Radio România Internațional

Tag: cursuri

  • Înscrierea elevilor străini la cursuri preuniversitare

    Înscrierea elevilor străini la cursuri preuniversitare

    De la început, amintim
    că cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând
    Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au acces la toate
    formele şi nivelurile de învăţământ din România, în aceleaşi condiţii cu cele
    prevăzute pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de
    şcolarizare.


    Pe de altă parte, Ministerul român al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a elaborat o metodologie de primire la studii şi şcolarizare
    a elevilor străini din state terţe UE în învăţământul de stat şi particular
    acreditat din România. Pot fi înscrişi, în învăţământul preuniversitar din România,
    elevii din state terţe UE dacă unul dintre părinţi, tutori sau susţinători
    legali se încadrează în una din următoarele situaţii: este repatriat; are, prin
    căsătorie, domiciliul în România; este posesorul unui permis de şedere în România;
    desfăşoară, în conformitate cu prevederile legale, activităţi pe teritoriul României;
    se află la studii în învăţământul universitar sau postuniversitar de stat sau
    particular acreditat din România. La cerere, elevii pot beneficia de cursuri
    pregătitoare pentru învăţarea limbii române, durata acestora fiind de un an şcolar,
    iar şcolile sau liceele în care se organizează cursul pregătitor pentru învăţarea
    limbii române sunt nominalizate de către Inspectoratele Şcolare Judeţene şi de
    cel al Municipiului Bucureşti. Elevii din state terţe UE care nu sunt de
    origine română şi care au absolvit clasele a VII-a şi a VIII-a în România se
    pot înscrie în clasa a IX-a, în limita a unul – doi elevi într-o clasă, peste
    efectivele maxime prevăzute de lege, cu avizul conducerii unităţii de învăţământ
    preuniversitar. Elevii din state terţe UE care solicită înscrierea în învăţământul
    preuniversitar românesc pot repeta, la cerere, la cursuri de zi, ultima clasă
    absolvită în străinătate. În învăţământul obligatoriu, elevii străini
    beneficiază de şcolarizare în aceleaşi condiţii ca şi elevii români. În învăţământul
    liceal secundar superior, elevii din state terţe UE plătesc taxe de şcolarizare
    de 180 de euro pe lună.



    Persoanele din state terţe
    UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învăţământ şi nu sunt
    posesori ai unei diplome de Bacalaureat sau echivalentul acesteia pot susţine,
    la cerere, examenul naţional de Bacalaureat, în funcţie de profilul dorit, într-un
    centru de examen stabilit de către Comisia de Bacalaureat judeţeană sau a
    Municipiului Bucureşti. Susţinerea examenului naţional de Bacalaureat de către
    cetăţenii din state terţe UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem
    de învăţământ şi nu sunt posesori ai unei diplome de Bacalaureat sau
    echivalentul acesteia este condiţionată de achitarea taxei de 220 de euro.
    Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul www.edu.ro,
    secţiunea Relaţii internaţionale şi europene.

  • Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi
    Spaţiului Economic European, adulţii rezidenţi din ţări terţe, dar şi
    persoanele adulte provenind din străinătate care au dobândit o formă de
    protecţie în România au dreptul la efectuarea unui curs gratuit de limba
    română. Organizarea respectivelor cursuri este în responsabilitatea
    Ministerului român al Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare
    judeţene. Pentru a urma un curs de limba română, o persoană trebuie să depună o
    cerere însoţită de o copie legalizată a unui act de identitate fie la un birou
    local al Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului
    Afacerilor Interne, fie la inspectoratele şcolare judeţene. Odată înregistrat
    un număr suficient de cereri, anume cel puţin zece, Inspectoratul Şcolar
    desemnează un inspector responsabil cu organizarea cursurilor, precum şi o
    şcoală în care să se desfăşoare acestea. Un curs are o durată de 140 de ore şi
    se desfăşoară pe durata unui an şcolar, timp de patru ore pe săptămână, conform
    unei programe adoptate oficial la nivel naţional. La finalul cursului, se
    organizează o sesiune de evaluare, iar participanţii primesc un certificat cu
    antetul Ministerului Educaţiei Naţionale. Informaţii suplimentare pot fi găsite
    pe site-ul www.migrant.ro editat în
    engleză, franceză şi română. Există şi un site, www.vorbitiromaneste.ro, care
    include manuale de limba română pentru începători şi avansaţi, un manual de
    orientare culturală pentru cetăţenii străini, un manual de educaţie
    interculturală pentru copii migranţi în România, dar şi lecţii audio şi exerciţii
    interactive.


    Pe de altă parte, amintim că cetăţenii străini
    care studiază în România îşi încep cursurile prin învăţarea limbii române, timp
    de un an. Astfel de cursuri se adresează inclusiv etnicilor români şi
    aromânilor care trăiesc în state învecinate ţării noastre, anume în Republica
    Moldova, sudul Ucrainei, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia,
    cursurile fiind găzduite de către Institutul Eudoxiu Hurmuzachi. Institutul,
    care are adresa de Internet www.ieh.ro,
    dispune de spaţii de învăţământ moderne, de locuri de cazare în cămine, de
    cantină, spaţii sportive şi de divertisment. Cursanţii studiază limba română,
    istoria românilor, literatura română şi limbi străine sub îndrumarea unor cadre
    didactice din Universitatea Bucureşti, în special din facultăţile de Litere,
    Geografie şi Istorie.


    Cursuri pentru cetăţenii străini organizează şi
    Institutul Cultural Român, atât în Bucureşti cât şi la sediile din străinătate.
    Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul Institutului Cultural
    Român, editat în engleză şi română, cu adresa www.icr.ro.

  • Înscrierea cetăţenilor străini la cursuri universitare

    Înscrierea cetăţenilor străini la cursuri universitare

    De la început, amintim că cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au acces la toate formele şi nivelurile de învăţământ din România, în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. Candidaţii provenind din aceste state îşi pot depune dosarele de înscriere direct la universităţile pentru care optează, însoţite de un atestat de recunoaştere a studiilor emis de către Centrul de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului român al Educaţiei Naţionale, care are adresa de internet www.edu.ro. La această adresă pot fi găsite, de altfel, informaţii despre unităţile de învăţământ superior acreditate. Pentru studiile universitare organizate într-o limbă de circulaţie internaţională, admiterea va conţine obligatoriu o probă de competenţă lingvistică. Candidaţii admişi pe un loc de studii cu taxă pot ocupa ulterior locuri de studii fără taxă, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, potrivit criteriilor de performanţă stabilite pe baza autonomiei universitare.



    Pe de altă parte, Ministerul român al Educaţiei Naţionale a elaborat o metodologie de primire la studii şi şcolarizare a cetăţenilor străini din state terţe UE în învăţământul de stat şi particular acreditat din România. Potrivit actului, pot accede în sistemul naţional de învăţământ persoanele din state terţe UE care îndeplinesc următoarele condiţii: au documente ce atestă cetăţenia statului respectiv; au calificarea necesară, dovedită prin acte de studii eliberate de instituţii de învăţământ recunoscute în ţara de provenienţă; au acceptul instituţiei de învăţământ în care doresc să studieze; au optat pentru o instituţie de învăţământ superior de stat sau particular acreditată şi o specializare acreditată. Condiţiile specifice admiterii într-o instituţie de învăţământ superior din România includ, printre altele, promovarea testelor de aptitudini organizate pentru învăţământul de artă, sportiv şi de arhitectură sau, dacă este cazul, de admitere la doctorat. Cetăţenii străini din state terţe UE sunt înscrişi în învăţământul universitar şi postuniversitar doar după absolvirea unor cursuri pregătitoare, în cadrul cărora îşi însuşesc cunoştinţele necesare de limbă română, precum şi cunoştinţele specifice în corelare cu profilul viitoarei pregătiri la discipline precum anatomie, fizică, chimie sau desen tehnic. Durata cursului pregătitor pentru studii universitare de licenţă este de un an academic, iar pentru studii universitare de masterat, doctorat şi studii postuniversitare de rezidenţiat, de cel puţin şase luni. În final, amintim că aproximativ 12.000 de cetăţeni străini din state terţe UE sunt înscrişi în învăţământul universitar din România, după absolvirea anului pregătitor.

  • Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, adulţii rezidenţi din ţări terţe, dar şi persoanele adulte provenind din străinătate care au dobândit o formă de protecţie în România au dreptul la efectuarea unui curs gratuit de limba română. Organizarea respectivelor cursuri este în responsabilitatea Ministerului român al Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare judeţene.



    Pentru a urma un curs de limba română, o persoană trebuie să depună o cerere însoţită de o copie legalizată a unui act de identitate fie la un birou local al Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, fie la inspectoratele şcolare judeţene. Odată înregistrat un număr suficient de cereri, anume cel puţin zece, Inspectoratul Şcolar desemnează un inspector responsabil cu organizarea cursurilor, precum şi o şcoală în care să se desfăşoare acestea. Un curs are o durată de 140 de ore şi se desfăşoară pe durata unui an şcolar, timp de patru ore pe săptămână, conform unei programe adoptate oficial la nivel naţional. La finalul cursului, se organizează o sesiune de evaluare, iar participanţii primesc un certificat cu antetul Ministerului Educaţiei Naţionale. Informaţii suplimentare pot fi găsite pe site-ul www.migrant.ro, editat în engleză, franceză şi română. Există şi un site, www.vorbitiromaneste.ro, care include manuale de limba română pentru începători şi avansaţi, un manual de orientare culturală pentru cetăţenii străini, un manual de educaţie interculturală pentru copii migranţi în România, dar şi lecţii audio şi exerciţii interactive.



    Pe de altă parte, amintim că cetăţenii străini care studiază în România îşi încep cursurile prin învăţarea limbii române, timp de un an. Astfel de cursuri se adresează inclusiv etnicilor români şi aromânilor care trăiesc în state învecinate ţării noastre, anume în Republica Moldova, sudul Ucrainei, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia, cursurile fiind găzduite de către Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”, situat în apropierea Bucureştiului, în comuna Tărtăşeşti. Institutul, care are adresa de Internet www.hurmuzachi.com, dispune de spaţii de învăţământ moderne, de locuri de cazare în cămine, de cantină, spaţii sportive şi de divertisment. Cursanţii studiază limba română, istoria românilor, literatura română şi limbi străine sub îndrumarea unor cadre didactice din Universitatea Bucureşti, în special din facultăţile de Litere, Geografie şi Istorie.



    Cursuri pentru cetăţenii străini organizează şi Institutul Cultural Român, atât în Bucureşti cât şi la sediile din străinătate. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul Institutului Cultural Român, editat în engleză şi română, cu adresa www.icr.ro, secţiunea Learn romanian”.

  • Emanciparea femeilor din mediul rural

    Emanciparea femeilor din mediul rural


    Satul românesc, unde trăieşte în continuare aproape 45% din populaţia României, deţine încă multă forţă de muncă nevalorificată suficient, atât în beneficiul propriu, cât şi al economiei. Iar femeile de la ţară constituie, poate, categoria cea mai puţin pusă în evidenţă, deşi la sat trăiesc peste jumătate din femeile României: 56,6% din totalul populatiei feminine. Munca şi traiul lor sunt, adesea, neştiute în totalitate, căci se desfăşoară în intimitatea gospodăriei rurale familiale unde de altfel muncesc peste trei sferturi din oamenii de la ţară. 67% dintre femeile de la ţară nu au o slujbă şi muncesc în gospodărie, muncă neplătită evident decât prin satisfacţia de a oferi familiei hrană şi confort. Slujba lor — definită altfel decât cea a femeilor de la oraş — nu le aduce însă şi independenţă socială sau financiară. Cum ar fi, încă, dacă femeile ar transforma ocupaţiile lor obişnuite într-un activitate ce aduce profit, atât bănesc, cât şi sufletesc?




    Este ceea ce şi-a propus federaţia de sindicate din agricultură — Agrostar — prin proiectul E-Word, destinat emancipării femeilor din lumea rurală şi finanţat prin programul european POSDRU. Grupul-ţintă al proiectului a fost reprezentat de 2050 de femei din mediul rural, provenind din 6 regiuni de dezvoltare regională a României. Proiectul şi-a propus să ofere cursuri de pregătire şi consiliere pentru femeile de la ţară care doresc fie să se angajeze, fie să devină antreprenoare transformând activitatea lor curentă într-una remunerată. Ce s-a realizat efectiv în urma proiectului aflăm de la Oana Calenciuc — coordonatoarea tehnică a proiectului E-Word. Emanciparea femeilor pentru dezvoltare rurală”: “Avem patru centre de informare şi consiliere pentru femei în Argeş, Timiş, Dolj şi Galaţi. Beneficiarii sunt femeile din mediul rural. Sunt peste 800 de persoane care s-au adresat personalului din centre. Peste 48% dintre acestea au participat la un curs de formare profesională. În toate centrele şi localităţile de implementare a proiectului, s-au furnizat următoarele servicii: informare şi consiliere, consultanţă antreprenorială, servicii de formare profesională, sprijin în concilierea vieţii de familie cu cea profesională..”




    În funcţie de opţiunile femeilor din zonă au fost organizate cinci cursuri de formare profesională la care au participat 1200 de femei. Cursurile le-au pregătit pe beneficiare în meseriile de manichiuristă-pedichiuristă, îngrijitoare de copii, lucrătoare în comerţ, lucrătoare la fabricarea conservelor legume-fructe şi la patiserie. Dacă aceste cursuri au avut sau nu rezultatul scontat, aflăm tot de la Oana Calenciuc: “Cursurile cele mai căutate au fost cele de lucrător în comerţ, manichiurist-pedichiurist şi patiser. Cererea cea mai mică am avut-o pentru îngrijirea copilului. Toate femeile participante au fost ajutate să-şi găsească un loc de muncă. Până la finalul proiectului 130 de persoane şi-au găsit un loc de muncă sau au început o afacere pe cont propriu. Am organizat un curs de iniţiere în competenţe informatice pentru 5 grupe de femei din judeţul Olt şi Dâmboviţa, cu un număr total de 100 de femei. La finalul cursului, toate femeile participante au susţinut un examen de certificare a competenţelor.”




    În urma cursurilor şi consilierii profesionale, unele femei au prins curajul de a-şi deschide propria afacere sau de a accesa fonduri europene pentru a o finanţa pe care pe care deja o aveau. Elena Odagiu din judeţul Olt, mamă a doi băieţi, şi-a transformat pasiunea pentru flori într-o afacere: “Florile au fost o pasiune mai veche de-a mea şi apoi, am accesat unul dintre proiectele cu fonduri europene. E un proiect axat pe legume şi flori în spaţii protejate. E afacerea mea proprie, sunt stăpână pe viaţa mea şi pe timpul meu. Eu hotărăsc ce fac, când îmi iau concediu, când vreau să muncesc. Ăsta e unul dintre avantaje. Dar cel mai important e acela că petrec mult timp cu familia, că stau alături de copii, alături de soţ. Psihic vorbind, faptul că e afacerea mea şi că eu sunt proprietara mă face să mă simt mai bine.”




    Pentru Ecaterina Olteanu din judeţul Prahova, fondurile europene au însemnat, de asemenea, posibilitatea de a transforma o ocupaţie casnică într-una lucrativă: “Soţul meu a accesat un fond european pentru agricultură în urma căruia ne-am dezvoltat ferma. Şi după aceea, eu m-am înscris la cursurile de prelucrare legume şi fructe şi am început să conservăm legumele, să facem zacuscă după reţete tradiţionale şi murături.”




    Deschiderea afacerii a ajutat-o pe Ecaterina să se cunoască mai bine, să-şi valorifice mai bine timpul şi felul de a fi: “Pot să spun că am avut mai mult curaj. În momentul în care am învăţat mult mai mult decât ştiam, am avut curaj să plec la drum. Privilegiul că stau lângă familie şi tot timpul sunt în gospodăria mea şi ştiu ce am ce făcut… este foarte bine. Iar ceea ce fac este bine şi pentru mine şi pentru familie.”




    Mariana Feraru din Vâlcea are nouă copii, cel mai mare copil având 23 de ani, iar cel mai mic, 5 ani şi jumătate. Chiar în martie, va mai naşte încă unul. Pe ea, copiii chiar au stimulat-o în activitate. Mariana Feraru: “Am făcut cursurile de la Agrostar. Vreau să-mi deschid o firmă, mi-am făcut formele şi aşteptăm aprobarea. E o firmă de comerţ cu amănuntul şi de transport. Pe copii trebuie să-i îndrumăm spre o cale mai bună. Agricultura a fost pe primul plan în viaţa mea dintotdeauna. Şi aş vrea ca toţi părinţii să-şi îndrepte copii spre agricultură, că din asta trăim.”




    Pentru toate aceste femei, capital a fost faptul de a-şi fi găsit o activitate care le permite să stea în continuare alături de copii şi familie.