Radio România Internațional

Tag: criza politică

  • Retrospectiva internă 2021

    Retrospectiva internă 2021

    Sub spectrul pandemiei

    România s-a aflat, în 2021, pentru al doilea an consecutiv, sub spectrul pandemiei de Covid-19. Afectați în ‘valuri’ de mult temutul micro-organism, românii au fost nevoiți să se supună restricțiilor – când înăsprite, când relaxate – impuse de autorități, care, pe fondul unei campanii naționale de vaccinare sub așteptările lor, au luat decizii ce au afectat drepturile și libertățile în special ale persoanelor nevaccinate. După o vară cu număr mic de decese provocate de Covid, toamna a adus, odată cu revenirea din concedii și cu redeschiderea școlilor, o explozie de infectări şi morți. Valul 4 a lovit din plin! Cea mai neagră perioadă de la începutul pandemiei în România s-a înregistrat, potrivit statisticilor, în a doua jumătate a lunii octombrie. Secțiile ATI ale spitalelor, depășite de situație, au fost umplute până la refuz. Or, cu un sistem medical sufocat, Bucureștiul a fost nevoit să solicite sprijin internațional. 2021 a fost și anul incendiilor din spitale în urma cărora zeci de pacienți infectați cu noul coronavirus au murit arși de vii. Seria, începută în noiembrie 2020, la Piatra Neamț, a continuat, în 2021, la Institutul Matei Balș din București și la spitalul de Boli Infecţioase din Constanța. A fost momentul în care preşedintele țării, Klaus Iohannis, a afirmat că ‘statul român a eşuat în misiunea sa fundamentală de a-şi proteja cetăţenii’. Din fericire, situația epidemiologică s-a ameliorat, finele lui 2021 găsindu-i pe români în scenariul verde, caz unic în Europa.

    Crize politice pe bandă rulantă

    În acest al doilea an de criză sanitară, România a avut nu mai puțin de patru miniştri ai Sănătăţii – doi de la USR, unul de la UDMR și, începând din ultima decadă a lui noiembrie, un reprezentant al PSD. E și aceasta expresia mișcărilor de trupe ori a jocurilor de pe scena politică internă ce au jalonat întregul an 2021! Frământările au debutat în aprilie, odată cu decizia premierului liberal de atunci, Florin Cîțu, de a-l demite din Guvernul de coaliție PNL-USR-UDMR pe ministrul Sănătății, useristul Vlad Voiculescu. A venit, pe 1 septembrie, și demiterea deținătorului portofoliului Justiției, Stelian Ion, tot de la USR. Criza politică ce a urmat a durat aproape trei luni. Furibunzi, useriștii au ieșit de la Guvernare și au votat, în octombrie, moțiunea de cenzură inițiată de opoziția social-democrată. Două tentative de formare a unui Cabinet minoritar întâi USR, apoi PNL-UDMR au eșuat. S-a apelat la a treia variantă pe care mulți nu ar fi anticipat-o! După negocieri intense, PNL și PSD, dușmani politici, au decis să conlucreze, cooptând și UDMR, în cadrul unui Executiv condus de liberalul Nicolae Ciucă, general de armată în rezervă. Florin Cîțu a trebuit să se mulțumească cu șefia Senatului și cu cea a PNL, pe care a câștigat-o, în septembrie, în fața fostului număr 1 al partidului, Ludovic Orban. Acesta din urmă, neconsolat, a plecat din PNL și a decis să creeze o nouă formațiune politică. Au fost alegeri pentru șefie și în USR, câștigate de fostul comisar european Dacian Cioloș.

    Economie și viață grea

    România a fost una din țările europene cele mai afectate de prețurile-record la curent electric și gaze naturale. Situația s-a agravat pe fondul liberalizării totale, de la 1 ianuarie 2021, a pieţei energiei, în lipsa unei comunicări eficiente, puţini oameni ştiind ce aveau de făcut. După un haos de aproape o jumătate de an, românii, dar și piața s-au calmat. Palidă consolare, însă, căci, începând din vară, preţurile la curent au luat-o razna! Guvernul a dat o ordonanţă de urgenţă, aprobată de Parlament, prin care preţul kilowattului a fost plafonat pentru consumatorii casnici, iar o parte din factură a fost compensată din bugetul de stat. Creşterile de prețuri au reaprins inflaţia care, în octombrie, a urcat până la 7,9%, în timp ce veniturile oamenilor au stagnat. Cât despre economia românească, aceasta ar urma să înregistreze un avans de circa 7% în 2021, după un 2020 în care s-a contractat, însă, din cauza pandemiei, cu 3,7%. Un colac de salvare ar putea veni din partea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat în toamnă, la Bruxelles, prin care România ar urma să primească de la UE, până în 2026, circa 29 de miliarde de euro sub formă de subvenţii şi împrumuturi pentru investiții și reforme.

    Cultura românească, acasă și în lume

    În 2021, la a 25-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu, 3.500 de artişti români şi străini au încântat, timp de o lună, în septembrie, publicul iubitor de muzică clasică. Pe scene din București, dar și din alte orașe mari ale României au urcat 32 de orchestre venite din 14 țări ale lumii. 2021 a fost un an important și pentru cinematografia românească! Ursul de Aur pentru cel mai bun film la Festivalul Internaţional de la Berlin i-a revenit peliculei ‘Babardeală cu bucluc sau porno balamuc’ în regia lui Radu Jude. Iar documentarul ”colectiv”, al lui Alexander Nanau, a fost nominalizat la premiile Oscar la categoriile ‘cel mai bun documentar’ şi ‘cel mai bun lungmetraj internaţional’.

    Sport și nu prea!

    În sport, să amintim că Arena Naţională din Bucureşti a găzduit patru meciuri – trei din Grupa C şi unul din optimi – ale Turneului final al Campionatului European de fotbal, de la care naționala României, însă, a absentat. Iar, la ediţia a 32-a a Jocurilor Olimpice din Japonia, sportivii români nu a reuşit să obţină decât patru medalii, clasându-se pe un dezamăgitor loc 46 în ierarhia pe naţiuni. Ana-Maria Popescu (fostă Brânză), cea mai bună spadasină a lumii în 2021, şi-a anunţat retragerea după o prodigioasă activitate de două decenii. S-au retras din viața sportivă și cunoscutul jucător de tenis Horia Tecău, precum și gimnaștii de talie internațională Marian Drăgulescu şi Larisa Iordache.

    Ne-au părăsit …

    Să nu îi uităm, la final, nici pe cei care, în 2021, au plecat dintre noi! Printre ei: actorii Ion Dichiseanu și Ion Caramitru – directorul Teatrului Național bucureștean și președinte al Uniunii Teatrale din România; scriitoarea Ileana Vulpescu; multiplul campion olimpic la kaiac-canoe Ivan Patzaichin; istoricul Dan Berindei; regizorul Dan Puican, personalitate marcantă a Radio România; folkiștii Doru Stănculescu și Victor Socaciu ori îndrăgitul interpret de muzică populară Benone Sinulescu.


  • Vizita comisarului Thierry Breton la Bucureşti

    Vizita comisarului Thierry Breton la Bucureşti

    Vizita comisarului european pentru piaţa internă, Thierry Breton, la Bucureşti, a survenit într-un moment complicat: ţara are un guvern interimar, iar statisticile privind infectările cu noul coronavirus sunt încă îngrijorătoare, chiar dacă numărul zilnic de îmbolnăviri a scăzut. Thierry Breton aprecia că, odată cu venirea iernii, rata scăzută de vaccinare pune în pericol sănătatea românilor, ceea ce reprezintă totodată o barieră în calea redresării depline a statului şi a Uniunii Europene în ansamblu.



    Discuţiile sale cu cele mai înalte oficialităţi ale statului român, cu profesionişti din domeniul sănătăţii şi organizaţii neguvernamentale au constituit o pledoarie în favoarea vaccinării şi a introducerii certificatului verde, chestiune care face obiectul unei legi dezbătute în prezent în Camera Deputaţilor. Votul pentru certificatul verde COVID, alături de vaccin, asigură supravieţuirea în pandemie, consideră comisarul european. Thierry Breton:



    Este timpul să fim uniţi, pentru că acest război îl putem câştiga doar împreună. Noi suntem cu toţii europeni, împărtăşim aceleaşi valori. Este timpul să acţionăm. Nu putem amâna câteva luni, pentru că virusul nu aşteaptă. Deci este important să fie votat certificatul verde şi să fie utilizat, pentru că ştim că vaccinarea şi certificatul verde sunt cheia pentru a ne asigura supravieţuirea şi, de asemenea, să fim parte a comunităţii europene”.



    Breton a dat asigurări că vor continua eforturile la nivelul Comisiei Europene în ceea ce priveşte gestionarea pandemiei de COVID-19 şi a pledat pentru utilizarea în mod corespunzător de către statele membre a instrumentelor şi a mecanismelor create în cadrul Uniunii.



    El s-a întâlnit cu miniştrii interimari ai Apărării şi Sănătăţii şi a fost primit de preşedintele Klaus Iohannis. Acesta a exprimat aprecierea faţă de sprijinul Comisiei Europene în ceea ce priveşte gestionarea crizei sanitare şi a subliniat nevoia coordonării, în continuare, a acţiunilor statelor membre şi a menţinerii unităţii la nivelul Uniunii Europene. Klaus Iohannis a repetat că vaccinul este instrumentul principal de luptă împotriva infectării cu SARS-CoV-2.



    În privinţa certificatului verde, ritmul dezbaterilor de la Cameră, care e for decizional în acest caz, pare să se fi mulat pe cel al negocierilor dintre PNL şi PSD asupra viitorului guvern. Criza politică întârzie adoptarea în Parlament a legii privind impunerea certificatului verde, admitea şeful Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, liberalul Nelu Tătaru. Partidele din Parlament nu s-au înţeles până acum în privinţa numărului de zile în care testarea în cazul angajaţilor nevaccinaţi să fie suportată de la bugetul de stat. Liberalii propun 30 de zile, în timp ce social-democraţii ar vrea un perioadă de graţie de 60 de zile Înţelegerea politică pe guvern va grăbi adoptarea certificatului verde.






  • Dacian Cioloș, aleptu tra s’adară năulu guvern

    Dacian Cioloș, aleptu tra s’adară năulu guvern

    Prezidentulu ali României, Klaus Iohannis, apufusi tra s’lu număsească Dacian Cioloș, liderlu USR, tru ipotisea di premier ali Românie. “Formațiunile viniră cu lenu turlii di abordări și pripuniri. Mini ăñi băgaiu tu minti ună pripuniri și apufusiiu s’alegu tră candidatu la premieru pi Dacian Cioloș”, spusi caplu a statlui.



    Klaus Iohannis avu luni, la Pălatea Cotroceni, consultări cu reprezentanțălli a formațiunilor politiţi ditu Parlamentul ali Românie tră alidzearea-a unui nău prim-ministru. Partidile cu nai cama multi mandate di parlamentari, PNL și PSD, nu pripusiră un candidat tră șefia a Executivului.



    Dacian Cioloș, năulu prezidentu a formațiunillei Uniunea Salvați România, pitricu un mesaj pi şingirili di socializare după hăbarea faptă di prezidentulu ali Românie: “Prezidentul Klaus Iohannis ăñi căftă toraseara s’adaru un nău guvernu. Easti ună tiñie și ună mari borgi tră cari himu ndrepţă, ași cum şi dimăndămu nica di la fudzearea-a USR ditu guvern. Himu hăzări s’nă lomu borgi ti guvernari și s’nkisimu negocierile cu alanti partidi. Scupolu a nostru easti să scutem România ditu criză și tră aesta easti ananghi di multă responsabilitate ditu partea tutulor forților politiţi.”



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armnipsearea: Tașcu Lala







  • Dacian Cioloș, desemnat să formeze noul guvern

    Dacian Cioloș, desemnat să formeze noul guvern


    Președintele României, Klaus Iohannis, a decis să îl desemneze pe Dacian Cioloș, liderul USR, pentru poziția de premier al României. “Formațiunile au venit cu diferite abordări și propuneri. Eu am reținut o propunere și am decis să desemnez pentru candidat la premier pe Dacian Cioloș”, a declarat șeful statului.



    Klaus Iohannis a avut luni, la Palatul Cotroceni, consultări cu reprezentanții formațiunilor politice din Parlamentul României pentru desemnarea unui nou prim-ministru. Partidele cu cele mai multe mandate de parlamentari, PNL și PSD, nu au propus un candidat pentru șefia Executivului.



    Dacian Cioloș, noul președinte al formațiunii Uniunea Salvați România, a transmis un mesaj pe rețelele de socializare după anunțul făcut de președintele României: “Președintele Klaus Iohannis mi-a cerut în această seară să formez un nou guvern. Este o onoare și o mare responsabilitate pentru care suntem pregătiți, așa cum am și anunțat încă de la plecarea USR din guvern. Suntem gata să ne asumăm responsabilitatea guvernării și să pornim negocierile cu celelalte partide. Obiectivul nostru este să scoatem România din criză și pentru asta e nevoie de multă responsabilitate din partea tuturor forțelor politice.”




  • Ṭi voru partidili?

    Ṭi voru partidili?

    Nica di marță, di cându Guvernul român PNL-UDMR cumăndusitu di liberalu Florin Cîțu fu demis pritu moțiuni di cenzură, analiștii u spunu minduirea căţe cathi ună partie politică ditu Parlamentu va ş’mutrească isinferurli cari, hiinda ahâtu di divergenti, va u facă multu zorlea alăncearea a unei nauă coaliţii cari s’treacă di un vot di tru nvestitură. Atea ţi avea anticipată analiștilli agiundzi s’hibă dealihea! Partidlu Social-Democrat, prota formațiune di opoziție și promotorlu a moțiunillei, excludi varianta ta s’ndrupască un Guvernu minoritar PNL și mindueaşti că alidzerli anticipate suntu nai ma bună cearei.



    Prezidentulu social-democrat, Marcel Ciolacu: “Mini lugursescu că România ari ananghi di un Guvern stabilu şi, ditu videala a noastă, ari ună goală cearei: alidzerli ninti di kiro. Până la anticipati, un Guvernu di specialişti.”



    Minduearea a PSD easti ambărţitată di soţlli di opoziție – naționaliștilli ditu Alianţa tră Unirea a Românilor (AUR). Uniunea Salvați România, până tru yismăciuni numirlu doi tru coaliția la puteari, ama dușman declarat al Florin Cîțu și, tamam ti aţea, votantu, marță, a moțiunillei, u spuni vrearea ta s’toarnă tru un Guvern cu PNL și UDMR, ama cu un altu premier.



    Prezidentulu USR, Dacian Cioloş: “Nu avem furñie s’ndrupămu un Guvern minoritar a PNL, tră aţea că noi putem s’ndrupămu un Guvern deadunu cu PNL. Cathi partie ş’apufuseaşti miniştrilli, aşi cum u feaţi şi până tora, ama easti aapofasea a PNL ma va s’lu ndrupască pi Florin Cîţu tră ună ipotisi di ministru, ama ici ca premier.”



    Emu, liberalii niţi nu vor s’avdă: îl vor tut Florin Cîțu prim-ministru! Ma multu, uidisitu cu Dan Vîlceanu, ministrul PNL demis a Finanţelor, coaliţia cu USR nu poati să s’facă diznău, macă va s’bagă căftări:


    “Alăsară România fără Guvernu tru un moment tru cari lipsea s’minduească la oamiñi şi ma puţăn la amintaticlu politic şi voi s’ţănă cât ma puţăn, ama aesta ţăni di atea cătu ayoñea va s’dukească că feaţiră ună alathusi, di cât ayoñea va s’dukească că aţea alathusi lipseaşti s’hibă diznău adrată şi că Florin Cîţu easti prezidentulu PNL şi nu poţ s’yiñi s’badz condiţii a unui partid politic cu scor diplo.”



    Tru tută aestă hauo politică, aţelu ditu soni zboru va lu’aibă prezidentulu a văsiliillei, Klaus Iohannis. El nu easti, ama, cu nădie că prima rundă di muabeţ cu partidili, programată ti luni, va s’bitisească cu ună cearei:


    “Lipseaşti s’aflămu ună cearei. Mini va s’călisescu partidili parlamentari la consultări şi va s’cilăstăsescu deadunu cu aţelli oamiñi cu măduuă, ma responsabili s’aflămu ună işeari ditu aestă criză.”



    Şeflu a statlui nica spuni și atea că alidzeri ninti di kiro suntu aproapea imposibil ti ndridzeari tru kirolu ţi yini, agudită di pandemie ică di creaştirea cabaia mari a păhadzloru pi păzarea ali energhie.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Ce vor partidele?

    Ce vor partidele?

    Încă de marți, de când Guvernul român PNL-UDMR condus de liberalul Florin Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură, analiștii au anticipat că fiecare forţă politică din Parlament își va urmări interesele care, fiind atât de divergente, vor face foarte dificilă configurarea unei noi coaliţii care să treacă de un vot de învestitură. Ceea ce anticipaseră analiștii se adeverește! Partidul Social-Democrat, principala formațiune de opoziție și promotor al moțiunii, exclude varianta de a susţine un Guvern minoritar PNL și crede că alegerile anticipate sunt cea mai bună soluţie.


    Preşedintele social-democrat, Marcel Ciolacu: Eu cred că România are nevoie de un Guvern stabil şi, din punctul nostru de vedere, există o singură soluţie: alegerile anticipate. Până la anticipate, un Guvern de specialişti.


    Părerea PSD este împărtășită de colegii de opoziție – naționaliștii din Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR). Uniunea Salvați România, până în septembrie numărul doi în coaliția la putere, dar dușman declarat al lui Florin Cîțu și, tocmai de aceea, votant, marți, al moțiunii, ar vrea să revină într-un Guvern cu PNL și UDMR, dar cu un alt premier.


    Preşedintele USR, Dacian Cioloş: Nu avem motive să susţinem un Guvern minoritar al PNL, pentru că noi putem susţine un Guvern împreună cu PNL. Fiecare partid îşi stabileşte miniştrii, aşa cum a făcut-o şi până acum, însă e decizia PNL dacă vrea să-l susţină pe Florin Cîţu pentru un post de ministru, însă în niciun caz ca premier.


    Or, liberalii nici nu vor să audă: îl vor tot pe Florin Cîțu prim-ministru! În plus, potrivit lui Dan Vîlceanu, ministrul PNL demis al Finanţelor, coaliţia cu USR nu se poate reface, dacă se pun condiţii:

    Au lăsat România fără Guvern într-un moment în care ar trebui să se gândească la oameni şi mai puţin la câştigul politic şi îmi doresc să dureze cât mai puţin, dar asta depinde de cât de repede îşi vor da seama că au făcut o greşeală, de cât de repede îşi vor da seama că acea greşeală trebuie refăcută şi că Florin Cîţu este preşedintele PNL şi nu poţi să vii să pui condiţii unui partid politic cu scor dublu.


    În tot acest haos politic, ultimul cuvânt îi va reveni preşedintelui țării, Klaus Iohannis. El nu este, totuși, optimist că prima rundă de discuţii cu partidele, programată luni, se va încheia cu o soluţie:

    Trebuie să găsim o ieşire din această criză în care am intrat, pentru că Guvernul a căzut victimă acestor orgolii. Paşii constituţionali sunt binecunoscuţi. Eu voi invita partidele parlamentare la consultări şi voi încerca împreună cu cei mai maturi, mai responsabili să găsim o ieşire din această criză.


    Şeful statului mai spune și că alegeri anticipate sunt aproape imposibil de organizat în perioada imediat următoare, marcată de pandemie sau de creșterile exorbitante de prețuri de pe piața energiei.


  • Guvernul Cîțu, demis pritu moțiuni di cenzură

    Guvernul Cîțu, demis pritu moțiuni di cenzură

    Guvernul cumăndusitu di liderlu liberalu Florin Cîţu fu demisu marţă, pritu moţiune di cenzură, după ţi să spusi cu ncuntrari dinintea la trei ditu tuti ţinţi partidi reprezentati tru Parlamentul ali Romaniei. Tru documentul iniţiatu di PSD şi cu numa DANASIT ftuhia, scunkirli şi penallii”, să spuni că goala cearei că România s-iasă ditu criza politică, economică și socială easti ca Guvernul Cîțu s’fugă ntrăoară di la cumăndusearea a văsiliillei.



    Social-democraţlli caftă giueapi a aluştui executiv ti urfănipsearea a românilor, ixikea di misuri cari s’talle scunkerli la energie şi devalorizarea-a monedălleii naţională, leulu, cum şi criştearea alarmantă a borgillei publică. La pasivlu a guvernului di tora nica poati s’intră, uidisitu cu rechizitoriulu a PSD, slaba amintari a fondurlor europene, ambudyiusearea a programiloru di agiutoru tră IMM-uri, ixikea di cilăstăseari tră problemili a agricultorlor. Opoziţia social-democrată cutugurseaşti, tutunăoară, aţea ţi lugurseaşti s’hibă fănicolu ditu dumenea ali sănătati.



    Alumta a Guvernarillei PNL-USR-PLUS-UDMR nu s-deadi practic cu pandemia, căţe nica s’cama multu u ayălisi combaterea și yitripsearea a lăngorloru croniţi, aduţi căbati PSD. Moţiunea nu lu afireaşti di cutuyurseari ici USR PLUS, agiumtu după congreslu di fuziune ditu week-end USR, acă tamamu ieşearea aliştei formaţiuni di la guvernari feaţi ditu cabinetlu di Bucuresti unu minoritar şi l-u-adusi tu catandisea greauă tru cari easti adză. Şi, acă, nu easti dotu afirită, USR votă moţiunea cu scupolu ca Florin Cîţu, pi cari-lu lugurseaşti responsabil di aspărdzearia ali coaliţie, s’hibă debarcatu. Idyea şi naţionaliştilli ditu AUR.



    Nintea a votului, Florin Cîţu stipsi di iresponsabilitate aşi cumu u număsi naua majoritate PSD–USR–AUR. Liderlu a liberalilor ditu Camera a Deputaţlor, Florin Roman, declarăt după aflarea a rezultatului că PNL va s’aibă ună nauă pripuniri di premier, după ţi tru forurile di cumănduseari a partidlui va s’apufusească aestu lucru.



    Partidlu Social Democrat ari maş ună apofasi — alidzerli ninti di kiro şi ari tru videală, tru condiţiile anda va s’thimilliusească ună majoritati politică, un guvern di specialişti până la eventualu scrutin, declară, tu arada a lui, prezidentulu PSD, Marcel Ciolacu. Topa easti la prezidentulu ali Românie, şi Constituţia easti tru aestă noimă, nica spusi liderlu social-democrat. El sumlinie că easti ananghi s’hibă năstricutu momentul di isterie politică şi s’agiungă “tru ună zonă responsabilă şi constituţională.



    Năulu prezidentu a USR, Dacian Cioloş, ălu căndăsi premierul demis s’hibă cu apridunari, adăvgânda că aşteaptă ună reacţie echilibrată di la PNL. El dimăndă că va s’tragă mănă di la alti comentarii până cându nu va s’aibă ună pripuniri realistă di coaliţie guvernamentală.


    Deputatlu George Simion, coprezidentu AUR, spusi că Florin Cîţu nu lipseaşti s’armănă niţi barimu interimar, cundillinda că partidlu a lui ari ună pripuniri di guvernu adratu ditu specialişti, pi cari va u negociadză şi cu alanti formaţiuni politiţi.



    Autoru: Eugen Coroianu

    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Guvernul Cîțu, demis prin moțiune de cenzură

    Guvernul Cîțu, demis prin moțiune de cenzură

    Guvernul condus de liderul liberal Florin Cîţu a fost demis marţi, prin moţiune de cenzură, după ce şi-a atras ostilitatea a trei din totalul de cinci partide reprezentate în Parlamentul Romaniei. În documentul iniţiat de PSD şi intitulat STOP sărăciei, scumpirilor şi penalilor”, se afirmă că singura soluţie pentru ca România să iasă din criza politică, economică și socială este ca Guvernul Cîțu să plece urgent de la conducerea țării.



    Social-democraţii impută acestui executiv sărăcirea românilor, lipsa de măsuri care să contracareze scumpirile la energie şi devalorizarea monedei naţionale, leul, precum şi creşterea alarmantă a datoriei publice. La pasivul actualului guvern ar mai intra, potrivit rechizitoriului PSD, slaba absorbţie a fondurilor europene, blocarea programelor de sprijin pentru IMM-uri, lipsa de preocupare pentru problemele agricultorilor. Opoziţia social-democrată denunţă, totodată, ceea ce consideră a fi dezastrul provocat în domeniul sănătăţii.



    Lupta Guvernării PNL-USR-PLUS-UDMR nu s-a dat practic cu pandemia, ci a zădărnicit combaterea și tratarea bolilor cronice, acuză PSD. Moţiunea nu menajează deloc USR PLUS, devenit după congresul de fuziune din week-end USR, deşi tocmai ieşirea acestei formaţiuni de la guvernare a făcut din cabinetul de la Bucuresti unul minoritar şi l-a pus în situaţia dificilă în care se află astăzi. Şi, deşi nu a fost menajată, USR a votat moţiunea pentru ca Florin Cîţu, pe care-l consideră responsabil de destrămarea coaliţiei, să fie debarcat. La fel şi naţionaliştii din AUR.



    Înaintea votului, Florin Cîţu a acuzat de iresponsabilitate ceea ce a numit noua majoritate PSD — USR — AUR. Liderul liberalilor din Camera Deputaţilor, Florin Roman, a declarat după aflarea rezultatului că PNL va avea o nouă propunere de premier, după ce în forurile de conducere ale partidului se va decide acest lucru.



    Partidul Social Democrat are o singură decizie – alegerile anticipate şi are în vedere, în condiţiile creării unei majorităţi politice, un guvern de specialişti până la eventualul scrutin, a declarat, la randul sau, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu. Mingea este la preşedintele României, şi Constituţia este în acest sens, a mai spus liderul social-democrat. El a subliniat că este nevoie să fie depăşit momentul de isterie politică şi să se intre într-o zonă responsabilă şi constituţională.



    Noul preşedinte al USR, Dacian Cioloş, l-a îndeamnat pe premierul demis la cumpătare, adăugând că aşteaptă o reacţie echilibrată de la PNL. El a anunţat că se va abţine de la alte comentarii până când nu va exista o propunere realistă de coaliţie guvernamentală.


    Deputatul George Simion, copreşedinte AUR, a afirmat că Florin Cîţu nu trebuie să rămână nici măcar interimar, menţionând că partidul său are o propunere de guvern format din specialişti, pe care o va negocia şi cu celelalte formaţiuni politice.

  • Impactul crizei politice asupra economiei

    Impactul crizei politice asupra economiei

    Agenţia americană de evaluare financiară Fitch avertizează că dizolvarea coaliţiei guvernamentale din România ar putea perturba eforturile de consolidare fiscală. Aceste eforturi sunt cruciale pentru schimbarea perspectivei negative care în prezent este asociată ratingului BBB minus atribuit României, ultimul calificativ din categoria investment grade. O eventuală retrogradare cu o singură treaptă ar duce ratingul în zona junk, adică sub pragul recomandat investiţiilor. Fitch reaminteşte că evoluţia finanţelor publice este principalul determinant al ratingului României. O evoluţie pozitivă în privinţa ratingului are nevoie de asigurări că autorităţile vor implementa planuri fiscale credibile care stabilizează nivelul datoriei publice ca procent în produsul intern brut pe termen mediu. În schimb, lipsa de progrese în implementarea reformelor, care ar determina o creştere mai rapidă a datoriei publice, ar putea conduce la o înrăutăţire a ratingului, mai spun specialiştii Fitch.

    Guvernul de la Bucureşti avea în vedere reforme ambiţioase pe partea de venituri şi cheltuieli pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB în 2024 de la 9,3% anul trecut. Analiştii se aşteptau ca executivul să propună o lege a salarizării unice şi o lege a pensiilor până la sfârșitul anului. Mai mult, guvernul a promis că va creşte gradul de colectare a taxelor şi va reduce deficitul de încasare a TVA. După avertismentul Fitch, primul ministru a dat asigurări că programul de reformă va continua şi că România are venituri mai mari la buget şi poate să reducă deficitul bugetar. Amintim că România se află în plină criză politică generată de demisia miniştrilor USR PLUS, unul dintre partidele din coaliţia de guvernare, după ce premierul Florin Cîţu l-a demis pe ministrul justiţiei Stelian Ion, care venea tot din partea USR PLUS. Mai mult, USR-PLUS a depus o moțiune pentru a pune presiune pe PNL ca să-l înlocuiască pe Florin Cîțu din funcția de premier. Agenția spune că USR-PLUS a primit susținerea AUR, iar PSD a semnalat inițial sprijinul său tacit.

    Aceste partide au destule voturi pentru a trece o moțiune, ceea ce l-ar forța pe președinte să desemneze un nou premier și să formeze un nou guvern – este de părere Fitch. Potrivit agenției, șeful statului, Klaus Iohannis, ar putea să-l numească pe Florin Cîțu din nou, în încercarea de a forma un guvern minoritar PNL, cum a mai fost în 2019-2020, iar două încercări eșuate de a forma un guvern ar declanșa alegeri anticipate. Specialiştii Fitch spun că nu este clar în ce măsură un guvern minoritar condus de PNL sau un nou guvern condus de PSD, în urma unor eventuale alegeri anticipate, ar fi capabile sau dispuse să promoveze reforme sensibile din punct de vedere politic în domeniul sănătăţii, salariilor, pensiilor şi justiţiei. Agenția și-a exprimat îngrijorarea că acest lucru ar putea întârzia şi mai mult aprobarea de către Comisia Europeană a Planului Național de Redresare și Reziliență, pe care Guvernul o aştepta până la finalul acestei luni. Următoarea revizuire a ratingului României este programată de Fitch pe 22 octombrie.


  • Mai multe locuri la terapie intensivă

    Mai multe locuri la terapie intensivă

    În perioada imediat următoare, în România ar putea fi operaţionalizate încă 73 de paturi de terapie intensivă, numărul acestora ajungând astfel să depășească 1.600. Secretarul de stat Andrei Baciu, de la Ministerul Sănătăţii, a explicat că deja au fost puse în funcțiune 13, dar că totul depinde exclusiv de resursa umană. Declarațiile vin în contextul în care, din cauza creșterii numărului de infectări cu noul coronavirus, spitalele românești fac cu greu față numărului mare de pacienți, în special al celor cu forme mai grave.



    Premierul Florin Cîțu a admis că situaţia la terapie intensivă rămâne tensionată și a subliniat că resursele alocate trebuie să fie în continuare mari. “Este nevoie de acelaşi efort pe care l-am făcut şi acum, să îl continuăm, chiar dacă – şi asta este partea bună – cifrele arată că rata de pozitivare a scăzut”, a indicat șeful guvernului. El a mai arătat că valul trei al pandemiei de COVID-19 în România a început să scadă fără o carantinare de tip lockdown.



    Pe de altă parte, secretarul de stat Baciu a afirmat că a crescut interesul populației pentru vaccinare, mai puţin de 10% având o ezitare semnificativă. Mare parte din oameni, practic, s-ar vaccina dacă ar putea să o facă imediat, a mai susținut demnitarul, arătând că în capitală și în județe precum Cluj, Sălaj, Sibiu și Maramureş, rata de imunizare este peste 20%. Noi oferim acces crescut la vaccinuri pentru localităţile care au o incidenţă mai ridicată, tocmai pentru a veni şi cu acest instrument în sprijinul autorităţilor locale, a explicat secretarul de stat.



    Între timp, la Bucureşti a continuat disputa lansată în spațiul public de fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, după demitere, privind numărul deceselor din spitalele Covid. Voiculescu, membru al USR-PLUS, a susținut că ar fi existat diferențe de raportare anul trecut, în timpul guvernării PNL, și i-a cerut actualului premier liberal Cîțu, care l-a demis fără să se consulte cu partenerii de coaliție, să clarifice situația.



    Din opoziţie, PSD a cerut înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă, vorbind despre o falsificare a datelor puse la dispoziţia publicului. Diferenţa dintre raportările deceselor unor pacienţi cu COVID-19 în două aplicații speciale este minimă şi are drept cauză un factor strict obiectiv, respectiv ora diferită la care acestea sunt făcute în cursul zilei, a explicat luni Spitalul Colentina din București. Spitalul, care funcţionează ca unitate suport COVID începând din martie 2020, mai spune că toate decesele înregistrate de atunci şi până în prezent au fost raportate cu respectarea tuturor reglementărilor legale, iar afirmaţiile care pun la îndoială acest fapt nu au o bază reală.



    Și Ministerul Apărării Naţionale a precizat că decesele înregistrate în formaţiunea medicală de tratament ROL 2, care este operaţionalizată de Spitalul Militar Central, au fost centralizate şi raportate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.






  • Război între palate

    Război între palate

    Degringolada de la nivelul guvernării, care s-a accentuat în aceste zile,
    confirmă disprețul cu care PSD și ALDE continuă să-i trateze pe români    , a
    declarat preşedintele Klaus Iohannis ca reacţie la criza guvernamentală iscată după
    ce liberal-democraţii lui Călin Popescu Tăriceanu au ieşit din coaliţia cu
    social-democraţii Vioricăi Dăncilă.


    Ceea ce se întâmplă este rezultatul firesc
    a doi ani și jumătate de guvernare haotică, incompetentă și coruptă    , şi-a
    continuat rechizitoriul şeful statului. El e convins că PSD și ALDE sunt,
    deopotrivă, vinovate pentru eșecul acestei guvernări, marcate, în opinia sa, de
    masacrarea legilor justiției și adoptarea de măsuri economice greșite.
    Preşedintele a promis că se va opune în continuare la ceea ce a numit
    încercările PSD de a deraia România de pe direcția corectă şi a anunţat că respinge
    propunerile de remaniere venite de la premier. Potrivit preşedintelui, actualul
    guvern trebuie să ceară o nouă confirmare în Parlament.


    Klaus
    Iohannis: Nu accept nici o propunere de remaniere din partea acestui guvern. Nu
    doar pentru că acest guvern şi-a schimbat componenţa politică, ci pentru că
    propunerile pe care le-am primit sunt pur şi simplu inacceptabile. Astăzi,
    actualul guvern are nevoie de o nouă confirmare în Parlament printr-o procedură
    pe care solicit să o declanşeze. Dacă noua configuraţie a guvernului nu va fi
    aprobată, îi asigur pe români că există soluţii corecte, democratice şi
    constituţionale pentru ca România să nu intre într-o criză profundă    .


    În
    replică, premierul Viorica Dăncilă a respins acuzaţiile de corupţie aduse de
    preşedinte, căruia i-a imputat, totodată, că de doi ani şi jumătate nu face
    altceva decât să pună piedici acestui executiv. Şefa guvernului şi a PSD a anunţat
    că va încerca să obţină sprijin politic în Parlament pentru a-şi duce mandatul
    la bun sfârşit.


    Viorica Dăncilă: În ciuda tuturor acestor obstacole din
    ultimele zile, noi ne vom continua activitatea. Vom merge în Parlament şi vom
    încerca să obţinem susţinerea necesară pentru a ne duce mandatul până la capăt.
    Şi spun acest lucru nu pentru că ne ţinem de scaune, aşa cum declară unii, ci
    pentru că avem o responsabilitate faţă de ţară şi faţă de români de a ne duce
    programul de guvernare până la capăt, aşa cum am promis în 2016.


    Opoziţia – de dreapta sau de stânga – consideră că prim-ministrul trebuie să
    demisioneze şi că România are nevoie de un nou guvern, deoarece actualul si-a
    piedut legitimitatea. Liderul liberal Ludovic Orban a declarat că după moţiunea
    de cenzură la care, cel puţin declarativ, se raliază toate formaţiunile, PNL va
    încerca să provoace alegeri anticipate, deoarece actuala structură a
    legislativului ar face extrem de dificilă crearea unei noi majorităţi. În cele
    trei decenii de democraţie postcomunistă, nu au avut loc niciodată alegeri
    parlamentare înainte de termen. Cele la termen sunt prevăzute anul viitor.

  • Jurnal românesc – 27.06.2019

    Jurnal românesc – 27.06.2019

    Noua Lege a pensiilor din sistemul public a fost adoptată de plenul
    Camerei Deputaţilor ca for decizional, după reexaminarea impusă de Curtea
    Constituţională a României. Actul normativ prevede o creştere treptată a
    punctului de pensie, de la 1.265 de lei la 1 septembrie 2019, la 1.775 de lei
    în 2020 şi la 1.875 de lei în 2021. Din 2022, valoarea punctului de referinţă
    se va indexa anual cu inflaţia şi cu 50% din creşterea reală a câştigului mediu
    brut realizat. Totodată, pensia minimă se va calcula raportat la salariul minim
    brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani vor
    primi 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în
    plus se va adauga câte 1% din salariu, iar cei cu vechime între 10 şi 15 ani,
    aflaţi la pensie la data intrării în vigoare a legii, vor primi 40% din
    salariul minim brut pe ţară, la care se adaugă câte un procent pentru fiecare
    an de vechime în plus.

    De asemenea, potrivit noii Legi, se valorifică toate
    drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii, precum
    sporuri, acorduri globale, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii
    şi alte bonusuri. Deputaţii USR şi PNL au criticat faptul că nu se rezolvă problema
    pensiilor speciale, pe care le doresc eliminate, şi au catalogat Legea drept un
    demers electoral. Reprezentanţii puterii au afirmat, însă, că documentul este
    încă un pas înspre creşterea standardului de viaţă din România la nivelul
    mediei din Uniunea Europeană.




    Trei instituţii de învăţământ superior din România, Universitatea
    din Bucureşti, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din
    Bucureşti şi Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, au fost
    incluse de Comisia Europeană în lista reţelelor academice care vor beneficia de
    primul val de finanţări în cadrul iniţiativei Universităţi
    europene. Universitatea din Bucureşti va face parte din CIVIS – Alianţa
    europeană universitară civică, SNSPA, din CIVICA – Universitatea europeană de
    ştiinţe sociale, iar Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, din
    CONEXUS – Universitatea europeană pentru sustenabilitatea zonelor urbane
    costiere. Doar 17 universităţi europene din 54, care şi-au depus candidaturile,
    au fost selectate de un corp de 26 de experţi externi independenţi, numiţi de
    Executivul Comunitar.

    Comisarul european Tibor Navracsics a declarat că cele 17
    universităţi vor servi drept model pentru instituţii din întreaga UE, iar
    iniţiativa va stimula excelenţa şi incluziunea. Şi preşedintele
    Klaus Iohannis a salutat anunţul. El a afirmat că, alături de partenerii lor
    europeni, universităţile româneşti vor deveni un vârf de lance al
    integrării europene în domeniul învăţământului superior. Iniţiativa
    Universităţi europene a fost lansată de Comisia Europeană în
    decembrie 2017 cu scopul de a crea, până în 2024, 20 de reţele care să
    promoveze valorile şi identitatea europeană, să ridice calitatea învăţământului
    şi a cercetării şi să contribuie la creşterea competitivităţii globale a
    învăţământului superior european.




    Prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua o vizită
    oficială la București, pe 2 iulie, transmite Radio Chişinău, care citează un
    comunicat al Guvernului moldovean. Premierul Sandu a discutat telefonic cu președintele
    Klaus Iohannis despre necesitatea avansării implementării proiectelor comune şi
    i-a mulțumit acestuia pentru sprijinul constant acordat de autoritățile române
    cetățenilor din Republica Moldova. În context, Parlamentul României a adoptat,
    cu 270 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 16 abţineri,
    declaraţia privind susţinerea noului Guvern de la Chişinău, constituit conform
    votului de încredere acordat de legislativul moldovean la data de 8 iunie. În
    document se precizează sprijinul permanent al României faţă de aspiraţiile
    europene ale Republicii Moldova şi aşteaptarea părţii române ca Guvernul de la
    Chişinău să se angajeze întru continuarea parcursului european, prin
    implementarea reformelor structurale în conformitate cu Acordul de Asociere şi
    Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător încheiate cu Uniunea
    Europeană. Executivul moldovean a precizat că după vizita de la Bucureşti, premierul
    Maia Sandu se va deplasa, pe 4 iulie, la Bruxelles.

  • Sprijin de la Bucureşti pentru Republica Moldova

    Sprijin de la Bucureşti pentru Republica Moldova

    Când, pe 27 august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic de la
    Moscova, Chişinăul şi-a proclamat independenţa, România a fost prima ţară din
    lume care, în aceeaşi zi, a recunoscut statalitatea noului său vecin. Apoi,
    vreme de aproape trei decenii a fost, politic, diplomatic, financiar, cel mai
    energic şi consecvent susţinător al suveranităţii şi integrităţii acestuia,
    precum şi al aspiraţiilor sale de integrare europeană. Acolo trăiesc trei
    milioane de vorbitori de română, iar un milion dintre aceştia sunt şi cetăţeni
    români. Bucureştiul a fost, în mod firesc, îngrijorat de blocajul politic de
    luna aceasta, de la Chişinău, unde două guverne paralele îşi revendicau
    legitimitatea şi se acuzau reciproc de uzurparea puterii. Toată lumea, în
    România, s-a felicitat pentru deznodământul paşnic al crizei.


    Miercuri, Parlamentul
    bicameral de la Bucureşti a adoptat, în sedinţa comună în plen, o declaraţie în
    care îşi exprimă susţinerea pentru guvernul legitim al Republicii Moldova,
    constituit conform votului de încredere acordat pe 8 iunie. Cu 270 de voturi
    pentru, trei împotrivă şi 16 abţineri, senatorii si deputaţii români solicită
    Guvernului de la Bucureşti să continue implementarea Parteneriatului Strategic
    bilateral cu statul vecin.


    Preşedintele Comisiei pentru politică externă din
    Senat, Cristian Dumitrescu: Îndeamnă partidele şi forţele politice de
    la Chişinău aflate la guvernare sau în opoziţie la colaborare parlamentară şi
    politică, în conformitate cu regulile de bază ale democraţiei. Reiterează şi
    întăreşte sprijinul permanent al României faţă de aspiraţiile europene ale
    Republicii Moldova şi aşteaptă un angajament ferm din partea guvernului pentru
    continuarea parcursului european, prin implementarea reformelor structurale
    profunde în măsură să consolideze şi să dezvolte construcţia democratică de la
    Chişinău şi să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană.


    Tot miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a avut convorbiri telefonice cu
    premierul şi viceprim-ministrul Republicii Moldova, pro-europenii Maia Sandu şi
    Andrei Năstase, precum şi cu omologul său socialist filorus, Igor Dodon. Discuţiile
    au avut loc după ce, la summitul comunitar de săptămâna trecută, la iniţiativa
    preşedintelui Iohannis, liderii europeni au salutat transferul paşnic de putere
    de la Chişinău şi au agreat consolidarea sprijinului UE pentru Republica
    Moldova pe baza unor măsuri concrete. Premierul Sandu a decis, de altfel, ca
    prima sa vizită externă să aibă loc la Bucureşti, pe 2 iulie, deşi anterior
    anunţase că va merge prima oară la Bruxelles.


    Comentatorii remarcă faptul că
    însuşi preşedintele Dodon şi-a depăşit prejudecăţile, deopotrivă politice şi
    geopolitice, şi şi-a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul acordat pentru
    dezvoltarea republicii sale, precum şidorinţa de a continua Parteneriatul Strategic
    bilateral cu România, care e şi principalul partener comercial al Chişinăului.

  • Uniunea Europeană susține Acordul de asociere al Republicii Moldova

    Uniunea Europeană susține Acordul de asociere al Republicii Moldova

    Parteneriatul
    Estic al Uniunii Europene a fost lansat în 2009 cu obiectivul general de a
    consolida asocierea politică și a integra economic șase țări din Europa de Est
    și Caucazul de Sud. Este vorba despre Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia,
    Republica Moldova și Ucraina. Parteneriatul estic a fost gândit ca o dimensiune
    specifică a politicii europene de vecinătate şi de colaborare a blocului
    comunitar cu vecinii săi de la sud și est.


    Ca parte a Parteneriatului Estic, acordurile
    de asociere au devenit documente-cadru de lucru între țările amintite și
    Uniunea Europeană. Ele se bazează pe o asociere politică consolidată, un dialog
    politic aprofundat și o cooperare mai strânsă în materie de justiție și
    securitate. Acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare privesc zona
    de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare cu Georgia, Moldova și Ucraina.
    Acestea din urmă au scopul de a îmbunătăți accesul la bunuri și servicii, de a reduce
    tarifele și cotele și eliminarea barierelor din calea comerțului, a asigura un
    mediu juridic stabil și a alinia practicile și normele. Țările partenere se
    numără printre primele care beneficiază de parteneriate pentru mobilitate,
    ajutându-i pe cetățenii acestora să se deplaseze prin Europa într-un mediu
    sigur.


    Însă după evoluțiile politice de acum
    10 ani, Parteneriatul Estic a căzut cumva în uitare și criza recentă din Republica
    Moldova l-a readus în atenție. Criza politică de la Chișinău a dat ocazia
    Federicăi Mogherini, înaltul reprezentant pentru afaceri externe și politica de
    securitate al Uniunii Europene, să reafirme apelul la respectarea Acordului de
    asociere a Moldovei cu Uniunea Europeană:

    Despre situația din Moldova doresc să spun că am urmărit îndeaproape
    evoluția ei și am făcut declarații ferme în ultimele zile. Am încurajat o
    tranziție ordonată și democratică a puterii urmărind rezultatul alegerilor parlamentare
    din februarie. Este clar pentru noi ce trebuie făcut pentru a avea susținerea
    deplină a Uniunii Europene, inclusiv susținerea financiară: efortul în
    implementarea Acordului de asociere și urmărirea agendei de reformare a țării
    nu pentru că asta cere Uniunea Europeană să se facă ci pentru că acestea sunt aspirațiile
    poporului moldovean care vrea să vadă aceste reforme în practică.


    Ratificat
    pe 2 iulie 2014 de ambele părţi, Acordul de asociere este cea mai bună bază de
    refacere a climatului politic şi social-economic din Moldova. El este
    documentul pe care blocul european mizează din nou.


  • Reacţia preşedintelui K. Iohannis şi a Guvernului la criza politică din Republica Moldova

    Reacţia preşedintelui K. Iohannis şi a Guvernului la criza politică din Republica Moldova

    Faţă de evoluţiile politice recente din Republica Moldova, preşedintele Klaus Iohannis adresează tuturor forţelor politice din Republica Moldova un apel ferm pentru respectarea democraţiei şi a statului de drept.

    ”Faţă de evoluţiile politice recente din Republica Moldova, preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, adresează tuturor forţelor politice din această ţară un apel ferm pentru respectarea democraţiei şi a statului de drept. Stabilitatea Republicii Moldova este esenţială pentru continuarea parcursului european al acestui stat, care s-a angajat să ducă la îndeplinire un amplu proces de reforme, inclusiv în ceea ce priveşte statul de drept şi buna guvernare, în conformitate cu angajamentul său faţă de Uniunea Europeană, în baza Acordului de Asociere”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale transmis duminică AGERPRES.

    Această situaţie de criză poate fi rezolvată în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova doar prin dialogul responsabil al tuturor forţelor politice, care trebuie să manifeste calm şi reţinere în această perioadă şi să acorde astfel prioritate stabilităţii politice a ţării.

    Şi Guvernul României face un apel la toate forțele politice din Republica Moldova să respecte procesul democratic

    Guvernul României urmărește îndeaproape evoluțiile politice din Republica Moldova.

    România, ca stat care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene și care susține ferm parcursul european al Republicii Moldova, face un apel la toate forțele politice să respecte procesul democratic și voința cetățenilor exprimată prin vot la alegerile din februarie 2019.

    Cetățenii Republicii Moldova au nevoie de o soluție negociată politic care să le asigure prosperitatea, continuarea reformelor și consolidarea parcursului pro-european.