Radio România Internațional

Tag: criza sanitara

  • Ma mulță păradz tră Sănătati

    Ma mulță păradz tră Sănătati

    Tră s’agiută sistemlu sanitar greu zñiipsitu di pandemia di Covid-19, guvernul interimar di București suplimentă, ñiercuri, bugetlu a Ministerului Sănătatillei ditu fondul di rezervă, cu 332,5 miliuñi di lei. Cu aceşti păradz va s’ahibă ancupărati năi doze di yitriee anti-COVID-19 şi va s’hibă finanţate programili naţionale di sănătate. Easti zborlu ti ancupărarea di vaccin antigripal, vaccin anti-HPV și vaccin hexavalent, tră imunizarea a cilimeañiloru tru primlu anu di bană. Tu ţi mutreaşti tratamentul a pacienților infectaț cu năulu coronavirus, ministrul interimar di resort, Cseke Attila, cundille că tru aestă oară, România are duri doze di Remdisivir, ama va s’hibă ancupărati flacoane năi.



    Cseke Attila: “Easti zborlu ti 70.000 di năi flacoane di Remdisivir. Fac specificarea că adză avem tru stoc duri doze ditu aest yitrie tră yintoarili stămâni, ama vremu, di cu kiro, s,asiguripsimu continuitatea a tratamentului tru spitalele ditu România. Va s’nkisimu dimersurile di achiziţie publică tră aestă yitrie”.



    Tutunăoară, uidisitu cu oficialu, una parte ditu paradz va s’hibă ufilisită tra s’crească nuirlu a tichetelor di masă cari sunt date ti persoanili cari s’imunizeadză cu schema completă anti-SARS-CoV-2. Aestă suplimentare s’adavgă atiloru dauă suplimentări a bugetluui Ministerului Sănătatillei ditu bitisita-a meslui yismăciuni, ditu cari s-ancupărară yitrie destinati a pacienţilor infectaţi cu năulu coronavirus şi tră asigurarea finanţarillei Programlui di terapie intensivă. Tru meslu sumedru, nica eara ahărdziţ păradz ditu Fondul di rezervă al Guvernului tră ancupărari seruri anănghisiti tru Programlu naţional di vaccinare.



    Easti, dimecu, di domeniul evidenţăllei că sistemul di sănătate românesc easti greu zñiipsitu di numirlu mare di cazuri greali di Covid şi di supraaglomeararea a spitalilor! Simptomaticţie sunt tamamu incendiile cari s’ţănu, canda şingiru tru unităţi sanitare ditu tută văsilia. Aţelu ditu soni s’feaţi gioi tahina Ploiești, tru una unitate medicală ţi yitripseasti pacienți Covid. Foclu plăscăni tru Secţia di lăngori infecţioase a Spitalului Judeţeanu, iu eara internaț 20 pacienţ. Doi lăndzidz muriră carbonizaţi, iara una infirmieră avu arsuri.



    Incidentulu s’fatî la ma ptănu di unu mesu şi giumitati di la incendiul di la Spitalul di Lăngir Infecțioase Constanța, tru cari muriră 7 paciență. Easti, tutunăoară, a patra traghedie tru ma puțăn di un an, după incendiile di Piatra Neamț (nord-est), iu fură 10 morță și di la Institutlu “Matei Balș” ditu Capitală, tru cari muriră 4 persoane. Ma multu, tru anlu ditu soni, s’feaţiră şi alti incendii tru spitalili ditu văsilie cari putea s’ducă la tragedii. Tru apriiiuru, trei paciență muriră tru unitatea mobilă ATI di la spitalu Victor Babeș” ditu București, după ţi instalația di oxigen s’asparsi.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Mai mulți bani pentru Sănătate

    Mai mulți bani pentru Sănătate

    Pentru a sprijini sistemul sanitar grav afectat de pandemia de Covid-19, guvernul interimar de la București a suplimentat, miercuri, bugetul Ministerului Sănătăţii din fondul de rezervă, cu 332,5 milioane de lei. Cu aceşti bani vor fi cumpărate noi doze de medicamente anti-COVID-19 şi vor fi finanţate programele naţionale de sănătate. Este vorba despre achiziționarea de vaccin antigripal, vaccin anti-HPV și vaccin hexavalent, pentru imunizarea copiilor în primul an de viaţă. Cât privește tratamentul pacienților infectați cu noul coronavirus, ministrul interimar de resort, Cseke Attila, a precizat că în acest moment, România are suficiente doze de Remdesivir, dar vor fi cumpărate flacoane noi.



    Cseke Attila: “Este vorba despre 70.000 de noi flacoane de Remdesivir. Fac specificarea că astăzi avem în stoc suficiente doze din acest medicament pentru următoarele săptămâni, dar dorim, din timp, să asigurăm continuitatea tratamentului în spitalele din România. Vom începe demersurile de achiziţie publică pentru acest medicament”.



    De asemenea, potrivit oficialului, o parte din sumă va fi folosită pentru a suplimenta numărul tichetelor de masă care sunt acordate persoanelor care se imunizează cu schema completă anti-SARS-CoV-2. Această suplimentare se adaugă celor două suplimentări ale bugetului Ministerului Sănătăţii de la sfârşitul lunii septembrie, din care s-au achiziţionat medicamente destinate pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus şi pentru asigurarea finanţării Programului de terapie intensivă. În luna octombrie, au mai fost alocați bani din Fondul de rezervă al Guvernului pentru achiziţia de seruri necesare în Programul naţional de vaccinare.



    Este, deja, de domeniul evidenţei că sistemul de sănătate românesc este pus la grea încercare de numărul mare de cazuri grave de Covid şi de supraaglomerarea spitalelor! Simptomatice sunt inclusiv incendiile care se ţin, parcă, lanţ în unităţi sanitare din toată ţara. Cel mai recent a avut loc joi dimineaţă la Ploiești, într-o unitate medicală ce tratează pacienți Covid. Focul a izbucnit în Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean, unde erau internați 20 de pacienţi. Doi bolnavi au murit carbonizaţi, iar o infirmieră a suferit arsuri.



    Incidentul are loc la mai puțin de o lună și jumătate de la incendiul de la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța, în care au murit 7 pacienți. Este, totodată, a patra tragedie în mai puțin de un an, după incendiile de la Piatra Neamț (nord-est), soldat cu 10 morți și de la Institutul “Matei Balș” din Capitală, în care au murit 4 persoane. Mai mult, în ultimul an, au mai fost și alte incendii în spitalele din țară care ar fi putut duce la tragedii. În aprilie, trei pacienți au murit în unitatea mobilă ATI de la spitalul Victor Babeș” din București, după ce instalația de oxigen a cedat.



  • Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență

    Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență

    HERA va anticipa amenințările și potențialele crize sanitare, prin colectarea de informații și prin întărirea capacităților de răspuns necesare. Atunci când va apărea o situație de urgență, Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară va asigura dezvoltarea, producerea și distribuirea de medicamente, de vaccinuri și de alte contramăsuri medicale – cum ar fi mănușile și măștile – care au lipsit adesea în prima fază a răspunsului la criza provocată de noul coronavirus.

    Pilon esențial al Uniunii europene a Sănătății, HERA va fi instituită ca structură internă a Comisiei Europene şi va deveni pe deplin operațională la începutul anului viitor.

    Înaintea unei crize sanitare, HERA va colabora îndeaproape cu alte agenții de sănătate de la nivelul Uniunii Europene și de la nivel național, cu industria și cu partenerii internaționali, în vederea creşterii gradului de pregătire al Uniunii pentru situații de urgență sanitară.

    Această nouă autoritate va elabora modele de prognoză a epidemiilor și, până la începutul anului 2022, va identifica și va acționa în cazul a cel puțin trei amenințări cu impact ridicat.

    De asemenea, HERA va sprijini cercetarea și inovarea pentru dezvoltarea de noi contramăsuri medicale, inclusiv prin intermediul platformelor pentru schimbul rapid de date și al rețelelor de studii clinice de la nivelul Uniunii Europene.

    În plus, va aborda provocările de pe piață și va stimula capacitatea industrială. Va institui un dialog strâns cu industria, precum și o strategie pe termen lung pentru capacitatea de producție, evitarea blocajelor logistice și investițiile necesare.

    De asemenea, HERA va consolida cunoștințele și competențele cu privire la toate aspectele legate de contramăsurile medicale din statele membre.

    În cazul în care va fi declarată o situație de urgență de sănătate publică la nivelul Uniunii Europene, această autoritate poate trece rapid la operațiuni de urgență, inclusiv la luarea rapidă a deciziilor și la activarea măsurilor de urgență, sub conducerea unui consiliu de criză sanitară la nivel înalt.

    Vor fi lansate finanţări de urgenţă şi mecanisme de supraveghere, dezvoltare, procurare și achiziționare de materiale medicale și de materii prime. Vor fi activate aici instrumentele EU FAB – care este o rețea de capacități de producție mereu disponibile pentru producerea de vaccinuri și medicamente. Vor exista de asemenea planuri de cercetare și inovare de urgență, în dialog cu statele membre.

    În următoarele zile, Comisia va publica un anunț de intenție pentru a furniza informații prealabile producătorilor de vaccinuri și de mijloace terapeutice cu privire la procedura concurențială de ofertare EU FAB, planificată pentru începutul anului 2022.


  • Priorități bugetare pentru redresarea Uniunii Europene

    Priorități bugetare pentru redresarea Uniunii Europene

    Sănătatea, educația și
    infrastructura sunt domenii prioritare pe agenda instituțiilor europene. În
    special folosindu-se de instrumentul financiar denumit Mecanism european de
    redresare și reziliență, statele membre vor putea investi masiv în zonele de
    interes pentru bunul mers al comunității europene.

    Explică Siegfried Mureșan,
    eurodeputat din partea Partidului Popular European:

    În primul rând, este
    tocmai sistemul medical. În acesta trebuie să investim și fiindcă, în sistemul
    medical, Uniunea Europeană nu a investit suficient în trecut. Investițiile în
    sănătate au fost văzute ca politici pentru care responsabile erau țările membre
    ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană în ansamblu nu s-a implicat foarte mult
    fiindcă statele membre nu au dorit acest lucru. Acum există această
    disponibilitate, să facem cât mai multe în domeniul medical, inclusiv alocarea
    de fonduri de la nivel european. În al doilea rând, educația. Vedem cu toții că
    școlile trebuie de asemenea modernizate, digitalizate și, de aceea o spun
    foarte clar, în acest domeniu trebuie să folosim o mare parte din fondurile
    europene care ne sunt alocate. Trei la mână, marile proiecte de infrastructură.



    Ce înseamnă, mai
    exact, investiția în infrastructură și cât de importantă este aceasta?

    Putem folosi acest Mecanism european de redresare și reziliență pentru
    a finaliza autostrăzi, de exemplu, pentru care încă nu avem garantată
    finanțare. Autostrăzi, căi ferate, infrastructură de irigații. Poate că nu sună
    suficient de interesant pentru oamenii tineri, de la oraș, dar sunt ani în care
    există secetă, și vedem tot mai mulți ani secetoși. În acești ani, producția de
    alimente scade. Există risc pentru securitatea alimentară, crește prețul
    alimentelor din cauza secetei, iar impactul negativ asupra economiei este
    foarte mare. De aceea, infrastructura de irigații, extinderea sistemului de
    irigații în special în sud-estul României, unde vedem un risc crescut de
    deșertificare și secetă vara, este unul dintre domeniile în care va trebui să
    investim fonduri europene în anii următori.


    Fiecare euro
    investit în statele membre din bugetul Uniunii Europene ar trebui să creeze
    valoare adăugată. În prezent, sunt necesare investiții semnificative la nivel
    european, pentru ca această comunitate să poată concura cu alți jucători
    globali. Bugetul Uniunii Europene promovează și susține proiectele în domeniile
    sănătății, educației și infrastructurii, pentru ca actuala criză să fie
    depășită cât mai curând cu putință. De asemenea, investițiile pe termen lung în
    cercetare și digitalizare ar putea reda Europei încrederea într-un viitor
    stabil din punct de vedere economic și social.




  • UE vrea mai multă unitate internațională pentru a face față viitoarelor crize sanitare

    UE vrea mai multă unitate internațională pentru a face față viitoarelor crize sanitare

    Pandemia de COVID 19 a scos la iveală tot ce e mai bun, dar și ce e mai rău din omenire. Am asistat la acte incredibile de curaj din partea angajaților din domeniul sanitar si din partea comunităţilor din întreaga lume aproape în fiecare zi. În același timp însă pandemia a adâncit inegalitățile sociale, a spus directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în conferința de presă de săptămâna trecută în care a fost prezentat proiectul viitorului tratat internaţional privind prevenirea pandemiilor. O inițiativă care pleacă de la realitatea că nici un guvern şi nici o instituţie nu poate face faţă pe cont propriu ameninţării unor viitoare crize medicale.

    Pandemia de COVID 19 este mai mult decât o problemă de sănătate. A afectat toate sectoarele societății noastre, a scos la iveală punctele tari, dar si slăbiciunile, a spus și preşedintele Consiliului European, Charles Michel, cel care a vorbit pentru prima dată de un asemenea tratat în noiembrie anul trecut.

    Problema nu se pune dacă va apărea o viitoare pandemie, ci când. Trebuie să ne pregătim. Nu avem timp de pierdut, a mai afirmat responsabilul comunitar.

    În opinia sa și a celorlalți semnatari ai declarației comune, un tratat internaţional privind pandemiile trebuie adoptat în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru a permite ţărilor din întreaga lume să își consolideze capacităţile la nivel naţional, regional şi mondial. Tratatul ar urma să asigure un acces universal şi echitabil la vaccinuri, medicamente şi produse de diagnosticare sigure, eficiente şi la preţuri accesibile.

    Tratatul ar urma să precizeze, de asemenea, că sănătatea oamenilor, a animalelor şi a planetei sunt legate între ele şi ar trebui să ducă la responsabilităţi comune, transparenţă şi cooperare la nivel global.

    Este timpul să ne unim forțele să construim o apărare anti-pandemică pentru viitoarele generații. Trebuie să transformăm voința politică în acțiuni concrete așa cum au făcut înaintașii noștrii după atrocitățile din cel de-al doilea război mondial, a conchis Charles Michel. Ideea sa are până acum sprijinul oficial al liderilor din Franța, Germania, Portugalia, România, Marea Britanie,dar și din Serbia, Ucraina sau din Rwanda, Kenya,Chile și Costa Rica.

    Lipsește deocamdată susținerea din partea unor ţări importante precum Statele Unite, Rusia sau China, dar directorul Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, este convins că la negocierile viitoare vor participa toate statele membre ale OMS.


  • Prognoză optimistă a FMI

    Prognoză optimistă a FMI

    Economia mondială, greu încercată în 2020, dar stimulată, în prezent, de robustețea celei americane, ar urma să își revină mai repede decât s-a prevăzut atât anul acesta, cât și anul viitor — arată cele mai recente previziuni, de marți, ale Fondului Monetar Internațional. În 2020, recesiunea a fost istorică — spune FMI. Or, în 2021, se mizează pe o creștere economică la nivel mondial de 6%, iar în 2022 de 4,4%. “În ciuda incertitudinilor asupra evoluției pandemiei, se întrevede tot mai clar ieșirea din această criză sanitară și economică” a comentat, citată de Agenția France Presse, Gita Gopinath, economist-șef al instituției mondiale cu sediul la Washington, care se teme, totuși, de o revenire inegală, în mai mult viteze.



    În zona euro, previziunile FMI sunt în ușoară creștere — 4,4 procente anul acesta. Germania ar urma să mizeze pe 3,6% avans economic, Franța — pe 5,8, Italia — pe 4,2 și Spania — pe 6,4%. De menționat, însă, că ritmul este insuficient pentru a anula contracția de 6,6% de anul trecut, pentru a-și reveni, Europa urmând să aștepte cel puțin până în vara lui 2022. Fondul Monetar Internaţional şi-a îmbunătăţit estimările și în privința economiei româneşti.



    Dacă în luna octombrie a anului trecut, Fondul estima că România va avea, în 2021, o creştere de 4,6%, conform noilor previziuni de marţi, PIB-ul ar urma să crească cu 6 procente. FMI şi-a îmbunătăţit şi estimările pentru 2022, până la un avans de 4,8%. În privința inflaţiei, FMI a revizuit în sus estimările, arătând că România ar urma să aibă o creştere medie anuală a preţurilor de 2,8% în 2021, faţă de un avans de 2,5% cât prognoza în toamnă, pentru a se reduce la 2,1% în 2022. De asemenea, deficitul de cont curent ar urma să se reducă foarte puţin, până la 5% din PIB în 2021 și până la 4,7 procente în 2022.



    Premierul liberal, Florin Cîţu, a salutat drept “fantastice” veștile venite de la FMI, pe care le vede drept semnul încrederii pe care instituția financiară internațională o are în Guvernul de coaliție de centru-dreapta de la București. La rândul său, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a declarat că prognoza FMI confirmă drumul cel bun pe care se află autorităţile române.



    “Creşterea economică prognozată de FMI este doar pe hârtie şi pentru camarila de dreapta; pentru români, este sărăcie” — afirmă, în schimb, președintele principalului partid de opoziție din Parlamentul de la București, social-democratul Marcel Ciolacu. El spune că preţurile la alimente şi utilităţi au explodat, puterea de cumpărare a scăzut dramatic, moneda unică europeană a ajuns la 5 lei și mai mult de jumătate din PIB este construit pe datorie, ceea ce înseamnă că România se umflă contabil, dar nu se dezvoltă economic şi social.





  • Previziunile economice din toamna anului 2020

    Previziunile economice din toamna anului 2020

    Cu toate că viziunile
    economice cele mai pesimiste exprimate la începutul crizei generate de pandemia
    cu noul coronavirus nu par a se fi îndeplinit, raportul cu privire la
    previziunile economice din toamna anului 2020, elaborat de Comisia Europeană
    prin Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare, subliniază că refacerea
    economică pentru 2021-2022 depinde într-un grad semnificativ de evoluția crizei
    sanitare.


    Așa cum se arată într-un articol publicat în numărul din noiembrie
    2020 al Newsletterului Institutului European din România, Produsul Intern Brut
    la nivelul Uniunii Europene va scădea în 2020 cu 7,4%, urmat de o creștere de
    4,1% în 2021, respectiv 3% în 2022. În ceea ce privește economia României, PIB
    se va contracta cu 5,2% în 2020, urmând să crească cu 3,3% în 2021 și 3,8% în
    2022.


    Aceste date privind redresarea economică sunt însă puternic dependente de
    criza pandemică. Finalizarea rapidă a unui vaccin ar permite o refacere
    economică rapidă, în timp ce prelungirea crizei sanitare ar accentua scăderea
    economică.


    Textul
    articolului este disponibil la adresa:

    http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2020/12/Newsletter_Nov_2020_RO_Final.pdf.






    (Ionuț
    Mircea Marcu, expert Institutul
    European din România)

  • Parlamentul European adoptă bugetul multianual

    Parlamentul European adoptă bugetul multianual

    Banii Uniunii Europene din următorul cadru
    financiar multianual vor ajunge la cetățeni de la începutul anului viitor, după
    ce Parlamentul European a adoptat, cu o majoritate covârşitoare, bugetul
    blocului comunitar, valabil de la 1 ianuarie, pentru perioada 2021 – 2027. Eurodeputații au aprobat, de
    asemenea, planul de redresare în urma crizei generate de pandemia de coronavirus.
    Votul din legislativul
    comunitar a fost posibil în urma acordului convenit la summitul de la Bruxelles
    care a avut loc săptămâna trecută. Atunci, liderii europeni au reuşit să convingă Ungaria şi
    Polonia să nu mai blocheze acest plan de finanţare în valoare de nu mai puţin
    de 1.800 de miliarde de euro. Budapesta și Varşovia nu erau de accord cu
    condiţionarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Mecanismul
    European de condiționalitate permitea suspendarea fondurilor în cazul unui stat
    membru, atunci când Comisia Europeană considera că acesta nu respectă statul de
    drept. Depășirea
    impasului a fost posibil în urma unui compromis care presupune implicarea în
    proces a Curţii Europene de Justiţie.

    Bugetul din cadrul financiar pe următorii
    șapte ani îi permite Uniunii Europene să mobilizeze fonduri publice
    semnificative care să asigure un răspuns la pandemia de coronavirus şi la
    consecinţele nefaste ale acesteia. Astfel, statele blocului comunitar vor putea
    începe o redresare durabilă, prin care să protejeze şi să creeze locuri de
    muncă. Varianta de buget adoptată include suplimentări de fonduri de 15
    miliarde de euro pentru programele emblematice ale Uniunii. Astfel, este
    triplat pachetul financiar pentru programul EU4Health în domeniul sănătăţii şi este
    prevăzut echivalentul unui an suplimentar de finanțare Erasmus+ în cel al
    educației. In același timp, prin acest pachet financiar, Parlamentul European
    se asigură că finanțarea cercetării, un domeniu de maximă importanță, va
    continua să crească. Mai mult, un miliard de euro va fi rezervat pentru a
    răspunde oricăror nevoi şi crize viitoare și ar putea fi adăugat la programele
    emblematice.

    România va beneficia, în următorul exerciţiu financiar, de 46,3
    miliarde de euro, care vor fi puşi la dispoziţie de la începutul anului viitor.
    La acest pachet se adaugă cele 30,5 miliarde alocate Bucurestiului pentru
    refacerea economiei după perioada de criză sanitară. Investițiile se vor
    concentra pe sectoarele cele mai afectate. În ceea ce privește fondurile de
    redresare furnizate în afara bugetului obișnuit pentru relansarea economiei
    afectată de pandemie, Parlamentul se va asigura că vor fi cheltuite în mod
    transparent. Legislativul, împreună cu Consiliul European, urmează să verifice
    orice abatere de la planurile convenite.

  • Deficienţe structurale în sistemul medical românesc

    Deficienţe structurale în sistemul medical românesc

    Sistemul
    medical românesc este unul dintre cele mai slab performante din Europa.
    Subfinanțarea cronică din ultimele trei decenii, pusă pe seama tuturor
    formațiunilor politice care s-au perindat la Putere, se resimte cu precădere
    acum, în plină criză sanitară generată de noul coronavirus. Spitale sunt puține
    raportat la nevoile oamenilor – atât ale celor infectați cu Sars-Cov-2, cât și
    ale celor care suferă de boli în special cronice. Dotările sunt, în multe
    cazuri, precare.


    Personalul medical este, pe alocuri, insuficient, mulți medici
    și asistenți medicali luând, de-a lungul anilor, calea străinătății în căutarea
    unor salarii mai mari și a unor condiții decente de lucru. Iar situația este
    dificilă spre dezastruoasă în orașele medii și mici, unde nu ai cu cine, dar
    mai ales nu ai cu ce să faci performanță profesională. Așa că, la ora actuală,
    în condițiile în care numărul infectărilor cu noul coronavirus este mare – în
    jur de 10 mii zilnic – sistemul sanitar românesc face față epidemiei tot mai
    greu.


    Una dintre problemele acute privește numărul de paturi la terapie intensivă:
    chiar dacă numărul lor e suplimentat, nu există suficiente cadre medicale care
    să le deservească. În plus, potrivit unei expresii consacrate folosite în urmă
    cu aproximativ cinci ani de președintele țării Klaus Iohannis, a fost nevoie
    să moară oameni pentru ca autoritățile momentului să dea semne că ar încerca
    să ia taurul de coarne. Recentul caz de la Spitalul Județean din Piatra Neamț a cutremurat toată țara: pacienți
    internați la ATI au ars de vii în urma – se pare – unei defecțiuni la un aparat
    medical din salon.     Ca urmare, șeful statului a convocat, miercuri, decidenți,
    medici şi ingineri medicali care i-au prezentat o evaluare a infrastructurii şi
    a disfuncţionalităţilor la nivel naţional.


    În urma întâlnirii, Klaus Iohannis a
    declarat: În primul rând, este necesară modernizarea
    sistemelor de gaze medicinale, în special oxigen, şi a reţelelor electrice.
    Aici am găsit împreună soluţia pregătirii unui program de finanţare bine pus la
    punct, folosindu-ne de fondurile europene. În al doilea rând, se impune
    regândirea instrumentelor legislative şi financiare care să permită o susţinere
    a sistemului de service şi mentenanţă a tehnicii spitaliceşti. Un rol important
    îl are resursa umană – inginerii medicali, care trebuie valorificaţi şi
    implicaţi mai mult în partea de funcţionare spitalicească. Aceste aspecte vor
    fi incluse în pachetul de legi privind reforma din Sănătate, aflat în plin
    proces de elaborare la Ministerul Sănătăţii.


    Intențiile sunt, desigur,
    onorabile. Rămâne de văzut cum și când vor fi puse în practică. Șeful statului
    spune că va fi
    un efort de lungă durată.



  • Noile restricţii sunt necesare

    Noile restricţii sunt necesare

    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, a sprijinit public marți seară noile restricţii
    impuse de guvern pentru limitarea infectărilor cu SARS-CoV-2. După o ședința de
    evaluare împreună cu premierul, membri ai Executivului şi medici, șeful
    statului a susținut o conferință de presă în care a adus argumente și a
    explicat măsurile antiepidemice. Acestea sunt, în esență, purtarea obligatorie
    a măștii de protecție peste tot în ţară atât în spaţii închise cât şi deschise,
    funcționarea școlilor doar online, închiderea magazinelor cel mai târziu la ora
    21:00, restricționarea circulaţiei pe timp de noapte, cu unele excepții.


    Întreaga
    Europă se află într-un moment dramatic, a subliniat Klaus Iohannis:

    Este
    evident că virusul se răspândeşte acum foarte puternic, mult mai puternic decât
    în primăvară. State europene care peste vară au avut valori reduse de
    îmbolnăvire sunt acum în pragul unei mari crize sanitare. Până când nu vom avea
    un vaccin eficient nu există o altă soluţie decât impunerea unor noi măsuri
    restrictive, severe pentru a plafona curba infectărilor. Aceasta este singura
    strategie funcţională şi este adoptată de toate ţările în care se înregistrează
    o explozie de cazuri noi de îmbolnăvire. România se confruntă la rândul ei cu o
    situaţie extrem de complicată, iar restricţiile care au intrat în vigoare au un
    singur scop: protejarea populaţiei şi reducerea presiunii uriaşe care apasă pe
    sistemul sanitar. Este imperativ să evităm blocarea spitalelor şi să dăm o
    şansă la tratament tuturor celor bolnavi, fie că suferă de COVID-19, fie că
    suferă de alte afecţiuni.


    El s-a referit și la subiectul
    controversat al închiderii pieţelor organizate în spații închise, despre care a
    spus că este o măsură corectă și temporară. Iohannis i-a acuzat de
    politicianism pe social-democrații din opoziție care au adoptat în Parlament -
    organism pe care îl domină – o lege care permite acestor forme de comerț să-și
    desfășoare în continuare activitatea. Liberalii aflați la guvernare au
    caracterizat propunerea PSD drept populistă, dar mai mulţi parlamentari din
    opoziție au susţinut că pieţele agroalimentare trebuie tratate la fel cu alte
    spaţii comerciale similare. Pentru a produce efecte, însă, legea trebuie
    promulgată de șeful statului.


    La conferința de presă, președintele Iohannis a
    reafirmat că România, ca membră a Uniunii Europene, va beneficia în mod
    echitabil de vaccinurile anti-COVID, atunci când acestea vor apărea, şi că
    există deja o strategie de imunizare. El a menționat că au fost examinate
    posibilităţile de stocare şi distribuţie pentru diferite tipuri de vaccinuri şi
    s-au stabilit instituţiile responsabile în acest sens.


    De vaccin vor beneficia
    iniţial personalul din domeniul sănătăţii şi persoanele cu cel mai mare risc de
    a face forme severe de boală. Lupta cu pandemia este şi un test al
    solidarităţii pe care suntem obligaţi să îl trecem    , a conchis Klaus Iohannis.

  • Nemulţumiri ale personalului sanitar

    Nemulţumiri ale personalului sanitar

    Aflat în linia întâi în lupta împotriva noului
    coronavirus, personalul sanitar din România și-a exprimat, în mai multe
    rânduri, nemulțumirile financiare și cele legate de condițiile de muncă.


    Sindicaliştii
    Federaţiei SANITAS au ieșit, marți, în stradă și au pichetat sediul Guvernului, în semn de protest faţă de lipsa de reacţie a autorităţilor
    la cererile de sprijin financiar, uman şi logistic înaintate Executivului. În urmă cu o săptămână, zeci de sindicalişti din domeniile sanitar şi
    de asistenţă socială au organizat un protest intitulat ‘Mitingul Epuizării’,
    fiind nemulţumiţi de ceea ce numesc ‘strategiile de criză incoerente’ ale
    autorităţilor în ceea ce priveşte abordarea epidemiei.


    Marți, liderii
    Federației SANITAS au avut o întrevedere
    cu reprezentanții Executivului cărora le-au
    prezentat solicitările.


    Iulian Pope, prim-vicepreşedintele Federaţiei Sanitas: Principala
    revendicare rămâne lipsa de preocupare a guvernului pentru situaţia
    lucrătorilor din sănătate şi vorbesc, aici, despre epuizarea fizică, psihică a
    personalului medical care se află în prima linie încă din luna martie, vorbesc
    despre blocarea posturilor, vorbesc despre lipsa materialelor de protecţie
    adecvate şi suficiente în această perioadă şi despre o predictibilitate pe care
    guvernul nu o oferă lucrătorilor din sănătate în aceste momente. Bineînţeles
    că sunt şi revendicări cu caracter salarial.ˮ


    După discuțiile cu liderii
    Federației SANITAS, reprezentanții Guvernului au garantat că vor elabora acte
    normative prin care sporul de 30% şi sporul de epidemie, între 50 şi 85%, vor
    fi acordate întregului personal din domeniile sanitar şi de asistenţă socială
    care tratează pacienţi confirmaţi cu noul coronavirus.


    La rândul lor, liderii
    sindicatelor de la Ambulanţă au anulat greva japoneză care ar fi trebuit să
    înceapă miercuri, după ce, marți, au discutat cu premierul Ludovic Orban şi cu miniştrii
    Sănătăţii şi Finanţelor publice despre revendicările lor.


    Gheorghe Chiş,
    preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale Ambulanţa:

    Din
    15 august, personalul din Ambulanţă nu beneficiază de niciun leu ca stimulent
    sau spor pentru pandemie, pentru COVID. În schimb, alte unităţi sanitare au
    beneficiat şi am discutat această problemă. Sperăm să iasă legislaţia ca să fie
    aplicată cu 1 noiembrie, să se acorde 25% spor pentru personalul operativ din
    serviciile de Ambulanţă.

    O altă problemă sensibilă ridicată a fost problema salarizării
    asistentului medical. Asistentul medical din Ambulanţă nu este salarizat la
    nivelul prestării activităţii pe care o face    .ˮ


    Sindicaliştii au obţinut acordarea sporului de
    pandemie de 25% și creşterea numărului angajaţilor în serviciile de Ambulanţă
    cu 1.000 de posturi. Acestea vor fi ocupate prin concurs, pe perioadă
    nedeterminată, şi vor fi distribuite echilibrat în judeţe.

  • Metodologie comună în materie de sănătate publică

    Metodologie comună în materie de sănătate publică

    Rezoluţia iniţiată de Nicu Ștefanuță
    alături de europarlamentarul francez Véronique Trillet-Lenoir este necesară pe
    fondul unei mai bune colaborări între statele membre în privinţa modului în
    care sunt evaluate cazurile de infectare
    cu COVID-19 şi în care se fac clasificările zonelor de risc și solicită o
    metodologie comună în materie de sănătate publică.

    Nicu
    Ștefanuță: Încă din luna
    august am realizat un lucru foarte important. Deși trecusem împreună de
    lecțiile primului val de COVID-19, Europa nu părea că a învățat din
    aceste lecții suficient. Pentru că unele țări instituiau o barieră la graniță pentru
    toate celelalte state, cum a fost cazul Ungariei, altele arătau spre anumite
    state sau zone numindu-le zone roșii, iar alte state care arătau spre zone
    roșii erau chiar ele regiuni roșii, aș da ca exemplu rivalitatea germano-belgiană.
    Adică pentru Germania, Bruxelles-ul era considerat zonă roșie. Astfel că am
    considerat împreună cu europarlamentarul francez Véronique Trillet-Lenoir că
    această situație este nepermisă pentru un al doilea val care se anunță, mai
    ales că europenii așteaptă de la noi, de la oficialii europeni, ca de data asta
    să fim pregătiți. Am solicitat prin această rezoluție pe care am inițiat-o
    împreună să avem un cod de culori comun în clasificarea zonelor de risc, să
    avem standarde de testare și de raportare comune, pentru ca un posibil al
    doilea val să nu ne lovească la fel de tare ca primul.

    O veste bună este că în
    cadrul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) deja se
    lucrează la aceste standarde comune de raportare. Se lucrează la a recunoaște
    în toate statele testele pe care le facem pentru că este absurd să spui că
    testele făcute în România nu sunt la fel de valide ca cele din Belgia, de
    exemplu. Se are în vedere și ca raportările făcute pe regiuni să aibă în vedere
    același număr de locuitori, ca să avem un numitor comun când comparăm. Se lucrează
    la găsirea unui numitor comun și la acceptarea lui la nivel european. Eu cred
    că problema de fond a fost dată de faptul că în ceea ce privește politica pe sănătate,
    UE are doar o competență vagă, de sprijin a statelor membre, nu una certă,
    scrisă în tratat. Eu lupt pentru ca această competență să devină certă, scrisă
    în tratat, astfel încât miniștrii din statele membre, miniștrii de sănătate, să
    poată lua decizii europene împreună, nu individual, cum s-a întâmplat.


    Am vorbit cu Nicu Ștefănuță și despre deciziile luate la
    nivel european pentru a depăși criza sanitară.

    La început, în
    luna februarie, s-a acționat timid, a fost momentul cînd Italia a solicitat ajutor de la UE și din păcate nu erau
    constituite rezerve, nu erau fonduri pentru situații neprevăzute. Eu m-am
    concentrat de la început pe acest mecanism de protecție civilă și rezerve
    strategice europene, am considerat că este nevoie de așa ceva în contextul schimbărilor
    climatice . Ne-a lovit o pandemie, nu un mare incendiu de pădure ca să ne dăm
    seama că e bine să avem rezerve.

    Cum am spus, așa văd acțiunea UE: inițial s-a
    acționat cu timidiate, ceea ce a provocat antipatia multor cetățeni, dar apoi
    au urmat niște instrumente datorită cărora s-au făcut niște pași enormi în ceea
    ce privește legislația. Dacă nu aveam, de exemplu, această acțiune la nivel european,
    acum nu se lucra la un vaccin care se pare că va apărea în curând Nu aveam rezerve strategice medicale de care
    a beneficiat și Româna. Nu aveam un buget alocat acestor lucruri și nici un
    pachet economic. Eu consider că este o binecuvântare că suntem în UE în acest
    moment și că UE a găsit modalitatea de a acționa decisiv în contextul crizei.




  • Pandemia tru România – evoluţie negativă

    Pandemia tru România – evoluţie negativă

    Isapi lâhtâroasâ a epidemiillei di coronavirus tru România, iu, după ndauâ dzâli di isăki dimăndati ţi eara anvârliga di 2.000 di infectări tru 24 di sâhâţ, numirlu a aluştoru alinâ iruşi, di s’apruke ti prota oarâ, ǹiercuri, di 3.000 di cazuri nâi. Recorduri negativi suntu și tru aţea ţi mutreaşti numirlu a morţâloru, ama şi a aţiloru internaț la terapie intensivă. România ari 1.050 di crivăţ/ apaturi la terapie intensivă acutotalui ndreapti cu hâlâţ, a deapoa tu aestâ oarâ cama di giumitati suntu acâţati di paciențâ infectaț cu năulu coronavirus.



    Ministurlu a Sănătatillei, Nelu Tătaru, feaţi, tu aestâ noimă, ună nauă acllimari la duǹeauă s’tiǹisească normili di viglleari sanitară. El spusi că sistemlu medical nica ţăni keptu/ nica easti tu puteari, ama nu lipseaşti să’lli si bagă zori/ s’hibâ stuhinatu, câţe ari şi personalu medicalu infectatu. Nelu Tătaru feaţi timbihi, tutunăoarâ ti pirclliulu ţi easti tu transportul n’comun ică ti născăntili evenimenti/ adunări – locuri iu s’bâgă oară că regulili sanitari nu suntu tiǹisiti.



    “Ma s’tiǹisimu născănti reguli va s’avemu un numiru di cazuri ǹicu, prit ună arăiri comunitară a virslui scădzută”, năpoi adusi aminti ministurlu.



    “Ari cadealihea fucurini tru casili/ ţentrili ti auşi, tru casili ti cilimeaǹi, ari cadealihea fucurini tru unităţli sanitari, ari cadealihea fucurini tru ntreprinderi ică agenţă icunomit, ama adi’vă s’videmu di iu nkisescu aţeali fucurini”, spuni Nelu Tătaru.



    Anamisa di aţeali ditu soni apofasi ţi s’loară București, ti paradigmă, ti dănăseari arăspăndearea-a infectarillei cu SARS-CoV-2 s’arădăpseaşti borgea ti purtari prusupida aproapea di unitățli di nvițămintu, nica şi ncllidearea a saloaniloru di spectacolu și ti agiocurli cu şcurtica. Hotelurli pot s’bagă measa ti măcari maşi ti muştiradzlli a loru, a deapoa restaurantili numata pot s’aproaki muştiradz năuntru. Tru localitățli tru care rata-a incidenţăllei năstricu 1,5 cazuri covid la ǹillea di bănători fură ncllisi ti dauă stămâǹi restaurantili, cafineadzlli şi cluburli. Criscu numirlu di controali ţi s’facu tu pănăyiruri, n’pâzari şi makinili di transportu ncomunu, nica şi aţea că verificărli suntu fapti di polițiști nviscuţ tu straǹi ţivili.



    Ma marli partidu di opoziție, PSD, spuni că borgea ti catandisea epidemiologhică tru cari easti tora România u ari, păn di mardzinâ guvernulu liberalu şi prezidentulu Klaus Iohannis. “Executivlu nu lo apofasili ţi eara ananghi ti dişcllidearea diznău a sculiiloru tru condiţii di sigurlăki, nu cilăstăsi ta s’asiguripsească stocurli di Remdesivir şi nu ancupără ventilatoari ti spitali”, spuni liderlu a suţial-democrațlor, Marcel Ciolacu.



    Nica şi apofasea ti ncllidearea-a restaurantiloru şi a barurlor easti cutugursită di PSD, cari aduţi aminti câtu zǹiipsită easti HoReCa di furǹia-a pandemiillei.


    “Restricţiili suntu inevitabili tru contextul di tora”, cundille, ama, prezidentulu Klaus Iohannis şi adăvgă: “cu cât va li băgămu tu practico, cama ntrăoară şi va li tiǹisimu aesti apofasi, cu ahâtu cama ntrăoară va s’aibă hăiri şi va s’poatâ s’hibă dănăsiti/ scoasi diznău”.


    “Agiumsimu tu ună aradă critică”, feaţi timbihi caplu a statlui, cari feaţi ună cllimari ghenerală ti tiǹiseari borgili ţi li avemu cathi unu/ ti responsabilitati.




    Autoru: Corina Cristea


    Armanipsearea: Tascu Lala



  • Pandemia în România – evoluţie negativă

    Pandemia în România – evoluţie negativă

    Bilanț alarmant
    al epidemiei de coronavirus în România, unde, după câteva zile de raportări ce
    gravitau în jurul valorii de 2.000 de infectări în 24 de ore, numărul acestora
    a săltat brusc, apropiindu-se pentru prima dată, miercuri, de 3.000 de cazuri noi.
    Recorduri negative sunt și în ceea ce privește numărul deceselor, dar și al
    celor internați la terapie intensivă. România dispune de 1.050 de paturi la terapie intensivă
    complet utilate, iar în acest moment peste jumătate sunt ocupate de pacienți
    infectați cu noul coronavirus.


    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a făcut, în
    acest context, un nou apel la populaţie să respecte normele de protecţie
    sanitară. El a precizat că sistemul medical încă rezistă, însă nu trebuie
    forţat, întrucât există şi personal medical infectat. Nelu Tătaru a atras,
    totodată, atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă transportul în comun
    sau unele evenimente – locuri unde s-a observat că regulile sanitare sunt
    ignorate.


    Respectând nişte reguli vom avea un număr de cazuri mic, printr-o
    transmitere comunitară scăzută    , a reamintit ministrul.


    Există într-adevăr
    focare în centrele de bătrâni, în centrele de copii, există într-adevăr focare
    în unităţile sanitare, există într-adevăr focare în întreprinderi sau agenţi
    economici, dar haideţi să vedem de unde pleacă acele focare    , spune Nelu Tătaru.


    Între cele mai recente măsuri luate la București, de exemplu, pentru
    limitarea răspândirii infectării cu SARS-CoV-2 se numără obligativitatea
    purtării măștii în apropierea unităților de învățământ, respectiv închiderea
    sălilor de spectacol și de jocuri de noroc. Hotelurile pot servi masa doar
    pentru clienţii lor, iar restaurantele nu mai pot primi clienți în interior. În
    localitățile în care rata incidenţei a depăşit 1,5 cazuri covid la mia de
    locuitori au fost închise pentru două săptămâni restaurantele, cafenelele şi
    cluburile. Au fost intensificate controalele în târguri, pieţe şi mijloace de
    transport în comun, verificările fiind făcute inclusiv de polițiști în civil.


    Principalul
    partid de opoziție, PSD, afirmă că responsabilitatea pentru situaţia
    epidemiologică în care se află în prezent România aparţine în totalitate
    guvernului liberal şi preşedintelui Klaus Iohannis. Executivul nu a luat
    măsurile necesare pentru redeschiderea şcolilor în condiţii de siguranţă, nu
    s-a preocupat de asigurarea stocurilor de Remdesivir şi nu a achiziţionat
    ventilatoare pentru dotarea spitalelor    , spune liderul social-democraților,
    Marcel Ciolacu.


    Și decizia de închidere a restaurantelor şi barurilor este
    criticată de PSD, care amintește cât de afectată este HoReCa din cauza
    pandemiei.

    Restricţiile sunt inevitabile în contextul actual, a subliniat,
    însă, preşedintele Klaus Iohannis, adăugând: cu cât mai repede sunt
    introduse şi respectate aceste măsuri, cu atât mai rapid îşi vor produce
    efectele şi vor putea fi ridicate din nou    .

    Suntem într-un punct critic,
    a atras atenţia șeful statului, care a făcut un apel general la
    responsabilitate.

  • Rezoluția Parlamentului European pentru Bugetul multianual al Uniunii Europene

    Rezoluția Parlamentului European pentru Bugetul multianual al Uniunii Europene

    Bugetul multianual al Uniunii Europene este un pilon deosebit de important,
    cu precădere în perioade de criză, cum este cea sanitară, pe care întregul
    continent o traversează. Siegfried Mureşan, deputat din partea Partidului
    Popular European, susține acordarea de fonduri conform noului buget al Uniunii
    Europene pentru perioada 2021-2027, astfel încât programele și proiectele
    statelor membre ale Uniunii să continue conform agendei:

    Toate sumele care au fost alocate
    fiecărei țări nu vor fi renegociate. Așadar, tot ceea ce președintele României
    a obținut pentru România este obținut, nimeni nu va pune în discuție această
    sumă în Parlamentul European. Parlamentul European dorește însă să facă două
    lucruri. În primul rând, pe pachetul de relansare ca urmare a crizei generate
    de coronavirus, avem câteva propuneri de îmbunătățire a pachetului, iar aceste
    propuneri sunt bune pentru România. De exemplu, să creștem ratele de
    refinanțare de la 10% la 20%.

    Asta înseamnă că Guvernul României va primi mai
    mulți bani înainte de începerea lucrărilor, banii vor putea fi investiți, cei
    afectați vor putea fi ajutați, proiectele economice vor putea începe mai repede
    cu mai mulți bani de la Bruxelles, cu o rată de refinanțare mai mare. Legat de
    bugetul pe perioada 2021-2027, de asemenea, sumele obținute de președintele
    României nu sunt repuse în discuție, dar Parlamentul European dorește ca
    Uniunea Europeană să aibă și mai multe resurse financiare și câteva pachete
    europene.


    Nu doar
    redresarea statelor membre ale Uniunii Europene în urma pandemiei cu noul tip
    de coronavirus se regăsește în solicitarea Parlamentului European privind
    pachetul bugetar, ci și susținerea celorlalte programe menite să asigure
    coeziunea la nivelul comunitar.

    Siegfried Mureșan: Președinții și
    prim-miniștrii au negociat fiecare pentru cele 27 de state membre. Suma pentru
    România este foarte bună. Dar există câteva proiecte și probleme unde banii se
    împart de la nivel european, și nu pe țări. De exemplu, burse Erasmus pentru
    studenți, programul european de sănătate, bani pentru securizarea frontierei
    externe a Uniunii Europene și, tot acolo, credem și în înnoirea priorităților
    Uniunii Europene: mai multă siguranță pentru cetățean, investiții în tineri,
    investiții în cercetare, dezvoltare și inovare. Noi, Parlamentul, credem că în
    aceste programe europene trebuie să avem mici creșteri de buget. Aceasta este
    solicitarea Parlamentului European, iar aceste creșteri sunt necesare pentru
    Europa, sunt bune pentru Europa și sunt bune și pentru România și nu se vor
    face în dauna sumelor obținute deja de președinte pentru România, în Consiliul
    European.


    De asemenea, europarlamentarii cer întărirea mecanismului
    privind corelarea fondurilor europene prin respectarea statului de drept.
    Consiliul European a făcut un prim pas în acest sens, aducând în discuție un
    astfel de mecanism. Parlamentul European a înaintat, prin urmare, o propunere
    concretă privind consolidarea acestui mecanism. Mai exact, Legislativul
    european dorește ca mecanismul să se activeze automat față de o țară membră
    suspectă că ar fi încălcat statul de drept, atâta timp cât nu există o
    majoritate calificată în Consiliul European care să se opună activării acestui
    mecanism.