Pandemia de coronavirus a paralizat economia mondială şi a aruncat lumea într-o recesiune care va fi mult mai gravă decât criza financiară globală din urmă cu un deceniu – este aprecierea directorului general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva. Ea a făcut un apel către economiile avansate să îşi extindă eforturile pentru a ajuta economiile emergente şi ţările în curs de dezvoltare să depăşească impactul economic şi sanitar al pandemiei. Deja, investiţii de circa 90 de miliarde de dolari au ieşit de pe pieţele emergente, mult mai mult decât în perioada crizei financiare din 2008, a avertizat Georgieva.
Confruntate cu un inamic comun, guvernele şi fiecare instituţie financiară în parte caută soluţii. Dacă dincolo de ocean, Washingtonul a pus la punct un plan istoric pentru relansarea economiei americane puternic lovite de pandemia de coronavirus – un plan de două mii de miliarde de dolari -, Europa ia, la rândul său, măsuri de excepţie.
Numai răspunsurile cele mai puternice ne vor permite să facem faţă acestei crize provocate de coronavirus. Trebuie să ne folosim de toate mijloacele de care dispunem. Fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecţionat către depăşirea crizei, fiecare regulă va fi relaxată pentru a permite finanţării să circule rapid şi eficace”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, d-na Ursula von der Leyen. Uniunea a luat deja decizii importante, care antrenează sume considerabile, pe care fiecare dintre statele membre trebuie să le gestioneze în mod optim. La capătul unor discuţii îndelungate, miniştrii de finanţe din UE au căzut de acord asupra unui pachet de urgenţă pentru statele membre care au fost cel mai grav afectate de pandemia de coronavirus – peste 500 de miliarde de dolari, pentru a ajuta muncitorii, afacerile şi guvernele. Membră a Uniunii din 2007, România este și ea parte și beneficiar al acestui efort concentrat european.
Invitat la Radio România, europarlamentarul Siegfried Mureşan explică: “Comisia Europeană a propus măsuri importante, care ne vor ajuta foarte mult în lupta împotriva coronavirusului. În primul rând, a propus alocarea imediată a 3 miliarde de euro fonduri suplimentare, bani din bugetul UE pe anul 2020, dar care încă nu erau prevăzuţi pentru nici o cheltuială anume. Adică rezerva UE, banii rămaşi în rezervă pe anul acesta sunt mobilizaţi acum în lupta împotriva coronavirusului. Cum vor fi alocate aceste 3 miliarde de euro? 300 de milioane de euro se alocă imediat pentru achiziţionarea de la nivel european, în mod centralizat, de echipamente de protecţie, echipamente medicale relevante în lupta împotriva coronavirusului şi teste. Unu la mână. Doi la mână — UE propune alocarea imediată a 2,7 miliarde euro fonduri europene pentru: construcţia şi instalarea de facilităţi medicale temporare – de exemplu, spitalul construit de Armata Română la Bucureşti poate fi decontat pe fonduri europene; construcţia, amenajarea şi întreţinerea unor centre de carantină – de asemenea, foarte importante în România, pentru persoanele care vin din afara ţării, din zone roşii; dezvoltarea producţiei de echipamente medicale – am văzut că în România o fabrică ce producea altceva până acum produce acum măşti de protecţie relevante în lupta împotriva coronavirusului, toată această retehnologizare poate fi plătită cu fonduri europene. Acesta e primul set important de măsuri luat de UE. Cel de-al doilea important set de măsuri este flexibilizare imediată la folosirea de fonduri europene, adică ne este permis transferul între diferitele categorii de fonduri europene deja alocate României. Şi un lucru foarte important, UE spune: o ţară care nu a reuşit să absoarbă fondurile europene la timp nu le va mai pierde, s-a declarat caz de forţă majoră şi nu ne mai putem pierde fondurile neabsorbite.”
Comisia Europeană a propus și un fond de 100 de miliarde de euro credite, prin care să fie ajutate ţările să iasă din criza economică generată de coronavirus. Menirea acestui instrument de solidaritate ar fi aceea de a-i ajuta pe lucrători să îşi păstreze veniturile şi de a sprijini întreprinderile, astfel încât acestea să se menţină pe linia de plutire. Toate măsurile se bazează pe bugetul actual al UE şi sunt gândite pentru a valorifica la maximum fiecare euro disponibil, demonstrând, odată în plus, de ce este nevoie ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid şi flexibil.
O altă flexibilizare importantă ţine de deficitul bugetar, depăşirea pragului de 3% fiind permisă pentru sprijinirea zonelor economice care suferă de pe urma situaţiei excepţionale generate de noul coronavirus. La nivelul întregii Europe se vorbește mult despre solidaritate.
Europarlamentarul Siegfried Mureşan: “Solidaritatea este necesară, indiscutabil, în această situaţie şi este esenţial să o obţinem la începutul acestui proces, prin măsuri concrete. Dacă UE propune soluţii concrete, care ne ajută pe noi, ţările europene şi oamenii simt că îi ajută, atunci va fi acceptată. Dacă ţările văd că nu există soluţii de la nivel european, că nu există solidaritate între ţări europene, atunci vor face totul pe cont propriu, la nivel naţional, se vor concura unele pe celelalte în achiziţia de echipamente de protecţie, nu va fi în interesul nimănui această concurenţă, această competiţie şi nu vom mai reuşi să atingem solidaritatea pe parcurs.”
Dar, adaugă europarlamentarul român, Comisia Europeană a propus măsuri care sunt bune, cred că vom putea atinge această solidaritate, ţările membre se ajută deja între ele, situaţia este serioasă peste tot, dar totuşi, reuşim să ne ajutăm între noi, în timp ce UE propune soluţii pentru toţi.
