Radio România Internațional

Tag: criza economica

  • Temeri provocate de pandemie

    Temeri provocate de pandemie

    Un angajat român din doi se teme că urmează o criză economică declanşată de efectele COVID-19, iar un sfert din salariaţi spun că nu au economii nici măcar pentru o lună, dacă rămân fără loc de muncă – reiese din datele unui sondaj al platformei de recrutare BestJobs. 21% dintre respondenţi declară că au bani cât să le ajungă să-şi acopere cheltuielile de întreţinere pentru cel mult trei luni, iar aproape 10% – pentru şase luni. Doar 7,4% dintre români au bani puşi deoparte pentru cel puţin un an. Potrivit sondajului, dintre cei care îşi simt ameninţat locul de muncă, 34,5% s-au declarat foarte îngrijoraţi.



    Totodată, peste 43% dintre persoanele intervievate pun grija pe seama faptului că situaţia pandemiei de coronavirus ar putea afecta economic compania pentru care lucrează, iar, dacă s-ar găsi în situaţia de a-şi căuta un nou serviciu, peste 45% cred că ar găsi greu și peste 20% foarte greu. Din perspectiva angajatorilor, peste jumătate dintre aceștia au declarat că au planuri de continuitate a afacerii în cazul agravării epidemiei de coronavirus în România.



    Cel puțin deocamdată, principalele efecte ale contextului epidemiologic sunt că angajaţii se tem să intre în contact direct cu clienţii, că unii furnizori nu şi-au putut onora comenzile, că preţurile la anumite produse pe care le achiziţionează au crescut substanţial sau că angajaţii nu mai pot călători în interes de serviciu peste hotare.



    Cei mai mulţi dintre angajaţi, aproape 44%, spun că sunt doar puţin îngrijoraţi că ar putea contracta coronavirusul, în timp ce 35 de procente susţin că sunt foarte îngrijoraţi. Cei mai mulţi (aproximativ 82%) au declarat că îşi spală și dezinfectează mâinile foarte des, peste 7 din 10 au menţionat că evită pe cât posibil spaţiile publice aglomerate, iar 67% nu mai intră în contact direct cu alte persoane. Totodată, aproape jumătate evită transportul în comun. Sondajul a fost realizat în perioada 9-16 martie.

  • Fondul Monetar European

    Fondul Monetar European

    Comisia pentru bugete și Comisia pentru
    afaceri economice și monetare au adoptat Raportul preliminar al Parlamentului
    European privind înființarea Fondului Monetar European (FME). Organismul are
    rolul de a proteja Uniunea Europeană de o eventuală criză economică și
    financiară. Europarlamentarul liberal afiliat Partidului Popular European Siegfried
    Mureșan a obținut includerea României în Fondul Monetar European ca țară care
    deși nu se află în spațiul euro și-a luat angajamentul de a se alătura
    acestuia.


    Toate grupurile
    politice proeuropene susţin înfiinţarea acestui Fond Monetar European deoarece
    avem nevoie de el. Am văzut de-a lungul ultimilor 10 ani că o criză economică
    şi financiară poate lovi şi ţări din Uniunea Europeană, chiar şi ţări din zona
    euro. Şi trebuie să avem capacitatea de a ajuta şi de a proteja aceste ţări. În
    trecut, a ajutat Fondul Monetar Internaţional şi la nivel european s-a
    constituit în mod intempestiv, în situaţia de criză, un mecanism de criză. Acum
    dorim să construim un fond monetar european astfel încât să nu mai trebuiască
    să ne bazăm pe Fondul Monetar Internaţional care are multe responsabilităţi şi
    crize de rezolvat. Eu cred că constituirea acestui Fond Monetar European este
    un lucru bun, îl susţin, dar îl susţin cu condiţia ca la acest fond să nu poată
    participa doar state din zona euro ci şi state din afara zonei euro precum este
    România. De aceea am făcut un amendament care a fost adoptat prin care să fie
    participarea la acest fond monetar european a ţărilor din afara zonei euro. Vestea
    bună este că atunci când acest Fond Monetar European se va constitui România va
    putea participa şi va putea fi ajutată de la nivel european în situaţii de
    criză, dacă ne vor lovi crize în viitor.



    Orice țară membră poate participa la
    Fond cu condiția de a cotiza şi poate apela la el. Însă în materie de decizii
    economice guvernamentale trebuie consultată Banca Centrală Europeană.

    Siegfried
    Mureşan: Fondul Monetar european va
    fi o instituţie construită la nivel european pentru a ajutora ţări la nivel
    european. Aceasta este diferenţa principală politică. Din punct de vedere
    economic, Fondul Monetar European va funcţiona pe acelaşi principiu ca şi
    Fondul Monetar Internaţional, adică va ajuta ţări în dificultate dar le va
    ajuta, evident, cu condiţia ca ţările să se reformeze, să nu mai ia măsurile
    greşite care le-au dus în situaţia de criză. Prin ce se va mai deosebi? În
    principal prin faptul că dorim ca el să investească şi în partea de prevenţie.
    Adică să încurajeze ţările să-şi întărească economiiile, să şi le reformeze, să
    cheltuiască banul public cumpătat pentru a evita intrarea în situaţii de criză
    sau pentru a trece mai uşor prin criză atunci când le loveşte o criză. În plus,
    participarea la Fondul Monetar European va necesita respectarea reguililor
    economice europene, a regulilor de deficit de exemplu. Adică dacă vrei să poţi
    fi ajutat de Fondul Monetar European în situaţii de criză trebuie să respecţi regula
    de 3% deficit.



    Raportul preliminar adoptat este poziția
    politică oficială a Parlamentului European și urmează a fi adoptat formal și în
    plenul legislativului comunitar.




  • Preşedintele României, în Parlamentul European

    Preşedintele României, în Parlamentul European

    Preşedintele României, Klaus Iohannis a pledat marţi, în plenul Parlamentului European, la o dezbatere privind viitorul Europei, pentru consolidarea proiectului european. El a declarat că unul dintre cele mai importante proiecte pentru România este summitul UE care va avea loc anul viitor la Sibiu, subliniind că ţara noastră intenţionează să aibă un mandat de succes la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.



    Iohannis a arătat că în ultimul deceniu UE a fost marcată de provocări multiple – de la criza financiară şi economică, criza migraţiei, atacurile teroriste până la ascensiunea mişcărilor populiste. Şeful statului român a subliniat că valorile europene trebuie mereu redescoperite, reapreciate şi repuse în valoare.



    Preşedintele a susţinut că noua etapă în care va intra Uniunea Europeana începând cu anul 2019 şi pe care România, în calitatea sa de deţinătoare a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, o va pregăti împreună cu celelalte state membre şi cu instituţiile europene va fi una fructuoasă.







    România va avea de gestionat dosare extrem de grele pe perioada preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene, unul dintre acestea fiind cel referitor la Brexit, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. Un alt dosar menţionat de Klaus Iohannis a fost cel privind cadrul financiar multianual post-2020. Migraţia este tema unui alt dosar care urmează să fie gestionat de viitoarea preşedinţie a Consiliului UE.



    Klaus Iohannis a declarat în plenul PE că în România există o dezbatere politică, însă nu a dorit să dea alte detalii, precizând că este hotărât să rămână implicat în a le garanta românilor păstrarea valorilor democratice, regulilor şi principiilor unui stat de drept şi continuarea unei lupte foarte dure, grele, dar drepte, a luptei împotriva corupţiei. El a susţinut că în Europa există mai multe probleme, iar una dintre ele este conexiunea dintre cetăţeni şi politicieni, arătând că de multe ori aceasta este slabă.





    Preşedintele a mai declarat, în plenul Parlamentului European, că aderarea României la zona euro cât mai curând posibil este un obiectiv naţional fundamental. El a subliniat şi importanţa aderării României la spaţiul de liberă circulaţie. Potrivit lui Iohannis, provocările generate de migraţie, dar şi cele legate de securitate sunt aspecte de maxim interes pentru toţi europenii.





    Klaus Iohannis a menţionat că Uniunea Europeană se află în prezent într-un moment de redresare economică, arătând că siguranţa economică este la fel de importantă ca cea a frontierelor. El a pledat pentru o piaţă internă “funcţională, competitivă şi incluzivă”.



    Românii sunt conectaţi activ la valorile civice şi au dovedit acest lucru când a fost nevoie să apere statul de drept şi democraţia, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis, în plenul Parlamentului European. Şeful statului a mai arătat că tânăra generaţie crede în Europa şi se implică în dezbateri privind viitorul UE de o manieră pozitivă şi optimistă.




    Preşedintele



    În context, el a precizat că economia datelor este viitorul, iar sectoarele româneşti de IT&C şi creativ au una dintre ponderile cele mai mari din PIB-ul naţional din întreaga Uniune. De asemenea, acesta a arătat că România susţine activ o Uniune Europeană care investeşte în siguranţa cetăţenilor săi.




    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că este dreptul Parlamentului European să dezbată o rezoluţie cu privire la situaţia statului de drept în România, programată în noiembrie 2018, însă a subliniat că este extrem de neobişnuit ca aceste discuţii să aibă loc doar cu o lună înainte de preluarea de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului UE. Iohannis a declarat, la conferinţa comună cu preşedintele PE, Antonio Tajani, că va colabora instituţional cu Guvernul pentru pregătirea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, punctând că acest fapt nu înseamnă că va avea standarde mai scăzute în ceea ce priveşte reforma justiţiei.



  • Comisia Europeană elimină mai multe bariere comerciale

    Comisia Europeană elimină mai multe bariere comerciale

    Comisia Europeană apără întreprinderile europene împotriva tendințelor protecționiste crescânde. Anul trecut au fost eliminate în totalitate sau parțial 45 de bariere comerciale, dublul numărului celor eliminate în 2016.



    Un mare număr de bariere comerciale au fost eliminate, anul trecut, ca răspuns la intensificarea protecționismului pe piețele internaționale, se arată în cel mai recent raport anual pe această temă, publicat de Comisia Europeană. Anul trecut, s-au eliminat de două ori mai multe bariere decât în 2016, în 13 sectoare principale de export şi investişii ale Uniunii Europene, inclusiv aeronave, automobile, ceramică, TIC şi electricitate, utilaje, medicamente, dispozitive medicale, materiale textile, piele, agricultură şi alimente, oţel, hârtie şi servicii. Numai datorită acestor eliminări, anul trecut, întreprinderile din UE au exportat mărfuri cu o valoare suplimentară de 4,8 miliarde de euro. China a prezentat cea mai mare creștere de noi bariere în 2017, fiind urmată de Rusia, Africa de Sud, India și Turcia. Regiunea mediteraneeană a arătat, de asemenea, o creștere notabilă a barierelor pentru întreprinderile din UE. Primele nouă țări ca număr de obstacole în calea comerțului aflate încă în vigoare sunt toate economii care fac parte din G20. Comisarul european Cecilia Malmström, responsabil pentru comerț, a declarat:



    “Acest raport arată că anul trecut, în 2017, au fost înregistrate 67 de bariere noi, cu un total al barierelor existente de 396, între 57 de parteneri comerciali diferiţi din întreaga lume. Aceste bariere ar putea costa întreprinderile din UE mai mult de 23 de miliarde de euro. Având în vedere creșterea recentă a protecționismului în multe părți ale lumii, activitatea noastră cotidiană de eliminare a barierelor comerciale a devenit și mai importantă. Anul trecut, am eliminat 45 de bariere comerciale cu care s-au confruntat exportatorii din UE pe piețele externe – este un record. În cadrul actualei comisii, am eliminat până acum 88 bariere în total. Acest lucru aduce avantaje pentru companiile din UE de toate dimensiunile şi din toate sectoarele”.



    Raportul privind obstacolele în calea comerțului și a investițiilor se bazează în totalitate pe plângerile concrete primite de Comisie de la companiile europene. Raportul se publica anual încă de la începutul crizei economice din 2008.



  • Zona euro se pregăteşte pentru următoarea criză economică

    Zona euro se pregăteşte pentru următoarea criză economică

    Economia zonei euro este unul dintre principalele motoare ale creșterii economice globale, potrivit președintelui Eurogrup, Mario Centeno. Acesta a atras atenția că regiunea a înregistrat creșteri ale PIB-ului de-a lungul a 19 trimestre succesive, iar ultimele date și prognoze arată că această creștere va continua și în anii următori. Pe de altă parte, continuă și tendința de corectare a dezechilibrelor dintre statele care au adoptat moneda unica europeană. Potrivit președintelui Eurogrup, situația actuală se datorează măsurilor adoptate la nivel European și național. Multe dintre aceste măsuri au fost luate ca răspuns la criza economică de acum câțiva ani. În prezent, statele din zona Euro beneficiază de climatul economic favorabil – sau, după cum a spus Mario Centeno, de partea bună a ciclului economic – însă Eurogrupul este conștient că, la un moment dat, va începe o nouă perioadă de contractare a economiei la nivel global. Eurogrupul își propune să fie pregătit pentru acel moment, astfel încât creșterea economică să poată continua.

    Mario Centeno: Avem nevoie de un set bine reglat de politici fiscale naționale care să urmărească două obiective: trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru a amortiza impactul contractărilor ciclice ale economiei cu care, în mod inevitabil, ne vom confrunta. Acum este momentul să creăm zona fiscală care ne va permite să trecem peste acea perioadă. Pactul de Stabilitate și Creștere va continua să ghideze politicile noastre fiscale și sunt convins că reglementările prevăzute de acesta vor continua să fie implementate cu înțelepciune de Comisie. Politicile fiscale solide și responsabile sunt necesare dar nu sunt suficiente pentru un succes durabil al modelului nostru economic. Trebuie să fim capabili să menținem actuala tendință de creștere și într-un context mai puțin favorabil.


    Mario Centeno a atras atenția că în zona Euro există o problemă legată de investiții, care au scăzut semnificativ în perioada crizei și imediat după aceasta și încă nu au atins un nivel satisfactor, ceea ce înseamnă că oportunitățile date de nivelul scăzut al ratelor dobânzilor sunt insufficient folosite. De aceea se au în vedere politici care să ofere o mai mare posibilitate de a investi, inova și de a mobiliza forța de muncă. Totodată, aprofundarea Uniunii economice și monetare rămâne o prioritate, iar accentual în acest domeniu se va pune pe finalizarea Uniunii Bancare și dezvoltarea Mecanismului European de Stabilitate.

    Potrivit președintelui Eurogrup, toate aceste măsuri vor pregăti zona Euro să facă față unei viitoare crize economice și să evite riscurile din trecut. În acest scop, politicile fiscal naționale trebuie conjugate cu politici comune mai ales că, după cum observa Mario Centeno, pregătirea pentru viitor este o responsabilitate națională însă în Europa este și una colectivă.

  • Opinii privind starea economiei româneşti

    Opinii privind starea economiei româneşti

    La solicitarea principalului partid de opoziţie din România, PNL, premierul social-democrat Mihai Tudose a prezentat în plenul Parlamentului starea economiei. Explicaţiile au fost cerute pentru că, spun liberalii, în spaţiul public există îngrijorări legate de faptul că ţara ar putea intra, în perioada următoare, într-o criză economică similară celei din 2009. Ipoteza a fost respinsă de Liviu Dragnea, liderul partidului majoritar al coaliţiei aflate la guvernare, PSD, potrivit căruia nu sunt probleme majore în economie. Este, de altfel, şi ideea în jurul căreia şi-a structurat şi premierul discursul din Parlament — primul de la preluarea mandatului în urmă cu câteva luni.



    Primul ministru a subliniat că anul acesta s-a atins o creştere economică de 5,8%, cea mai mare din Europa, şi că investiţiile sunt mai mari faţă de anul trecut. În sectorul privat au fost create mai multe locuri de muncă şi toate măsurile adoptate în plan bugetar şi fiscal au ţinut cont de angajamentele externe ale României – a spus Mihai Tudose, amintind, în acelaşi timp, că salariile şi pensiile au crescut: Deficitul la opt luni este de minus 0,77 faţă de asumatul de minus 2,95. Datoria publică este de 37%, cea mai mică, pe locul trei, la premianţi, în Uniunea Europeană, marja maximă fiind de 60%.”



    Situaţia economică prezentată de premier a fost bine primită de social-democraţi. Fostul ministru al finanţelor, deputatul PSD, Viorel Ştefan, a declarat că actualul guvern investeşte în dezvoltare, asumându-si un program care oferă o imagine extrem de realistă asupra reformelor care vor fi implementate în următorii ani. Reprezentanţii opoziţiei au contestat, însă, modul în care Guvernul gestionează economia ţării. Deputatul PNL, Raluca Turcan, s-a declarat nemulţumită de răspunsurile oferite de premier, precizând că situaţia economică reală nu este cea prezentată de PSD. Între criticile formulate de liberali se numără şi cele legate de reintroducerea accizei pe carburanţi.



    Şi deputatul USR, Claudiu Năsui, a criticat modul în care guvernul Tudose gestionează economia: Cifrele prezentate de premierul României sunt o imagine fantezistă şi ireală. Dacă lucrurile merg atât de bine, creşterea e atât de mare şi toate lucrurile merg atât de roz, de ce este nevoie de toate aceste creşteri de taxe pe care le-aţi propus în ultima perioadă?”



    Liderul deputaţilor PMP, Eugen Tomac, a declarat că pentru încadrarea în deficitul bugetar asumat executivul va sacrifica o serie de măsuri din programul de guvernare, iar deputatul UDMR, Erdei István, a cerut executivului să asigure predictibilitate în legislaţia fiscală.