ne dorim cu toții, la o
    creștere economică, la finanțare, pentru că asta e marea problemă în multe
    domenii. Sectoarele Horeca probabil vor continua să rămână într-o stare de
    expectativă, de supraviețuire, cum s-a întâmplat și în 2020 și în 2021. Deci,
    unele sectoare vor crește, altele vor rămâne pe minus, e o economie cu multiple
    viteze, din punctul acesta de vedere, și cred că marea problemă e că multe,
    foarte multe companii vor trebui să-și închidă porțile. În 2021 am avut aproape
    100 de mii de companii care n-au mai făcut față mediului economic, mă aștept ca
    și în 2022 numărul IMM-urilor care se vor închide să atingă, de asemenea, cifre record pentru ultimii ani.

    Vestea bună este că mare parte dintre firmele
    româneşti au învăţat lecţia pandemiei, şi-au restructurat afacerile şi au
    început 2022 cu planuri mai bine calibrate pe realitatea economică, mai spune
    Adrian Negrescu. Pe de altă parte, potrivit analiştilor, între principalele
    provocări pentru mediul de afaceri se vor număra, în continuare, recrutarea
    angajaţilor calificaţi şi oferirea unor salarii competitive.


  • Retrospectiva evenimentelor externe

    Retrospectiva evenimentelor externe

    Pandemie



    Anul Pandemiei! Imposibil să-i spui altfel lui 2020, un an cum cele mai multe generații nu au cunoscut de-a lungul istoriei. Amploarea dezastrului cu greu putea fi imaginată atunci când, în ultima zi a lui 2019, autorităţile din îndepărtata și netransparenta Chină anunţau 27 de cazuri de pneumonie virală cu origini necunoscute la Wuhan, în centrul țării.


    În câteva zile noul coronavirus era izolat de specialiști, iar doar peste alte câteva se înregistra primul deces. În foarte scurt timp, apăreau deja cazuri în alte țări asiatice, în Europa și SUA. După care, încet – încet, numărul infectărilor oficiale se exprima în sute, mii, sute de mii, apoi zeci de milioane… iar cel al deceselor la nivel global în milioane.


    În 12 luni, noul virus a paralizat economiile naţionale, a devastat comunităţi întregi şi a blocat în condiţii stricte de izolare la domiciliu aproape 4 miliarde de oameni. 2020 a schimbat omenirea aşa cum nu a făcut-o nici un alt an, marcând probabil întreaga perioadă de după Al Doilea Război Mondial, scrie AFP. Această experienţă a pandemiei este unică în viaţa fiecărui contemporan de pe Terra. Într-un fel sau altul, fiecare dintre noi a fost afectat de ea, spune Sten Vermund, medic epidemiolog şi decan al Facultăţii de Sănătate Publică din cadrul Universităţii americane Yale.





    Criza economică



    Criza medicală cvasigeneralizată, cu pierderile tragice de vieți omenești, s-a suprapus peste criza economico-socială generată de aceeași pandemie. Multe companii s-au închis, la fel şi şcolile, liceele şi universităţile. Competiţiile sportive au fost anulate. Traficul aerian civil a fost practic suspendat, magazinele, barurile, cluburile, restaurantele şi-au închis porţile.


    Cu ce efecte, ne spune analistul economic Constantin Rudnițchi: “Am avut scăderi economice dramatice în trimestrul al doilea în toate economiile lumii, urmate de reveniri, hai să spunem decente, în următorul trimestru. Per total va fi însă un an de scădere economică destul de mare.


    Am avut programe de susținere pentru economii și pentru populație sau pentru salariați. Au fost, cu această ocazie, foarte mulți bani introduși în piață și a fost un an al banilor mulți și ieftini pentru că, pe de o parte, au existat aceste măsuri, pe de altă parte – programele de achiziții și politicile băncilor centrale pentru a salva ce se mai putea salva. La fel de adevărat este că acest an se va încheia și cu foarte mari datorii la nivelul economiei globale. Va trebui să vedem cum se vor rezolva aceste datorii în viitor.


    A fost un an al fluctuațiilor pe piețe, au fost industrii care s-au aflat practic la marginea falimentului, pentru că au fost închise sau pentru că nu au mai avut pur și simplu consumatori, în același timp a fost și un an de creștere pentru anumite companii și anumite servicii și sectoare economice, precum zona de online care a câștigat foarte mult teren. Aș spune că este un an care care a arătat lumii că e nevoie de un alt tip de model economic.”





    Alegeri prezidențiale în Statele Unite



    În luna mai, de exemplu, pandemia a cauzat dispariţia a nu mai puțin de 20 de milioane de locuri de muncă doar în Statele Unite. Cu o administrație aflată în plină campanie electorală și care a părut depășită de situație, America a fost lovită în plin de pandemie: medical, economic, dar parcă cel mai puternic social. Amplificate de criză, curentele conspiraționiste, anarhiste sau negaționiste au prins avânt, încurajate fiind electoral, ducând la divizarea profundă a țării și la unele dintre cele mai tensionate alegeri din istoria recentă.


    Încheiate cu victoria destul de clară a democratului Joe Biden, confirmată de Colegiul Electoral, acestea nu au adus detensionarea mult așteptată, președintele în exercițiu, Donald Trump, continuând prin avocați și reprezentanți republicani să conteste corectitudinea votului. Sute de plângeri privind eventuale fraude au fost respinse una după alta de justiția americană ca nefondate, ceea ce nu i-a convins, se pare, nici pe toți membrii administrației Trump și nici pe mulți susținători ai săi din America și din întreaga lume.





    Maia Sandu – prima femeie președinte la Chișinău



    Peste Ocean, în Europa, foarte aproape de România, aveau loc alte alegeri prezidențiale. În mica Republică Moldova, faliată ideologic și politic între Vest și Est, occidentala Maia Sandu devenea președinte dizlocându-l surprinzător de la putere pe pro-rusul Igor Dodon. Eveniment salutat atât de București cât și de marile cancelarii ale Uniunii Europene și dătător de speranțe în ceea ce privește parcursul european al țării.





    Israelul și relațiile sale cu state arabe



    Alte surprize plăcute au venit din Orientul Mijlociu unde Israelul și-a normalizat relațiile cu o serie de state arabe, cu mediere americană, un succes incontestabil pe ultima sută de metri al Administrației Trump. Emiratele Arabe Unite, Bahreinul, Sudanul și Marocul își reiau contactele oficiale și legăturile diplomatice cu Israelul și restabilesc cooperarea economică bilaterală, anunțuri care schimbă complet raporturile politice din regiune și izolează Iranul – unul dintre principalii dușmani ai satului evreu.





    UE – buget multianual și vaccin



    Înapoi în Europa comunitară, marcată de pandemie. După multe discuții și tergiversări, bugetul Uniunii pentru perioada 2021 – 2027 și planurile financiare de redresare sunt aprobate de statele membre. Se dă astfel cale liberă unor investiții fără precedent de care ar putea să beneficieze și România dacă politicienii de la București vor lucra cu seriozitate în această direcție. Început cu speranța că noul virus nu se va răspândi și mai apoi că va fi “doar o simplă gripă”, 2020 se încheie cu o alta: vaccinul salvator. Aprobat și deja folosit în mai multe state în diverse variante, acesta oferă omenirii orizontul de revenire la o viață normală, cel mai mare deziderat, probabil, al lui 2021. Cu promisiunea că va fi oferit, în mod echitabil, tuturor.

  • Pandemia cu noul coronavirus și consecințele ei economice pe termen lung

    Pandemia cu noul coronavirus și consecințele ei economice pe termen lung

    Indiferent de cât de rapid sau de lent vom depăși criza economică generată
    de pandemia cu noul coronavirus, consecințele acesteia vor fi profunde și de
    lungă durată, subliniază președintele Consiliului Fiscal, acad. Daniel Dăianu,
    într-un articol publicat în numărul din noiembrie 2020 al Newsletterului
    Institutului European din România.

    În acest context, aspectele legate de
    schimbările climatice și de sănătatea publică vor căpăta o pondere semnificativ
    mai mare din punct de vedere al definirii securității statelor, guvernele vor
    interveni mai mult în economie și în piață, iar incluziunea și echitatea vor
    deveni mai importante în gestionarea politicilor publice. Miza istorică a
    acestei crizei, evidențiază autorul articolului, este salvarea liberalismului
    în sensul său cel mai profund, bazat pe democrație, separarea puterilor în
    stat, stat de drept, importanța demnității umane.


    Textul articolului este disponibil la adresa:

    http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2020/12/Newsletter_Nov_2020_RO_Final.pdf.




    (Ionuț Mircea
    Marcu, expert Institutul
    European din România)

  • O mai bună integrare a migranţilor şi refugiaţilor – esenţială pentru coeziunea socială a Europei

    O mai bună integrare a migranţilor şi refugiaţilor – esenţială pentru coeziunea socială a Europei

    Migranții și
    refugiații reprezintă o parte semnificativă a forței de muncă a Uniunii Europene.
    CE consideră că mulți dintre ei au avut o contribuţie importantă în
    timpul crizei COVID-19 şi pot
    juca un rol important şi în faza de redresare a economiei europene după această
    criză. Din acest motiv, Comisia,
    sindicatele, camerele de comerț și organizațiile patronale au anunţat, recent,
    că își reiau activitatea de cooperare menită să asigure o mai bună integrare a
    migranților și a refugiaților pe piața muncii.


    De ce doreşte Comisia acest
    lucru ne spune Petru Dandea, membru din partea României în Comitetul Economic
    şi Social European(CESE):


    Stim că sunt multe state membre în
    care practic la ora actuală, sunt prezenţi, în societate, în general, nu doar
    pe piaţa forţei de muncă, sute de mii, în unele state membre chiar milioane de
    refugiaţi care au ajuns pe teritoriul european în ultimii 2-3 ani. Cu siguranţă
    aceste persoane trebuie integrate din punct de vedere social,pentru că, daca ei
    sunt marginalizaţi, daca ei sunt împinşi în afara societăţii, în afara pieţei
    forţei de muncă, ei or să înceapă să reprezinte un factor de risc pentru
    comunitatea locală. E clar ca statele membre sunt îngrijorate de aceste aspecte
    şi Comisia, la rândul ei, încearcă să intervină în acest proces, recomandând o
    îmbunătăţire a acestor politici de integrare a migranţilor din state terţe.


    Într-o declarație comună publicată pe 7 septembrie, CE, sindicatele,
    camerele de comerț și organizațiile patronale evidențiază domeniile asupra
    cărora urmează să se concentreze în viitor și își exprimă interesul de a
    coopera în continuare în domeniul migrației forței de muncă în cadrul
    Parteneriatului European pentru Integrare lansat în 2017. În acești 3 ani de la lansarea
    Parteneriatului, Comisia a finanțat proiecte puse în aplicare de organizații
    ale partenerilor sociali și economici menite să promoveze integrarea
    refugiaților pe piața forței de muncă. Sprijinirea integrării refugiaților pe
    piața forței de muncă prin îmbunătățirea nivelului lor de competențe și prin
    garantarea accesului acestora la locuri de muncă de calitate este de o
    importanță capitală atât pentru demnitatea lor, cât și pentru coeziunea socială
    a Europei.


    Cu alte detalii, Petru Dandea, membru din partea României în CESE:


    Partenerii sociali, vorbim aici de patronate, de organizaţii sindicale,
    sunt interesaţi în primul rând de zona de calificare a acestor persoane,
    prioritate punându-se pe învăţarea limbii locale, dar sigur e vorba şi de
    calificare profesională, tocmai pentru ca aceste persoane să poată ocupa mai
    repede un loc pe piaţa forţei de muncă.


    Semnatarii Declaraţiei au convenit ca în viitor să își concentreze
    eforturile pe stabilirea
    de legături între părțile interesate din economie și din societate pentru
    integrarea pe piața forței de muncă; sprijinirea antreprenoriatului și
    facilitarea identificării, evaluării și validării competențelor.



  • Conferința privind viitorul Europei – dialoguri cu cetățenii

    Conferința privind viitorul Europei – dialoguri cu cetățenii

    Criza economică și criza refugiaților au avut un impact destul de puternic asupra raporturilor dintre statele membre ale UE – accentuarea diviziunilor dintre Nord și Sud, creșterea divergențelor dintre Vest și Est, creșterea populismului, scăderea încrederii cetățenilor în Uniune. Se nasc întrebări din ce în ce mai multe legate de viitorul Europei.



    În ultimii ani, voci tot mai numeroase din lumea academică, și chiar de la nivelul instituțiilor europene, reclamă că este nevoie ca UE să acorde mai multă atenție cetățenilor săi, să aducă cetățenii în centrul preocupărilor și nu statele.



    În acest context, în anul 2017, Jean-Claude Juncker, președintele de atunci al Comisiei Europene, propunea proiectul Conferința privind viitorul Europei, gândită sub forma unor dialoguri cu cetățenii. Dialoguri pe care noua Comisie, condusă de Ursula von der Leyen, și-a propus să le reia, susținută fiind și de Parlamentul European și de Consiliu (adică, de miniștrii din statele membre).


    Invitată: Miruna Troncotă, coordonatoare la Centrul de Studii Europene din cadrul SNSPA.






  • Premierul, audiat în Parlament

    Premierul, audiat în Parlament

    Guvernul
    monocolor liberal de la București pregăteşte un plan de reconstrucţie economică
    după pandemia de coronavirus – a afirmat premierul Ludovic Orban în Parlament,
    unde a fost invitat să prezinte ce măsuri a luat, până acum, echipa pe care o
    conduce.


    Chemat la ʺOra Guvernuluiʺ din Camera Deputaților, șeful Executivului
    a precizat că, în primul trimestru al acestui an, România a avut cea mai mare
    creştere economică din Uniunea Europeană.


    Ludovic Orban: ʺCea mai mare parte a
    companiilor din România, cea mai mare parte a domeniilor de activitate au rămas
    în funcţiune şi cea mai bună dovadă pentru acest lucru puteţi vedea din date.
    Iar datele arată că, pe primul trimestru, România a întregistrat cea mai mare
    creştere economică. De asemenea, veţi vedea şi din datele de pe trimestrul II,
    comparativ cu alte ţări, că situaţia economică în România este departe de a fi
    atât de gravă cum încearcă unii să o prezinte.ʺ


    Premierul a spus că
    restricţiile de activităţi din domeniul economic au fost determinate de riscul
    la adresa vieţii şi sănătăţii oamenilor, dar că acestea au fost limitate,nefiind oprit niciun şantier, lucru care se
    vede din structura creşterii economice pentru investiţiile publice. În privinţa
    sectorului HoReCa, grav afectat, Ludovic Orban a anunţat că Executivul susţine
    reluarea activităţii prin măsuri active, atunci când situaţia epidemiologică o
    va permite.


    Nu de aceeași părere este Opoziția parlamentară, care crede că
    politica economică guvernamentală de dată recentă a făcut ca zeci de mii de
    firme să nu-şi poată plăti ratele bancare, multe să riște să intre în faliment,
    iar ca programul de susţinere a IMM-urilor să se dovedească inutil.


    Liderul
    ProRomânia, de centru-stânga, Victor
    Ponta, spune că, de fapt, Cabinetul Orban nu are soluţii:

    ʺAstăzi, cred că
    Parlamentul României trebuie să suplinească lipsa de acţiune şi de măsuri a
    Guvernului. Vorbim despre economie, despre adevărata criză în care România se
    află deja şi în care, probabil, se va mai afla mult timp după ce criza sanitară
    se va încheia. Îmi permit să vă adresez doar întrebarea dacă vă daţi
    dumneavoastră demisia sau trebuie să vă dăm, iarăşi, noi, Parlamentul, jos?ʺ


    La rândul său, PSD, prin președintele său interimar Marcel Ciolacu, a cerut
    acțiuni concrete, în lipsa cărora ar putea fi pregătită o moțiune de cenzură:

    ʺAţi moştenit o economie care funcţiona, care avea o creştere de 4%, pe
    care ați pus-o pe butuci, aţi adus-o la 2%. Peste 70% dintre români mai au bani
    doar pentru o lună. Astăzi ar fi trebuit să vă daţi demisia, dar nu aveţi
    demnitatea de a vă da demisia pentru tot răul făcut acestei ţări.ʺ


    Şi alte
    grupuri parlamentare au cerut Guvernului măsuri concrete de depăşire a crizei
    economice şi au făcut apel la responsabilitate şi dialog cu partenerii
    politici.

  • Stabilitatea financiară europeană, o prioritate

    Stabilitatea financiară europeană, o prioritate

    Prognozele privind efectele crizei noului coronavirus asupra
    economiei mondiale sunt îngrijorătoare. Se anunță o gravă recesiune, iar printre
    cele mai afectate țări se vor afla și câteva din zona euro, precum Italia,
    Spania sau Franța. Cât va cântări însă
    criza în raport cu stabilitatea financiară a zonei euro și a Uniunii Europene
    în general și cum pot reacționa instituțiile europene?

    Ne răspunde
    europarlamentarul Iuliu Winkler, membru al grupului Partidului Popular
    European, vicepreşedinte al Comisiei pentru Comerţ Internaţional a
    Parlamentului European:


    Economia
    poate funcționa doar în condițiile în care avem un sistem bancar puternic,
    rezilient, un sistem bancar care să poată să asigure și lichiditatea de care
    este nevoie în economie, lichiditatea de care este nevoie la nivelul
    populației, iar acestea sunt priorități. În afară de lichiditate, cred că
    trebuie vorbit despre un factor puțin mai volatil, și anume încrederea. Așa cum
    știm, și în domeniul burselor, în domeniul piețelor financiare, în domeniul
    bancar, încrederea este un element esențial.

    Există anumite prevederi, în
    primul rând valabile pentru zona euro, pentru că Banca Centrală Europeană și
    zona euro sunt cele care funcționează în regimul monedei unice europene. Se
    pregătește, în Parlamentul European, în zilele acestea, o discuție despre
    modificarea unora dintre regulamentele bancare europene. În condițiile acestor
    modificări, va fi important pentru noi, România – o țară care nu este parte a
    zonei euro și nici nu este parte a Mecanismului ratei de schimb, acea
    anticameră a zonei euro – ca măsurile
    luate la nivel european să fie formulate de așa manieră încât și statele membre
    din afara zonei euro să poată beneficia de aceste măsuri.



    Cât privește
    formularea unor strategii de intervenție, eurodeputatul Iuliu Winkler Iuliu Winkler recomandă prudență.

    Cred că este într-o oarecare măsură devreme. Vedem că nu avem statistici,
    nu avem cifre. BNR, de altfel, a făcut de mai multe ori referire la acest
    lucru. Exact așa cum BNR a decis să își construiască strategia de intervenție
    la nivelul României și al monedei noastre naționale, al leului, în mai multe
    etape, în mai mulți pași, același lucru se întâmplă și la nivelul Uniunii
    Europene.

    Vedem că pașii care trebuie făcuți vin unul după celălalt și este o
    prudență necesară, în condițiile în care, încă o dată, nu avem date. Un lucru
    este foarte clar însă de pe acum. Criza în care suntem deja adânciți este una
    mai serioasă decât cea din anii 2009 – 2010, deci, cu siguranță, și măsurile
    care se vor lua, măsurile de intervenție, măsurile de garantare, măsurile de
    relansare economică trebuie să fie proporțional mai importante, mai mari decât
    cele de acum 10 ani.


  • Sectoarele culturale și creative în politicile UE – măsuri de sprijin în vremuri de criză

    Sectoarele culturale și creative în politicile UE – măsuri de sprijin în vremuri de criză

    Performanța economică a sectoarelor culturale și creative în UE suna așa în 2011: 3,3% din PIB și 3% din ocuparea totală a forței de muncă. Potrivit unei comunicări a Comisiei Europene. În care se mai sublinia și faptul că, între 2008 și 2011, deci în perioada crizei economice, ocuparea forței de muncă în sectoarele culturale și creative s-a dovedit mai rezistentă decât în economia UE în ansamblu.

    Din păcate, în criza provocată de COVID-19, sectoarele culturale și creative au fost primele sever afectate din Uniune.

    95 de procente din sectoarele culturale și creative sunt reprezentate de întreprinderi mici, artiști independenți și freelanceri. Ei sunt vulnerabili și au fost cel mai mult afectați. Organizațiile culturale și asociațiile profesionale solicită acum acțiuni coordonate și sprijin financiar. Deci, sunt necesare acțiuni urgente la toate nivelurile. (Mariya Gabriel, Comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret)


  • Declin istoric al economiei Uniunii Europene

    Declin istoric al economiei Uniunii Europene


    Economia zonei euro şi cea a Uniunii Europene au înregistrat în primul trimestru al acestui an un declin de 3,8% şi, respectiv, 3,5%, comparativ cu ultimele trei luni ale anului trecut, când PIB-ul a urcat cu 0,1% în zona euro şi cu 0,2% în UE, arată datele publicate joi de Oficiul european de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. În ultimul trimestru din 2019 se înregistrase un avans anual de 1% în zona euro şi de 1,3% în UE.


    Cifrele indică cel mai sever declin economic din 1995, de când sunt publicate aceste date.



    Germania se așteaptă la o scădere de 12% în următoarele trei luni



    Comparativ cu primul trimestru din 2019, economia zonei euro şi cea a UE s-au contractat în perioada ianuarie-martie 2020 cu 3,3% şi, respectiv, 2,7%.



    Potrvit Eurostat, în perioada ianuarie-martie 2020, s-a înregistrat cea mai mare scădere anuală după cea din trimestrul trei din 2009, atât în zona euro cât şi în UE.



    Previziunile asupra economiei în zona euro indică o scădere și mai mare. Spre exemplu, Germania, cea mai puternică economie din Uniune, va înregistra o scădere de 6,6% în acest an, conform unui studiu al Institutului de Cercetări Economice Ifo, citat de Reuters.



    În primul trimestru din acest an, Germania are un declin de 1,9%, iar previziunile pentru trimestrul doi arată o scădere de 12,2%.



    PIB-ul zonei euro, mai mic cu până la 12%



    De asemenea, se așteaptă o contracție de la 5% până la 12% a Produsului Intern Brut al zonei euro în acest an, conform Băncii Centrale Europene.



    Având în vedere incertitudinea ridicată cu privire la impactul asupra economiei, scenariile elaborate de staff-ul BCE sugerează că PIB-ul zonei euro ar putea înregistra o scădere cuprinsă între 5% şi 12% în acest an, în funcţie de durata măsurilor de control şi a succesului politicilor destinate să atenueze consecinţele economice pentru companii şi muncitori”, a declarat, joi, Christine Lagard, președintele BCE.



    Statele UE pornesc motoarele economiei



    Măsurile de relaxare a restricțiilor din statele membre UE înseamnă și o repornire a economiilor europene, dar impactul nu poate fi estimat:


    Pe măsură ce măsurile de izolare sunt ridicate treptat, scenariile BCE prevăd o revenire a activității economice, însă viteza și amploarea acestei reveniri rămân extrem de incerte”, a spus Christine Lagarde care a mai precizat că programul de urgență al BCE, care constă în răscumpărarea de obligațiuni guvernamentale, ar putea fi prelungit și după sfârșitul anului în curs.



    Totodată, Banca Centrală Europeană a decis joi să mențină nemodificată dobânda de politica monetară și a anunțat că a relaxat condițiile pentru împrumuturile pe termen lung oferite băncilor.

  • Implicaţii sociale ale crizei

    Implicaţii sociale ale crizei

    Au trecut circa patru luni de la apariția, pentru
    prima dată, în metropola Wuhan din China, a noului coronavirus care s-a
    răspândit cu rapiditate, bulversând viața de zi cu zi în întreaga lume. La un
    moment dat, această pandemie se va sfârși, însă efectele ei vor fi adânci.

    Un
    studiu realizat de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii
    al Academiei Române atrage atenția că faptului că România se confruntă, în
    paralel, cu două crize în contextul pandemiei cu noul coronavirus: cea medicală
    şi cea economică.

    Potrivit raportului intitulat ‘Pandemia şi standardul de
    viaţă. Politici de protecţie socială’    , spre deosebire de criza medicală, care
    produce efecte imediate, cea economică are implicaţii sociale, care, deja, se
    resimt şi vor fi vizibile pe termen imediat şi mediu. Standardul de viaţă va fi
    afectat mai ales după ce criza medicală va trece sau se va reduce, susțin
    cercetătorii, care subliniază că ‘lecţiile’ crizelor prin care a trecut România
    cu efecte în plan economic şi social arată că revenirea la puterea de cumpărare
    de dinainte a salariilor şi pensiilor durează cel puţin cinci ani. Aceștia
    menţionează că o parte dintre veniturile populaţiei sunt deja reduse de
    pandemie, iar cei mai afectaţi sunt salariaţii care au intrat în şomaj tehnic,
    întrucât peste un milion de persoane au avut contractul de muncă suspendat.

    De
    asemenea, mai sunt afectate persoanele în ocupare informală, cele care se ocupă
    de agricultura de subzistenţă, al căror număr rămâne necunoscut, dar şi
    persoanele care s-au întors, recent, din străinătate şi care nu au venituri.
    Una dintre propunerile sociologilor, în acest caz, este creşterea indemnizaţiei
    de şomaj, în mod excepţional, pentru următoarele 3-6 luni, la 1.000 lei pe lună
    (circa 200 de euro), ceea ce ar însemna 75% din salariul minim net. În ceea ce
    privește asistența socială, cercetătorii propun venitul minim garantat de 1000
    de lei pentru următoarele trei luni, suplimentarea de la bugetul de stat a
    fondurilor pentru ajutoarele de urgenţă ale primăriilor pe trei luni,
    revizuirea legii asistenţei sociale, elaborarea strategiilor sectoriale din
    domeniul social pentru 2021-2027 pe baza noilor realităţi.

    În raport se mai
    menţionează că, potrivit estimărilor FMI, deficitul public al României în acest
    an va fi de 8,9% din PIB, echivalentul a circa 19 miliarde de euro şi o scădere
    a PIB în termeni reali de 5%. Pentru susţinerea deficitului public, propunerile
    sociologilor includ negocieri urgente cu Fondul Monetar internațional şi
    introducerea impozitului de solidaritate.

    Se recomandă, de asemenea, politici
    privind pensiile și salariile cum ar fi abrogarea sau prorogarea Legii
    pensiilor, adoptate în 2019, indexarea punctului de pensie cu valoarea
    inflaţiei, creşterea de salarii doar pentru a compensa rata inflaţiei sau
    reintroducerea unei grile naţionale unitare de salarizare pentru administraţia
    locală.