Radio România Internațional

Tag: criza energetica

  • Interviu cu eurodeputatul Iuliu Winkler

    Interviu cu eurodeputatul Iuliu Winkler

    Eurodeputatul PPE Iuliu Winkler (UDMR) a acordat un interviu amplu postului nostru de radio în timpul primei sesiuni plenare de toamnă a Parlamentului European.



    Am discutat cu domnia sa despre criza energetică, folosirea energiei ca armă de către Rusia, energia verde, tranziţia energetică justă, acordurile comerciale ale UE cu Noua Zeelandă, Australia, Chile şi Mexic, creşterea preţurilor, creşterea inflaţiei, Anul european al tineretului, ocuparea forţei de muncă după pandemie, războiul din Ucraina, războiul comercial cu Rusia, războiul propagandei, aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la UE.



  • Interviu cu eurodeputatul Cristian Buşoi

    Interviu cu eurodeputatul Cristian Buşoi

    Eurodeputatul PPE Cristian Buşoi (PNL) a acordat un interviu postului nostru de radio în timpul primei sesiuni plenare de toamnă a Parlamentului European.



    Am discutat cu domnia sa despre criza energetică, folosire energiei ca armă de către Rusia, RepowerEU, războiul din Ucraina, creşterea preţurilor, aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la UE, cercetarea şi inovarea în UE, digitalizarea şi A.I., bolile rare, reducerea disparităţilor dintre sistemele de sănătate din Europa.



  • Interviu cu eurodeputatul Victor Negrescu

    Interviu cu eurodeputatul Victor Negrescu

    Eurodeputatul S&D Victor Negrescu (PSD) a acordat un interviu amplu postului nostru de radio în timpul primei sesiuni plenare de toamnă a Parlamentului European.



    Am discutat cu domnia sa despre criza energetică, folosire energiei ca armă de către Rusia, războiul din Ucraina, creşterea preţurilor, creşterea inflaţiei, aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la UE, aderarea României la Spaţiul Schengen, educaţia digitală în Uniunea Europeană, şomajul în rândul tinerilor europeni, mai ales după pandemie, conferinţa privind viitorul Europei.



  • Interviu cu eurodeputatul Marian-Jean Marinescu

    Interviu cu eurodeputatul Marian-Jean Marinescu

    Eurodeputatul PPE Marian-Jean Marinescu (PNL) a acordat un interviu amplu postului nostru de radio în timpul primei sesiuni plenare de toamnă a Parlamentului European.



    Am discutat cu domnia sa despre criza energetică, folosire energiei ca armă de către Rusia, războiul din Ucraina, creşterea preţurilor, creşterea inflaţiei, combustibilii durabili, transportul aerian, strategia inteligentă pentru mobilitate a UE, drumuri inteligente, aderarea României la Spaţiul Schengen, aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la UE.



  • Interviu cu eurodeputatul Dragoş Pîslaru

    Interviu cu eurodeputatul Dragoş Pîslaru

    Eurodeputatul Renew Europe Dragoş Pîslaru (REPER) a acordat un interviu amplu postului nostru de radio în timpul primei sesiuni plenare de toamnă a Parlamentului European.



    Am discutat cu domnia sa despre discursul privind Starea Uniunii Europene, prezentat de către Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre RepowerEU, despre Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, salariul minim adecvat european, criza energetică, aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la UE. Interviul a fost acordat imediat după discursul doamnei von der Leyen în plenul Parlamentului European.



  • Interviu cu eurodeputatul Siegfried Mureşan

    Interviu cu eurodeputatul Siegfried Mureşan

    Eurodeputatul PPE Siegfried Mureşan (PNL) a acordat un interviu postului nostru de radio în timpul primei sesiuni plenare de toamnă a Parlamentului European.



    Am discutat cu domnia sa despre discursul privind Starea Uniunii Europene, prezentat de către Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, criza energetică, aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la UE.



    Interviul a fost acordat imediat după discursul doamnei von der Leyen în plenul Parlamentului European.




  • Discursu mutrinda catandisea ali UE

    Discursu mutrinda catandisea ali UE

    Criza energhetică şi agiutorlu tră Ucraina fură tru prota thesi tru discursulu ti catandisea a Uniunillei ţănut di prezidenta a Comisiillei Europene, Ursula von der Leyen, tru plenlu a Parlamentului European di Strabourg.


    Vladimir Putin, adusi aminti diznău năsa, easti maş elu responsabilu tră actuala criză şi tră creaştirea nicontrolată a păhadzloru la gaze şi curentu electric.


    Comisia caftă apandisi la provocările aliştei crize, iar anamisa di pripunirli a llei s’arădăpsescu ñicurarea a consumului di energihe electrică cu nai pţăn 5% tru kirolu a oarilor di kipită şi ună ñicurari a căftarillei cu nai ma pţănu 10% până tru martu anlu yinitoru. Executivlu comunitar pripune, tutunăoară, un plafon temporar a veniturilor, di 180 di euro tră un megawatt/oră, tră producătorlli di energie electrică ditu izvuri regenerabile, nucleare şi lignit. Veniturli cari năstrecu plafonul va s’hibă colectate di guverne şi ufilisiti tra s’lli-agiută consumatorlli di energhie să-şi ñicuradză facturli, cundille şefa a executivlui comunitar.



    Ursula von der Leyen pripusi şi plafonarea a profiturlor tru cazlu a ntreprindirilor cari produc energie electrică cu un custuseari scădzută:


    “Tru economia a noastră suţială di piaţă, sa’aminţă unu profit easti un lucru bun. Ama, tru aestă oară, nu easti corect să s’amintă profituri record ditu polimu şi pi skiniratlu a consumatorilor. Bănămu un kiro tru cari amintatiţli lipseaşti s’hibă ampărţăte şi direcţionate cătră aţelli cari au nai ma mari ananghi di eali. Di itia a ptipunirillei a noastre, va s’ascumbusimu cama di 140 di miliardi di euro cătră statele membre, cu scupolu tra s’ñîcurămu direct impactul aliştei catandisi. Şi di itia că triţemu pritu ună criză a combustibililor fosili, aestă industrie ari tru arada a llei ună borgi speţială. Mărli companii ditu sectorlu a petrolui, gazelor şi cărbunilui nregistreadză şi eali profituri babageani. Lipseaşti s’contribuie şi eali, neise, ună turlie echitabilă şi s’păltească ună contribuţie di criză”.



    Prezidenta ali Comisie cundille, di altă parti, că easti tru favoarea reproiectarillei păzarea di energie electrică, cari lipseaşti s’hibă dicuplată di aţea a gazlui. Ea dimăndă că va s’dişcllidă ună nauă bancă ahărdzită ti dezvoltarea a hidrogenui, momentu cari poate s’hibă un punct di aşuţătură tră Uniunea Europeană, cari ş’lo borgea s’alasă dinăpoi dependenţa di combustibilii fosili importaţ ditu Rusia.


    Tru prezenţa Olenei Zelenska, nicukira a prezidentului ali Ucraină, călisită s’llia parti la discursu, Ursula von der Leyen spusi că agiutorlu financiar va s’da ma largu ti Ucraina ca un angajamentu pi lungu kiro. Uniunea va s’da 100 di miliuñi di euro tră reconstrucţia a şcolliurlor asparti di polimu, ama nu va s’da maş finanţare, că şi hălăţli di cari văsilia ari ananghi tra ş’valorifică la maximum potenţialu. Europa diadi ali Ucraină asistenţă financiară tru valoare di piste 19 miliardi di euro, ahoryea easti, ama agiutorlu militar.




    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala











  • Discurs privind starea UE

    Discurs privind starea UE

    Criza energetică şi ajutorul pentru Ucraina au dominat discursul despre starea Uniunii ţinut de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European de la Strabourg.

    Vladimir Putin, a reamintit ea, este singurul responsabil pentru actuala criză şi pentru creşterea necontrolată a preţurilor la gaze şi curent electric.

    Comisia caută răspunsuri la provocările acestei crize, iar printre propunerile sale se numără reducerea consumului de energie electrică cu cel puţin 5% în timpul orelor de vârf şi o reducere a cererii cu cel puţin 10% până în martie anul viitor. Executivul comunitar propune, de asemenea, un plafon temporar al veniturilor, de 180 de euro pentru un megawatt/oră, pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile, nucleare şi lignit. Veniturile care depăşesc plafonul vor fi colectate de guverne şi utilizate pentru a-i ajuta pe consumatorii de energie să-şi reducă facturile, a precizat şefa executivului comunitar.


    Ursula von der Leyen a propus şi plafonarea profiturilor în cazul întreprinderilor care produc energie electrică cu un cost scăzut:

    În economia noastră socială de piaţă, să obţii profit e un lucru bun. Însă, în aceste momente, nu este corect să se obţină profituri record de pe urma războiului şi pe spatele consumatorilor. Trăim vremuri în care profiturile trebuie împărţite şi direcţionate către cei care au cea mai mare nevoie de ele. Datorită propunerii noastre, vom mobiliza peste 140 de miliarde de euro către statele membre, cu scopul de a atenua direct impactul acestei situaţii. Şi pentru că traversăm o criză a combustibililor fosili, această industrie are la rândul ei o datorie specială. Marile companii din sectorul petrolului, gazelor şi cărbunelui înregistrează şi ele profituri uriaşe. Trebuie să contribuie şi ele, prin urmare, în mod echitabil şi să plătească o contribuţie de criză.


    Preşedinta Comisiei a pledat, pe de altă parte, în favoarea reproiectării pieţei de energie electrică, care ar trebui decuplată de cea a gazului. Ea a anunţat că se va înfiinţa o nouă bancă dedicată dezvoltării hidrogenului, moment care poate constitui un punct de cotitură pentru Uniunea Europeană, care s-a angajat să lase în urmă dependenţa de combustibilii fosili importaţi din Rusia.

    În prezenţa Olenei Zelenska, soţia preşedintelui Ucrainei, invitată să asiste la discurs, Ursula von der Leyen a afirmat că ajutorul financiar va continua pentru Ucraina ca un angajament pe termen lung. Uniunea va acorda 100 de milioane de euro pentru reconstrucţia şcolilor distruse de război, însă nu va oferi doar finanţare, ci şi mijloacele de care ţara are nevoie pentru a-şi valorifica la maximum potenţialul. Europa a furnizat Ucrainei asistenţă financiară în valoare de peste 19 miliarde de euro, fără a pune la socoteală sprijinul militar.


  • Provocări şi modalităţi de redresare pentru turismul din Uniunea Europeană

    Provocări şi modalităţi de redresare pentru turismul din Uniunea Europeană

    Având ca
    reper datele statistice din primele luni ale acestui an, operatorii din turism
    se arătau optimişti la începutul acestei verii în privinţa revenirii turismului
    din statele membre la un nivel apropiat de cel din vara anului 2019, un an faţă
    de care sunt comparate cifrele din timpul pandemiei. În luna iunie a acestui an,
    Malta a găzduit a 7-a ediție
    a Forumului de Turism al Mediteranei la care au participat circa o mie de
    delegaţi din 28 de ţări. La evenimentul organizat în Malta au fost reprezentate
    patru state din top 10 mondial al turismului, Franța, Spania, Italia și Turcia,
    cărora li s-au adăugat alte state pentru care acest sectorul are o importantă
    contribuție la Produsul Intern brut, precum Croația, Grecia, Tunisia, Egipt și,
    nu în cele din urmă, Malta.


    La
    Forumul din Malta au participaţi oficiali şi experţi din statele membre ale
    Uniuniii Europene, inclusiv de la instituţiile europene, în încercarea de a
    identifica modalităţi de redresare şi de creştere turismului în bazinul
    Mediteranei, unde se află state membre ale Uniunii Europene precum Franţa,
    Italia, Spania, Grecia, Croaţia şi Malta, în care turismul are, pe de o parte,
    o importantă contribuţie la produsul intern brut, iar pe de altă parte asigură
    milioane de locuri de muncă.

    Valentina Superti, director în cadrul Direcției Generale Piață Internă, Industrie,
    Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene, este responsabilă de politicile
    privind turismul, textilele, economia socială și digitalizarea industriei.

    Turismul reprezintă mai mult de zece procente, de fapt aproape
    treisprezece procente din PIB-ul Europei. În unele zone este chiar aproape de
    treizeci de procente. Turismul contribuie major la PIB-ul din Europa. În
    același timp, asigură 23 de milioane de locuri de muncă. Dincolo de aceste
    cifre semnificative, turismul este un mod de viață pentru mulți europeni.
    Turismul aduce, de asemenea, multe beneficii pentru regiunile care valorifică
    bunuri naturale și culturale ale Europei. Ar trebui să fim conștienți de faptul
    că nu s-au încheiat complet consecințele pandemiei, iar provocările globale
    aduse în special acum de războiul din Ucraina, fac probabil ca recuperarea să
    fie mai lentă decât ne-am așteptat.


    Criza energetică, creşterea inflaţiei şi
    perturbarea lanţurilor internaţionale de aprovizionare au un impact negativ
    asupra turismului european, în primul rând din cauza creşterii costurilor de
    transport şi cazare. Pentru a atenua acest impact negativ, Uniunea Europeană a
    pregătit căi de acţiune pentru redresarea sectorului turismului

    Valentina Superti, Direcția Generală Piață Internă, Industrie,
    Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene:

    Noi am lansat, la nivel european, o foaie de
    parcurs. Vrem să trecem de la strategie la acțiune, de la strategie la un proiect
    inovator. Principiile directoare din această foaie de parcurs se referă la
    sustenabilitate, foarte importantă pentru mediu şi la sustenabilitatea socială.
    De asemenea, este vorba despre mai multă digitalizare. Lucrăm pentru protejarea
    biodiversităţii, deoarece menţinerea biodiversităţii în Europa este
    fundamentală pentru a ne păstra bunurile naturale fantastice pe care le avem.


    Turismul
    durabil în Uniunea Europeană şi în bazinul Mediteranei rămâne una dintre preocupări. Provocările din
    ultimul deceniu, precum instabilitatea politică și economică a unor țări din
    bazinul Mediteranei, migrația ilegală și, nu în cele din urmă, poluarea, au
    arătat că statele din bazinul Mediteranei trebuie să coopereze, atât la nivel
    bilateral şi regional, cât şi în cadrul Uniunii Europene.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13.02-19.02.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13.02-19.02.2022

    Trend descendentu al infectărlor cu COVID-19


    După ţi, pi 1 di şcurtu, tru România fu nregistrată kipita-a numirului di infectări cu SARS-CoV2 — puțănu pisti 40000 tru 24 di săhăţ – trendul discendentu accelerat a epidemiillei continuă, stămâna aesta, ase că autoritățile s’minduescu la relaxarea restricțiilor și curmarea-a catandisillei di alertă. Aesti apofasi va s’hibă loati, ama, maş tru simfunie cu doi indicatori importanți, spusi ministrul Sănătatillei, Alexandru Rafila: scădearea a numirului di persoane cari au ananghi ti spitalizare, ama maxusu a numirlui di internări tru secțiile ATI. Maş giumitate ditu adulţăllii ditu România s’hărsescu tu aistu kiro di protecţia vaccinurilor, procent sum aţel nregistrat tru alte state europeane, iara aestă diferenţă s’veadi tru numirlu ma mare di pacienţă internaţ şi di cazuri grave, exighisi responsabilu di la Sănătate. Cu tuti apelurli unu dupu alantu, interesul a populațillei tră imunizare armăni, ama, scădzut, iara ma multe cabinete di vaccinare fură ncllisi ică va ş’bitisească activitatea di itia a căftarillei scădzută. Tru aestu kiro, ordonanța ditu brumaru 2020, cari căftă purtarea a prusupidăllei di protecţie tru exterior fu declarată niconstituţională, di itia că nu avu avizul a Consiliului legislativ, organ consultativ a Parlamentului. Specialiştilli spun, ama, că purtarea prusupidăllei nu fu ună restricţie, că maş ună cale ti preveniri infectarea.



    Previziuni economiţi


    Comisia Naţională di Strategie şi Prognoză di București u revizui tru scădeare isapea mutrinda creaştirea economică a Româniillei, anticipânda un avansu di maş 4,3 la sută, tru scădeare cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu prognoza a llei di ma ninti. Furñiili cari şedu dinăpoia a aliştei ajustari suntu ligate di creaştirea iruşi a inflațiillei, di fitrusirea a dalgăllei ţinţi a pandemiillei di coronavirusu și di continuarea a crizăllei energhetiţi. Estimarea easti adrată fără s’acaţă tu isaapi declanşarea a unui conflictu diterminat di mintireaşili gheopolitiţi di la sinurlu cu Ucraina, cundilleadză autorllii a prognozăllei di iarnă. Tutunăoară, fu faptu isapi diznău impactul a creştirillei păhadzloru la energie electrică şi gaze naturale mutrinda imnaticlu a inflaţiillei tu kirolu a aluştui anu, aţea ţi dusi la ună prognoză tru creaştire a păhadzloru di consum. Evoluţiile yinitoare aspunu ună ayăliseari a creştirillei tru meslu şcurtu di itia a băgarillei tu lucru a năiloru reglementări mutrinda nivelu a plafonării, ama şi a cotilor di consum, a deapoa şi cu ună kipită di consunu tru meslu apriliu. Creaştiri di ma ñică amploari suntu pruvidzute şi tru meslu alunaru şi tu ahurhita a meslui agustu. Inflația poati s’agiungă tu bitisita-a anlui 2022 di 9,5%. Simfunu cu datili a Institutlui Naţional di Statistică publicate marţă, economia românească criscu cu 5,6% anlu tricut.



    Disfiinţarea Secţillei di Investigare a Infracţiunilor ditu Justiţie


    Guvernul di Bucureşti aprobă, tu ahurhita aliştei stămâni, proiectul di nomu utrinda disfiinţarea Secţiei speţiale tră Investigarea Infracţiunilor ditu Justiţie (SIIJ) – obiectiv asumat pritu programul di guvernare şi pritu Mecanismul di Cooperare şi Verificari. Proiectul di nomu elaborat di ministerul ali Justiţie pruveadi priloarea di cătră alti structuri a dosarilor adrati di SIIJ. Cauzile aflate tru curs di soluţionare la nivelu alistei secţii va hibă pitricuti, pi cale administrativă, tru un vade di 60 di dzăli lucrătoare di la data intrarillei tru lucru a nomlui, pritu gailelu a Parchetului di pi ningă Aalta Curte di Casaţie şi Justiţie, parchetilor axizite, cari va u duca ma largu soluţionarea alustoru. Judicătorii şi procurorii di rang analtu stipsiţi că lu-calcă nomlu va s’hibă cercetaţ di Parchetul di pi ningă Analta Curte di Casaţie şi Justiţie, iara judicătorlli şi procurorlli di rang ma ñic di parchete di pi ningă alte judicătorii. Proiectul di nomu fu pitricutu a Parlamentului, tră debatu şi adoptare.



    România și catandisea ditu Ucraina


    România, ca stat membru NATO, s’hărseaşti di tute garanţiili di securitate şi easti acutotalui apărată tru cazul a unui conflict tru Ucraina, da asigurări ministrul di externe, Bogdan Aurescu. Şeful a diplomaţiillei române spune că autorităţle di Bucureşti suntu tru ligătură permanentă cu cetăţeañilli români ditu Ucraina cari va hibă apăraţ tru cazul a unui conflictu militar. Declaraţiile fură fapti după audierle ditu comisiile di specialitate ditu Parlamentu tru ligătură cu evoluţiile di securitate ditu zonă. Ministerul Afacerilor Externe bitisi procedura di repatriere tru România a membrilor di familie ai personalui di la Ambasada ditu Kiev, cari easti acutotalui funcţională şi di la Consulatul General di Odissa. Misiunile consulare di Solotvino şi Cernăuţi nu fură vizate di aestă misură, tră aţea că sunt tru regiuni cu grad ma mare di securitate, exighisi Bogdan Aurescu.



    Andamasi di lucru a prezidentului Iohannis nafoara sinurloru


    Prezidentulu Klaus Iohannis lo parti, ñiercuri, Paris, la invitaţia a omologului francez, Emmanuel Macron, la un ţină di lucru informală mutrinda catandisea di securitate ditu Sahel. Cu aestă furñie, sublinie necesitatea menţănearillei unitatillei şi coordonarillei, inclusiv cu partenerill regionali, cum şi a continuarillei eforturilor comune tru vidialaa asigurarillei iriñea şi securitatea tru regiune, tru hăirlăticlu a cetăţenilor. Șeful a statului român cudille, tutunăoară, că asigurarea securitatillei şi stabilitatillei tru vtiinătatea sudică a UE easti cu ahât ma importantă cu cât nă ampulisimum şi cu provocări acute di securitate tru viţinătatea estică, tru proximitatea Ucrainălleei şi la Marea Neagră. România va ditensionarea a crizăllei pi cale diplomatică, ama easti andreaptă tră consecinţele a unei eventuală invazii ruseşti tru Ucraina, diclară șeful a statului. Goi şi viniri, prezidintulu Iohannis lo parte la summitul UE – Uniunea Africană, organizat Bruxelles. Tru cadrul a lucrărilor, Klaus Iohannis scoasi tu vidială gaereţli constante ali Românie tru atea ţi mutreaşti băgarea tu lucru a obiectivelor comune UE-UA, axate pi iriñe, securitate şi bună guvernare, agiutarea a sectorului privat şi integrarea economică, alăxeri climatice şi tranziţia energetică, sisteme di sănătate şi producţia di vaccinuri.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii 13.02-19.02.2022

    Retrospectiva săptămânii 13.02-19.02.2022

    Trend descendent al infectărilor cu COVID-19


    După ce, pe 1 februarie, în România a fost înregistrat vârful numărului de infectări cu SARS-CoV2 – puțin peste 40000 în 24 de ore – trendul descendent accelerat al epidemiei a continuat, săptămâna aceasta, astfel că autoritățile se gândesc deja la relaxarea restricțiilor și la renunțarea la starea de alertă. Aceste măsuri vor fi luate, însă, doar în corelare cu doi indicatori importanți, a precizat ministrul Sănătății, Alexandu Rafila: scăderea numărului de persoane care necesită spitalizare, dar mai ales a numărului de internări în secțiile ATI. Doar jumătate dintre adulţii din România beneficiază în prezent de protecţia vaccinurilor, procent sub cel înregistrat în alte state europene, iar această diferenţă se resimte în numărul mai mare de pacienţi internaţi şi de cazuri grave, a explicat responsabilul de la Sănătate. În pofida apelurilor repetate, interesul populației pentru imunizare se menține, însă, scăzut, iar mai multe cabinete de vaccinare au fost închise sau urmează să îşi încheie activitatea din cauza cererii scăzute. Între timp, ordonanța din noiembrie 2020, care a impus purtarea măstii de protecţie în exterior a fost declarată neconstituţională, deoarece nu a avut avizul Consiliului legislativ, organ consultativ al Parlamentului. Specialiştii spun, însă, că purtarea măştii nu a reprezentat o restricţie, ci o cale de a preveni infectarea.



    Previziuni economice


    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză de la București a revizuit în scădere estimarea privind creşterea economică a României, anticipând un avans de doar 4,3 la sută, în scădere cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu prognoza sa anterioară. Motivele care stau în spatele acestei ajustări sunt legate de creșterea accelerată a inflației, de apariția valului cinci al pandemiei de coronavirus și de continuarea crizei energetice. Estimarea este realizată fără a lua în calcul declanşarea unui conflict determinat de tensiunile geopolitice de la graniţa cu Ucraina, precizează autorii prognozei de iarnă. Totodată, a fost reevaluat impactul creşterii preţurilor la energie electrică şi gaze naturale asupra traiectoriei inflaţiei pe parcursul anului curent, ceea ce a condus la o prognoză în creştere a preţurilor de consum. Evoluţiile viitoare indică o temperare a creşterii în luna februarie datorită intrării în vigoare a noilor reglementări privind nivelul plafonării, cât şi a cotelor de consum, urmate de un vârf în luna aprilie. Creşteri de mai mică amploare sunt prevăzute şi în luna iulie şi la începutul sezonului rece. Inflația ar putea fi la finalul lui 2022 de 9,5%. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi, economia românească a crescut cu 5,6% anul trecut.



    Desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie


    Guvernul de la Bucureşti a aprobat, la începutul acestei săptămâni, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) – obiectiv asumat prin programul de guvernare şi prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Proiectul de lege elaborat de ministerul Justiţiei prevede preluarea de către alte structuri a dosarelor întocmite de SIIJ. Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite, pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora. Judecătorii şi procurorii de rang înalt acuzaţi că încalcă legea vor fi cercetaţi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar judecătorii şi procurorii de rang mai mic de parchete de pe lângă alte judecătorii. Proiectul de lege a fost trimis Parlamentului, pentru dezbatere şi adoptare.



    România și situația din Ucraina


    România, ca stat membru NATO, beneficiază de toate garanţiile de securitate şi este pe deplin apărată în cazul unui conflict în Ucraina, dă asigurări ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Şeful diplomaţiei române spune că autorităţile de la Bucureşti sunt în legătură permanentă cu cetăţenii români din Ucraina care vor fi apăraţi în cazul unui conflict militar. Declaraţiile au fost făcute după audierile din comisiile de specialitate din Parlament în legătură cu evoluţiile de securitate din zonă. Ministerul Afacerilor Externe a finalizat procedura de repatriere în România a membrilor de familie ai personalului de la Ambasada din Kiev, care este pe deplin funcţională şi de la Consulatul General de la Odessa. Misiunile consulare de la Solotvino şi Cernăuţi nu au fost vizate de această măsură, pentru că sunt în regiuni cu grad mai mare de securitate, a explicat Bogdan Aurescu.



    Întâlniri de lucru ale președintelui Iohannis în afara granițelor


    Preşedintele Klaus Iohannis a participat, miercuri, la Paris, la invitaţia omologului francez, Emmanuel Macron, la un dineu de lucru informal privind situaţia de securitate din Sahel. Cu acest prilej, a subliniat necesitatea menţinerii unităţii şi coordonării, inclusiv cu partenerii regionali, precum şi a continuării eforturilor comune în vederea asigurării păcii şi securităţii în regiune, în beneficiul cetăţenilor. Șeful statului român a subliniat, de asemenea, că asigurarea securităţii şi stabilităţii în vecinătatea sudică a UE este cu atât mai importantă cu cât ne confruntăm şi cu provocări acute de securitate în vecinătatea estică, în proximitatea Ucrainei şi la Marea Neagră. România vrea detensionarea crizei pe cale diplomatică, dar este pregătită pentru consecinţele unei eventuale invazii ruseşti în Ucraina, a declarat șeful statului. Joi şi vineri, președintele Iohannis a luat parte la summitul UE – Uniunea Africană, organizat la Bruxelles. În cadrul lucrărilor, Klaus Iohannis a evidenţiat eforturile constante ale României în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor comune UE-UA, axate pe pace, securitate şi bună guvernare, sprijinirea sectorului privat şi integrarea economică, schimbări climatice şi tranziţia energetică, sisteme de sănătate şi producţia de vaccinuri.






  • Sprijin guvernamental pentru limitarea facturilor la energie

    Sprijin guvernamental pentru limitarea facturilor la energie

    Preţul electricităţii şi al gazelor din România urmează trendul crescător al celor din Europa, iar Guvernul de la București caută, în prezent, soluţii pentru a putea continua schemele de ajutor în domeniul energiei. Executivul a aprobat, săptămâna trecută, două astfel de scheme destinate producătorilor de energie şi, respectiv, unităţilor administrativ-teritoriale sau asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară care realizează sau modernizează instalaţii de energie. A fost aprobat şi un memorandum vizând prelungirea schemelor de ajutor pentru marii consumatori de energie.



    Potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, peste 82 de milioane de euro se vor îndrepta spre acei investitori care înţeleg să valorifice resursele regenerabile de energie. Ministerul Energiei a fost mandatat să se consulte cu reprezentanţii Comisiei Europene în ceea ce priveşte continuarea schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea marilor consumatori de energie.



    Dan Cărbunaru: Sunt afectaţi cu toţii, nu doar cei cu gospodării mai mici, ci şi marii consumatori. Sigur că sunt sume foarte mari, şi procedura implică un acord din partea Comisiei Europene. În cel mai scurt timp, reprezentanţii guvernului au fost mandataţi să înceapă deja discuţiile, astfel încât în timp util, marii consumatori din România să poată beneficia în continuare de scheme de ajutor de stat.”



    Dan Cărbunaru spune că prin aceste măsuri se încearcă atât păstrarea competitivităţii întreprinderilor româneşti în raport cu ceilalţi competitori din spaţiul european şi din afara acestuia, cât şi a circa 200 de mii de locuri de muncă din aceste sectoare. Dan Cărbunaru: Aceste scheme de ajutor de stat au fost implementate în România în perioada 2019-2021. Au dat rezultate, în condiţiile în care aceste companii din sectoare energo-intensive contribuie anual cu aproximativ 6% din PIB-ul României. Un element important la care trebuie să ne raportăm sunt locurile de muncă pe care întreprinderile care beneficiază de astfel de scheme de ajutor de stat trebuie să le menţină.”



    În perioada următoare, Executivul urmează să definitiveze noi măsuri de sprijin de care va beneficia populaţia pentru a face faţă crizei provocate de creşterea preţurilor la energie. Pe lângă măsurile luate până acum, Guvernul intenţionează să protejeze şi după 1 aprilie populaţia şi economia de efectele crizei energetice. Dan Cărbunaru explică: Forma finală a acestor pachete de sprijin pe care Guvernul le pregăteşte este aproape gata. Pot să vă confirm că premierul a cerut tuturor celor implicaţi să găsească o soluţie cât mai rapidă, cât mai cuprinzătoare şi cât mai simplă, ca mecanism şi cât mai simplă în explicarea sa, pe de-o parte părţilor implicate şi pe de altă parte, beneficiarilor acestor forme de sprijin pe care Guvernul le pregăteşte.”



    În două săptămâni, cel târziu, vom veni cu un plan de măsuri la nivel de executiv în ceea ce privește facturile la energie, a dat asigurări și ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.







  • Ajutor de stat în domeniul energiei

    Ajutor de stat în domeniul energiei

    Cabinetul de la București a aprobat, joi, două scheme de ajutor destinate
    producătorilor de energie şi, respectiv, primăriilor sau asociaţiilor de
    dezvoltare intercomunitară care realizează sau modernizează instalaţii de
    energie. Zeci de milioane de euro se vor îndrepta spre acei investitori care
    înţeleg să valorifice sursele regenerabile de
    energie. Purtătorul de cuvânt al
    Guvernului,

    Dan Cărbunaru: Cele două scheme
    de ajutor însumează 82 de milioane de euro, potenţialii beneficiari:
    întreprinderi care produc energie şi unităţi administrativ- teritoriale sau
    asociaţii de dezvoltare intercomunitară care realizează ori modernizează instalaţii
    care produc energie.


    Guvernul caută soluţii pentru a putea
    continua schemele de ajutor în domeniul energiei și pentru întreprinderile
    mari consumatoare industriale, precum combinatul de aluminiu ALRO de la Slatina
    sau Azomureş, cel mai important producător de îngrăşăminte utilizate de
    agricultura şi industria românească. Pe fondul creșterii prețurilor la energie,
    mari consumatori iau în calcul reducerea sau încetarea producției. Printr-un
    Memorandum, Guvernul a făcut paşi concreţi pentru prelungirea schemei de ajutor
    pentru aceștia. Ministerul Energiei a fost mandatat să se consulte cu
    reprezentanţii Comisiei Europene în ceea ce priveşte continuarea schemei
    de ajutor de stat pentru sprijinirea marilor consumatori de energie, încearcându-se
    astfel atât păstrarea competitivităţii întreprinderilor româneşti, cât şi a
    locurilor de muncă din aceste sectoare.

    Dan Cărbunaru din nou: Aceste
    scheme de ajutor de stat au fost implementate în România în perioada
    2019-2021, au dat rezultate, în condiţiile în care aceste companii din sectoare
    energo-intensive contribuie anual cu aproximativ 6% din PIB-ul României. Un
    element important însă la care trebuie să ne raportăm sunt şi locurile de muncă
    pe care întreprinderile care beneficiază de astfel de scheme
    de ajutor de stat trebuie să le menţină.


    Gestionarea efectelor crizei energetice rămâne
    între principalele preocupări ale Executivului, a punctat Dan
    Cărbunaru.Hotărârea adoptată de
    Guvern are ca obiectiv sprijinirea investiţiilor destinate promovării
    producţiei de energie din surse regenerabile mai puţin exploatate, respectiv
    biomasă, biogaz, energie geotermală, şi a schemei de ajutor de stat pentru
    sprijinirea investiţiilor în cogenerare de înaltă eficienţă. Cele două scheme
    de ajutor de stat se aplică până la 31 decembrie 2023, iar sumele se alocă din
    fonduri europene nerambursabile asigurate din Fondul European de Dezvoltare
    Regională în proporţie de 85% şi fonduri de cofinanţare publică asigurate de la
    bugetul de stat – 15%.



  • Soluții la criza energetică europeană

    Soluții la criza energetică europeană

    Uniunea Europeană
    este tot mai îngrijorată din cauza crizei energetice care amenință continentul
    afectat de pandemia cu noul tip de coronavirus. Situația afectează, în prag de
    iarnă, nu numai cetățenii, ci și întreprinderile europene, deja greu încercate
    de criza economică. Prin urmare, eurodeputații iau în calcul adoptarea unor
    soluții concrete în ceea ce privește creșterea prețurilor la energie.


    Cu
    detalii, Siegfried Mureșan, deputat din partea Partidului Popular European,
    care a propus Parlamentului European o serie de măsuri pentru depășirea crizei
    energetice.

    În primul rând, trebuie să vedem exact dacă
    a existat o manipulare a pieței europene din partea unor actori statali și
    nestatali din afara Uniunii Europene, de exemplu Federația Rusă sau Gazprom,
    care nu livrează cantități mai mari de gaz și, practic, ținând cantitatea
    limitată, mică, prețul rămâne ridicat. La fel și țările exportatoare de petrol,
    OPEC, nu își cresc capacitățile de producție, ceea ce duce la crearea acestui
    preț ridicat. Oricine încearcă să manipuleze piața și prețurile în defavoarea
    consumatorilor trebuie sancționat, de aceea am cerut inclusiv sancțiuni de la
    nivelul Uniunii Europene.

    În al doilea rând, am cerut de la nivelul Comisiei
    Europene un ghid de măsuri pe care statele membre să le poată lua, practic un
    ghid de bune practici, în care măsurile să fie astfel gândite încât măsurile
    luate într-un stat să nu poată afecta alte state membre ale Uniunii Europene. Nu
    vrem ca măsurile gândite în alte state membre ale Uniunii Europene menite să
    protejeze cetățenii sau întreprinderile de acolo să aibă un efect negativ
    asupra cetățenilor români. În al treilea rând, susțin achiziția la comun de la
    nivel european a gazului și administrarea unor facilități comune de stocare. Cu
    cât negociem mai multe țări la un loc achiziția cantității de gaz cu
    producători din afara Uniunii Europene, cu atât puterea noastră de negociere
    este mai mare.



    Mai mult decât
    atât, eurodeputatul Siegfried Mureșan a făcut referire și la necesitatea
    întăririi siguranței energetice și a reducerii dependenței energetice a
    statelor care fac parte din comunitatea europeană. De asemenea, prioritare sunt
    și trecerea treptată către o economie verde și sprijinirea consumatorilor
    vulnerabili prin obținerea unei marje de la bugetul propriu al Uniunii Europene
    care să îi ajute în această perioadă de criză profundă.