Tag: CSAT

  • CSAT – discuţii privind Marea Neagră şi Afganistanul

    CSAT – discuţii privind Marea Neagră şi Afganistanul

    Definit, frecvent, drept o cupolă a instituţiilor de siguranţă naţională şi ordine publică, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a examinat, marţi, într-o şedinţă convocată de preşedintele Klaus Iohannis, dosarele fierbinţi ale actualităţii. Ca avanpost al NATO pe flancul estic, România se declară preocupată de recenta masare a trupelor ruseşti la frontiera răsăriteană a Ucrainei.



    Deşi Moscova a anunţat că, odată manevrele încheiate, aceste trupe revin în cazărmi, autorităţile române rămân vigilente şi vor continua să monitorizeze această mobilizare nejustificată din jurul Ucrainei”. Fiindcă, apreciază CSAT, replierea nu schimbă cu nimic necesitatea de a continua analiza cauzelor care au dus la această situaţie tensionată şi de a identifica măsuri de dezescaladare şi detensionare, precum şi de evitare pe viitor a unor situaţii similare”.



    În context, România reafirmă necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei vecine, în graniţele sale recunoscute internaţional. Într-o perspectivă mai amplă, Bucureştiul pledează pentru soluţionarea conflictelor prelungite din jurul Mării Negre, iar diplomaţia română a demarat în acest sens unele iniţiative la nivelul Uniunii Europene — menţionează un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, transmis după şedinţa CSAT.



    Analiştii notează că toate aceste conflicte au un numitor comun: imixtiunile Rusiei în foste republici sovietice, pe care le consideră încă parte a sferei sale de influenţă. Scenariul a fost inaugurat în Transnistria, ieşită de facto, de sub controlul autorităţilor centrale ale Republicii Moldova încă din 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de parte rebelilor separatişti. A continuat în Georgia, unde există, deja, un proiect privind crearea unui spațiu economic comun între Rusia și regiunea secesionistă Abhazia. Cu sprijinul Moscovei, aceasta și Osetia de Sud s-au separat de statul georgian, iar în 2008 Rusia a recunoscut independența, proclamată unilateral, a Abhaziei. Şi totul a culminat, în 2014, cu anexarea peninsulei Crimeea şi cu alimentarea rebeliunii armate din estul Ucrainei.



    Tot marţi, CSAT a anunţat că România îşi va retrage forţele din Afganistan, în coordonare cu ceilalţi membri NATO, de la 1 mai. Toţi cei 615 militari şi cele peste 80 de tone de materiale şi elemente de logistică vor fi aduse în ţară cu aeronave militare naţionale şi ale coaliţiei. În misiunea antiteroristă din Afganistan, inaugurată la scurt timp după atentatele de pe 11 septembrie 2001, din Statele Unite, 27 de militari ai Armatei Române au căzut la datorie. Lor şi celorlalţi eroi le-au adus un omagiu autorităţile de la Bucureşti, pe 27 aprilie, când, se celebrează, în fiecare an, Ziua Naţională a Veteranilor de Război.





  • România își retrage forţele din Afganistan

    România își retrage forţele din Afganistan

    România va retrage forţele din Afganistan coordonat cu ceilalţi membri NATO începând cu data de 1 mai 2021, iar toţi cei 615 militari şi peste 80 de tone de materiale şi elemente de logistică se vor extrage cu aeronave militare naţionale şi ale coaliţiei, informează Agerpres.



    Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a analizat şi a aprobat, în ședința de marți, redislocarea în România a contingentului militar din Afganistan, la încheierea misiunii Resolute Support, conform unui calendar convenit cu partenerii din NATO. Redislocarea va fi etapizată şi se va derula pe parcursul următoarelor luni.



    Ţara noastră a fost constant printre principalii contribuitori la misiunea NATO din Afganistan. Mii de militari români au participat la această misiune de-a lungul timpului, fapt care a sporit gradul lor de pregătire în condiţii de luptă şi a condus implicit la profesionalizarea în ansamblu a Armatei României. Prestaţia militarilor români a fost întotdeauna foarte apreciată de partenerii şi aliaţii noştri. România face parte din coaliţia împotriva terorismului, iar militarii noştri care acţionează în teatrele de operaţii şi-au asumat mereu cu profesionalism şi curaj riscurile şi pericolele pe care le presupune lupta pe acest front, a subliniat Adimistrația Prezidențială, într-un comunicat de presă.



    Conform sursei citate, Afganistanul va rămâne însă un loc marcat de profundă îndurerare – 27 de militari de elită ai Armatei Române au căzut la datorie.

  • 19.02.2021

    19.02.2021

    Coronavirus – 2712 nouveaux cas de contamination au SARS-CoV-2 sur un total de plus de 33 milles tests effectués au
    niveau national, ont été enregistrés ces
    24 dernières heures, en Roumanie, a
    annoncé vendredi le Groupe de communication stratégique. Par ailleurs, depuis
    jeudi, le bilan des décès s’est alourdi de 79 morts, tandis que presque 7000
    personnes contaminées sont hospitalisées dont 949 dans les unités de soins
    intensifs. Depuis le début de la pandémie en Roumanie, le nombre total de cas
    de contamination approche les 750.000 personnes dont 90% ont guéri. Par
    ailleurs, la campagne de vaccination se poursuit en Roumanie, où le nombre de
    doses administrées chaque jour approche
    les 40 000. La plupart des personnes immunisées jusqu’à présent, en
    Roumanie, se sont vu administrer le vaccin produit par Pfizer/BioNTech, une
    partie celui de Moderna et depuis le 4 février, on utilise aussi celui d’Astra
    Zénéca. Sur les près d’1,3 millions de doses de vaccin administrées en Roumanie
    depuis le début de la campagne nationale, le 27 décembre dernier, presque 754
    000 personnes ont été immunisées. Par ailleurs, plus de 3000 nouvelles contaminations
    au SARS-CoV-2 et 71 décès ont été rapportées en Roumanie ces 24 dernières
    heures. 936 malades de Covid-19 sont hospitalisés en soins intensifs.


    Aide humanitaire – Le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, entame ce vendredi une visite à Chisinau à l’occasion d’un transport humanitaire accordé à titre gracieux par la Roumanie à la République de Moldavie et consistant en équipements sanitaires et de protection contre le coronavirus. Selon un communiqué du Ministère roumain des Affaires étrangères, ce coup de main s’inscrit dans la série des aides accordées constamment par la Roumanie aux citoyens moldaves. Une fois à Chisinau, le responsable roumain aura des entrevues avec la cheffe de l’Etat moldave, Maia Sandu et avec le premier ministre par intérim, Aureliu Ciocoi. Les pourparlers porteront sur le stade de la relation bilatérale, les projets stratégiques d’interconnexion, la poursuite des réformes en République de Moldavie et son parcours européen.


    CSAT – Le Conseil suprême de Défense de la Roumanie se réunit ce vendredi, à Bucarest, sous la présidence du chef de l’Etat, Klaus Iohannis, pour discuter notamment les propositions de budget pour l’année en cours à l’intention des institutions du domaine sécuritaire. Pour la mise en place d’un budget public, le gouvernement a besoin du feu vert du Conseil quant aux enveloppes allouées aux institutions chargées de la sécurité nationale. Ce vendredi encore, l’Exécutif se réunit en séance pour approuver les projets du budget public et de la Sécurité sociale pour l’année en cours. Jeudi, le gouvernement a adopté une ordonnance d’urgence au terme de laquelle, il a plafonné les pensions de retraite, a supprimé les chèques vacances et a remplacé la gratuité sur les moyens de transport accordée aux élèves et aux étudiants, par une diminution de 50% sur les prix des billets. Le premier ministre roumain, Florin Cîtu, a déclaré que la nouvelle construction financière repose sur une cible de déficit de 7,16%.

    Corruption – L’homme d’affaires roumain, Ioan Niculae, fait l’objet d’une poursuite nationale menée par la Police roumaine, après avoir été condamné à 5 ans de prison ferme dans un dossier où il est accusé de trafic d’influence actif et incitation à l’évasion fiscale et au blanchiment d’argent. Selon le réquisitoire, entre 2008 et 2009, la société de Ioan Niculae a enregistré une série de fausses transactions qui ont provoqué un préjudice de plus de 2,2 millions d’euros au budget d’Etat. Ioan Niculae a fait savoir qu’il se trouve actuellement, en Italie, hospitalisé dans une clinique et qu’il reviendrait en Roumanie dans le courant de la journée. Rappelons-le, Ioan Niculae a déjà purgé une peine de prison en 2015, dans un autre dossier de corruption.


    Brancusi – Ce vendredi, la Roumanie marque les 145 ans écoulés depuis la naissance du célèbre sculpteur roumain, Constantin Brancusi par une série de manifestations à travers le pays. A Targu Jiu, ville de la région natale de l’artiste, les Colloques Constantin Brancusi comporteront des expositions de sculpture et de dessin, des lancements de livre et des projections de documentaires sur la vie et le parcours du grand sculpteur du début du 20ème siècle. La série de manifestations se complète par des expositions et un concert anniversaire organisés sur Bucarest. Les Maisons d’Edition Casa Radio marque cette journée par un album de trois CD dont le troisième propose la reconstitution sonore de l’univers de Brancusi depuis son enfance en terre roumaine et jusqu’à son existence parisienne.

    Météo – En Roumanie, les températures ont chuté dernièrement, notamment dans les régions extérieures à l’Arc carpatique. Dans le reste du territoire, il fait plutôt doux pour cette période de l’année. Le ciel demeure couvert sur le sud, le centre et le nord-ouest et le vent souffle légèrement sur l’ensemble du territoire et plus fort en altitude. Les températures maximales vont de -5 à 12 degrés.

  • Declaraţii la Palatul Cotroceni cu privire la campania de vaccinare anti-COVID

    Declaraţii la Palatul Cotroceni cu privire la campania de vaccinare anti-COVID

    Preşedintele Klaus Iohannis a făcut declaraţii, luni seara, la Palatul Cotroceni, în urma şedinţei pe tema campaniei de vaccinare anti-COVID, şedinţă la care au luat parte ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela şi ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

    Preşedintele a anunţat că strategia de vaccinare, fiind o problemă de securitate naţională, va fi adoptată într-o şedinţă a CSAT ce urmează a fi convocată.

    Vaccinul anti-COVID a devenit speranța noastră de a ne
    reîntoarce, cât mai curând, la o viață normală. La începutul pandemiei au fost
    multe incertitudini. Vaccinurile s-au transformat într-o certitudine.


    Avem de-a face cu o problemă de securitate națională.
    Autoritățile s-au mobilizat foarte bine și avem o strategie de vaccinare
    națională. Au fost stabilite toate mecanismele de aprovizionare și stocare, dar
    și planul de acțiune cu etape clare.



    Voi
    convoca CSAT în perioada următoare pentru a aproba strategia națională, a declarat Klaus Iohannis.


    Klaus Iohannis a anunţat că vaccinarea se va face etapizat şi
    se va realiza la locul de muncă pentru personalul din domeniul sănătății și
    prin centrele de vaccinare, medicină de familie, echipe mobile pentru celelalte
    categorii. Conform strategiei, din grupurile prioritare fac parte personalul
    din domeniul sănătății, ca și cel din centre rezidențiale, populația cu risc
    ridicat și personalul din domenii cheie. Ministerul Apărării va asigura
    depozitul central și cele șase depozite regionale.

  • Retrospectiva săptămânii 04.10 – 10.10.2020

    Retrospectiva săptămânii 04.10 – 10.10.2020

    Evoluţii îngrijorătoare ale pandemiei de Covid 19 în România. Autorităţile iau masuri

    Lunile care vor urma nu vor fi deloc uşoare pentru România, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, subliniind că situaţia epidemiologică nu permite întoarcerea la normalitatea de dinaintea pandemiei de Covid 19. Şeful statului a atras atenţia că ţara se află din nou într-un punct critic. Aflată în a opta lună de luptă cu noul coronavirus, România înregistrează un bilanț alarmant. După câteva zile de raportări ce gravitau în jurul valorii de 2.000 de infectări în 24 de ore, numărul acestora a depaşit brusc pragul de 3.000 de cazuri noi. Recorduri negative sunt și în ceea ce privește numărul deceselor, precum și al celor internați la terapie intensivă.

    Prim-ministrul Ludovic Orban i-a cerut ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru, creşterea capacităţii de testare pentru coronavirus, precum şi a numărului de paturi din secţiile de terapie intensivă. Ministrul Sănătăţii a făcut, în acest context, un nou apel la populaţie să respecte normele de protecţie sanitară. El a precizat că sistemul medical încă rezistă, însă nu trebuie forţat, întrucât există şi personal medical infectat. Autorităţle au luat, din nou, măsuri pentru a limita răspândirea coronavirusului.

    La București, de exemplu, s-a impus obligativitatea purtării măștii în apropierea unităților de învățământ, închiderea sălilor de spectacol și de jocuri de noroc. Hotelurile pot servi masa doar pentru clienţii lor, iar restaurantele nu mai pot primi clienți în interior. În localitățile în care rata incidenţei a depăşit 1,5 cazuri COVID la mia de locuitori au fost închise pentru două săptămâni restaurantele, cafenelele şi cluburile. Angajaţi din domeniul HoReCA au protestat, la Bucureşti, în faţa sediului Guvernului, faţă de aceasta decizie.

    Potrivit preşedintelui Federaţiei Industriei Hoteliere din România, Călin Ile, aproape 100.000 de angajaţi din sectorul HoReCa vor fi concediaţi până la finele anului, iar industria va suferi pierderi de 3 miliarde de euro, ca urmare a restricţiilor decise de Guvern în contextul pandemiei de Covid-19. Pentru a veni in spriijinul angajaţilor din domeniu Executivul a discutat în primă lectură proiectul unei ordonanţe de urgenţă care scuteşte de la plata impozitului specific până la sfârşitul acestui an companiile din HoReCa. Pe de altă parte, au fost intensificate controalele în târguri, pieţe şi mijloace de transport în comun, verificările fiind făcute inclusiv de polițiști în civil.

    CSAT a aprobat documente pentru aplicarea strategiei naţionale de apărare a României în perioada 2020-2024

    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, marţi, o serie de documente pentru aplicarea strategiei naţionale de apărare a României în următorii patru ani, printre care analiza strategică şi aşa-numita Carta Albă a Apărării. Analiza strategică a apărării fundamentează o nouă concepţie de organizare, încadrare, dotare şi instruire a Armatei României.

    Documentul prevede trei etape: finalizarea Programului de modernizare Armata 2026, implementarea noilor tehnologii şi reorganizarea Armatei României pentru acţiune multi-domeniu 2032, respectiv, finalizarea Programului Armata 2040. Carta Albă a Apărării este un document care permite implementarea obiectivelor de apărare stabilite prin Programul de guvernare, pentru asigurarea securităţii cetăţenilor şi apărarea teritoriului, a valorilor şi a intereselor naţionale, subliniază sursa citată. Ea este concepută într-o nouă paradigmă strategică, având ca scop final consolidarea posturii de apărare şi descurajare, în baza a cinci elemente esenţiale: capabilităţi de înaltă tehnologie; o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită; o puternică industrie de apărare autohtonă; dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie; rezilienţa.

    România şi Statele Unite au o nouă foaie de parcurs, de cooperare în domeniul apărării pentru următorii 10 ani

    Aflat într-o vizită oficială la Washington, ministrul român al Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a vorbit despre Noua strategie naţională de apărare a României cu omologul său american Mark Esper. Potrivit lui Ciucă, noua strategie subliniază importanţa şi prioritatea cooperării. Pentru a asigura flexibilitatea strategică a Statelor Unite în regiunea Mării Negre, România îşi va menţine şi accentua statutul de pilon de securitate stabil, credibil şi predictibil şi de simbol al democraţiei în regiune.

    Ministrul român al Apărării şi omologul său american au semnat, joi, ‘Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul Apărării pentru perioada 2020-2030’. Secretarul american al apărării a declarat că acordul pe 10 ani cuprinde toate ţintele strategice şi interesele româno-americane, ca de exemplu modernizarea apărării şi asigurarea securităţii la Marea Neagră, întărirea eforturilor în domeniul securităţii cibernetice, rezilienţei, respectiv asistenţa SUA pentru îndeplinirea ţintelor de capabilităţi aliate şi modernizarea forţelor armate. Mark Esper a declarat că Statele Unite sunt recunoscătoare României pentru angajamentul faţă de Alianţa Nord- Atlantică, în special prin găzduirea Scutului de la Deveselu, element cheie al apărării anti-rachetă al NATO.

    Naţionala de fotbal a României a ratat calificarea la Campionatul European

    Echipa naţională de fotbal a României a ratat calificarea la turneul final continental, dupa ce a pierdut, joi, in deplasare, cu 1-2, meciul cu reprezentativa Islandei, din semifinalele barajului de calificare. În Grupa 1B a Ligii Naţiunilor, România e lider, după ce, în septembrie, a remizat, 1-1, acasă, cu Irlanda de Nord şi a învins în Austria cu 3-2. Din grupă mai face parte Norvegia, pe care românii o vor întâlni duminică, la Oslo.

  • The Romanian army in 2040

    The Romanian army in 2040

    The documents for the implementation of Romania’s national defense strategy for the next 4 years were approved on Tuesday by the country’ Supreme Defense Council (CSAT) that was summoned by President Klaus Iohannis. The documents include the Strategy Implementation Plan, the Strategic Defense Analysis and the White Paper on Defense. At the end of the online meeting, the participants analyzed and approved the assessment of risks, threats and vulnerabilities to national security in 2021.



    A priority of the plan for the implementation of the national defense strategy focuses on ensuring an adapted legal framework, including law revision and continuing with dynamic domains with a high degree of volatility that need modern regulations, such as domain management, cyber security and defense. Therefore, public institutions will be made more efficient and modernized, so as to be able to better comply with their tasks and to be closer to the citizens’ needs.



    At the same time, the strategic defense analysis establishes a new concept of organization, employment, equipment and training within the Romanian Army. The purpose is to create conditions for the implementation of constitutional missions with a view to establishing the structure and the guidelines for capabilities development by 2040. The document provides for three stages: completion of the 2026 Army Modernization Program, implementation of new technologies and reorganization of the Romanian Army for multi-domain action 2032, and completion of the Army 2040 Program.



    According to a presidential administration communiqué, the strategic planning processes initiated now will impact regional security and defense in the coming decades — consolidation of the Russian Federation’s military capabilities in the Black Sea region, unfolding of the NATO strategic reflection process, approval of a new strategy and adaptation of the Alliance deterrence and defense posture, initiation of the process of relocating some US troops in Europe, all in the context of the COVID-19 pandemic consequences.



    To implement this new force structure, the military system will go through several stages of deep changes so that the Army 2040 should be a flexible structure of forces, with a wide range of capabilities specific to the 21st century. As regards the White Paper on Defense, it is a document allowing for the implementation of the defense targets set through the governing program, to ensure citizens’ security and defend the territory. The White Paper on Defense is structured according to 5 essential elements: high tech capabilities, a highly-educated and well-trained human resource, a strong national defense industry, an institutional culture focused on knowledge and innovation and resilience. (tr. L. Simion)

  • Quel visage de l’armée de la Roumanie en 2040

    Quel visage de l’armée de la Roumanie en 2040

    Convoqué mardi par le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, le Conseil suprême de défense du pays a approuvé les documents nécessaires à la mise en place de la nouvelle stratégie de défense nationale pour les quatre années à venir. Les documents en question comportent le Programme de mise en œuvre de ladite stratégie, l’Analyse stratégique de défense et le Livre blanc de la défense nationale. A l’issue de la réunion en visioconférence de mardi, les participants ont examiné et voté aussi une évaluation des risques potentiels, des menaces et des vulnérabilités en matière de sécurité nationale pour l’année à venir.

    Parmi les priorités du futur programme mentionné figure la révision de la législation en la matière et la modernisation des domaines dynamiques à haut degré de volatilité, tels le management des crises et la cybersécurité. Ainsi, la Roumanie espère obtenir un plus d’efficacité et un haut degré de modernité de la part des institutions publiques afin que celles-ci répondent au mieux à leurs attributions, tout en restant proches des besoins des citoyens. Par ailleurs, l’analyse stratégique de défense trace une nouvelle approche dans l’organisation, les dotations et l’instruction de l’Armée roumaine.

    Le principal objectif sera de mettre en place des conditions optimales pour l’accomplissement des missions constitutionnelles, dans le but de définir la structure et les directions de développement des capacités militaires d’ici 2040. Le document prévoit trois étapes : la finalisation du Programme de modernisation de l’Armée 2026, l’utilisation des nouvelles technologies, la réorganisation de l’Armée roumaine pour des campagnes multi-domaines 2032 et la finalisation du Programme l’Armée 2040. Selon un communiqué de l’Administration présidentielle, les processus de planification stratégique initiés à cette occasion auront des effets sur la sécurité et la défense nationale dans les prochaines décennies. On pense donc au renforcement des capacités militaires de la Fédération Russe dans la région de la Mer Noire, à l’évolution de la stratégie otanienne, à la délocalisation des forces américaines en Europe, tout cela dans l’actuel contexte pandémique.

    Par conséquent, le système militaire se verra obliger de parcourir plusieurs étapes censées permettre à l’Armée de devenir en 2040 une structure de forces flexible, dotée de capacités propres au XXI-ème siècle.Quant au Livre blanc de la Défense, celui-ci est un document qui permet de mettre en place des objectifs de défense prévus par le Programme de gouvernance et censés assurer la sécurité des citoyens et la défense du territoire national. Il repose sur cinq éléments fondamentaux : des capacités technologiques de pointe, des ressources humaines hautement formées, une puissante industrie de défense autochtone, un fort degré de résilience et le développement d’une culture institutionnelle privilégiant le savoir et l’innovation. (trad. Ioana Stancescu)

  • Cum va arăta armata României în 2040

    Cum va arăta armata României în 2040

    Documentele pentru aplicarea strategiei
    naţionale de apărare a României pentru următorii patru ani au fost aprobate,
    marți, de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, convocat de șeful statului,
    Klaus Iohannis. Documentele includ Planul de implementare a acesteia, Analiza
    strategică a Apărării, Carta Albă a Apărării.


    La finalul şedinţei, care s-a desfășurat
    în sistem videoconferinţă, a fost analizată şi aprobată evaluarea privind
    riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale în
    anul viitor. O prioritate a planului de implementare a strategiei naţionale de
    apărare a ţării vizează asigurarea cadrului legal adaptat, incluzând revizuirea
    legislaţiei şi continuând cu domenii dinamice şi cu un grad ridicat de
    volatilitate, unde este nevoie de reglementare modernă, precum managementul
    crizelor sau securitatea şi apărarea cibernetică. Astfel, va fi asigurată
    eficientizarea şi modernizarea instituţiilor publice, pentru ca acestea să
    răspundă mai bine sarcinilor ce le revin şi, de asemenea, să fie mai aproape de
    nevoile cetăţenilor.


    În același timp, analiza strategică a apărării stabilește
    o nouă concepţie de organizare, încadrare, dotare şi instruire a Armatei
    României. Obiectivul îl reprezintă
    crearea condiţiilor de îndeplinire a misiunilor constituţionale, cu
    scopul determinării structurii şi a direcţiilor de dezvoltare a capabilităţilor
    până în anul 2040. Documentul prevede trei etape: finalizarea
    Programului de modernizare Armata 2026, implementarea noilor tehnologii şi
    reorganizarea Armatei României pentru acţiune multi-domeniu 2032, respectiv,
    finalizarea Programului Armata 2040.


    Potrivit unui comunicat al
    Administrației prezidențiale, procesele de planificare strategică iniţiate acum
    vor influenţa securitatea şi apărarea regională în următoarele decenii -
    consolidarea capabilităţilor militare ale Federaţiei Ruse în regiunea Mării
    Negre, desfăşurarea procesului de reflecţie strategică la nivelul NATO,
    aprobarea unei noi strategii şi adaptarea posturii Alianţei, iniţierea
    procesului de relocare a unor forţe SUA în Europa, toate suprapuse peste
    efectele generate de pandemia de COVID-19.


    Pentru realizarea noii structuri de
    forţe, sistemul militar va parcurge un proces etapizat de schimbări profunde,
    astfel încât Armata 2040 va fi o structură de forţe flexibilă, cu un spectru
    larg de capabilităţi specifice secolului XXI. În ceea ce privește Carta Albă a
    Apărării, acesta este un document care permite implementarea obiectivelor de
    apărare stabilite prin Programul de guvernare, pentru asigurarea securităţii
    cetăţenilor şi apărarea teritoriului. Carta Albă a Apărării este concepută în
    baza a cinci elemente esenţiale: capabilităţi de înaltă tehnologie; o resursă
    umană înalt educată şi foarte bine instruită; o puternică industrie de apărare
    autohtonă; dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi
    inovaţie; rezilienţa.

  • 05.10.2020 (mise à jour)

    05.10.2020 (mise à jour)


    Elections – Le candidat indépendant, Nicusor Dan, soutenu par le PNL et la
    coalition USR-PLUS, a remporté 42,81% des voix, soit 282 milles 631 suffrages,
    lors du scrutin local de dimanche selon les résultats finals rendus publics
    lundi. Il devient ainsi le nouveau maire de la Municipalité de Bucarest, en
    devançant la candidate sociale- démocrate et ancienne maire, Gabriela Firea,
    qui a recensé seulement 37,97% des suffrages, soit 250 milles 690 voix. En
    troisième position se situe le candidat du Parti du Mouvement Populaire, Traian
    Basescu, ancien chef de l’Etat, avec 72 milles 342 voix, soit 10,99% des
    suffrages. Le comédien Florin Calinescu, candidat du Parti des Verts a obtenu
    2,08% des voix, tandis que celui de l’Alliance Pro Bucarest 2020, Ioan Sarbu, a
    recensé 0,80% des votes. Le PSD occupe 21 mandats au sein du Conseil général de
    la Municipalité de Bucarest. Il est suivi par USR-PLUS avec 17 mandats, le PNL
    avec 12 et le PMP avec 5 mandats. A Bucarest, la présence aux urnes lors des
    élections locales de dimanche a été de 36,76%.





    Ludovic Orban – Le résultat du test Covid effectué par le premier ministre roumain, Ludovic Orban est négatif. Celui-ci continuera à exercer ses attributions depuis le confinement qui perdura jusqu’à jeudi. Rappelons- le, le test a été effectué sur demande du chef du gouvernement, après qu’une personne aux côtés de laquelle il a participé à une émission télévisée fut dépistée positive au coronavirus. Jeudi, le premier ministre se fera tester une nouvelle foi avant de reprendre toute rencontre physique avec d’autres personnes.

    Coronavirus en Roumanie – Les autorités ont annoncé lundi 1.591 nouveaux cas d’infection dépistés au cours des dernières 24 heures, sur les 6537 tests effectués. 45 décès ont été également enregistrés en ce 5 octobre, ce qui porte le bilan total des victimes à 5048. 137 milles 491 cas de Covid-19 ont été recensés en Roumanie depuis le début de la pandémie. Sur ce total, 108 milles 526 personnes ont été déclarées guerries. A l’heure où l’on parle, le nombre de malades en soins intensifs s’élève à 592. Dans les rangs des ressortissants roumains de l’étranger, le nombre de personnes déclarées positives est de 6702 et celui de victimes est de 126. L’évolution négative de l’épidémie de Covid 19 ces derniers temps n’impose pourtant pas le retour à l’état d’urgence, affirment les autorités qui soulignent l’importance de la prévention et des gestes barrière : le port du masque, la distanciation physique, la désinfection fréquente des mains et des surfaces.

    CSAT – En Roumanie, le Conseil suprême de défense du pays se réunit mardi en visioconférence sous la direction du chef de l’Etat, Klaus Iohannis, pour examiner des questions liées à la défense nationale et la sécurité du pays. A l’agenda des pourparlers figurent des aspects portant sur la stratégie de défense de la Roumanie, la Carte blanche de la Défense, le projet de mise en place de la Stratégie nationale pour 2020-2024, les risques, les menaces et les points vulnérables à l’adresse de la sécurité nationale pour l’année prochaine. La dernière réunion du Conseil a eu lieu fin mai.

    Météo – Le temps demeure beau en Roumanie où les températures sont très élevées pour cette période de l’année, mais l’instabilité devrait apparaître. Les météorologues ont placé l’ouest, le nord, le centre et plusieurs régions du sud du pays en vigilance jaune aux pluies abondantes et au vent fort, valable jusqu’à mardi dans la soirée. Des pluies à verse et des orages sont attendus. Les quantités d’eau dépasseront les 25 à 35 litres par mètre carré pour arriver même jusqu’à 50, voire 60 litres par mètre carré. La vitesse du vent sera plus élevée en altitude. Les maxima iront de 21 à 28 degrés.

  • Retrospectiva săptămânii 24.05-30.05.2020

    Retrospectiva săptămânii 24.05-30.05.2020

    Coronavirusul în România


    Aproape
    19 de mii de contaminări şi aproape 1.250 de decese este bilanţul epidemiei
    de COVID-19 în România. Preşedintele
    Klaus Iohannnis a avertizat că nu se poate vorbi despre
    o reducere semnificativă a epidemiei. El a anunţat, totuşi, că de la 1
    iunie intră în vigoare noi măsuri de relaxare a restricţiilor impuse pentru
    combaterea pandemiei. Astfel, se reia transportul internaţional rutier şi feroviar
    de călători, iar pentru deplasarea în afara localităţii nu va mai fi nevoie de
    declaraţie pe propria răspundere. Tot din prima zi de vară, se redeschid
    terasele şi accesul la plaje, dar în condiţii de distanţare fizică. Se reiau,
    de asemenea, spectacolele în aer liber cu cel mult 500 de spectatori, precum şi
    competiţiile sportive, cu excepţia celor de contact.



    Miniştrii pică testul moţiunilor simple


    Dominat numeric de PSD şi de partenerii săi consecvenţi sau
    conjuncturali – Pro România, ALDE, UDMR -, Parlamentul de la Bucureşti
    sancţionează pe bandă rulantă prestaţia miniştrilor din Cabinetul minoritar
    monocolor PNL. Numai săptămâna aceasta au picat testul moţiunilor simple şefii
    de la Educaţie, Monica Anisie, şi Interne, Marcel Vela. Celei dintâi i s-au
    reproşat declaraţiile contradictorii şi confuze despre modul în care se vor
    desfăşura examenele de evaluare naţională, bacalaureat şi de titularizare.
    Acestea, spun deputaţii de stânga, au creat panică în rândul elevilor şi
    profesorilor. În plus, deciziile privind organizarea online a cursurilor ar dovedi iresponsabilitatea ministrului.
    Social-democraţii din Senat au cerut şi ei demisia ministrului de Interne,
    fiindcă datele despre pandemie ar fi fost falsificate, iar structurile conduse
    de el nu s-au ocupat de achiziţionarea de echipamente medicale şi de aparatură
    pentru testare. Drepturile fundamentale ale cetăţenilor români au fost prea
    puternic lovite de reglementările prost făcute, de amenzile nelegale şi de
    excesele autoritare ale ministrului Vela
    – mai acuză PSD. Anterior,
    Parlamentul mai adoptase moţiuni simple contra titularilor de la Finanţe,
    Florin Cîţu, şi Agricultură, Adrian Oros. Acestea nu conduc în mod automat la
    demiterea respectivilor miniştri.



    Parteneriate


    15 specialişti
    din ministerul român al Apărării au plecat, luni, în Statele Unite, pentru a
    ajuta autorităţile din statul Alabama în combaterea pandemiei de Covid-19. Cei
    cinci medici, cinci asistenţi medicali şi cinci militari specializaţi în
    apărare împotriva ameninţărilor de tip chimic, biologic, radiologic şi nuclear
    oferă, pentru circa două săptămâni, sprijin de specialitate colegilor americani
    din unităţi de îngrijire şi tratament medical şi se informează despre modul în
    care sunt aplicate în America metodele de combatere a infectării cu noul
    coronavirus. Aliate în NATO, România şi Statele Unite sunt legate şi printr-un
    parteneriat strategic. În aprilie, o echipă formată din
    11 medici şi 6 asistenţi români a participat şi în Italia la misiuni destinate
    salvării persoanelor afectate de noul tip de coronavirus, alături de personalul
    medical italian. De asemenea, România a trimis zeci de medici şi
    asistenţi medicali în spitale din Republica Moldova vecină, majoritar
    românofonă, implicate în tratarea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus,
    precum şi un convoi format din 20 de camioane cu echipamente sanitare, în
    valoare de 3,5 milioane de euro.



    Facerea
    de bine, modelul Chişinău


    Autorităţile de la Bucureşti consideră complet inacceptabil şi îşi
    exprimă dezacordul faţă de conţinutul declaraţiilor denigratoare la adresa
    României ale premierului socialist rusofil din Republica Moldova, Ion Chicu.
    Într-o postare pe Facebook, în care respingea critici la adresa modului în care
    gestionează criza sanitară şi legate de întârzierea reformelor, acesta scria că
    România geme de cea mai mare corupţie din Europa. Ministerul român
    de Externe subliniază că declaraţiile denotă o profundă lipsă de respect la
    adresa României şi a relaţiei bilaterale, privilegiate, de parteneriat
    strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Implementarea
    reformelor asumate prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană nu reprezintă
    numai o obligaţie pentru Republica Moldova, ci şi garanţia prosperităţii pentru
    cetăţenii săi, iar bunăstarea acestora nu poate fi asigurată prin declaraţii
    publice care denotă un limbaj rudimentar – mai afirmă diplomaţia de la
    Bucureşti.



    Bucureşti-Budapesta,
    armistiţiu în răboiul declaraţiilor


    Miniştrii de Externe ai României şi Ungariei, Bogdan Aurescu şi
    Péter Szijjártó, au căzut de acord să depăşească prin dialog şi pragmatism
    tensiunile care au marcat recent relaţia bilaterală. Cei doi au stabilit şi ca
    oficialii din Ungaria care ajung în România să nu facă declaraţii care să contrazică
    în vreun fel parteneriatul strategic cu Bucureştiul. În legătură cu planul
    ungar de dezvoltare economică a Transilvaniei, unde e concentrată cea
    mai mare parte a minorităţii maghiare din România, ministrul Szijjártó a spus că Budapesta ar fi primit, în
    2017, un acord verbal privind aplicarea acestuia de la fostul lider
    social-democrat Liviu Dragnea şi de la guvernul PSD-ALDE prin ministrul de Externe
    Teodor Meleşcanu. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a atras, însă, atenţia că
    doar un acord scris are valoare juridică, iar orice înţelegere verbală din
    trecut nu este valabilă, fiindcă programul ungar nu are acordul actualelor
    autorităţi române.



    Noua
    strategie naţională de apărare


    Consiliul
    Suprem de Apărare a Ţării a adoptat proiectul Strategiei Naţionale de Apărare
    pentru perioada 2020-2024. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale
    Americii, apartenenţa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunea
    Europeană sunt reafirmaţi ca piloni ai politicii externe şi de securitate.
    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că în 2021 Armata României va participa
    cu un efectiv de 1.940 de militari şi civili la misiuni şi operaţiuni în afara
    ţării, cu 436 mai puţini decât în acest an, iar Ministerul Afacerilor Interne
    va participa cu 841 militari şi poliţişti, cu 181 mai puţini decât în 2020.
    Preşedintele a anunţat că în cadrul şedinţei CSAT a fost aprobat şi Programul
    privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul
    2026 şi în perspectivă. Fără o armată puternică, un stat nu are
    credibilitate internaţională şi strategică, a punctat şeful statului.

  • Proiectul a nauâllei strateghie di apărari a vâsiliillei

    Proiectul a nauâllei strateghie di apărari a vâsiliillei


    Tru România, Consiliul Suprem di Apărari a Vâsiliillei vulusi, n’ercuri, proiectul ti Strateghia Naţionalâ di Apărari tră perioada 2020 — 2024, document cari lipseaşti s’hibâ pitricutu ti votari și la Parlamentu. Prezidentul Klaus Iohannis declară că strateghia fu ndreaptâ tru contextul a unei pandemii cari plâscâni pritu unâ criză economică ahândoasâ şi alâxi ligaturli di puteari. Uidisitu cu șeflu a statlui, România fu tu catastisea ta s’tânâ cheptu tru şcurtu kiro a aliştei pandemii, a deapoa perspectiva a unei evoluţii ticlicâ a viruslui obligă statlu român s’ducâ ma largu meatrili tra s’creascâ axia di kiverniseari a unâllei ahtari crizâ pi ma multi planuri.




    Klaus Iohannis spusi că Strateghia Naţională di Apărare a Vâsiliillei tră yinitorlli patru an’i lucreadzâ cu idyiul conţeptu di securitati naţională lârdzitâ, bâgatu şi zuyrâpsitu tru preţedentul documentu. Pi ningâ apărarea armată, strategia ari tu planu şi alti dimensiuni, catacum politica externă, arada publică, educaţia, sănătatea, economia, fisea, securitatea energhetică icâ securitatea cibernetică. Caplu a statlui nica spusi că documentul ari la thimelliu conţeptul a unei vâsilie cari, pritu instituţii democratiţi vârtoasi, veaglle şi’lli apără tuţ cetăţean’illi.




    Klaus Iohannis: ”Naua strateghie aduti apandisi ti ntribărli esenţiale mutrinda obiectivili a noastri naţionale di amprotusa tră asiguripsearea a securitatillei ali Românie şi a cetăţean’ilor a llei şi spuni ţi avemu ti adrari tra s’li băgămu tu lucru. Politiţli publiţi ditu dumenea a securitatillei naţionalâ va s’hibâ minduiti şi bâgati tu practico, avândalui ca beneficiar di bitisitâ cetăţeanlu, căte cafi român lipseasti s’dukeascâ că bâneadzâ tru un mediu sigura şi s’aibă pistusinea că instituţiile lu’apără şi lu’veaglle”.




    Parteneriatlu Strategic cu Statili Uniti ali Americâ, ama şi apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană nâpoi suntu spusi tru documentu ca sturi a politicâllei externâ şi di securitati. Prezidentul cundille că Strateghia Naţională di Securitate tră yinitorlli patru an’i caftâ unâ nauă abordare, di itia a ligâturloru cama slabi anamisa di Alianţa Nord-Atlantică şi Federaţia Rusă, di prolifeararea-a terorismului, di fuvirserli hibridi şi di ateali ţibernetiti. Tru arada-a idyillei andamusi, Consiliul Suprem di Apărari a Vâsiliillei feaţi isapi şi aprobă câ Forţili Armate ali Românie cari pot s’hibâ bâgati la dispoziţie tra s’llia parti la misiuni şi opearaţii nafoara-a teritoriului a statlui anlu ţi yini, cum și programlu mutrindalui alâxearea, dizvultarea și armâtusearea a Askerillei ali Românie tră yinitorlli an’i și tru perspectivă.



    Ngrâpsearea: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Proiectul noii strategii naţionale de apărare

    Proiectul noii strategii naţionale de apărare

    În
    România, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a adoptat, miercuri, proiectul
    Strategiei Naţionale de Apărare pentru perioada 2020 – 2024, document care
    trebuie supus și aprobării Parlamentului.


    Preşedintele Klaus Iohannis a
    declarat că strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii care a
    declanşat o criză economică profundă şi a schimbat relaţiile de putere.


    Potrivit
    șefului statului, România a trebuit să facă faţă într-un timp scurt acestei
    pandemii, iar perspectiva unei evoluţii ciclice a virusului obligă statul român
    să continue măsurile pentru a creşte capacitatea de gestionare a unei asemenea
    crize pe multiple planuri.


    Klaus Iohannis a arătat că Strategia Naţională de
    Apărare a Ţării pentru următorii patru ani operează cu acelaşi concept de securitate
    naţională extinsă, introdus şi definit în precedentul document. Pe lângă
    apărarea armată, strategia vizează şi alte dimensiuni, precum politica externă,
    ordinea publică, educaţia, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică
    sau securitatea cibernetică.


    Șeful statului a mai precizat că documentul are la
    bază conceptul unei ţări care, prin instituţii democratice puternice, îşi
    protejează şi îşi apără toţi cetăţenii.


    Klaus Iohannis: Noua
    strategie oferă răspunsuri la întrebările esenţiale privind obiectivele noastre
    naţionale prioritare pentru asigurarea securităţii României şi a cetăţenilor
    săi şi arată ce avem de făcut pentru a le atinge. Politicile publice din
    domeniul securităţii naţionale vor fi concepute şi implementate, având ca
    beneficiar final cetăţeanul, pentru că fiecare român trebuie să simtă că
    trăieşte într-un mediu sigur şi să aibă încredere că instituţiile îl apără şi
    îl protejează.


    Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii,
    dar şi apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană sunt reafirmate în document
    ca piloni ai politicii externe şi de securitate. Preşedintele a precizat că
    Strategia Naţională de Securitate pentru următorii patru ani implică o nouă
    abordare, determinată de deteriorarea relaţiilor dintre Alianţa Nord-Atlantică
    şi Federaţia Rusă, de proliferarea terorismului, de ameninţările hibride şi de
    cele cibernetice.


    În cadrul aceleiași
    ședințe, Consiliul Superior de Apărare a Țării a analizat şi aprobat Forţele
    Armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la
    misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului anul viitor, precum și
    programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României
    pentru următorii ani și în perspectivă.

  • Iohannis: “Fără o armată puternică, un stat nu are credibilitate internațională și strategică”

    Iohannis: “Fără o armată puternică, un stat nu are credibilitate internațională și strategică”

    Astăzi, în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, au fost aprobate forțele
    armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la
    misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2021.

    Armata
    României va participa cu un efectiv de 1.940 de militari și civili la misiuni și
    operații în afara teritoriului statului român, cu 436 mai puțini decât în acest
    an, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 841 militari și
    polițiști, cu 181 mai puțini decât în 2020
    , a declarat președintele Klaus Iohannis.


    Tot în ședința de astăzi a CSAT, a fost aprobat Programul privind transformarea,
    dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în
    perspectivă.


    Fără o armată puternică, un stat nu are credibilitate
    internațională și strategică. Resursele importante destinate înzestrării
    Armatei României fac posibilă realizarea capabilităților de apărare națională
    în cadrul sistemului de apărare colectivă a NATO și, în același timp,
    programele multianuale coerente pot oferi industriei românești șansa de
    relansare, în special prin cooperare instituțională cu firmele de profil ale
    aliaților noștri a mai spus președintele Iohannis.

  • Klaus Iohannis: “România e țara care își apără valorile”

    Klaus Iohannis: “România e țara care își apără valorile”

    Președintele Klaus Iohannis a anuțat strategia de apărare a țării
    pentru 2020-2024.


    La finalul ședinței CSAT de astăzi, 27 mai 2020, președintele
    Klaus Iohannis a susținut o scurtă declarație de presă în care a făcut referire
    la subiectele discutate.


    Strategia pentru 2020-2024 se bazează pe același concept de
    siguranță națională extinsă din precedentul document similar. Strategia vizează
    politica externă, ordinea publică, educația, sănătatea, economia, mediul și
    securitatea energetică.

    România
    este un stat care trebuie să iși apere cetățenii, care le asigură securitatea,
    le respectă drepturile. E țara care își apără valorile, intersele, simbolurile, bunurile naționale și resursele naturale, patrimoniul a declarat șeful statului.

    Strategia Națională de
    Securitate pentru următorii patru ani implică o nouă abordare și propune un
    management al problematicii de securitate națională cu accent pe gestionarea
    integrată a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților.


    Este o abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la
    nivel global și care ține cont de evoluțiile din regiune, de deteriorarea
    relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, de proliferarea terorismului, de
    amenințările hibride și cele cibernetice, dar și de alte tipuri de provocări.




    De asemenea, ca element
    de noutate, Strategia se raportează la un concept multi-dimensional al
    securității, bazat pe relația securitate – prosperitate – stat de drept -
    democrație – identitate, echilibrul dintre stat și individ ca beneficiari ai
    securității naționale.




    Siguranța cetățeanului
    rămâne, în mod evident, un element cheie al abordării, statul având datoria de
    a identifica strategii sectoriale eficiente de protejare a sa. Pe cale de
    consecință, gestionarea securității presupune și participarea societății
    civile.


    Tocmai de aceea, Strategia încurajează colaborarea și
    coordonarea inter-instituțională mai eficientă, inclusiv prin constituirea unui
    Grup de Reflecție Strategică, astfel încât schimbările din mediul internațional
    să fie analizate și evaluate într-un cadru comun.




    Noua Strategie Națională
    de Apărare a Țării se bazează pe o diagnoză clară a statului român și a
    instituțiilor sale publice. Doar cunoscând în profunzime starea societății
    românești, pot fi corect identificate interesele și obiectivele noastre
    naționale de securitate, pot fi bine definite amenințările, riscurile și
    vulnerabilitățile din perspectiva securității naționale și pot fi stabilite
    direcțiile de acțiune.




    În cadrul Strategiei, am
    acordat un rol central colaborării public-privat, cetățean-comunitate și civil-militar,
    pentru că parteneriatul cu românii și cu societatea, în ansamblu, este de fapt
    cea mai puternică armă pentru a consolida capacitatea de a rezista în fața
    noilor tipuri de amenințări, care vin inclusiv pe fondul evoluțiilor
    tehnologice. Responsabilitatea pentru a face față noilor tipuri de atacuri
    subtile și subversive se află la intersecția sferei sociale și individuale cu
    sfera instituțională publică și cu cea privată.




    Rămâne un obiectiv
    prioritar modernizarea cadrului legislativ, care trebuie să fie unul coerent și
    aplicat, capabil să consolideze cultura de securitate în interiorul societății
    noastre și să facă posibilă adaptarea la noile provocări ale instituțiilor cu
    atribuții în domeniul securității naționale a declarat Klaus Iohannis.

  • 16.12.2019 (mise à jour)

    16.12.2019 (mise à jour)

    Révolution – Le président roumain Klaus Iohannis a affirmé que lEtat avait « pris un retard inadmissible » pour apprendre la vérité sur la Révolution de 1989 et a souligné que la justice devait punir les coupables. La déclaration a été faite lors de la réunion solennelle du parlement de Bucarest consacrée aux 30 ans depuis la révolution roumaine de décembre 1989. A son tour, le ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, a souligné, dans un message à loccasion, que la Roumanie était passée de lisolement au plan extérieur au statut de membre des organisations internationales les plus importantes – lUE et lOTAN. Le Parlement européen a également marqué, lundi, les trois décennies depuis la révolution roumaine.



    ASEM – La nécessité des mesures concrètes, au niveau global, pour lutter contre les changements climatiques, mais aussi la nécessité de promouvoir le multilatéralisme ont été les thèmes abordés par le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, ce lundi, à Madrid, à la deuxième journée de la 14e réunion des ministres des Affaires Etrangères en format Europe-Asie (ASEM/Asia Europe Meeting). Le ministre a précisé que la Roumanie était décidée à respecter ses engagements pris par lAccord de Paris et aux conférences de Katowice et de Madrid. Il a également mis en exergue le signal politique puissant donné par le dernier Conseil européen pour arriver à une UE neutre en matière de modifications climatiques jusquen 2050. En marge de lévénement, Bogdan Aurescu a eu des rencontres bilatérales avec ses homologues du Japon, de Singapour, de Corée, du Vietnam, du Kazakhstan et des Pays-Bas, et aussi avec des étudiants roumains participant à la Conférence des jeunes Modèle ASEM. Le premier sommet de lASEM a eu lieu à Bangkok en 1996. A présent, le format ASEM réunit 51 Etats participants, auxquels sajoutent lUE et le Secrétariat de lASEAN. Par son caractère informel, il offre un environnement de débats et de réflexion qui permet des développements ultérieurs au niveau officiel dans le cadre de différents dossiers. La Roumanie participe à lASEM depuis 2007.



    Jugement – Le Tribunal de grande instance de Bucarest a rendu ce lundi un premier jugement dans laffaire de la boîte de nuit bucarestoise Colectiv, détruite en octobre 2015 par un incendie qui a fait 64 morts et plusieurs centaines de blessés. Lancien maire du 4e arrondissement, Cristian Popescu-Piedone, a été condamné à 8 ans et 6 mois de prison ferme pour abus de fonctions relatif à la délivrance des avis de fonctionnement pour la discothèque Colectiv. Les trois patrons de la boîte de nuit devront purger 11 ans et 8 mois de prison ferme pour homicide involontaire en forme aggravée, coups et blessures involontaires en forme aggravée et non-observation des mesures légales de santé et de sécurité au travail. Les patrons de la compagnie dartifices ont été condamnés à 12 ans et 8 mois de prison ferme, respectivement 3 ans et 6 mois de prison, et deux pyrotechniciens – à 9 ans et 8 mois, et respectivement à 10 années de prison ferme. Deux sapeurs pompiers de lInspection pour les situations durgence de Bucarest qui ont vérifié la discothèque Colectiv sans prendre les mesures légales pour faire respecter les normes ont été condamnés à des peines de 9 ans et 2 mois ferme. Le jugement nest pas définitif.



    Réunion – Le Conseil suprême de défense de la Roumanie (CSAT) se réunira mardi, à Bucarest, sous la direction du président Klaus Iohannis. A lordre du jour – les propositions de budget pour lannée 2020 des institutions ayant des attributions dans le domaine de la défense du pays et de la sécurité nationale, a informé lAdministration présidentielle. Conformément à la Constitution, le CSAT est lautorité administrative autonome investie avec lorganisation et la coordination unitaire des activités ayant trait à la défense et à la sécurité nationale.



    Saisines – A Bucarest, le PSD (désormais dans lopposition) a déposé ce lundi à la Cour constitutionnelle deux saisines portant sur les projets de lois sur lesquels le cabinet libéral a lintention dengager sa responsabilité politique. Il sagit dun acte règlementaire visant lancienneté professionnelle nécessaire pour devenir magistrat et dun autre sur le transport de passagers, a précisé le leader des sociaux-démocrates, Marcel Ciolacu.



    Coût horaire – Le coût horaire de la main dœuvre dans léconomie sest accru de 2,6% dans la zone euro et de 3,1% dans lUE, au 3e trimestre de 2019 par rapport à la période similaire de 2018, selon les données rendues publiques lundi par lOffice statistique de lUnion européenne (Eurostat). La Roumanie est lEtat membre avec la plus forte hausse annuelle : les coûts salariaux ont connu une augmentation annuelle de 13,2% au 3e trimestre, et les coûts non salariaux de 12,1%. Le coût horaire de la main dœuvre comprend les coûts salariaux et les coûts non salariaux ainsi que les contributions sociales payées par les employeurs.




    Football – La championne de Roumanie de football, CFR Cluj, rencontrera le FC Séville dans les seizièmes de finale de la Ligue Europa, suite au tirage au sort qui a eu lieu ce lundi à Nyon, en Suisse. Les Espagnols ont gagné cinq trophées au cours de lhistoire, dont trois consécutifs entre 2014 et 2016, et comptent parmi les adversaires les plus difficiles que les Roumains pouvaient rencontrer. Le match aller aura lieu à Cluj le 20 février, et le match retour – une semaine plus tard, à Séville.