Radio România Internațional

Tag: criza energetica

  • Consolidarea finanțelor publice – prioritatea politicii economice

    Consolidarea finanțelor publice – prioritatea politicii economice

    La Bucureşti are loc în perioada 19-21 septembrie Forbes CEE Forum 2023. Prezent la deschiderea evenimentului, Cosmin-Ştefan Marinescu, Consilier Prezidențial — Departamentul Politici Economice și Sociale, a declarat că acum, poate mai mult ca oricând, este momentul să abordăm constructiv, cu deschidere și viziune, provocările și oportunitățile contextului economic post-criză.



    Economia globală se confruntă cu încetinirea ritmului de creștere, mai ales pentru economiile avansate, iar așteptările privind consolidarea situației macroeconomice rămân marcate de incertitudini și riscuri. Contextul global rămâne dominat de rate persistente ale inflației, care afectează sever puterea de cumpărare a populației, în timp ce băncile centrale par să fi ajuns la apogeul creșterii dobânzilor de politică monetară. În plus, războiul din Ucraina și criza energetică încă nu par să-și fi epuizat efectele asupra economiei, consideră Cosmin Marinescu.



    Pentru România, creșterea economică de 4,7% obținută anul trecut a demonstrat reziliența și potențialul său de progres. Putem conchide că România a traversat destul de bine crizele suprapuse cu care ne-am confruntat în ultimii ani. Criza energetică a fost ținută în frâu, prin măsuri compensatorii, iar creșterea economică ne-a plasat în 2022 pe locul 10 în Uniunea Europeană, urcând 9 poziții față de 2021. Dinamica PIB din prima parte a anului, rămânerea industriei în teritoriu negativ și încetinirea consumului vor atenua estimările inițiale de creștere, însă avansul economic al României va rămâne superior mediei de la nivelul Uniunii Europene Deficitele externe par să fi intrat treptat pe culoarul ajustării, în contextul în care creșterea consumului încetinește semnificativ, a adăugat Marinescu.



    În contextul normalizării” prețurilor la energie și prin consecvența politicii monetare, am ajuns la jumătatea anului la inflație de o cifră, dar presiunile inflaționiste sunt în continuare active, în ciuda măsurilor guvernului de plafonare a adaosurilor comerciale la anumite produse alimentare. Datoria publică se menține în limite sustenabile. Date fiind măsurile fiscal-bugetare preconizate, sperăm să se adeverească proiecțiile programului de guvernare actual, care prevede reducerea la 46% a ponderii datoriei publice în PIB la sfârșitul anului 2024, a spus consilierul prezidenţial.



    Așteptările în materie de performanță se bazează, în mare măsură, pe investițiile din fonduri europene, realizarea reformelor structurale și rezultate sustenabile ale politicilor fiscal-bugetare. Stabilitatea politică în planul guvernării este o condiție esențială inclusiv pentru parcursul de creștere economică al României, adaugă sursa citată.



    România și-a asumat, în prin Planul Național de Redresare și Reziliență, reforme structurale importante, investiții de anvergură, obiective clare privind reducerea evaziunii fiscale, îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat, digitalizarea și modernizarea administrației publice pentru a ține pasul cu vremurile. Toate aceste obiective, cu realizările, întârzierile sau nerealizările lor, se reflectă mai devreme sau mai târziu în bugetul statului. Nevoia de ajustare bugetară este reală, cu implicații semnificative pentru stabilitatea macroeconomică și financiară. România are nevoie de reforme fiscal-bugetare autentice, care să emane din principii și obiective naționale de dezvoltare, mai puțin din calcule electorale ce pot sfârși în contrapunerea unor sectoare sau segmente de contribuabili împotriva altora, a întreprinzătorilor mici contra companiilor mari, sau în perpetuarea unor măsuri fiscale preferențiale — toate acestea fiind incompatibile cu principiul echitații fiscale și al șanselor egale la dezvoltare, a conchis Cosmin Marinescu.



    Forbes CEE Forum este un eveniment anual regional organizat în România din 2014 care aduce laolaltă editori din rețeaua Forbes din CEE și EMEA, precum și lideri și personalități internaționale din lumea politică, financiară și de afaceri de pretutindeni.

  • Eurobarometru: Europenii aprobă măsurile luate pentru a face faţă crizei energetice

    Eurobarometru: Europenii aprobă măsurile luate pentru a face faţă crizei energetice

    86 % dintre europenii care au răspuns sondajului Eurobarometru Flash consideră că măsurile luate la nivel european au fost importante pentru a limita impactul imediat al creșterii prețurilor la energie asupra consumatorilor și întreprinderilor. Peste opt din 10 respondenți au apreciat măsurile referitoare la utilizarea durabilă a resurselor naturale, achiziționarea de gaze în comun de către statele membre ale UE, pentru a asigura securitatea aprovizionării (82 %), construirea de parteneriate cu alți actori globali, precum Regatul Unit, SUA, Japonia și Australia (81 %) și reducerea dependențelor comerciale excesive de țări precum Rusia sau China.

    Un procent la fel de mare dintre europenii chestionați – 86 % – consideră că depozitele de gaze din UE ar trebui umplute pentru a evita riscul de penurie, 85 % sunt de părere că Uniunea ar trebui să stimuleze producția de tehnologii curate în s

    tatele membre și 79 % susțin că măsurile UE ar trebui să vizeze reducerea consumului de energie.
    Ideea finanțării unor proiecte comune de apărare la nivelul Uniunii Europene pentru a dezvolta capabilități și tehnologii strategice de apărare este agreată de 75 % dintre respondenți.

    În plus, marea majoritate a europenilor consideră că războiul din Ucraina demonstrează necesitatea ca UE să își asigure securitatea energetică și economică și să intensifice cooperarea militară între statele membre, continuând în paralel să dea dovadă de solidaritate cu Ucraina (71 %).

    Europenii continuă să fie în mare măsură în favoarea sprijinirii Ucrainei și a ucrainenilor. 86 % dintre respondenți sunt de acord cu sprijinul umanitar acordat persoanelor afectate de război, 77 % acceptă primirea în UE a persoanelor care fug din calea războiului, iar 71 % sunt de acord cu impunerea de sancțiuni economice împotriva Rusiei.


  • Susținere pentru măsurile luate pentru a face față crizei energetice

    Susținere pentru măsurile luate pentru a face față crizei energetice


    Europenii sprijină măsurile luate în ultimul an pentru a proteja consumatorii și întreprinderile împotriva fluctuațiilor prețurilor la energie, precum și pentru promovarea securității energetice și a tranziției verzi. Potrivit unui sondaj Eurobarometru Flash publicat luni, europenii sunt în largă majoritate de acord și cu dezvoltării tehnologiilor curate pentru o competitivitate acerbă, dar și cu acțiunile UE în urma invaziei Ucrainei de către Rusia.



    Sondajul relevă că 86% dintre cei chestionați cred că măsurile europene au fost benefice pentru limitarea impactului creșterii prețurilor la energie în ultimul an. De asemenea, cel puțin 8 din 10 respondenți au opinii similare în ceea ce privește: promovarea utilizării durabile a resurselor naturale (86%); achiziționarea comună de gaze de către țările membre UE pentru asigurarea aprovizionării (82%); stabilirea parteneriatelor cu actori globali precum Regatul Unit, SUA, Japonia și Australia (81%); reducerea excesivă a dependențelor comerciale față de Rusia sau China (80%); îmbunătățirea competitivității industriilor europene în tehnologii curate (80%).



    În același timp, 77% dintre europeni declară că măsurile UE pentru accelerarea transformării digitale și protejarea consumatorilor sunt necesare, în timp ce 76% cred că este importantă sporirea rezilienței economiei UE.



    Eurobarometrul mai arată că, în ceea ce privește acțiunile viitoare, 86% dintre cetățenii UE consideră că depozitele de gaze din UE ar trebui umplute pentru a evita riscul de penurie. Totodată, 85% sunt de părere că UE ar trebui să stimuleze producția de tehnologii curate în statele membre și 79% susțin că măsurile UE ar trebui să vizeze reducerea consumului de energie. Trei sferturi dintre respondenți (75%) consideră că UE ar trebui să finanțeze proiecte comune de apărare pentru a dezvolta capabilități și tehnologii strategice de apărare.



    De asemenea, majoritate celor chestionați consideră că războiul din Ucraina demonstrează necesitatea ca UE să își asigure securitatea energetică și economică (85%), precum și să intensifice cooperarea militară între statele membre (75 %), continuând în paralel să dea dovadă de solidaritate cu Ucraina (71 %), se mai arată în sondajul publicat de Executivului european.

    Pondrea populației care nu a reușit să își încălzească corespunzător locuința (2022) / Sursa: Eurostat

    dificultati-incalzire-locuinta-2022-eurostat.jpg



    În același context al problemelor create de criza energetică, tot luni, Eurostat a publicat date potrivit cărora, 9,3% din populaţia UE a declarat că nu a reuşit să îşi încălzească locuinţa în mod corespunzător în 2022. Comparativ cu 2021, ponderea persoanelor care nu au reuşit să îşi încălzească locuinţa în mod corespunzător a crescut cu 2,4%.



    Cea mai ridicată pondere a persoanelor s-a înregistrat în Bulgaria (22,5%), urmată de Cipru (19,2%), Grecia (18,7%), Lituania şi Portugalia (ambele cu 17,5%) și Spania (17,1%). În România, 15,2% din populație susține că nu a reuşit să îşi încălzească locuinţa în mod corespunzător anul trecut.



    Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în Finlanda (1,4%), Luxemburg (2,1%), Slovenia (2,6%), Austria (2,7%), Cehia (2,9%), Suedia (3,3%) şi Estonia (3,4%) au raportat cele mai reduse ponderi.

  • Consolidarea bugetului Uniunii Europene pentru provocări urgente

    Consolidarea bugetului Uniunii Europene pentru provocări urgente

    Comisia Europeană
    propune consolidarea bugetului Uniunii Europene pe termen lung, pentru a face
    față celor mai urgente provocări. Până în prezent, de la adoptarea Cadrului
    Financiar Multianual, în 2020, bugetul a fost foarte eficient pentru a răspunde
    nevoilor și crizelor neașteptate.De exemplu, fondurile existente au fost folosite pentru a
    răspunde crizei energetice prin REPowerEU.

    De asemenea, fondurile politicii de
    coeziune au fost mobilizate pentru a sprijini statele membre pentru primirea
    persoanelor care fug de războiul din Ucraina. În prezent, ratele dobânzilor au
    crescut într-un ritm fără precedent, pe măsură ce inflația a crescut și ea, iar
    mediul economic a devenit mai puțin favorabil. Acest lucru afectează costurile
    de împrumut, inclusiv cele pentru NextGenerationEU. Astfel, Cadrul Financiar
    Multianual trebuie revizuit pentru ca Uniunea Europeană să-și poată îndeplini
    obligațiile legale și să poată aborda prioritățile cele mai urgente, spune
    Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și resurse umane.

    În primul rând, desigur, este vorba despre Ucraina. Sunt sigur că acest lucru
    nu vă surprinde. Este vorba despre asigurarea sprijinului financiar al Ucrainei
    conform angajamentului nostru de a ajuta această țară atâta timp cât este
    nevoie. Prin asigurarea a 50 de miliarde de euro pentru patru ani, vom stabili
    o finanțare constantă și previzibilă nevoilor cele mai stringente ale Ucrainei.
    Vom lucra pe trei piloni. Unul este sprijinul financiar cu împrumuturi și
    granturi. Al doilea este cadrul de investiții din Ucraina prin care încercăm să
    stimulăm investiții private și, apoi, bineînțeles, asistență tehnică. Intenția este
    de a împărți aceste 50 de miliarde în 33 de miliarde pentru împrumuturi și 17
    miliarde pentru granturi.


    Noua propunere de
    buget a Comisiei Europene acoperă un set țintit de priorități politice și
    ajustări tehnice necesare în perioada 2021-2027, pentru a se asigura că acesta
    poate fi realizat până la sfârșitul perioadei.

    Johannes Hahn, comisarul european
    pentru buget și resurse umane: A doua prioritate politică este
    reprezentată de migrație și de provocările externe. În ceea ce privește
    migrația, aceasta are, de asemenea, parțial de-a face cu războiul împotriva
    Ucrainei și consecințele acestuia, dar exceptând oamenii care fug din Ucraina,
    putem observa o creștere a migrației în țările vecine și, desigur, mai sunt
    refugiați sirieni în Turcia, Liban și Iordania. În ceea ce privește dimensiunea
    internă, punerea în aplicare a noului pact privind migrația și azilul va
    necesita finanțare suplimentară, în special în ceea ce privește procedurile de
    frontieră. Creșterea instabilității economice și politice globale, declanșată
    și de factori precum schimbările climatice și criza alimentară, face necesară
    consolidarea rezervei de solidaritate și de ajutor de urgență cu 2,5 miliarde
    și, de asemenea, trebuie să existe suficiente resurse pentru a stabiliza regiunile
    expuse și țările partenere, cum ar fi Balcanii de Vest și Moldova, ceea ce, de
    asemenea, va ajuta la limitarea valurilor de migrație.


    Negocierile,
    inclusiv acordul Parlamentului European, trebuie încheiate înainte de sfârșitul
    anului pentru a atenua presiunile bugetare actuale și pentru a elibera fonduri
    în sprijinul Ucrainei, a migrației și a nevoilor externe din ianuarie 2024.


  • Comisia îmbunătăţeşte previziunile privind creşterea economiei UE

    Comisia îmbunătăţeşte previziunile privind creşterea economiei UE

    Scăderea preţurilor la energie, reducerea constrângerilor legate de ofertă şi o piaţă puternică a forţei de muncă au susţinut o creştere moderată în primul trimestru al anului curent, eliminând temerile legate de o recesiune. Acest început, mai bun decât se estimase, ridică perspectivele de creştere pentru economia Uniunii Europene la 1% în acest an (comparativ cu 0,8 procente în previziunile intermediare din iarnă) şi la 1,7% anul viitor (comparativ cu 1,6 procente în iarnă).

    Economia europeană a reuşit să limiteze impactul negativ al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, făcând faţă crizei energetice prin diversificarea rapidă a aprovizionării şi prin scăderea considerabilă a consumului de gaze. Reducerea semnificativă a preţurilor la energie se repercutează asupra întregii economii, conducând la scăderea costurilor de producţie ale întreprinderilor. La rândul lor, consumatorii constată o scădere a preţurilor la energie, deşi consumul privat ar urma să se menţină la un nivel redus, întrucât ritmul de creştere a salariilor rămâne sub nivelul inflaţiei.

    Dat fiind că inflaţia rămâne ridicată, condiţiile de finanţare ar urma să se înăsprească şi mai mult – avertizează Comisia Europeană. Deşi se aşteaptă ca BCE şi alte bănci centrale din Uniune să se apropie de sfârşitul ciclului de creştere a ratelor dobânzii, este probabil ca turbulenţele recente din sectorul financiar să sporească presiunea asupra costurilor legate de credite şi asupra accesului la acestea, încetinind ritmul de creştere a investiţiilor, în special a celor din sectorul rezidenţial.

    Potrivit Bruxelles-ului, rezilienţa economiei Uniunii Europene este consolidată în prezent de o piaţă a forţei de muncă mai puternică decât oricând. Rata şomajului din blocul comunitar a atins un nou record de 6% în martie, iar ratele de participare şi de ocupare a forţei de muncă au atins niveluri fără precedent. Se aşteaptă ca piaţa forţei de muncă din Uniune să aibă doar o reacţie moderată la ritmul mai lent al expansiunii economice. Ritmul de creştere a salariilor s-a accelerat de la începutul anului trecut, dar a rămas, până în prezent, cu mult sub nivelul inflaţiei. Se prognozează însă creşteri salariale mai susţinute, în contextul urcării accelerate a salariilor minime în mai multe ţări şi, în general, pe fondul presiunilor exercitate de lucrători pentru a-şi redobândi puterea de cumpărare.


  • Extinderea cadrului financiar multianual 2021-2027

    Extinderea cadrului financiar multianual 2021-2027

    Parlamentul European propune extinderea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, astfel încât bugetul Uniunii Europene să devină rezilient. Oamenii așteaptă ca Uniunea Europeană și bugetul său să răspundă prompt și cu eficacitate la nevoile lor și să le ofere ajutorul necesar. În lumina noilor provocări, Parlamentul a cerut Comisiei Europene să analizeze amănunțit funcționarea actualului Cadru Financiar Multianual și să prezinte o propunere legislativă de revizuire a acestuia cât mai curând posibil și nu mai târziu de primul trimestru al acestui an. Revizuirea cadrului financiar multianual 2021-2027 nu trebuie să afecteze, în sens descrescător pachetele financiare naționale prealocate sau programele Uniunii Europene.

    Pe acest subiect a vorbit eurodeputatul Dragoş Pîslaru, președinte al Comisiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European.

    Provocările cu care
    ne-am confruntat de la adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 ne
    plasează într-un context social, economic și politic complet schimbat. Este
    clar că trebuie să privim la o altă scală flexibilitatea, precum și resursele
    necesare pentru a putea face faţă acestor vremuri dificile. Astăzi, spre
    exemplu, 96,5 milioane de persoane din Uniunea Europeană sunt expuse riscului
    de sărăcie și excluziune socială, ceea ce reprezintă 21,9% din populație.
    Imaginați-vă: unul din cinci europeni se află la limita sărăciei în această
    criză multiplă de energie, inflație și, de asemenea, o potențială criză
    economică. Aceste cifre vor crește în același ritm cu creșterea inflației și a
    prețurilor la alimente și energie în Uniunea Europeană. În numele Comisiei
    pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, ne-am dori să avem o
    creștere urgentă a finanțării Garanției europene pentru copii printr-un buget
    dedicat de cel puțin 20 de miliarde de EURO pentru perioada 2021-2027. Acest
    lucru trebuie să se afle în centrul Cadrului Financiar Multianual revizuit și
    al Fondului Social European Plus consolidat. Aceasta înseamnă că trebuie să
    oferim investiții publice și sociale mai mari. Trebuie să fim mai ambițioși
    decât ne-am planificat inițial.


  • Retrospectiva evenimentelor interne 2022

    Retrospectiva evenimentelor interne 2022

    Război în
    Ucraina, criză de securitate la graniţele României, răspuns aliat prompt


    După doi ani în
    care a monopolizat jurnalele de actualităţi, noul coronavirus e surclasat, în
    2022, de noul imperialism rusesc, marca Vladimir Putin, odată cu declanşarea de
    către Moscova a războiului ilegal şi nejustificat împotriva fostului ei vasal din
    perioada sovietică, Ucraina. Alături de partenerii din Uniunea Europeană şi de
    aliaţii din NATO, România a condamnat în termenii cei mai fermi agresiunea rusă
    şi şi-a coordonat acţiunile cu aceştia pentru a face faţă, împreună, celei mai
    serioase ameninţări la adresa securităţii euroatlantice din ultimele decenii,
    cum este descrisă în declaraţia adoptată la finalul ministerialei NATO desfăşurate,
    în noiembrie, la Bucureşti. Rusia, se spune în declaraţie, poartă întreaga
    responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului
    internaţional şi a principiilor Cartei ONU, iar acţiunile ei inacceptabile,
    şantajul energetic şi retorica nucleară necugetată subminează ordinea
    internaţională bazată pe reguli. Orice atac împotriva Aliaţilor va primi un
    răspuns unit şi hotărât, şi-au reînnoit angajamentul statele NATO. Acţiunile ce
    au urmat invaziei ruseşti au urmărit consolidarea flancului estic, cel mai
    expus, din care face parte şi România. Statele Unite au sporit numărul
    militarilor trimişi pe teritoriul partenerului lor strategic. În jur de 5000 de
    militari aliaţi se află, în prezent, în România, majoritatea din SUA, Franta, Belgia, Ţările de Jos, Italia şi
    Canada. Un grup de luptă al NATO s-a constituit la câteva luni de la debutul
    conflictului, prin transformarea elementelor multinaţionale aliate din cadrul
    Forţei de Răspuns a NATO, iar Franţa a preluat rolul de naţiune-cadru.



    Criză
    energetică, inflaţie, măsuri în sprijinul oamenilor


    România a participat,
    din primul moment, la efortul internaţional de sprijin pentru Ucraina şi
    pledează, în continuare, în favoarea menţinerii acestuia, pe toate palierele.
    Autorităţile de la Bucureşti au primit elogii pentru modul în care s-au
    comportat cu refugiaţii ucraineni şi pentru rolul jucat în acţiunile de
    facilitare a tranzitului cerealelor din Ucraina către pieţele mondiale. Pe de
    altă parte, autorităţile române au fost nevoite să gestioneze crize interne pe
    care conflictul le-a generat sau amplificat. În ton şi în coordonare cu
    partenerii europeni, Bucureştiul şi-a diversificat sursele de energie pentru a
    scădea dependenţa de gazul rusesc. Executivul a adoptat, totodată, măsuri de compensare
    şi plafonare a facturilor la gaze şi electricitate. Acestea riscau să devină
    insuportabile pentru o populaţie ale cărei venituri au fost devorate de
    inflaţia ce a urcat spre 17 procente şi periclitau existenţa a numeroase firme.
    Bugetul pe anul viitor menţine
    măsurile de plaforare a facturilor la energie, prevede ajutoare pentru
    categoriile cele mai vulnerabile şi alocă sume pentru majorarea pensiilor şi a
    salariului minim.



    MCV ridicat, Schengen
    amânat


    Comisia Europeană
    a propus, spre final de an, încheierea Mecanismului de Cooperare şi Verificare
    pentru România, instituit la aderarea ţării, în 2007, pentru a monitoriza
    reforma din sistemul judicar. A cântărit mult în această decizie adoptarea
    legilor justiţiei, reparate, în bună măsură, după pagubele provocate
    legislaţiei în domeniu de guvernarea social-democrată, în perioada 2017-2018. Acelaşi
    executiv european a constatat că România îndeplineşte, ca şi Bulgaria,
    condiţiile tehnice de aderare la spaţiul Schengen, de liberă circulaţie, şi a
    recomandat statelor Uniunii să grăbească aderarea celor două. Parlamentul
    European a votat, la rândul său, o rezoluţie cu mesaj similar. Sprijinul
    instituţiilor comunitare şi al statelor membre, inclusiv al Ţărilor de Jos, în
    trecut un opozant intransigent al acceptării României şi Bulgariei în Schengen,
    s-a lovit, însă, de refuzul intempestiv şi obstinat la Austriei. N-au contat
    faptul că România nu se află pe traseul fluxului migranţilor ilegali, confirmat
    de datele oficiale ale Agenţiei Frontex, şi nici rapoartele Comisiei, care
    atestă rezultatele pozitive ale României în protejarea frontierei externe a
    Uniunii şi controlul migraţiei ilegale. Veto-ul Vienei în Consiliul Justiţie şi
    Afaceri interne din decembrie a blocat accesul în Schengen, aşteptat de 11 ani.
    Gestul a provocat răcirea relaţiilor diplomatice dintre Bucureşti şi Viena. Pe
    fondul frustrării şi al indignării, voci inflamate, inclusiv ale unor
    politicieni de prim plan, au chemat la boicotarea companiilor austriece. Din
    poziţia de diriginte al politicii externe, preşedintele Klaus Iohannis a
    îndemnat la calm şi a dezavuat orice astfel de boicot. La ultimul summit al UE
    din 2022, el a lansat un apel la unitate şi solidaritate, reafirmând că România
    îşi merită locul în Schengen.



    Dosarul COLECTIV: sentinţele


    După aproape 7
    ani de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv, instanţa a stabilit
    vinovăţiile şi pedepsele. Fostul primar al sectorului pe raza căruia se afla
    clubul care a ars, curmând vieţile a zeci de tineri veniţi să se bucure de un
    concert rock, a primit o condamnare de 4 ani pentru abuz în serviciu, redusă la
    jumătate faţă de cea din primă instanţă. În cazul său, judecătorii au eliminat
    forma agravantă a infracţiunii de abuz în serviciu. Patronii clubului au primit
    între 6 şi aproape 12 ani de închisoare, iar pompierii de la Inspectoratul
    pentru Situaţii de Urgenţă care au verificat Clubul Colectiv fără a lua
    măsurile legale în privinţa respectării normelor anti-incendiu, au fost
    condamnaţi definitiv la câte 8 ani şi 8 luni de închisoare. Instanţa a dispus
    ca o parte dintre condamnaţi să plătească despăgubiri de zeci de milioane de
    euro către familiile victimelor şi supravieţuitori. Aceştia din urmă spun că
    marele vinovat pentru vieţile pierdute este statul român, cu sistemele sale
    publice incapabile să dezvolte anticorpi împotriva corupţiei, indolenţei şi
    incompetenţei administrative.



    Popovici, noua
    stea a nataţiei mondiale



    În sport a fost un an bun,
    cu succese la canotaj, caiac-canoe, tenis de masă, atletism sau haltere.
    România a propus, însă, în 2022, mult mai mult, un nume pentru istorie, David
    Popovici. Liceanul bucureştean a triumfat la Mondialele şi Europenele de
    juniori şi seniori în probele de 100 şi 200 de metri în bazin lung, iar la Roma
    a stabilit un nou record mondial la 100 de metri liber. Presa sportivă vorbeşte
    despre fenomenul Popovici, iar celebra Swimming World magazine l-a
    desemnat înotătorul anului. În schimb, un fost număr unu mondial, românca Simona
    Halep, a primit, în 2022, vestea suspendării provizorii după ce a fost depistată pozitiv la un control antidoping
    efectuat la US Open. Dubla câştigătoare de mare şlem, considerată un model de
    integritate sportivă, a început, potrivit propriilor spuse, cel mai dificil
    meci al vieţii, unul pentru adevăr, în care se luptă să demonstreze că este
    nevinovată.


  • Măsuri în domeniul energiei

    Măsuri în domeniul energiei

    Războiul din Ucraina vecină şi criza energetică pe care a
    generat-o în întreaga Europă i-a obligat, de-a lungul întregului an, şi pe
    decidenţii de la Bucureşti să găsească, în regim de urgenţă, soluţii
    legislative care să garanteze livrarea de electricitate, gaz şi căldură,
    deopotrivă pentru populaţie şi actorii economici. Cum actele normative n-au
    fost întodeauna coerente, n-a fost domeniu în care regulile jocului să se
    schimbe mai frecvent. Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, ultima din
    acest an, un nou proiect de ordonanţă, prin care este eliminată declaraţia pe
    proprie răspundere privind consumul de energie electrică. Aceasta trebuia
    completată de către clienţii casnici cu mai multe case sau apartamente. Cerinţa
    era stipulată într-o lege nouă, ce a provocat confuzie în rândul persoanelor
    fizice, precum şi al distribuitorilor de energie electrică. Din acest motiv,
    coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR a decis ca declaraţia să fie eliminată,
    printr-un act normativ adoptat de Executiv.


    Tot miercuri, Guvernul a decis
    că măsura compensării preţului la carburanţi, cu 50 de bani (echivalentul a 10
    eurocenţi) pe litru, nu se va mai aplica de la 1 ianuarie 2023. Premierul
    Nicolae Ciucă spune, însă, că autorităţile sunt pregătite să recurgă din nou la
    această soluţie, în cazul în care preţurile vor avea o evoluţie care să
    depăşească puterea de cumpărare a cetăţenilor.


    Executivul a mai anunţat ca va
    impune impozite suplimentare firmelor din energie care au avut câştiguri
    substanţiale în contextul crizei din ultima perioadă. Actul normativ
    supraimpozitează cu 60% profiturile foarte mari pe care le-au realizat anul
    acesta companiile din domeniile petrol, gaze naturale, cărbune şi rafinăriile.
    Secretarul de stat în ministerul de Finanţe, Mihai Diaconu, a explicat că baza
    impozabilă este reprezentată de ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media
    profiturilor pe ultimii patru ani. Cea mai mare parte a sumelor astfel obţinute
    vor fi direcţionate către finanţarea investiţiilor – promit guvernanţii.
    Reprezentanţii companiilor din domeniu consideră, însă, că procentul
    supraimpozitării e prea mare şi afirmă că măsura le va bloca propriile
    investiţii. Operatorii din energie susţin că 33% ar fi fost un cotă adecvată de
    supraimpozitare.


    În sfârşit, Guvernul amână până pe 31 octombrie 2023
    închiderea grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari şi Turceni din
    cadrul Complexului Energetic Oltenia, precum şi a exploatărilor
    miniere aferente. Potrivit angajamentelor asumate de România prin Planul
    Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), acestea ar fi trebuit închise până
    la finalul acestui an. Guvernul a motivat amânarea invocând situaţia energetică
    extrem de dificilă din ţară şi din întreaga Europă, inclusiv din cauza
    atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.



  • Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre

    Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre

    Parlamentul European a adoptat o
    rezoluţie legislativă privitoare la orientările pentru politicile de ocupare a
    forței de muncă ale statelor membre. Comisia Europeană a propus actualizarea
    acestor orientări şi pune un accent deosebit pe situația generată de pandemia
    de COVID-19, pe asigurarea echității sociale și a sustenabilității economice
    ale tranziției verzi și ale celei digitale, precum și pe inițiativele politice
    recente ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia.

    Uniunea Europeană
    trebuie să depună eforturi în vederea elaborării unei strategii coordonate
    pentru atinegrea unor niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă. Acest
    lucru implică promovarea convergenței economice și sociale ascendente, a
    locurilor de muncă de calitate și a îmbunătățirii condițiilor de muncă, prin
    sprijinirea și completarea activităților statelor membre, precum și prin piețe
    ale forței de muncă orientate spre viitor.

    Despre acest subiect a vorbit în
    Parlamentul European, Eugen Tomac, eurodeputat.

    Cred că în această
    perioadă este absolut esențial să cuplăm agenda europeană la nevoile
    cetățenilor europeni. Criza generată de război, criza energetică, inflația au
    pus pe masa decidenților europeni provocări uriașe. Tocmai de aceea, cred că
    politicile pe care le pregătește Comisia trebuie să răspundă acestor așteptări,
    pentru că oamenii au facturi foarte mari, au ore de muncă în plus, însă venituri
    mult mai mici raportat la necesități. Tocmai de aceea, cred că este esențial să
    înțelegem că putem combate sărăcia și proteja locurile de muncă prin investiții
    și politici adaptate la nevoile societății de astăzi.


    Pentru a beneficia de o forță de
    muncă dinamică și productivă și de noi modele de muncă și de afaceri la nivel
    european, statele membre trebuie să colaboreze cu partenerii sociali pentru
    condiții de muncă corecte, transparente și previzibile, asigurând astfel un
    echilibru între drepturi și obligații, atât pentru lucrători, cât și pentru
    angajatori.


  • Criza climatică, în atenția UE și ONU

    Criza climatică, în atenția UE și ONU

    Liderii mondiali s-au reunit la
    Sharm el-Sheikh pentru summitul privind punerea în aplicare a acțiunilor
    climatice , în vederea lansării celei de a 27-a Conferințe a Organizației
    Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP27).

    UE a fost reprezentată
    de președintele Consiliului European, Charles Michel, și de președinta Comisiei
    Europene, Ursula von der Leyen. În discursul său, președintele Michel a
    subliniat necesitatea urgentă de a acționa cu privire la schimbările climatice,
    recunoscând, în același timp, că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a făcut ca
    situația să fie mai complicată.

    În acest context, președintele Michel a
    subliniat că angajamentul UE față de neutralitatea climatică rămâne puternic, în pofida provocărilor generate de criza energetică, care a fost exacerbată de
    utilizarea aprovizionării cu energie ca armă de către Rusia. El a afirmat, de
    asemenea, că UE trebuie să își asume partea care îi revine din povara
    tranziției către zero emisii nete de gaze cu efect de seră și că acțiunile în
    domeniul climei implică trei obligații: față de țările în curs de dezvoltare,
    față de generația următoare și față de cetățenii europeni.

    Având în vedere războiul Rusiei împotriva
    Ucrainei și noul context geopolitic, președintele Michel a reafirmat că
    obiectivul UE rămâne același: neutralitatea climatică până în 2050 și zero
    emisii nete. De asemenea, că este necesară regândirea strategiei de tranziție
    și că UE va avea în vedere întregul ansamblu al surselor de energie de
    tranziție și diversificarea acestora, pentru a asigura securitatea
    aprovizionării.

    Înainte de summitul desfășurat la Sharm el-Sheikh,
    europarlamentarul Nicu Ștefănuță, din grupul Renew Europe, a avut o intervenție
    în plenul Parlamentului European, afirmând că haosul climatic nu trebuie să
    devină o criză mai puțin importantă ca altele, o criză de locul 2.

    Degeaba avem ambiții și
    fonduri europene dacă ele nu sunt folosite așa cum trebuie    , a afirmat în
    speech-ul său europarlamentarul român Nicu Ștefănuță.

    De fiecare dată
    când pronunțăm cuvintele nimeni nu va fi lăsat în urmă, cel puțin o persoană
    moare din cauza lipsei de apă sau a hranei. Cel puțin o familie își pierde
    munca de o viață pentru că apele i-au înghițit gospodăria. Cel puțin un fermier
    rămâne fără recoltă după ce seceta a crăpat pământul și i-a ars culturile.
    Criza climatică a lovit deja, iar cei care vor suferi sunt copiii noștri. Este
    atât de simplu. Cum rămâne pentru ei viitorul? Ce rămâne pentru ei în viață?
    Haideți să nu deviem de la țintele noastre comune și internaționale și să nu
    lăsăm alte crize să pună haosul climatic pe locul 2. Spunea unul din colegii
    din Germania de la un partid de extremă dreapta că factura este mare. Da,
    factura este mare. Dar factura pentru inacțiune este pur și simplu
    catastrofală. Ea înseamnă existența însăși, înseamnă negarea viitorului pentru
    copiii noștri. Și factura asta nu ne putem permite s-o lăsăm la urmă , să
    spunem că copiii nostri nu merită să aibă un viitor.


  • România sprijină Republica Moldova

    România sprijină Republica Moldova

    Cu războiul la graniţe în pragul iernii și în contextul în care Chişinăul se bazează tot mai mult pe importul de energie electrică din România, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a deplasat, marţi, la București, pentru a cere ajutor autorităților române. Acestea au dat asigurări că vor continua să sprijine statul vecin în contextul crizei energiei și a gazelor naturale și să ajute Chişinăul în ceea ce priveşte gestionarea refugiaţilor ucraineni, având în vedere că Republica Moldova este statul cel mai afectat de migraţia cetăţenilor din Ucraina.

    În cadrul consultărilor politice cu preşedintele Klaus Iohannis, Maia Sandu a mulțumit pentru măsurile adoptate de către România pentru facilitarea furnizării de electricitate, gaze naturale, păcură şi lemne de foc pentru cetăţenii moldoveni. Cei doi președinți au evaluat, de asemenea, stadiul proiectelor bilaterale de interconectare a infrastructurii energetice. Klaus Iohannis a exprimat sprijinul pentru demersurile autorităţilor de la Chişinău de reformare a sistemului energetic al Republicii Moldova, în conformitate cu angajamentele asumate față de UE. Mai mult, el a reafirmat că Bucureștiul va continua să susțină statul vecin pe drumul său spre integrarea în blocul comunitar.

    Situaţia de securitate regională şi cea energetică au fost și în centrul discuțiilor oficialului moldovean cu prim-ministrul Nicolae Ciucă. Maia Sandu a mulţumit, și de această dată, României pentru reacţia privind compensarea de urgenţă a deficitului de curent electric. Amintim că România a început să furnizeze Moldovei energie electrică și gaze naturale în regim de urgență, după ce Ucraina a încetat exportul de energie spre Chișinău din cauza avarierii centralelor în bombardamentele armatei ruse.

    Despre situaţia grea din punct de vedere al alimentării cu energie, Maia Sandu a vorbit și la o conferinţă internaţională dedicată egalităţii de gen în politică, la care a participat la București. Ştiu cât de greu e să oferi ajutor atunci când e greu şi în casa ta, dar astăzi trăim vremuri cu adevărat dramatice şi decisive şi avem nevoie unii de alţii. Din cauza războiului trecem printr-o criză energetică majoră şi riscăm să rămânem fără gaze şi electricitate în această iarnă. Pentru consumatorii moldoveni tariful la gaze a crescut de şase ori în ultimul an şi este de două ori mai mare decât în România. La fel de gravă este situaţia în ceea ce priveşte electricitatea. După ce Federaţia Rusă a bombardat reţelele ucrainene, Gazprom a redus la jumătate volumul de gaz livrat Moldovei, iar furnizarea de electricitate din stânga Nistrului pentru luna viitoare a devenit incertă. Asigurarea ţării cu energie electrică este o provocare zilnică.

    România nu este singurul stat care se angajează să ajute Chișinăul. După o reuniune a Consiliului Nordic, desfăşurată marți la Helsinki, Norvegia, cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, dar și Finlanda, Suedia și Islanda au promis să ajute Ucraina şi Republica Moldova să-şi asigure aprovizionarea cu gaze în timpul acestei ierni.


  • Măsuri pentru atenuarea crizei energiei

    Măsuri pentru atenuarea crizei energiei

    Impactul
    războiului din Ucraina asupra pieţei energiei este în continuare în atenția
    liderilor europeni care au căzut de acord, la Bruxelles, asupra unei foi
    de parcurs care anunță, pentru perioada următoare, măsuri pentru a stopa
    creşterea preţurilor la energie. Una dintre măsuri vizează favorizarea
    achiziţiilor comune de gaze, astfel încât să acopere cel puţin un nivel
    obligatoriu de 15% din stocurile pentru această iarnă. Potrivit AFP, războiul
    din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei au provocat un şoc asupra preţurilor
    petrolului, gazelor şi energiei electrice, însă Europa reacţionează lent,
    slăbită de interesele divergente ale statelor membre. Agenția notează că deși la
    finalul unor negocieri dure, blocul a dorit să prezinte un front unit, mai
    rămân numeroase puncte de rezolvat, iar negocierile din săptămânile următoare
    se anunţă dificile. Avem acum o foaie de parcurs foarte bună, a
    subliniat preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în timp ce preşedintele
    Consiliului European, Charles Michel, s-a referit la un acord asupra unui
    pachet de măsuri care urmează să fie tratate cu fineţe.

    Între
    timp, şefii de stat şi de guvern cer Comisiei să le transmită de
    urgenţă decizii concrete cu privire la un set de măsuri,
    inclusiv intervenţii pentru a calma volatilitatea preţurilor la gaze. Cei 27 au
    cerut accelerarea negocierilor cu ţări producătoare
    fiabile, precum Norvegia şi SUA. În plus, liderii solicită un plan
    specific pentru un mecanism temporar care să plafoneze preţul
    gazului utilizat pentru producerea energiei electrice – un dispozitiv deja
    existent în Spania şi Portugalia şi pe care Franţa l-a cerut extins la nivelul
    întregii Uniuni.

    Prezent la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a apreciat că
    propunerea Comisiei Europene care vizează contracararea preţurilor mari la
    energie este bună, dar că, pe termen lung, trebuie găsite soluţii pentru a avea
    suficientă energie și aceasta să fie la preţuri decente. Klaus Iohannis: Vorbim
    aici de un fel de plafonare a preţului la gaz, dar o plafonare care nu pune
    furnizorii în dificultate, însă previne apariţia unor preţuri exagerat de mari.
    Avem, în acelaşi timp, un început de reglementare care decuplează piaţa gazului
    de piaţa electricităţii. Avem o propunere de achiziţii solidare, o platformă de
    achiziţie comună voluntară pentru gaz. Avem o serie de elemente care pot veni
    în sprijinul statelor membre pentru a atenua criza energiei    . Apreciind
    că subvenţiile şi măsurile extraordinare nu pot fi aplicate pe termen lung,
    Klaus Iohannis a subliniat că este încă nevoie de un plan pentru viitor și s-a
    referit, în acest context, la diversificarea resurselor energetice, energie
    verde sau exploatarea gazelor din Marea Neagră.

  • Coordonare europeană în domeniul energiei

    Coordonare europeană în domeniul energiei

    UE se confruntă cu o criză energetică fără precedent, după ce
    Rusia a invadat Ucraina.     Decizia Moscovei de
    a tăia o mare parte din livrările de gaz către Europa a complicat și mai mult
    situația și a aruncat in aer prețurile.     Comisia
    Europeană propune noi măsuri pentru a soluţiona aceasta problema, urmând să
    folosească 40 de miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile şi companiile
    care suferă de pe urma facturilor energetice ridicate. Pachetul include şi un
    cadru pentru achiziţii comune de gaz, a explicat preşedinta
    CE, Ursula von der Leyen :

    Ştim că cererea de energie a
    Europei este foarte mare, aşadar este logic ca în loc să concureze între ele,
    statele membre şi companiile energetice trebuie să-şi folosească puterea de
    cumpărare comună. Pentru aceasta propunem instrumente pentru punerea în comun a
    cererii de energie la nivel european. Ceea ce facem este ca, de asemenea, să le
    dăm posibilitatea companiilor energetice să înfiinţeze un consorţiu de
    cumpărare a gazului, astfel încât să poată cumpăra gaz împreună şi în asta
    includem un element obligatoriu şi anume spunem că: agregarea cererii va fi
    obligatorie pentru cel puţin 15% din volumele care sunt necesare pentru
    umplerea depozitelor.


    Plafonarea preţului la gazele naturale ar fi ultima soluţie, a mai spus Ursula von
    der Leyen.     Unele state, precum
    Germania, Austria sau Olanda se opun în continuare
    acestei măsuri, care, în opinia lor, ar putea duce la penurie de gaze și ar
    împiedica economisirea energiei. În schimb, țări precum Belgia, Grecia, Italia
    sau Polonia pledează pentru un coridor de prețuri care s-ar aplica
    tranzacțiilor în volume mari, ceea ce presupune cheltuieli mai reduse.


    Criza energetică va fi de durată, neavând
    precedent după Al Doilea Război Mondial, apreciază Daniel Dăianu,
    preşedintele Consiliului Fiscal. El a explicat de ce creşterea economică
    înregistrată de România în prezent nu se simte şi în nivelul de trai ai
    populaţiei.


    Daniel Dăianu: Când are loc un transfer de
    venituri către producătorii de energie şi alţi câştigători, cei mai mulţi
    pierd. De aceea nu se simte această creştere economică, iar criza energetică va
    dura, pentru că această urcare masivă a preţului relativ al energiei face ca
    tensiunile în economii să rămână. Nu este o criză care să poată fi rezolvată în
    şase luni, nici măcar în doi ani. Deci, este un sindrom al economiilor de
    război, deşi la noi nu zboară rachete, nu zboară bombe, războiul este la
    proximitatea noastră, dar se vede acest lucru prin inflaţia foarte ridicată, se
    vede prin costul utilităţilor, se vede prin aversiunea faţă de risc manifestată
    de mediul de afaceri.


    Daniel Dăianu a mai spus că inflaţia este cauzată
    în mare parte de scumpirea energiei. În opinia sa, România va înregistra, anul
    viitor, o creştere economică de numai două-trei procente, iar inflaţia ar urma
    să scadă de la 16% undeva la 10%.


  • Directiva privind energia din surse regenerabile

    Directiva privind energia din surse regenerabile

    Energia din surse regenerabile
    joacă un rol fundamental pentru punerea în practică a Pactului verde european
    și pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, având în vedere
    faptul că sectorul energetic contribuie cu peste 75% la emisiile totale de gaze
    cu efect de seră din Uniunea Europeană. Prin reducerea acestor emisii de gaze
    cu efect de seră, energia din surse regenerabile contribuie, de asemenea, la
    abordarea provocărilor legate de mediu. Propunerea Comisiei Europene privind
    energia din surse regenerabile a fost prezentată, în Parlamentul European, de Adina-Ioana Vălean, comisar european
    pentru transporturi.


    Mandatul acestei
    Comisii Europene prevede ambiții mari pentru decarbonizare. Aceste ambiții
    trebuie accelerate din cauza crizei actuale. În ultimele șase luni, ne-am
    confruntat cu o situație acută, una care necesită o desfășurare și mai rapidă,
    la scară largă, a energiei regenerabile. Energiile regenerabile sunt esențiale
    pentru eliminarea treptată a dependenței noastre de combustibilii fosili din
    Rusia, şi sunt fundamentale în eforturile noastre de a aborda criza climatică.
    Vara care tocmai a trecut ne-a reamintit că deficitul de energie amenință să ne
    afecteze economia și cetățenii. Acesta este motivul pentru care un cadru legal
    îmbunătățit și hotărât pentru sursele regenerabile este esențial atât pentru
    Pactul Verde European, cât și pentru REPowerEU. Dacă ne dorim atingerea
    ţintelor trebuie să evităm subminarea acestora prin alte mijloace. Aici mă
    gândesc la ținta neobligatorie de încălzire și răcire. În opinia Comisiei,
    elementul neobligatoriu scade semnificativ ambiția propunerilor Comisiei. De
    asemenea, trebuie să găsim un echilibru între evitarea impactului negativ
    asupra biodiversității, luând în considerare, în același timp, efectele asupra
    aprovizionării cu energie în situația actuală de criză energetică.


    Costurile scăzute de exploatare
    pe care le implică energia din surse regenerabile și expunerea redusă la
    șocurile prețurilor în comparație cu combustibilii fosili conferă energiei din
    surse regenerabile un rol-cheie în combaterea sărăciei energetice în Uniunea
    Europeană.