Radio România Internațional

Tag: criza politică

  • Deznodământ privind alegerile de la Chişinău

    Deznodământ privind alegerile de la Chişinău

    Este
    pentru prima oară, în 27 de ani de independenţă a Republicii Moldova, când
    câştigătorul alegerilor pentru Primăria Capitalei, Chişinău, nu-şi poate prelua
    prerogativele de edil. Luni seară, Curtea Supremă de Justiţie a confirmat
    sentinţele emise anterior de două instanţe inferioare şi a invalidat definitiv
    turul decisiv, de pe 3 iunie, câştigat de liderul platformei pro-europene Demnitate
    şi Adevăr, Andrei Năstase. Atât acestuia, cât şi învinsului său, socialistul
    filorus Ion Ceban, li se reproşează că, în ziua alegerilor, ar fi făcut apeluri
    de mobilizare la vot pe reţelele de socializare. Eroarea e, a decis instanţa,
    suficient de gravă ca să invalideze întregul scrutin şi să anuleze, astfel, cele
    circa 125 de mii de voturi primite de Năstase. Decizia este irevocabilă şi fără
    drept de apel.

    Primarul ales a acuzat vehement Partidul Democrat, vioara-ntâi a
    unei guvernări altminteri declarat pro-europeană, şi pe liderul acestuia,
    controversatul oligarh Vladimir Plahotniuc, că ar fi principalii beneficiari ai
    deciziilor din instanţă. Andrei Năstase: Niciodată în lume nu s-a produs
    aşa ceva, ca nimeni să nu ceară invalidarea alegerilor şi să vină instanţa să
    decidă să le invalideze! Doar aici se întâmplă aşa ceva! A fost scuipat nu doar
    poporul nostru în faţă, a fost scuipată o lume întreagă, o lume civilizată care
    a reacţionat prompt la derapajele care se produc aici. De acum încolo,
    Republica Moldova va fi cunoscută în lume nu doar prin furtul miliardului, nu
    doar prin spălarea de 30 de miliarde de-ale mafiei ruseşti! Va fi cunoscută în
    lume prin invalidarea unor alegeri, printr-un
    furt al votului.

    Pe lângă scandalul politic,
    sentinţa provoacă şi un blocaj instituţional. Potrivit Codului Electoral, în
    cazul anulării alegerilor, în două săptămâni trebuie organizat un nou scrutin,
    cu excluderea candidaţilor care au încălcat legea. Un alt articol al Codului
    prevede, însă, că nu pot fi organizate alegeri cu mai puţin de un an înainte de
    scrutinul la termen, programat în iunie 2019. Funcţia de primar a devenit vacantă fiindcă edilul ales
    în 2015, liberalul pro-european Dorin Chirtoacă a demisionat, după ce fusese
    inculpat într-un dosar pe care l-a calificat drept comandat politic. Iar hotărârea
    Curţii Supreme a întărit percepţia publicului asupra ingerinţei politice în
    sistemul judiciar al Republicii Moldova – apreciază ambasada americană la
    Chişinău. La rândul său, ambasadorul Uniunii Europene, Peter Michalko, s-a
    declarat extrem de dezamăgit de decizia Curţii, despre care a spus că nu
    respectă voinţa oamenilor, exprimată în alegeri libere şi corecte. La
    Bucureşti, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, avertizase, deja, că
    tensiunile politice pot afecta stabilitatea republicii, opoziţia de dreapta
    şi-a exprimat susţinerea pentru Năstase, iar presa nu s-a sfiit să califice
    invalidarea alegerilor drept o porcărie.

  • Reacţii şi efecte ale crizei politice de la Bucureşti

    Reacţii şi efecte ale crizei politice de la Bucureşti

    Social-democraţii români, aflaţi
    la putere de doar un an, alături de acolitul junior ALDE, au reuşit
    contraperformanţa să-şi devoreze doi premieri. Criza internă din PSD, ca
    expresie a neînţelegerilor dintre liderul formaţiunii, Liviu Dragnea, şi cei
    doi premieri, Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose, pe care el însuşi i-a propus,
    s-a transformat, aşadar, într-o criză guvernamentală de proporţii, cu toate
    ponoasele asociate.

    Astă-vară,
    de Grindeanu, social-democraţii au scăpat după un artificiu unic în istoria
    post-comunistă a României. Atunci, PSD şi-a dărâmat propriul Cabinet prin
    moţiune de cenzură. Săptămâna aceasta, cu Tudose în rolul victimei, lucrurile
    au mers mai simplu. El şi-a dat demisia fără tam-tam, chiar dacă disensiunile
    cu Dragnea ajunseseră la apogeu. Picătura care a umplut paharul – spun
    comentatorii – a fost refuzul lui Tudose de a mai colabora cu ministrul de
    Interne, Carmen Dan, o protejată a lui Dragnea, după un revoltător scandal de
    pedofilie în Poliţie.

    Plecarea lui Tudose nu a trecut neobservată în presa
    internaţională. BBC notează că după ce
    partidul politic din care facea parte Mihai Tudose i-a retras susţinerea,
    premierul a afirmat că demisioneaza cu capul sus. Partidul
    a fost dominat de lupta pentru putere, care a condus şi la retragerea
    predecesorului său, Sorin Grindeanu, în iunie, mai comentează BBC. La
    rându-i, Reuters scrie că tensiunile dintre Tudose şi presedintele
    partidului, Liviu Dragnea, au erupt săptămâna trecută, când premierul i-a cerut
    ministrului de Interne, un aliat apropiat al lui Dragnea, să demisioneze,
    acuzand-o public de minciună. Dragnea menţine un control ferm atât asupra
    partidului aflat la guvernare, cât şi asupra Guvernului, conchide Reuters.

    Pe de altă parte, ca o consecinţă naturală, moneda naţională – leul – a scăzut la cel mai jos nivel în raport cu
    euro. Tot de o coborâre accentuată se poate vorbi şi în cazul principalilor indici bursieri.
    Instabilitatea politică generează un sentiment de îngrijorare în mediul
    economic şi este bine ca astfel de situaţii să fie rezolvate cât mai rapid cu
    putinţă, spun reprezentanţii sistemului bancar.

    Preşedintele Asociaţiei Române
    a Băncilor, Sergiu Oprescu: În mod evident, pieţele iau în
    calcul, în astfel de momente, ceea ce se întâmplă din punct de vedere al
    stabilităţii şi predictibilităţii. Bineînţeles că acest lucru se traduce în mod
    normal într-o îngrijorare. Noi sperăm ca aceste situaţii de predictibilitate
    mai redusă să fie cât mai scurte. Orice formă de a clarifica situaţiile
    politice mai puţin clare, cum este cea de faţă, nu face decât să aducă un plus
    de încredere, să spunem, din punct de vedere al jucătorilor de pe piaţă şi un
    plus de încredere din punct de vedere al investitorilor.

    În perioada
    imediat următoare, rămâne de văzut cum se vor mişca lucrurile în mediul
    economic şi cel financiar-bancar, mai ales dacă, politic, apele nu se vor calma
    repede.

  • Criză politică la Bucureşti (update)

    Criză politică la Bucureşti (update)

    Încăpăţânarea premierului Sorin Grindeanu de a nu îşi da demisia, cerută insistent de propriul partid, PSD (principala formaţiune aflată la putere), şi forţată, teoretic, de demisiile în masă ale miniştrilor, a deschis calea unei premiere cu adevărat bizare în istoria post-comunistă a României. Joi, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva propriului Cabinet, instalat după victoria eclatantă a partidului la alegerile parlamentare din decembrie, la care a cules aproape 45% din voturi. În plus, ca tacâmul să fie complet în cazul lui Grindeanu, Comitetul Executiv Naţional a decis să-i taxeze atitudinea rebelă printr-o excludere, altminteri, previzibilă.



    În ajun, coaliţia PSD – ALDE retrasese sprijinul politic Guvernului său, însă, pentru că Grindeanu a fost de neclintit, formaţiunea sa de baştină a fost nevoită să meargă şi mai departe, odată cu deciziile luate joi. Liderii coaliţiei, social-democratul Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi liberal-democratul Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, au afirmat că schimbarea garniturii executive a fost impusă de restanţele înregistrate în aplicarea programului de guvernare. Lipsa de eficienţă este un argument respins ferm de premier, pentru care termenul scurs de la instalarea Cabinetului său – şase luni – a fost unul prea restrictiv pentru aplicarea unor reforme ample.



    În plus, Grindeanu, impus chiar de Dragnea ca premier, acuză că raportul în care i-a fost evaluată activitatea, întocmit în interiorul partidului, este lipsit de obiectivitate şi că nici măcar nu i-a fost accesibil. Cel din urmă, lucru valabil şi în cazul miniştrilor. Pentru analişti, debarcarea lui Grindeanu este o doleanţă expresă a lui Dragnea, nemulţumit, pe de-o parte, că premierul, dintr-un executant docil, aşa cum a lăsat impresia la debutul mandatului, s-a transformat într-un personaj ce tânjeşte după o autonomie deranjantă.



    Pe de altă parte, Executivul Grindeanu nu a reuşit să impună o legislaţie penală care să-i facă viaţa mai uşoară lui Dragnea, cu sabia lui Damocles deaspura capului, după ce a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare, iar într-un alt dosar situaţia sa este extrem de complicată. Pe de altă parte, de la înalţimea funcţiei prezidenţiale, Klaus Iohannis solicită coaliţiei guvernamentale PSD-ALDE soluţionarea urgentă a crizei politice, pentru a se evita riscul destabilizării ţării. Administraţia Prezidenţială a precizat că este obligaţia partidelor componente să găsească o rezolvare. După ce şi-a dat cu stângu-n dreptul, rămâne de văzut cum va gestiona PSD situaţia şi dacă Opoziţia de drepta, în genere, absentă, va încerca să profite de un moment la care, până acum ceva timp, nici măcar nu îndrăznea să spere.

  • Criza politică în continuare la Chişinău

    Criza politică în continuare la Chişinău

    Criza politică din Republica Moldova vecină se adânceşte tot mai mult după ce ultimul premier desemnat, Ion Păduraru, a decis să se retragă, la doar o zi după ce a fost desemnat de preşedintele Nicolae Timofti.



    El a declarat că nu este sprijinit de majoritatea parlamentară, care doreşte să impună un alt candidat. După alegerile de pe 30 noiembrie 2014, nimic n-a mai funcţionat la Chişinău. Deşi partidele declarat pro-occidentale – Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal – au câştigat scrutinul, iar stânga pro-moscovită — socialistă şi comunistă — a rămas în opoziţie, învingătorii au fost incapabili să-şi gestioneze succesul. Nu s-au înţeles în privinţa numirii unui premier în ultimul timp şi, astfel, criza pare să se prelungească tot mai mult.



    Preşedintele român Klaus Iohannis a calificat drept “foarte complicată” situaţia din Republica Moldova, adăugând că are încredere în clasa politică de peste Prut. “Contez pe maturitatea clasei politice de la Chişinău pentru a găsi calea cea mai bună pentru soluţionarea crizei, pentru instalarea unui guvern puternic şi pentru păstrarea căii europene”, a afirmat şeful statului român. El s-a pronunţat pentru o soluţie rapidă şi bună în privinţa crizei politice din Republica Moldova.



    La rândul său, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Petru Filip, a declarat că România nu are dreptul de a abandona Republica Moldova, aflată într-o situaţie dificilă, dar nici interesul strategic de politică externă referitor la sprijinirea parcursului pro-european al ţării vecine. El a apreciat că, în prezent, România pare să fi redus foarte mult motoarele în ceea ce priveşte politica pro-Moldova. În opinia sa, sprijinul pe care România îl poate oferi Republicii Moldova trebuie să se axeze atât pe palierul guvernamental şi prezidenţial, cât şi pe capacitatea partidelor politice româneşti de a privi situaţia din perspectiva interesului de a încuraja parcursul pro-european al Republica Moldova.



    Dacă la Chişinău nu va exista un nou Executiv până pe 29 ianuarie, preşedintele e obligat să dizolve Parlamentul şi să anunţe organizarea de alegeri legislative anticipate. Cei mai interesaţi de acest scenariu ar fi socialiştii proruşi care sunt consideraţi favoriţi în sondaje. Şi Partidul Popular European al fostului premier Iurie Leancă a decis să meargă în opoziţie şi să pledeze pentru alegeri anticipate, o situaţie pe care toţi comentatorii politici prooccidentali o consideră de evitat. O altă soluţie ar putea fi, în opinia unor parlamentari, chiar suspendarea preşedintelui Nicolae Timofti, idee vehiculată în aceste zile în Parlamentul de la Chişinău.

  • Republica Moldova, criză politică prelungită

    Republica Moldova, criză politică prelungită

    Parlamentul Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) nu a reuşit să valideze componenţa şi programul noului Guvern, elaborat de candidatul propus la funcţia de premier, omul de afaceri, Ion Sturza. Motivul îl constituie lipsa de cvorum: doar 47 din totalul de 101 deputaţi au fost prezenţi în sală. Două fracţiuni ale parlamentului unicameral anunţaseră ca refuză să participe la şedinţa pentru validarea programului şi a componenţei noului Guvern. Acestea sunt Partidul Socialiştilor, care are cea mai mare fracţiune parlamentară şi Partidul Comuniştilor (ambele, de opozitie, pro-moscovite).



    Deputaţii liberali şi cei democraţi au declarat că eşecul alegerii noului cabinet de miniştri a fost unul previzibil şi că, oricum, nu l-ar fi votat pe Ion Sturza în funcţia de prim-ministru. Liderii acestor partide, componente ale fostei Alianţe pentru Integrare Europeană, au anunţat noi negocieri şi formarea unei majorităţi parlamentare, până pe 11 ianuarie, când speră să propună preşedintelui Nicolae Timofti un candidat la funcţia de premier. Noul candidat, dar ultimul din această serie, va avea la dispoziţie 15 zile pentru formarea guvernului. Preşedintele Timofti va fi obligat să dizolve Parlamentul şi să anunţe alegeri anticipate, dacă deputaţii nu vor acorda vot de încredere Guvernului, până la 29 ianuarie.



    Susţinut doar de Partidul Liberal-Democrat şi de Partidul Popular European, Ion Sturza şi-a recunoscut, luni, eşecul şi a afirmat că se va implica în construirea unui nou proiect politic pentru salvarea Republicii Moldova. El şi-a arătat disponibilitatea de a participa la viitoarele alegeri anticipate, pe care le consideră inevitabile.



    Şi analiştii politici înclină să creadă că Republica Moldova se îndreaptă către alegeri anticipate. Ei constată, în acelaşi timp, degradarea tot mai accentuată a climatului politic intern şi întrevad o nouă schimbare a orientării Chişinăului, de la Vest către Est. Comentatorul Fundaţiei Jamestown şi Eurasia Daily Monitor Vladimir Socor afirmă chiar că în Republica Moldova democraţia şi statul au eşuat, în condiţiile în care s-au prăbuşit sistemele instituţionale”, iar magnetismul Uniunii Europene este tot mai scăzut”. În viziunea sa, Moldova e în situaţia de haos şi de neînţelegere a noţiunii de interes naţional”, iar dezmăţul partidelor politice” constituie cauza fundamentală pentru acest fapt.

  • NATO la Chişinău

    NATO la Chişinău

    Alianţa
    Nord-Atlantică se declară îngrijorată de situaţia complicată în care se află
    Republica Moldova şi îndeamnă Chişinăul
    să-şi intensifice eforturile pentru depăşirea crizei politice şi formarea unei
    noi majorităţi parlamentare proeuropene. Aceasta ar urma să umple vidul de
    putere provocat de demiterea, luna trecută, printr-o moţiune de cenzură, a
    cabinetului tripartit, format de partidele Liberal-Democrat, Democrat şi
    Liberal. Iniţiată de socialiştii şi comuniştii din opoziţie, moţiunea a
    beneficiat şi de voturile deputaţilor PD, care, la unison cu stânga
    pro-moscovită, i-au reproşat premierului liberal-democrat Valeriu Streleţ,
    învestit în vară, implicarea în scandaluri de corupţie.

    Vicepreşedintele
    Adunării Parlamentare a NATO, Paolo Alli, a precizat că Republica Moldova poate
    miza în continuare pe asistenţa Alianţei, însă va trebui să implementeze
    reformele necesare în domenii precum combaterea corupţiei sau funcţionarea
    justiţiei.

    O delegaţie a NATO a şi mers, săptămâna trecută, la Chişinău, pentru
    a examina programul de reconstrucţie a capacităţii de apărare a republicii.
    Programul, în care sunt implicaţi cu fonduri şi expertiză aliaţi importanţi,
    precum Statele Unite, Germania, Turcia sau România vecină, a fost elaborat la
    summitul de anul trecut, din Ţara Galilor, la care NATO a inclus în propria-i
    strategie apărarea statelor partenere, între care Republica Moldova, Ucraina şi
    Georgia. Periclitate de redeşteptatul apetit teritorial al Rusiei lui Vladimir
    Putin şi de încercările acesteia de a le înăbuşi aspiraţiile de integrare
    europeană şi euroatlantică, fostele colonii ale Moscovei au fost menţionate şi
    în declaraţia finală a aşa-numitului summit de flanc, de la Bucureşti, al
    membrilor central şi est-europeni ai NATO.

    Consilier al fostului preşedinte al
    României, Traian Băsescu şi director al Centrului pentru Prevenirea
    Conflictelor, specialistul în spaţiul ex-sovietic Iulian Chifu explică:
    Este
    vorba despre primul pas într-o acţiune extrem de energică, până la urmă, a
    Alianţei, în apărarea partenerilor străini situaţi în zona estică, în
    construirea, sprijinirea construcţiei unor capacităţi de apărare sporite ale
    acestor aliaţi, tocmai pentru a le creşte capacitatea de apărare şi
    securitatea. Acolo se vorbeşte despre faptul că strategia
    de apărare a Alianţei include şi statele partenere. Nu înseamnă că acestea vor
    beneficia de un articol 5 sau că există o apărare comună, ci este vorba despre
    interesul Alianţei de a le include într-o strategie comună şi de a le sprijini
    dezvoltarea propriilor capabilităţi de apărare, în aşa fel încât ele să poată
    să-şi apere propria securitate, inclusiv cu contribuţia şi sprijinul alianţei
    în construirea, vă spuneam, a acestor capacităţi.

    Ministru al Apărării
    în exerciţiu, după ce a fost demis odată cu întregul Guvern Streleţ, liberalul
    Anatol Şelaru pledează, în continuare, pentru aprofundarea legăturilor cu NATO.
    Acest vechi militant antisovietic, care se autodefineşte drept politician român
    din Republica Moldova, consideră că, în contextul conflictului militar
    prelungit din Ucraina şi a prezenţei trupelor ruseşti în regiunea separatistă
    Transnistria: Asta este cea mai bună soluţie, atâta timp
    cât 25% din teritoriul Moldovei este ocupat de armata rusă. Lucrurile mari nu
    se fac într-o săptămână, se pot produce nişte evenimente ca acelea la care au
    ajuns ucrainenii, iar noi ne prefacem a nu vedea că există asemenea probleme.
    Eu pregătesc armata să fie gata de a adera la NATO în orice clipă.

    Pe
    de altă parte, însă, Şalaru însuşi avertizează că Republica Moldova se află în
    pragul dispariţiei sale ca stat, fiindcă e ameninţată de două mari pericole.
    Unul, din interior – corupţia, care a decredibilizat întrega clasă politică.
    Celălalt, din exterior – dorinţa Rusiei de a-şi restabili imperiul.

    Membru al
    Consiliului fondator al Centrului de Informare NATO la Chişinău şi fost
    ministru al Apărării, Viorel Cibotaru avertizează, la rândul său, că
    instabilitatea politică prelungită şi viziunile diferite ale partidelor parlamentare
    ar putea scoate Republica Moldova dintre priorităţile imediate ale Alianţei
    Nord-Atlantice. Ar fi încă un tren pierdut, după ce integrarea europeană pare
    amânată sine die, deşi, anul trecut Bruxellesul recunoştea în Republica Moldova
    premianta Parteneriatului Estic şi încheia acorduri de asociere şi liber
    schimb, ce ar fi urmat să prefaţeze admiterea în Uniune în 2020. Cibotaru le-a
    declarat corespondenţilor Radio România la Chişinău:
    Oportunităţile care au existat cu câteva luni în urmă încep a dispărea, ca şi
    atenţia Alianţei şi a Uniunii Europene.
    Şi, în acest sens, ne aşteaptă timpuri foarte grele, inclusiv în domeniul
    consolidării securităţii noastre naţionale şi contracarării anumitor riscuri.

    Acum aproape un sfert de secol, când, după eşecul puciului neo-bolşevic de la
    Moscova, URSS se dezintegra şi, pe 27 august 1991, Chişinăul îşi proclama
    independenţa faţă de imperiu, sovietologii occidentali apreciau că Republica
    Moldova se află într-o situaţie la fel de favorabilă ca şi statele baltice.
    Azi, aceiaşi specialişti constată, consternaţi, că, în timp ce Estonia, Letonia
    şi Lituania sunt membre ale NATO şi UE, Chişinăul, din cauza propriilor
    decidenţi politici, vegetează tot în zona gri, de unde poate fi oricând aspirat
    din nou pe orbita Rusiei.

  • Criză politică la Chişinău

    Criză politică la Chişinău

    Epilog
    deja previzibil de câteva zile, moţiunea de cenzură depusă de opoziţia de
    stânga, pro-rusă, în Parlamentul de la Chişinău s-a soldat cu căderea
    guvernului tripartit, declarat pro-european. 65 de deputaţi, dintr-un total de
    101, au votat pentru demiterea Cabinetului format de partidele
    Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal şi condus de proapătul lider al celui
    dintâi, Valeriu Streleţ. Iniţiatorii, socialiştii şi comuniştii, dispun de
    numai 44 de mandate, dar alături de ei au votat şi democraţii, deşi sunt parte a arcului guvernamental.

    Acuzat
    de incompetenţă şi corupţie, premierul a parat susţinând că, prin iniţierea
    moţiunii, stânga încearcă să destabilizeze republica şi să o deturneze de pe
    traseul integrării europene. Dar nu şi-a convins nici măcar partenerii de
    coaliţie. Astfel iese din scenă la Chişinău al treilea Guvern în mai puţin de
    un an. La rându-le mînate din interior, cariate de corupţie şi virulent
    contestate de opoziţie, mass-media şi societatea civilă, cabinetele conduse de
    Iurie Leancă şi Chiril Gaburici i-au lăsat lui Streleţ, învestit pe 30 iulie,
    un stat în pragul imploziei.

    După ce, anul trecut, era cotată drept premiantul
    Parteneriatului Estic şi semnase acorduri de asociere şi liber-schimb cu
    Uniunea Euroipeană, a cărei membră spera să devină în 2020, Republica Moldova
    nu mai primeşte acum asistenţă financiară din partea Bruxellesului şi nu mai e
    legată prin vreun acord de FMI.

    Pentru partenerii externi, picătura care a
    umplut paharul a fost dispariţia din sistemul bancar al republicii a unui
    miliard de dolari. Acuzat de implicare directă în această afacere halucinantă
    şi încă neclarificată, fostul premier liberal-democrat Vlad Filat a fost
    arestat. Odată cu el, întreaga clasă politică pare iremediabil compromisă.

    În
    România, care tocmai acordase statului vecin un împrumut de 150 de milioane de
    euro, lunga criză politică din Republica Moldova e recepţionată cu consternare
    şi amărăciune.

    Preşedintele Klaus Iohannis a spus, imediat după demiterea
    guvernului, că parcursul european al Republicii Moldova trebuie să continue şi
    că România va acorda întregul său sprijin pentru acest obiectiv. Ministerul de
    Externe de la Bucureşti menţionează, la rândul său, că stabilitatea politică în
    Republica Moldova este esenţială, în contextul complex din estul Europei.

    Conform Constituţiei, după demitere, Guvernul Streleţ îndeplineşte doar funcţii
    de administrare a treburilor curente, iar termenul limită de formare a unui nou
    Executiv este de trei luni. Dacă în acest interval nu este votat alt Cabinet,
    preşedintele Nicolae Timofti poate dizolva parlamentul şi convoca alegeri
    parlamentare anticipate. Coaliţia dezbinată a anunţat, deja, că e gata să
    negocieze formarea unui nou guvern. Dar niciun analist de la Chişinău nu acordă
    prea multe şanse unei astfel de formule, după ce coeziunea şi încrederea
    reciprocă dintre partidele implicate s-au făcut ţăndări.