Radio România Internațional

Tag: criza

  • Grecia si Europa

    Grecia si Europa

    Grecia a intrat în
    Comunitatea Europeană, numele vechi al Uniunii Europene, în 1981, într-un val
    cu un singur aderent. Era candidată la aderare de 20 de ani, deşi civilizaţia greacă este esenţială pentru
    omenire şi este invocată printre elementele de bază, fondatoare, ale
    civilizaţiei europene. În cele două decenii de aşteptare, Grecia a cunoscut
    teribilul episod al dictaturii militare de 7 ani. Practic, negocierile au
    reînceput după plecarea militarilor de la putere. Grecia era, atunci, parte şi
    în conflictul inter-etnic din Cipru, care implica şi Turcia de dincolo de mare.

    La începutul anilor 60, atât Grecia cât şi Turcia începuseră procesul de
    aderare la organizaţia europeană. Interesant este faptul că Grecia şi Turcia
    erau deja membre ale NATO, aderaseră în 1952, într-un prim val de extindere de
    după semnarea Tratatului de la Washington, chiar înaintea Germaniei. Istoria
    postbelică a celor două ţări a fost, însă, una tumultoasă, cu episoade de
    sângeroasă dictatură militară. Grecia este al zecelea stat membru al
    Comunităţii Europene, după cei şase fondatori şi grupul celor ce la început, în
    anii 50, se arătaseră sceptici: Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca.

    De la
    început s-a ştiut că Grecia este mult sub nivelul de dezvoltare al ţărilor ce îşi puneau în comun economia
    pentru un viitor prosper şi paşnic. Grecia a îndeplinit cu greu criteriile de
    convergenţă, de la Maastricht, de intrare în zona euro, sau, spun unii, nici măcar
    nu le îndeplinea. Acum 15 ani, când moneda euro a intrat în bancomate şi în
    buzunare Grecia a fost ultima care a prins acest tren, în afara zonei rămânând,
    până la urmă, doar cei care au vrut asta. Din nou, este vorba de Marea Britanie
    şi Danemarca, nu şi de Irlanda, dar lor li s-a alăturat Suedia. În zona euro au
    intrat ulterior şi state dintre cele care au aderat mult mai recent, inclusiv
    Ciprul.

    Criza actuală cu care se confruntă Grecia şi Uniunea Europeană nu se
    referă strict la apartenenţa la zona euro dar riscă să aibă acolo cele mai puternice
    consecinţe. Este, desigur, un fenomen economic firesc, moneda fiind un element
    esenţial al economiilor de orice tip, inclusiv a celor transnaţionale cum este
    cea a ţărilor din Uniunea Europeană. Aşadar, problemele economice, mai ales
    cele financiare, se reflectă în cursul monedei comune şi, de acolo, afectează
    toate statele participante la economia şi la piaţa comună europeană. Revin,
    astfel, în discuţie criteriile de la Maastricht, cele care dădeau imaginea
    exactă a nivelului necesar unei funcţionări normale, corecte, în cadrul
    spaţiului comunitar.

    De fapt, problema Greciei vine dintr-un incredibil nivel
    al îndatorării naţionale dar discuţiile despre cauzele care au dus la această
    îndatorare sunt extrem de timide. S-ar putea crede că datoria exernă a Greciei
    a apărut din senin şi toată lumea se jenează să vorbească de copilăria
    problemei. Până la urmă, în discuţia despre datoria externă a Greciei şi,
    implicit, funcţionarea în zona euro, se regăsesc toate politicile economice
    derulate de guvernele de la Atena în ultimii ani. Astfel, scopul împrumuturilor
    a devenit, la un moment dat, plata împrumuturilor anterioare. Această
    rostogolire a datoriei a dus economia greacă într-o zonă lipsită de planuri
    de amploare de redresare, de gestionare a fondurilor europene şi de plată a
    datoriilor anterioare. Nici problemele nici soluţiile nu sunt simple, în
    cazul crizei din Grecia. Ele pot veni doar dintr-un plan serios şi susţinut de
    redresare treptată a economiei, cu implicarea tuturor părţilor ce se regăsesc
    în complicata ecuaţie grecească.

  • Tru aşteptarea referendumlui dit Gartia

    Tru aşteptarea referendumlui dit Gartia

    Prota parte a dzual’ei di n’ercuri dimanda una cabile di compromis salvator tra Gartia. Guvernul di Atena vrea s-apruchea, cu nascanti amendamente, pripunirea di acord spusă di creditorl’ii internaţionali şi vrea s-alsa sa s-achicaseasca că tradzi mana di la referendum. Tuti cadzura, ama aseara după-prandzu, cându premierlu elen, Alexis Tsipras, dimanda că referendumlu di dumanică va s-hiba organizat aşi cum s-baga tru plan. Ma multu, el la cafta a conaţionalilor să spună “Nu” ti programlu pripus di finanţatori. Tru consecinţă, comunicarea anamisa di Atena şi Bruxelles s-curma iara şansili ca ea s-ahurheasca diznau, luni, după consultarea populară, tani di rezultatili a aistei.




    Liderl’ii european’i featira timbihi că un “Nu” majoritar va s-hiba isa cu ieşearea dit zona euro, interpretari ti imprevizibilul Tsipras nu u aproache pan di mardzina. Liderlu ali opoziţiei conservatoari, fostul premier Antonis Samaras, la gri a gretlor să spună un “e” cu boati tra Europa. Borgea a cetăţen’ilor lipseasti să azvingă iresponsabilitatea a Guvernului – declara Samaras, tru opinia a curi vasilia easti tru nai cama critic momentu tru decheniili dit soni.




    Criza gartească easti mutrita cu ngatan Bucureşti. Guvernatorlu a BNR, Mugur Isărescu, napoi feati cl’imari tra mintimineata şi isihie şi al’I candasi deponenţal’ii la bantali dit România cu capital elen s-nu acţionedza emoţional di sa-si tragâ depozitili. El exighisi că tuti bantali tru cauză suntu sigura, ghini capitalizati şi tin’isescu reglementărli a BNR, nu apofasili ali Gartie. Iara ma sa s-agiunga la asparizma, Banca Naţională easti ndreapta s-intervină cu tuti instrumentele ti li ari tru mână.



    Ia ti spusi Mugur Isărescu: “Banca Naţională adopta meatri cari s-asiguripsească lichiditatea şi tru condiţiile tru cari, di itia a nascantor furn’ii emoţionale — zvonuri, suprareacţii – bantali nu vrea s-afla lichiditati pi pazari, cu tuti că au una situaţie bună. Bantali pot s-asiguripseasca lichiditatea, s-aminta paradz di la Banca Naţională, toclu easti scădzut şi singurl’ii cari cher suntu deponenţalii. Cher oara, cher toclu — n’ică, cât easti, ama easti – şi cher nica şi comisioanele di ritradzeari”.



    Di altă parte, chiare cara situaţiile nu straxescu comparaţie — Gartia easti tru praglu a colapsului financiar, iara România seadi pi un pimintu financiar-bancar fermu — criza gartească candaseasti, ama, la una meditaţie salami tra ligaturlir cu parteneri cata cum FMI ica Uniunea Europeană.



    Ia ti spusi, diznau, Mugur Isărescu: “Contextul internaţional incertu – cu situaţia dit Gartia şi dit zona euro, tut cu tut, şi atel internu – cu ananghea di anvartuseari, caftă ţanearea a acordurlor cu partenerl’ii a noştri internaţionali, UE şi cu FMI, sum len turlii. Minduescu că negocierli va s-duca ninti, şi easti ghini sa s-duca ninti, easti zborlu ti pistipseari”.



    Idyealui cum Comisia Europeana şi FMI, Mugur Isărescu nu mindueasti că datili economiti di până tora suntu un argumentu tra favoarea a relaxaril’ei fiscala iniţiata di executiv, furn’ie di disuiduseari anamisa di aesti şi instituţiile financiare internaţionale.


    Angrapsearea: Ştefan Stoica


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • În aşteptarea referendumului din Grecia

    În aşteptarea referendumului din Grecia

    Prima parte a zilei de miercuri anunţa un posibil
    compromis salvator pentru Grecia. Guvernul de la Atena ar fi acceptat, cu unele
    amendamente, propunerea de acord formulată de creditorii internaţionali şi ar
    fi lăsat să se înţeleagă că renunţă la referendum. Totul s-a năruit, însă, în
    cursul după-amiezii, când premierul elen, Alexis Tsipras, a anunţat că
    referendumul de duminică va fi organizat aşa cum s-a plănuit. Mai mult, el le-a
    cerut conaţionalilor să spună Nu programului propus de finanţatori. În
    consecinţă, comunicarea între Atena şi Bruxelles s-a intrerupt iar şansele ca
    ea să fie reluată, luni, după consultarea populară, depinde de rezultatele
    acesteia. Liderii europeni au avertizat că un Nu majoritar ar echivala cu
    ieşirea din zona euro, interpretare pe care imprevizibilul Tsipras o respinge
    categoric.

    Liderul opoziţiei conservatoare, fostul premier Antonis Samaras, a
    chemat grecii să spună un da răspicat pentru Europa.
    Responsbilitatea cetăţenilor trebuie să învingă iresponsabilitatea Guvernului -
    a declarat Samaras, în opinia căruia ţara se află în cel mai critic moment din
    ultimele decenii.

    Criza greacă este urmărită cu atenţie la Bucureşti.
    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a reluat apelul la înţelepciune şi calm şi
    i-a îndemnat pe deponenţii la băncile din România cu capital elen să nu
    acţioneze emoţional retrăgându-şi depozitele. El a explicat că toate băncile în
    cauză sunt sigure, bine capitalizate şi se supun reglementărilor BNR, nu
    deciziilor Greciei. Iar în caz de panică, Banca Naţională este pregătită să
    intervină cu toate instrumentele pe care le are la îndemână. Mugur Isărescu: Banca
    Naţională a adoptat măsuri care să le asigure lichiditatea şi în condiţiile în
    care, datorită unor motive emoţionale – zvonuri, suprareacţii – băncile nu ar
    găsi lichiditate în piaţă, cu toată că au o situaţie bună. Băncile pot să
    asigure lichiditatea, să se aprovizioneze de la Banca Naţională, dobânda este
    scăzută şi singurii care pierd sunt deponenţii. Pierd timp, pierd dobândă -
    mică, cât este, dar este – şi mai pierd şi comisioanele de retragere.

    Pe
    de altă parte, chiar dacă situaţiile nu suportă comparaţie – Grecia e în pragul
    colapsului financiar, iar România stă pe un sol financiar-bancar ferm – criza
    greacă îndeamnă, totuşi, la o meditaţie serioasă asupra relaţiilor ţării cu
    parteneri precum FMI sau Uniunea Europeană. Mugur Isărescu: Contextul
    internaţional incert – cu situaţia din Grecia şi din zona euro, în general, şi
    cel intern – cu nevoia de consolidare, solicită menţinerea acordurilor cu
    partenerii noştri internaţionali, UE şi cu FMI, sub diverse forme. Eu cred că
    negocierile vor continua, şi e bine să continue, e vorba de credibilitate.

    Asemenea Comisiei Europene şi FMI, Mugur Isărescu nu crede că datele economice
    de până acum sunt un argument în favoarea relaxării fiscale iniţiate de
    executiv, motiv de dezacord între acesta şi instituţiile financiare
    internaţionale.

  • România şi criza din Grecia

    România şi criza din Grecia

    Luni este ziua cea mai
    lungă şi mai tensionată pentru autorităţile de la Atena, care au ca termen 30
    iunie pentru a plăti Fondului Monetar Internaţional 1,5 miliarde de euro din
    uriaşul împrumut convenit. Contrariat de mutarea surpriză a premierului Alexis Tsipras, aceea de a convoca un referendum pe marginea
    condiţiilor impuse ţării de creditorii internaţionali, Eurogrupul a sistat
    negocierile şi a anunţat că programul de asistenţă financiară nu va fi
    prelungit după data de 30 iunie. Banca Centrală Europeană a lăsat, totuşi, uşa
    întredeschisă pentru o soluţie care să salveze Grecia de la faliment şi s-o
    menţină în zona euro şi a păstrat finanţarea de urgenţă pentru băncile elene.

    La rândul său, Fondul Monetar Internaţional s-a declarat, prin vocea
    directorului general Christine Lagarde, gata să-şi ofere ajutorul în caz de
    necesitate. Dna Lagarde a apreciat, pe de altă parte, că zona euro este în
    poziţie de forţă pentru a face faţă urmărilor crizei elene şi a menţine stabilitatea
    regiunii. În Grecia, unde oamenii luaseră, încă de sâmbătă, cu asalt
    bancomatele de teama dispariţiei lichidităţilor, băncile au fost închise şi vor
    rămâne astfel până pe 6 iulie, a doua zi după referendum.

    În această perioadă,
    retragerile din bancomate vor fi limitate pentru fiecare cont la 60 de euro pe
    zi. Nu şi în cazul străinilor, declară autorităţile. La Bucureşti, şi nu numai,
    a apărut firesc întrebarea dacă nu cumva un cutremur financiar produs în Grecia
    nu va fi resimţit puternic, la nivelul băncilor cu capital elen, în toată zona.
    Băncile greceşti din România nu vor fi afectate de nici o decizie ce va fi
    luată de Atena în legătură cu sistemul său bancar, a dat asigurări purtătorul
    de cuvânt al BNR, Dan Suciu. El a subliniat că băncile din România, chiar dacă
    au capital grecesc, se supun legislaţiei interne şi supravegherii Băncii
    Naţionale.

    Dan Suciu: Când vorbim de bănci greceşti vorbim de bănci
    româneşti care au avut, la un moment dat, capitalul de fondare grecesc. Ele se
    supun legislaţiei româneşti, o legislaţie care prevede, pe de altă parte,
    garantarea tuturor depozitelor în cuantumul sumei de 100.000 de euro pentru
    toate băncile din România – să fie clar! – nu e o condiţie specială pentru
    unele sau pentru altele, şi în consecinţă nu e nici un motiv de preocupare din
    punctul de vedere al Băncii Naţionale în ceea ce priveşte rezervele sau
    depozitele cetăţenilor români.

    Pe de altă parte, deoarece Grecia este una
    din destinaţiile favorite ale românilor în sezonul estival, Ministerul Afacerilor
    Externe de la Bucureşti le cere turiştilor români aflaţi în această ţară să
    aibă asupra lor bani lichizi pentru a preîntâmpina probleme cauzate de
    neputinţa folosirii cardurilor de credit sau de debit. Ministerul afirmă că, în
    ciuda asigurărilor date de autoritaţile elene, au fost semnalate multe cazuri
    când plata cu cardul a fost refuzată.

  • Europa noastră – 13.06.2015

    Europa noastră – 13.06.2015

    Securitatea energetică, criza din Macedonia şi reinstaurarea pedepsei cu moartea în Ungaria, pe agenda europeană săptămâna aceasta.


  • UPDATE privind situaţia cetăţeanului român răpit în Burkina Faso

    19 mai 2015, Celula de criză interinstituţională care funcţionează conform Metodologiei de comunicare şi acţiune pentru instituţiile şi autorităţile cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de atacuri teroriste în care sunt implicaţi cetăţeni români aflaţi în afara teritoriului României, aprobată în şedinţa CSAT din 3 aprilie 2013, a avut, încă de la primele ore ale dimineţii, o serie de reuniuni privind situaţia actuală legate de cetăţeanul român răpit în Burkina Faso. Ministrul de externe Bogdan Aurescu a participat, imediat după revenirea în ţară, la activitatea Celulei de criză reunite la sediul MAE.

    Celula de criză interinstituţională continuă demersurile de verificare a veridicităţii informaţiilor şi a materialului audio apărute în presă în cursul zilei de astăzi. În acest scop, a fost solicitat şi sprijinul partenerilor internaţionali ai României. Celula de criză interinstituţională reiterează faptul că, având în vedere specificul acestei operaţii, procedurile de verificare pot să dureze, nefiind aşteptat un rezultat imediat.

    În cadrul reuniunilor de astăzi, reprezentanţii instituţiilor care fac parte din Celula de criză au analizat diverse scenarii de evoluţie a cazului şi au examinat acţiunile posibile pentru soluţionarea situaţiei cetăţeanului român luat ostatic.

    Celula de criză îşi va continua activitatea în acelaşi regim şi va colabora, în continuare, cu partenerii internaţionali ai României.

    Cele mai recente evoluţii înregistrate în acest caz, precum şi concluziile de etapă ale reuniunilor de astăzi ale Celulei de criză interinstituţionale au fost transmise spre informarea operativă a Preşedintelui României şi Prim-ministrului României.

    De asemenea, Celula de criză interinstituţională este în legătură permanentă cu familia cetăţeanului răpit.

    Celula de criză interinstituţională reiterează recomandarea ca tratarea în spaţiul public a elementelor privind acest caz, dat fiind caracterul specific şi sensibil al acestuia, să se facă cu toată precauţia.

    Comunicat de presa MAE

  • Europa noastră – 2.05.2015

    Europa noastră – 2.05.2015

    Summit-ul UE-Ucraina şi conferinţa internaţională dedicată crizei din regiune au fost pe agenda europeană săptămâna aceasta.



  • Europa noastră – 3.01.2015

    Europa noastră – 3.01.2015

    Investiţiile în Uniunea Europeană rămân o problemă esenţială pentru construcţia şi dezvoltarea economică a comunităţii. Perioada de criză acută economico-financiară a dus la diminuarea drastică a investiţiilor, iar acest fenomen are încă ecouri importante la nivelul statelor membre.




  • Jurnal românesc – 27.11.2014

    Jurnal românesc – 27.11.2014

    La Bucureşti sunt în plină desfăşurare pregătirile pentru parada militară de pe 1 Decembrie, de Ziua Naţională a României. Anul acesta, ea va avea loc în zona Palatului Parlamentului. Aproximativ 2.500 de militari din cadrul ministerelor Apărării şi de Interne, de la SRI şi SPP, cu peste 280 de mijloace tehnice, au efectuat, miercuri, o primă repetiţie. În ziua paradei vor zbura şi 40 de aeronave militare. Vor participa, totodată, cinci detaşamente cu militari din Polonia, SUA, Turcia, Franţa şi Republica Moldova.



    Guvernul de la Bucureşti a adoptat, miercuri, o hotărâre menită să faciliteze exercitarea dreptului la vot al elevilor şi studenţilor moldoveni aflaţi la studii în România în contextul în care, duminică, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. Astfel, elevii şi studenţii vor beneficia de o călătorie gratuită dus-întors pe calea ferată în ziua scrutinului pentru a se putea deplasa la una din cele 11 secţii de vot de pe teritoriul românesc. De rezultatul alegerilor de duminică, din Republica Moldova, depinde încotro se va îndrepta ţara. În competiţia electorală sunt înscrise partide pro-europene, cu un uşor avantaj în sondajele de opinie, precum şi formaţiuni politice care ar prefera o mai mare apropiere de Federaţia Rusă sau chiar reorientarea ţării către Uniunea vamală euro-asiatică.



    Deşi dificultăţile din zona euro nu vor permite o revenire la nivelul înregistrat înaintea crizei, ritmul redresării economiei româneşti îl va depăşi pe cel al majorităţii statelor din Europa emergentă în următorii doi ani, deoarece România se îndreaptă spre un model de creştere bazat mai mult pe cererea internă — potrivit unui raport al publicaţiei Emerging Europe Monitor. Aceasta prognozează că PIB-ul României va înregistra o creştere de 3,4% în 2015 şi de 3,6% în 2016. În octombrie, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere, la 2,4%, estimările referitoare la avansul din acest an al Produsului Intern Brut. În 2013, economia românească a înregistrat o creştere de 3,5%, una din cele mai ridicate din Europa.



    Deţinuţii români care execută pedepse în Europa vor citi cărţi în limba română prin grija Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni. Cele două instituţii şi-au propus, prin derularea proiectului Carte pentru deţinuţii români aflaţi în sistemele penitenciare din alte ţări, să colecteze cărţi în limba română pentru crearea, prin donaţie, a unui fond de carte destinat realizării de biblioteci. Până în prezent, au fost colectate aproximativ 4.800 de volume. O parte din acestea vor ajunge, în perioada următoare, în sistemul penitenciar spaniol, prin intermediul preoţilor misionari desemnaţi de Mitropolia Ortodoxă a Europei Occidentale şi Meridionale – Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei. Vor primi cărţi în limba maternă şi deţinuţii români din Grecia, Italia, Belgia şi Marea Britanie.



    În incinta Complexului Sportiv Lia Manoliu din imediata apropiere a Arenei Naţionale din Bucureşti s-a deschis Academia de Tenis. Construită pe o suprafaţă de 11.700 mp, la standarde internaţionale, Academia dispune de trei tipuri de suprafeţe de joc — zgură, acrilic multistrat cu baza cauciucată şi prefabricat din cauciuc. Are şase terenuri de tenis cu gradene care asigură 1.152 de locuri, precum şi nocturnă, plus infrastructura logistică necesară desfăşurării în cele mai bune condiţii a sportului de masă şi competiţional. Academia de Tenis se adresează, în principal, elevilor şi şcolilor sportive care pot încheia cu Municipalitatea protocoale de colaborare. După terminarea cursurilor, Academia de Tenis este deschisă publicului larg. În toamna anului viitor se va instala şi un balon pentru toate suprafeţele de joc, astfel încât Academia să poată fi funcţională pe tot parcursul anului.

  • Jurnal românesc – 12.11.2014

    Jurnal românesc – 12.11.2014

    Noul ministru de Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat că va vota în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale la Paris. Totodată, secretarii de stat din minister se vor afla, pe 16 noiembrie, la Viena, Chişinău sau Munchen, pentru a evita noi probleme de votare în străinătate. Potrivit lui Meleşcanu reprezentanţii MAE nu vor avea atribuţii directe în procesul electoral, ci vor constitui un sprijin pentru rezolvarea micilor probleme administrative care pot apărea şi comunicarea cu presa. Ministerul a luat deja măsuri pentru a optimiza procesul de votare în diasporă. Astfel numărul cabinelor de vot şi al ştampilelor va fi suplimentat, la fel şi lista personalului din secţiile de vot. Monitorul Oficial va tipări pentru al doilea tur de scrutin 20,9 milioane buletine de vot, dintre care 800 de mii vor fi trimise la secţiile de votare din străinătate. De asemenea vor fi confecţionate încă 400 ştampile cu menţiunea Votat, pentru secţiile din străinătate.



    România are un deficit de 40 de mii de cadre medicale, a declarat ministrul sănătătii, Nicolae Bănicioiu, care a explicat că lipsa personalului în domeniu se datorează exodului în străinătate. Cei mai mulţi au ales spitale din Franţa, Germania şi Belgia. Ministrul Sănătăţii a precizat că, în acest an, odată cu introducerea pachetului de bază, au fost ocupate 4 mii de posturi, dintre care 60% reprezintă personal mediu-sanitar. Bănicioiu a menţionat că ocuparea locurilor de muncă în spitale este proritară pentru ministerul pe care îl conduce şi că nu va permite nici o initiativă de blocare a posturilor în sistem.



    Statele UE nu pot fi obligate să plătească ajutoare sociale cetăţenilor fără loc de muncă şi care vin din alte ţări membre ale Uniunii special pentru a profita de aceste beneficii – a decis, marţi, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Instanta de la Luxemburg a dat câştig de cauză Germaniei în litigiul cu o imigrantă româncă stabilită în 2011 la Leipzig. Aceasta a dat în judecată autorităţile locale pentru că au refuzat să îi acorde ei şi fiului ei un ajutor de subzistenţă de care beneficiază cetăţenii germani. CJUE a hotărât că Berlinul a luat decizia corectă în cazul româncei, care nu a încercat să-şi găsescă un loc de muncă în Germania şi, de asemenea, nu a lucrat niciodată în România.



    Legea Concurenţei va fi modificată, astfel încât persoanele fizice vor fi încurajate şi recompensate să denunţe companiile care o încalcă, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. El a mai spus că o altă modificare va da posibilitatea firmelor care vor recunoaşte că au încălcat legislaţia să beneficieze de politica de clemenţă. Potrivit preşedintelui Consiliului Concurenţei, modificările legislative sunt parte a unui acord cu Banca Mondială. Pe de alta parte, Consiliul Concurenţei vrea ca directiva europeană privind accesul cetăţenilor la conturi şi la servicii bancare ieftine să fie transpusă cât mai repede în legislaţia românească. Chiriţoiu a spus la Radio România ca există un proiect de lege care va plafona comisoanele la tranzacţiile pe card la un nivel agreat cu Comisia Europeană, de 0,2% – 0,3%, faţă de peste 1%,in prezent.



    România se află, încă, în faza post-criză în care creditarea rămâne redusă, deşi împrumuturile noi au început să crească, acesta fiind un comportament specific oricărei economii care a trecut printr-o criză, susţine consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. El a spus ca în România creşterea economică poate fi reluată pe baza economiilor realizate de companii şi nu pe baza creditării.

  • Celula de criză MAE a repatriat un grup de 50 cetățeni români din Fâșia Gaza

    Celula de criză MAE a repatriat un grup de 50 cetățeni români și a transportat, în România, 8 cetățeni ai Ungariei și 5 cetățeni ai Republicii Moldova, din Fâșia Gaza.







    Din dispoziția ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, Celula de criză activată la nivelul Ministerului Afacerilor Externe a continuat demersurile de acordare a sprijinului și asistenţei consulare de specialitate cetățenilor români aflați în Fâșia Gaza.



    Sub directa coordonare a Primului-ministru, Victor Ponta, și ca urmare a eforturilor conjugate ale tuturor instituţiilor implicate în activitatea Celulei de criză, astăzi, 8 august 2014, a fost repatriat din Fâșia Gaza un grup de 50 de cetățeni români, majoritatea copii.



    La operaţiunea de evacuare şi repatriere au participat, în mod direct, toate misiunile diplomatice ale României în zonă (Ambasada României la Tel Aviv, Ambasada României la Amman și Oficiul de Reprezentare al României la Ramallah), sprijinite de două echipe consulare mobile trimise din Centrala MAE.



    Cheltuielile ocazionate de această acţiune de repatriere au fost acoperite, integral, din fondul special al Ministerului Afacerilor Externe, destinat gestionării crizelor consulare.



    Precizăm că, în cadrul acțiunii, statul român a acordat sprijin pentru evacuarea a 8 cetățeni ungari și 5 cetățeni ai Republicii Moldova, aceștia fiind transportați în România împreună cu grupul de cetățeni români.



    Grupul de cetăţeni români, ungari şi ai Republicii Moldova, împreună cu membri de familie ai acestora, au fost asistaţi pe întreg traseul de evacuare şi repatriere de către echipele consulare mobile din Centrala MAE, respectiv de personalul consular din cadrul misiunilor diplomatice ale României de la Tel Aviv, Amman şi Ramallah.



    Cea de-a treia evacuare organizată de statul român în sprijinul propriilor cetățeni, reprezintă o acțiune extrem de complexă având în vedere situația de securitate din zona Fâșiei Gaza, şi sudului Israelului. Contextul regional dificil a făcut necesară dislocarea celor 2 echipe consulare mobile, al căror obiectiv permanent l-a constituit acordarea de asistenţă cetățenilor români.



    Până în prezent, numărul cetățenilor români evacuați și repatriați din Fâșia Gaza se ridică la 153 de persoane, împreună cu membrii de familie, la care se adaugă un număr de 9 cetățeni ungari și 5 cetățeni ai Republicii Moldova.



    Ministerul Afacerilor Externe mulțumeşte tuturor instituțiilor partenere, care au sprijinit acțiunea de evacuare și repatriere a cetățenilor români din Fâșia Gaza.


  • Aniversări şi provocări

    Aniversări şi provocări

    Pentru români, 9 mai are o triplă semnificaţie – Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste, cea a Independenţei şi Ziua Europei — sărbătorită alături de celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene, organizaţie din care România face parte din 2007.



    În opinia şefului statului român, Traian Băsescu, principalul mesaj pe care Uniunea Europeană trebuie să-l transmită este acela de unitate, în contextul în care, în prezent, echilibrul dintre apărarea intereselor naţionale şi conservarea legitimităţii internaţionale este ameninţat. Traian Băsescu: Avem nevoie de unitate şi solidaritate, în interesul Uniunii Europene, atât pentru a contracara ofensiva partidelor populiste şi extremiste, cât şi pentru a ne apăra interesele faţă de agresiunile externe nu mai puţin importante care vin dinspre răsărit.”



    Vorbind, cu prilejul Zilei Europei, despre trecutul şi viitorul Uniunii Europene, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, amintea că ultimul deceniu de integrare europeană a fost marcat de realizări istorice, pornind de la extinderea Uniunii Europene, începând cu 2004, pentru a include ţări central şi est-europene, precum şi alte ţări din bazinul mediteraneean, dar şi de o serie de crize fără precedent. El a menţionat, în primul rând, criza legată de imposibilitatea de a ratifica noul tratat de funcţionare a Uniunii Europene, care a început în 2005 şi care a fost depăşită doar odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona din 2009. Din 2008, a urmat criza financiară – a adăugat preşedintele Comisiei Europene, amplificată ca urmare a efectului combinat al crizei datoriilor suverane, al crizei economice şi al celei sociale. Referindu-se la viitorul comunitar, José Manuel Barroso a remarcat cât de actuale sunt principiile enunţate în 1950, când s-au pus bazele Uniunii Europene: ”Trebuie să construim poduri prin care să legăm trecutul de viitor, păstrând valorile noastre comune. O comunitate care s-a născut din dorinţa oamenilor de a construi o Europă paşnică, liberă şi unită. Procesul de integrare europeană este unul dinamic şi care a făcut faţă multor crize în ultimii zeci de ani, pe principiul progreselor pas cu pas pentru că, într-adevăr, aşa cum spunea şi Robert Schuman, Europa nu se construieşte dintr-o dată sau după un plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze solidaritate. Suntem într-un moment în care Uniunea Europeană nu mai poate progresa prin consens implicit, prin metode tehnocrate, birocratice sau chiar diplomatice. Avem nevoie de metode democratice pentru construirea unui spaţiu european pentru cetăţeni.”



    José Manuel Barroso s-a pronunţat, pe de altă parte, pentru o dezbatere reală privind viitorul Uniunii, pentru că, spune preşedintele Comisiei, suntem martorii unor fricţiuni între nord şi sud, între săraci şi bogaţi, între ţări debitoare şi ţări creditoare, între centru şi periferie. Oficialul european a vorbit şi despre noile provocări, generate de evenimentele din Ucraina, catalogate de preşedintele Comisiei Europene drept probabil cea mai mare provocare la adresa securităţii şi păcii în Europa de după căderea cortinei de fier şi a Zidului Berlinului”. Anexarea Crimeei de către Rusia şi situaţia tot mai alarmantă din estul Ucrainei domină agenda de fiecare zi a politicii externe. Ştirile din zonă, tot mai îngrijorătoare, indică o falie tot mai profundă între Moscova şi Occident. Iar sancţiunile instituite împotriva Rusiei ca represalii au rămas fără efectul scontat.



    Între timp, spune Cătălin Harnagea, fost director al Serviciului român de Informaţii Externe: Sigur că se încearcă, după cum observăm, vizitele din ce în ce mai dese pe, hai să îi spunem, aliniamentul NATO estic – şi în Polonia şi în România – multor persoane, multor oficialităţi, multor organizaţii care au un control şi au o potenţă militară. Este un du-te-vino nu neapărat diplomatic, dar un du-te-vino care arată interesul şi, mai ales, decizia pe care cel puţin Washingtonul a luat-o în faţa acestei ameninţări, fiindcă totuşi este o ameninţare din partea Rusiei, ceea ce Washingtonul nu credea că o să se întâmple după 1990, fiind ocupat cu alte conflicte, cu alte războaie, cu alte interese. S-a întâmplat şi, pus în faţa faptului împlinit, va reacţiona şi se vede că reacţionează. În acest caz şi în acest moment, România are o poziţie privilegiată de care trebuie să ţină cont fiindcă, împreună cu Polonia, ea poate forma, desena un aliniament militar cel puţin în faţa unui conflict sau în faţa unui pericol dinspre est, oricare ar fi acela.”



    Republica Moldova, considerată un jucător-cheie în această parte a continentului, va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană pe 27 iunie. Anunţul a fost făcut la Chişinău de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, iar evenimentele din Ucraina se pare că au avut şi ele rolul lor în accelerarea apropierii Chişinăului de Bruxelles.

  • NATO şi situaţia din Ucraina

    NATO şi situaţia din Ucraina

    Criza ucraineană, profundă şi având şanse minime de reglementare, a determinat mobilizarea fără precedent a Alianţei Nord — Atlantice. Pe fondul anexării Crimeii de către Rusia şi al extinderii focarelor separatiste pro-ruse din estul şi sudul Ucrainei, NATO s-a văzut obligată să facă mutări în direcţia securizării aliaţilor riverani Mării Negre şi Mării Baltice.



    Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, amintea marţi, la o întâlnire cu premierul Japoniei, Shinzo Abe, că Alianţa a întărit deja misiunea de poliţie aeriană în statele baltice şi a efectuat zboruri de supraveghere deasupra Poloniei şi a României. A fost întărită, totodată, prezenţa maritimă a NATO în Marea Neagră iar alte nave ale flotei aliate vor fi dislocate în Marea Baltică. Aproximativ 6.000 de militari NATO au participat la cele mai mari manevre din istoria postsovietică a Estoniei, în apropiere de frontiera cu Rusia. Iar lucrurile nu se vor opri aici, dacă situaţia din Ucraina se deteriorează. Alianţa, – a declarat Anders Fogh Rasmussen – nu va ezita să ia măsuri suplimentare, dacă e necesar, pentru a asigura protecţia aliaţilor săi. Anders Fogh Rasmussen: “În cazul în care va fi nevoie vom lua fără ezitare măsuri suplimentare pentru asigurarea apărării colective şi efective a membrilor alianţei, bazându-ne pe principiile fundamentale ale apărării colective”.



    Declaraţiile şefului politic al Alianţei sunt întărite de cele ale şefului militar al NATO. Alianţa ar putea analiza posibilitatea staţionării permanente a trupelor sale în estul Europei, pe fondul tensiunilor accentuate dintre Rusia şi Ucraina, declara, toţi marţi, comandantul suprem al forţelor NATO, generalul Philip Breedlove. El a precizat că Alianţa a pus la punct un program de rotaţie pe termen scurt a personalului şi echipamentelor militare în estul Europei, program care va fi finalizat la sfârşitul anului 2014, dar a subliniat că măsurile care vor fi adoptate de NATO sunt pur defensive şi nu au intenţia de a provoca Rusia.



    Conflictul din Ucraina riscă să genereze instabilitate şi poate fi o ameninţare nu doar pentru securitatea şi stabilitatea zonei euroatlantice, dar şi la adresa celei din Asia — Pacific. Din acest motiv, secretarul general al NATO şi premierul nipon au semnat un acord care vizează întărirea parteneriatului bilateral.



    Potrivit analiştilor de la Bruxelles, un conflict prelungit în Ucraina şi o implicare militară mai mare a Rusiei în această ţară are şi o influenţă asupra echilibrului de forţe din Asia. Criza ucraineană a determinat Japonia să-şi reconsidere strategia de apropiere faţă de Moscova pe care o gândise ca pe o contrapondere la influenţa tot mai mare a Chinei în regiune. Autorităţile de la Tokyo se aliniază deja poziţiei occidentale prin regimul de sancţiuni impus împotriva Rusiei.

  • Finalul previzibil al crizei politice

    Finalul previzibil al crizei politice

    Uniunea Social Liberală a agonizat destul, a considerat PNL, numărul doi în ceea ce se dorea, la creare, cea mai puternică alianţă politică din istoria postcomunistă a României.



    După mai bine de 2 săptămâni de tensiuni şi certuri publice provocate, în principal, de viziunile total diferite asupra restructurării cabinetului, liberalii au decis să se despartă de PSD şi să se retragă din toate posturile ministeriale şi din toate agenţiile guvernamentale unde numiseră demnitari.



    La sfârşitul unei reuniuni agitate a conducerii PNL, preşedintele partidului, Crin Antonescu, a explicat că dizolvarea USL a venit firesc, deoarece aceasta îşi pierduse raţiunea de a exista. Crin Antonescu: Mi s-a părut cinstit să nu prelungim un festival de ipocrizie ci să avem noi curajul să constatăm ceea ce este categoric adevărat din perspectiva noastră şi anume că USL nu mai există pentru că nu mai avea sens să existe, pentru că nu mai urmăream cu toţii obiectivele angajate”.



    PSD s-a pregătit pentru scenariul divorţului, deşi anterior oficializării, liderul său, premierul Victor Ponta, mai lansase un apel la împăcare către PNL. Social-democraţii au dezvăluit că au început, deja, discuţiile cu UDMR pentru formarea unei noi majorităţi. Pe 4 martie — spun ei – Victor Ponta va anunţa un nou cabinet, din care vor face parte, probabil, PSD, aliaţii săi mai mici PC şi UNPR, şi UDMR.



    Analiştii anticipaseră evenimentele care se petrec acum pe scena politică. Ei spun că motivul real al destrămării USL nu este refuzul lui Victor Ponta de a-l accepta pe primarul liberal al Sibiului, Klaus Johannis, ca vicepremier şi ministru de Interne. Crin Antonescu ar fi luat decizia ieşirii din guvern şi despărţirii de PSD din momentul în care a înţeles că acesta nu va respecta înţelegerea de a-l susţine la prezidenţialele din toamnă şi va nominaliza un candidat propriu pentru funcţia supremă, poate chiar pe însuşi Victor Ponta.



    Pe de altă parte, Uniunea Social Liberală a fost din naştere un proiect discutabil, promovat de doi lideri despărţiti de doctrine şi uniţi doar de adversitatea faţă de Traian Băsescu. Eşecul USL dovedeşte că un astfel de parteneriat, clădit aproape exclusiv pe rivalitatea comună faţă de o terţă tabără, are şanse mici să dureze. USL a sucombat fără ca vreunul din marile sale obiective – demiterea preşedintelui, revizuirea Constituţiei, descentralizarea şi reorganizarea administrativ-teritorială – să fi fost atins.



    În trei ani, USL a reuşit un singur lucru notabil, să ajungă la putere cu o majoritate de 70%, pentru a se prăbuşi, acum, sub propria greutate.

  • Sistemul sanitar în criză

    “Dacă noi nu avem grijă de sănătatea noastră şi a concetăţenilor noştri, atunci cine să o facă?“ — se întreba, retoric, un medic.



    Toţi politicienii care s-au succedat în fotoliile puterii au promis, de-a lungul timpului, că vor remedia situaţia din sistemul sanitar, care nu durează de ieri, de azi. Insă, chiar dacă au fost rezolvate unele probleme, altele noi, de parcurs, au apărut şi continuă să le dea bătaie de cap.



    Săptămâna trecută, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Cristian Buşoi, preciza că bugetul alocat sănătăţii în 2014 va fi mai mare decât anul acesta. Si tot el spunea că va trebui, între altele, privită cu atenţie zona finanţării spitalelor. Tocmai din cauza acumulării de datorii către furnizori, ministerul sănătăţii a luat măsura drastică a demiterii a trei manageri de instituţii sanitare din ţară.



    Ministrul Eugen Nicolăescu: Aceste spitale au realizat arierate, deci managerii nu şi-au făcut datoria. Ei, în felul acesta, au blocat anumiţi agenţi economici din economia românească. Dar vreau să fac o precizare: e vorba de numai trei spitale din cele 340 pe care le are România.



    Colegiul Medicilor nu împărtăşeşte viziunea ministerului, analiza pe care o face mergând dincolo de simpla contabilizare a unor datorii. Preşedintele Colegiului, Vasile Astărăstoae: Managerii, ca să nu facă arierate, îi pun pe pacienţi să cumpere medicamente şi materiale sanitare, aşa că spitalul respectiv este în aparenţă foarte eficient. El nu produce, însă, sănătate şi în acelaşi timp crează dificultăţi pacienţilor.



    Mai mult, Colegiul Medicilor consideră că demiterea celor trei manageri este menită să distragă atenţia de la slaba finanţare a sistemului. De aceeaşi problemă se plâng şi sindicaliştii, care se pregătesc de grevă generală. Ar fi fost, deja, strânse 70 de mii de semnături pentru declanşarea acestei forme de protest. Printre altele, ei cer 6% din Produsul Intern Brut şi creşterea cu 50% a salariilor medicilor rezidenţi.



    Premierul de centru-stânga Victor Ponta a spus că aceştia ar putea primi o bursă de 150 de euro lunar pe întreaga perioadă a rezidenţiatului. Sumele sunt prevăzute în proiectul de buget pe anul viitor. De aceşti bani vor beneficia peste 14 mii de medici rezidenţi. Victor Ponta: Vreau să fie foarte clar, eu nu mă aştept ca, cu încă 150 de euro, viaţa rezidenţilor din România deodată va fi extraordinară. Dar vreau să dau un un anumit mesaj. M-am uitat foarte atent la ce spun comentatorii din domeniu şi spun aşa: prima problemă a medicilor din România nu sunt banii, prima problemă este lipsa de respect pentru ceea ce fac”. Ce bani avem în plus la buget pentru salarii îi dăm către ei, este un semn în primul rând de respect.



    Un medic rezident începător câştigă, în România, în jur de 200 de euro lunar.