Radio România Internațional

Tag: David Sassoli

  • Parlamentul European: start înscrieri Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism

    Parlamentul European: start înscrieri Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism

    Fără jurnalism independent nu existăo societate liberă.

    Sunt cuvintele rostite de fostul președinte al Parlamentului European, David Sassoli, în octombrie 2021, la prima ceremonie de acordare a premiului Daphne Caruana Galizia. O distincție care poartă numele unei jurnaliste malteze, specializată în investigații anticorupție. A făcut reportaje despre spălarea de bani, crima organizată, vânzarea cetățeniei și implicarea guvernului de la Valetta în scandalul Panama Papers, privind ascunderea banilor în așa numitele paradisuri fiscale.

    Jurnalista a fost hărțuită și amenințată, apoi asasinată în octombrie 2017 într-un atac cu mașină-capcană. Moartea ei a dus la proteste de amploare în întreaga țară.

    Dacă ne uităm atent la subiectele pentru care jurnaliștii sunt uciși, aproape întotdeauna este vorba despre aceleași domenii pentru care Daphne și-a pierdut viața: corupție, spălare de bani, încălcarea drepturilor omului, mediu…a atras atenția Laurent Richard, jurnalist implicat în proiectul Pegasus, primul câștigător al premiului acordat de Parlamentul European. A fost recompensată astfel munca a peste 80 de reporteri din 10 țări. Ancheta lor a scos la iveală faptul că activiști, jurnaliști și avocați din întreaga lume au fost spionați de guverne autoritare cu ajutorul unuo software vândut de o companie israeliană de supraveghere.

    Pentru noi, distincția este un mesaj pentru toţi cei care ameninţă libertatea presei. Poţi ucide un jurnalist, dar întotdeauna va fi cineva care să îi ducă munca mai departe, crede unul dintre realizatorii documentarului premiat anul trecut, jurnalistul francez, Carol Valad. Alături de Clément Di Roma, un alt jurnalist francez, stabilit în Rwanda, el a realizat o peliculă despre implicarea grupului de mercenari ruși Wagner, apropiat Kremlinului, în violențele din Republica Centrafricană. Cei doi au dus la bun sfârșit investigațiile a trei colegi ruși, asasinați în 2018 în timp ce investigau grupul.

    Cei care vor săparticiple la ediţia din acest an se pot înscrie până pe 31 iulie. Câștigătorul va fi ales de un juriu independent format din reprezentanți ai presei și ai societății civile, iar premiul este în valoare de 20 de mii de euro. Ceremonia de decernare a premiului va avea loc la mijlocul lunii octombrie, în preajma zilei în care a fost asasinată Daphne Caruana Galizia.


  • Parlamentul European îşi face bilanţul

    Parlamentul European îşi face bilanţul

    Din februarie
    anul acesta, Roberta Metsola, deputată în Parlamentul European din 2013, a
    devenit cel mai tânăr președinte ales al Parlamentului European, după decesul
    președintelui David Sassoli la 11 ianuarie 2022. Este a treia femeie președintă
    a Parlamentului European, după Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine
    (1999-2002).


    Vicepreședintă
    a Parlamentului European în prima jumătate a mandatului actual (2020-2022), Roberta
    Metsola va conduce Parlamentul în a doua jumătate a actualei legislaturi, până
    la constituirea un nou Parlament în urma alegerilor europene din 2024.


    Roberta Metsola şi-a anunţat
    dintru început dorinţa de a continua moştenirea lui David Sassoli: un luptător;
    pentru Europa și pentru noi, pentru acest Parlament, odată cu intenţia de a
    susţine întotdeauna Europa și valorile noastre comune precum democrația,
    demnitatea, justiția, solidaritatea, egalitatea, statul de drept și drepturile
    fundamentale.


    Roberta
    Metsola, preşedinta Parlamentului European: Ştim că trebuie să păstrăm concluziile din lecţiile
    învăţate şi să ne asigurăm şi că avem flexibilitatea de care avem nevoie pentru
    a ne proteja cetăţenii. Trebuie să ne clădim viitorul, într-o manieră
    sustenabilă, care protejează generaţia ce vine şi putem face asta. Şi ştiu că
    ne vom uita către voi toţi, către toate statele membre, pentru a găsi căi
    comune. Felicit Italia pentru modul în care a gestionat problemele asociate
    migraţiei în Mediterană. Aţi gestionat responsabilitatea pe care aţi avut-o într-o manieră umană şi
    bazată pe valori, iar acum este rândul nostru să ne asigurăm că există o cale
    prin care pe viitor Italia, precum şi alte ţări, să nu simtă că sunt lăsate să
    se descurce singure cu astfel de probleme. De ziua Europei am primit concluziile
    Conferinţei privind viitorul Europei, şi atunci ne rămâne nouă să le luăm în
    considerare şi să trecem la acţiune. Iar în ceea ce priveşte răspunsul la
    cererile cetăţenilor ca politicile să fie schimbate în domenii precum
    sănătatea, climă, securitate şi altele, vă asigurăm că nicio sugestie de
    schimbare nu va fi ignorată. Pentru că dacă nu facem asta acum, atunci când?


  • Hâbări dit bana românească şi internaţională

    Hâbări dit bana românească şi internaţională

    XXX – Preşedintile Klaus Iohannis pitricu, ază, un mesaj di condoleanţe la moartea preşedintilui a Parlamentului European, David Sassoli, subliniinda că aestua fu un soţ/oaspe a Româniilei şi un lider care alumtăă trâ valorile şi principiile europeane. Social-democratulu italean David Sassoli dânâsi di bană noaptea tricuta, la spitalul di-tru căsăbălu Aviano, iu fu internat pi 26 andreu din cauza a unei complicaţie greauă provocată di ună disfuncţie a sistemului imunitar. Sassoli, care năinte di să iintră în politică avu ună lungă carieră în jurnalismu, fu numit preşedinte a leghislativului comunitar tru alonar 2019. El si aflaa tru ultima siptămână a mandatului a lui, în condiţiile în care marţa vinitoare Parlamentul va aleagă un nou preşedinte, di aformia că agiumse la giumitatea a liştei leggislatură. Easte tră prima oară în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu moare. Primulu vicepreşedinte lipseaşte să exeercită funcţia di preşedinte până la aleadzerea a unui succesor. Tru aest caz, prim-vicepreşedintile easte Roberta Metsola din partea a Partidului Popular European (PPE) din Malta, care eara deja favorită tra să amintă postul în cadrulu a remaniarilei di septămâna vinitoare di la Strasbourg (Franţa).



    XXX – Statile Unite si Rusia si achicăsiră să contiunuă dialogulu, ţea ţe, uidisit a presălei europeane, va hivă singurulu amintatic a ţilor 8 ore di discuţii pi teme di securitate care avură loc, aieri, la Geneva, in Elvetia. Şefa delegaţilei americană, subsecretarulu di stat Wendy Sherman, respinse garanţiile căftate di Moscova tră blocarea extinderilei NATO. Nu va permiitem a vărnui să agudească in politica uşilor dişchlise dusă di NATO, care fu importantă di totana tră Alianţă, şi nu va luăm decizii dispre Ucraina fără Ucraina, dispre Europa fără Europa şi dispre NATO, fără NATO, dzâse Sherman. Diplomatulu american reafirmăă la adunarea cu omologulu rus că invadarea Ucrainălei va ducă la un costu enorm tră Moscova. Di partea lui, adjunctul a ministrului rus di externe, Serghei Ryabkov, deade diz nou asiguripsiri că Rusia nu intenţionează să atacă Ucraina, ama sublinie că riscul a unui conflict nu poate să hibă subestimat. Discutiile di la Geneva va hibă urmate siptamana aesta de discuţii Rusia-NATO, la Bruxelles, si di ună intrumire OSCE, tot pi tema a Ucrainălei, la Viena.



    CANBERRA – Giucătoarea română di tenis Gabriela Ruse si calificăă, ază, tru optimurile di finală a turneului WTA 500 di la Sydney, dotat/păltit cu premii totale di piste 700.000 di dolari, după ţi amintă la poloneza Magdalena Frech tru 3 seturi. Ruse va u infruuntă în optimuri pi estoniana Anett Kontaveit, a patra favorită. În optimuri mai easte calificată ună romanca, Jaqueline Cristian, care va aibă meci cu cehoaica Barbora Krejcikova, a treia favorită şi campioana en titre di la Roland Garros.



    Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a hâbărilor


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • Parlamentul European dă în judecată Comisia pe tema statului de drept

    Parlamentul European dă în judecată Comisia pe tema statului de drept

    Pentru prima oară în istoria Uniunii am reușit ca acordarea fondurilor comunitare să fie condiționată de respectarea statului de drept și a principiilor democratice în toată Europa. Cu toții trebuie să participăm la acest efort comun. Este momentul să dăm dovadă de curaj politic. Sunt cuvintele rostite de președintele Parlamentului European, David Sassoli, în decembrie anul trecut, în ziua în care membrii legislativului comunitar au aprobat regulamentul menit să protejeze fondurile Uniunii de utilizarea lor abuzivă prin încălcarea principiilor democratice.

    Mecanismul a intrat în vigoare de la începutul anului, iar președintele Parlamentului european spune că a sesizat Curtea de Justiție pentru că executivul comunitar s-a abținut până acum să îl pună în practică..

    Ne aşteptăm la o acțiune coerentă din partea Comisiei. Iar cuvintele trebuie transformate în fapte, a mai afirmat David Sassoli cu referire la dezbaterea recentă din plenul Parlamentului European pe tema statului de drept din Polonia, la care a fost prezentă și șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Ea a afirmat atunci:

    Statul de drept este … lipiciul care ține laolaltă întreaga Uniune. Nu vom permite ca valorile noastre comune să fie puse în pericol. Vom lua măsuri.


    După anunțul privind sesizarea Curții de Justiție, un purtător de cuvânt al Comisiei a precizat că nu poate fi vorba de lipsă de acţiune, în condiţiile în careexecutivul comunitar a început să adune informații despre țări în cazul cărora există suspiciuni că nu ar respecta principiile statului de drept.

    Ar fi vorba despre Polonia, criticată pentru reformele sale din domeniul justiției care riscă să afecteze independența judecătorilor, dar și de Ungaria, acuzată de lipsă de transparență în atribuirea contractelor publice, de eforturi insuficiente în lupta împotriva corupției și de probleme în justiție.

    În joc sunt sume importante de bani. În cazul Poloniei, de 75 de miliarde de euro fonduri de coeziune și de 31 de miliarde pentru politica agricolă, bani prevăzuți în bugetul multianual al Uniunii.

    În plus, atât Polonia, cât și Ungaria nu au primit deocamdată aprobare pentru planurile lor de redresare în urma crizei provocate de pandemia de Covid 19.

    Pentru a putea merge mai departe, Comisia spune că are nevoie de decizia Curții de Justiție a Uniunii într-un alt dosar.Nemulțumite de condițiile puse pentru accesarea fondurilor europene, Polonia și Ungaria au depus o plângere pe motiv că noile reguli nu au nici un temei juridic în tratatele comunitare, interferează cu competențele statelor membre și încalcă legislația Uniunii. Curtea ar urma să ia o hotărâre în această speță până la sfârșitul anului sau, cel mai probabil, la începutul anului viitor.


  • Nominalizații la Premiul Saharov 2021

    Nominalizații la Premiul Saharov 2021

    Pentru noi, ceremonia de acordare a Premiului Saharov este un moment important. Apărătorii drepturilor omului și activiștii pentru democrație sunt modelele noastre de urmat, spunea anul trecut în decembrie președintele Parlamentului European, David Sassoli, la ceremonia în timpul căreia opoziţia democratică din Belarus a primit premiul.

    Distincția poartă numele fizicianului rus, Andrei Dmitrievici Saharov, considerat în fosta Uniune Sovietică un dizident subversiv, și a fost creată în 1988 cu scopul de aduce un omagiu personalităților și organizațiilor care apără drepturile omului și libertățile fundamentale.

    Anul acesta, lista nominalizărilor este deschisă de tot un rus, Aleksei Navalnîi, lider al opoziției și principal adversar al președintelui Vladimir Putin. În vârstă de 45 de ani, el execută în prezent o pedeapsă de doi ani şi jumătate de închisoare în condiții nu tocmai ușoare.

    Nominalizări au mai primit un grup de 11 femei afgane care luptă pentru drepturile omului, activista Sultana Khaya, care militează pentru dreptul de autodeterminare al populaţiei din Sahara Occidentală, dar și fosta preşedintă interimară a Boliviei, Jeanine Anez, acuzată de lovitură de stat şi întemniţată, şi o organizaţie pentru drepturile omului, Global Witness.

    Peste exact o săptămână va fi stabilită o listă scurtă cu trei finalişti, iar câştigătorul din acest an va fi anunţat pe 21 octombrie. Ceremonia de înmânare a premiului va avea loc în decembrie în cadrul unei şedinţe plenare a Parlamentului European.

    Andrei Saharov, Nelson Mandela, Vaclav Havel. Nu mi-am imaginat vreodată că numele meu va fi menționat alături de al lor. Este o mare onoare și în același timp o responsabilitate uriașă.Sunt cuvintele rostite de regizorul ucrainean șiactivistul pentru drepturile omului ,Oleg Sențov, laureatul din 2018 al premiului Saharov.În momentul în care i-a fost acordată distincția, el se afla în închisoare. Fusese arestat pentru că protestat față de anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia. A putut primi premiul un an mai târziu, după ce a fost eliberat ca parte a unui schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina.

    Distincția a fost câștigată de-a lungul timpului de activista pakistaneză Malala Yousafzaï, împușcată în cap de talibani pentru că a apărat dreptul fetelor la educație, sau de Nadia Murad, una dintre miile de fete irakiene, răpite de militanții grupării radicale Statul Islamic și forțate să îndure sclavia sexuală.


  • Declaraţia comună asupra Conferinţei privind viitorul Europei, semnată

    Declaraţia comună asupra Conferinţei privind viitorul Europei, semnată

    Este un nou început pentru Uniunea Europeană şi pentru toţi cetăţenii europeni – au apreciat liderii principalelor instituţii ale blocului comunitar. Conferinţa privind viitorul Europei va fi o ocazie unică pentru toţi cetăţenii şi pentru societatea civilă de a contura un proiect comun pentru o democraţie europeană funcţională – consideră preşedintele Parlamentului David Sassoli.

    Pentru premierul portughez Antonio Costa, convocarea Conferinţei privind viitorul Europei este un mesaj de încredere şi speranţă că vom depăşi pandemia şi criza. Avem speranţa că împreună vom construi o Europă echitabilă, ecologică şi digitală – a mai spus Costa. Iar preşedintele Comisiei Ursula von der Leyen i-a invitat pe toţi europenii să se exprime, să spună în ce Europă doresc să trăiască, să o modeleze şi să îşi unească forţele pentru a o construi.

    Aşteptările cetăţenilor sunt clare: îşi doresc să aibă un cuvânt de spus cu privire la viitorul Europei şi la temele care le afectează viaţa. Şi promisiunea noastră este la fel de clară: îi vom asculta, iar apoi vom acţiona – a subliniat şefa Executivului de la Bruxelles.

    Conferinţa privind viitorul Europei îşi propune să le acorde cetăţenilor un rol mai important în conturarea politicilor şi a obiectivelor ambiţioase ale Uniunii, îmbunătăţind astfel rezistenţa la crize, indiferent de natura lor. Declaraţia comună cuprinde o listă de teme posibile precum sănătatea, schimbările climatice, echitatea socială, transformarea digitală, rolul Uniunii Europene în lume şi modalităţile de consolidare a proceselor democratice care guvernează blocul comunitar. Aceste teme corespund priorităţilor generale ale Uniunii şi aspectelor semnalate de cetăţeni în sondajele de opinie. În cele din urmă, cetăţenii participanţi vor decide ce subiecte vor fi discutate în cadrul conferinţei.

    Conferinţa se va desfăşura în diverse foruri, inclusiv digitale, precum şi cu participare fizică, atunci când este posibil, cu respectarea normele legate de pandemia de COVID. O platformă digitală multilingvă interactivă le va permite cetăţenilor şi părţilor interesate să îşi prezinte ideile online şi îi va ajuta să participe la diverse evenimente sau să le organizeze.


  • Premiul Saharov îi este acordat în acest an opoziţiei din Belarus

    Premiul Saharov îi este acordat în acest an opoziţiei din Belarus

    Opoziția din Belarus a ajuns în atenția întregii lumi începând cu seara zilei de 9 august, când au izbucnit proteste față de rezultatul oficial al alegerilor. Oficial au fost câștigate, cu un scor zdrobitor, de președintele autoritar Alexandr Lukașenko, aflat la putere de mai bine 25 de ani și considerat ultimul dictator al Europei. Susținătorii opoziției au ieșit în stradă nemulțumiți de fraudarea scrutinului al cărui rezultat, de altfel, nu a fost recunoscut nici de statele Uniunii Europene sau de Parlament.


    Protestele au continuat de atunci și au loc, săptămânal, și în prezent, în ciuda faptului că forțele de ordine loiale lui Lukașenko au intervenit de multe ori brutal și au arestat mii de persoane. Un rol extrem de important l-au jucat, în aceste proteste, femeile din Belarus; de altfel, opoziția din Belarus este reprezentată, potrivit unui comunicat al Parlamentulu European, de femeile din Consiliul de Coordonare. Premiul recunoaște, însă, eforturile tuturor demonstranților, după cum a afirmat președintele Parlamentului European, David Sassoli:

    În timp ce crește admirația noastră pentru populația Belarusului, crește și indignarea noastră față de modul violent în care răspunde regimul Lukașenko, cazurile de tortură și negarea adevărului. Vreau să spun din nou, ceea ce am zis cu o singură voce aici în Parlamentul European: guv ernul și președintele au pierdut alegerile și este timpul să asculte vocea poporului.

    Și mai important este însă să îi felicit pe reprezentanții opoziției din Belarus pentru curajul lor, capacitatea de a rezista, hotărârea lor. Ei personifică în fiecare zi lupta pentru apărarea libertății de exprimare pe care o răsplătește Premiul Saharov. Au demonstrat – și continuă să demonstreze – că sunt puternici în fața unui adversar foarte puternic. Ceea ce îi susține e faptul că niciodată violența nu va izbândi în fața adevărului. Iată mesajul meu – mesajul nostru – pentru voi, dragi câștigători ai premiului. Continuați să fiți puternici și nu renunțați la luptele voastre, iar noi vom fi alături de voi.


    Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este numit în onoarea dizidentului sovietic Andrei Saharov și este decernat, anual, de Parlamentul European, începând cu 1988, unor indivizi sau grupuri care au militat pentru drepturile omului și libertățile fundamentale.


  • 08.07.2020

    08.07.2020

    Coronavirus en Roumanie — En Roumanie, le bilan le plus récent rendu public par le Groupe de communication stratégique fait état de 18 nouveaux décès et de 555 autres cas d’infections au nouveau coronavirus. Le nombre total de personnes contaminées s’élève à 30.175 et l’on déplore 1.817 morts. 237 malades sont admis en soins intensifs. Parmi les cas confirmés, 2.284 personnes ont été déclarées guéries et ont quitté lhôpital. 5.095 Roumains vivant à l’étranger ont été dépistés positifs et 122 d’entre eux sont décédés des suites de la Covid-19. Les spécialistes appellent à la responsabilité et affirment que l’actuelle évolution de l’épidémie et l’apparition de nombreux foyers de maladie suite à la contamination intracommunautaire sont la conséquence du fait que les gestes barrières ne sont pas suffisamment respectés.



    Elections locales — La Chambre des députés de Bucarest débat et soumet au vote, aujourd’hui, en sa qualité d’assemblée décisionnelle, le projet de loi initié par l’Union démocrate magyare de Roumanie (d’opposition) relatif à l’organisation d’élections locales le 27 septembre prochain. Le document a été adopté mardi par le Sénat, qui y a apporté quelques amendements. La plupart d’entre eux concernent l’organisation du scrutin et ont été agréés par l’Autorité électorale permanente. Cette dernière a rendu publics le calendrier et les principaux repères du scrutin. La campagne électorale devrait débuter le 28 août et s’achever le 26 septembre. On prévoit également de réduire de moitié le nombre minimum de signatures nécessaires pour déposer une candidature. Le scrutin local a été reporté à l’automne afin de limiter la propagation du coronavirus. Cette année, des élections législatives auront lieu aussi.



    Economie — Les prévisions de la Commission européenne selon lesquelles l’économie roumaine devrait se contracter de 6% en 2020 sont trop pessimistes. C’et ce qu’a déclaré ce mercredi le ministre roumain des Finances, Florin Cîţu. Lors d’une conférence de spécialité, il a rappelé que l’Institut national de la statistique avait confirmé mardi une croissance de 2,7% de l’économie roumaine sur le premier trimestre de l’année en cours. Pour 2021, la Commission européenne table sur une progression de 4% du PIB en Roumanie, contre des estimations de 4,2% faites au mois de mai. Par ailleurs, le taux d’inflation devrait se situer à 2,5% cette année et à 2,8% l’année prochaine. En ce qui concerne l’économie de l’UE, l’Exécutif communautaire a mis en garde contre le fait qu’en 2020, elle serait confrontée à une forte récession, en raison de l’épidémie de coronavirus et ce malgré la réponse politique rapide et approprié, à l’échelle européenne et nationale. Toujours mercredi, la présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, rencontre à Bruxelles le président du Parlement européen, David Sassoli et celui du Conseil, Charles Michel. Au cœur des discussions, le plan de relance économique de l’Union, après la crise engendrée par la pandémie de Covid-19. Y participe également la chancelière allemande, Angela Merkel, dont le pays assurera, jusqu’à la fin de l’année, la présidence tournante du Conseil de l’UE.



    Baccalauréat — Poursuite, en Roumanie, de la session spéciale du baccalauréat, organisée pour la première fois en raison de la pandémie de coronavirus. Ce mercredi est prévu l’épreuve optionnelle, en fonction de la filière suivie. Lundi a eu lieu lépreuve écrite de langue et littératures roumaines, tandis que demain est prévue lépreuve écrite de langue et littérature maternelle pour les lycées des minorités nationales. 141 lycéens de terminale se sont inscrits à cette session spéciale du bac. Ils avaient raté la session ordinaire en raison des problèmes de santé. Le taux de réussite à la session juin-juillet de lexamen national de baccalauréat après la solution des contestations a été de 64,5%.



    Statistiques – La Roumanie compte toujours parmi les pays ayant le plus grand nombre de mères mineures, soit un quart du nombre total enregistré dans l’ensemble de l’UE. En 2018, plus de 8.600 adolescentes roumaines devenaient mères avant l’âge de 18 ans, 725 d’entre elles même avant 15 ans. Une étude réalisée par l’organisation « Salvaţi copiii României »/ « Sauvez les enfants de Roumanie », montre que mois de 2% des mères adolescentes ont interagi avec les services publics d’assistance sociale. La moitié d’entre elles n’ont pas reçue d’informations ni d’éducation sexuelle, tandis que près de deux tiers ont abandonné l’école avant la grossesse. Quant aux pères des enfants nées de mères mineures, ils sont âgés de 14 à 39 ans, 10 % d’entre eux étant eux-mêmes mineurs.



    Football — Les équipes bucarestoises FCSB et Dinamo disputent, ce soir, la manche décisive des demi-finales de la Coupe de Roumanie de football. Dans le match aller, sur le terrain de Dinamo, FCSB s’est imposé 3-0. Dans l’autre demi-finale, CSM Poli Iasi rencontre Sepsi OSK Sfântu Gheorghe. Au match aller, Sepsi a gagné à domicile 5-1. La finale de la Coupe de Roumanie sera disputée le 22 juillet, sur un terrain neutre, à Ploiesti. Le mois dernier, le championnat interne a repris ; il avait été interrompu en mars, en raison de l’épidémie de Covid-19. Le CSU Craiova est en tête du classement, suivi par la championne en titre, CFR Cluj et par FCSB.



    Météo — Températures en légère baisse ce mercredi, dans le sud-est de la Roumanie, alors que sur le reste du territoire elles devraient augmenter. Le ciel sera partiellement couvert sur le sud-est, le nord, le nord-ouest et sur le relief. Les maxima de l’air iront de 20° à 30°. Il faisait 21° à midi dans la capitale, Bucarest.

  • Sediul de la Strasbourg al Parlamentului European devine centru de testare Covid

    Sediul de la Strasbourg al Parlamentului European devine centru de testare Covid

    Pompieri instalaţi într-un cort, lângă drapelele celor 27 de ţări ale Uniunii Europene din faţa impunătoarei clădiri a Parlamentului European din acest oraş din estul Franţei, foarte afectat de coronavirus, verifică dacă persoanele venite să se testeze, conform trimiterii medicale şi a programării, nu prezintă cumva simptome ale bolii. În caz de febră, tuse sau alt simptom, pacientul va fi izolat şi pus în contact cu un serviciu medical de urgenţă. Cei fără simptome pot coborî de-a lungul rampei de acces utilizate de obicei de maşinile deputaţilor din Parlamentul European pentru a se deplasa la cantină. Pereţi despărţitori albi au înlocuit aici mesele pentru a forma 21 de încăperi ocupate de patru laboratoare pentru analize, de la secretariatul cu birouri şi până la săli unde se fac prelevări. Un pacient este testat astfel în doar câteva minute, iar în circa 24 de ore va şti dacă este sau nu purtător de virus.

    Încă de la începutul lunii aprilie, preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, propusese ca în absenţa sesiunilor plenare lunare ale eurodeputaţilor, imensa clădire din Strasbourg să fie pusă la dispoziţia celor care luptă împotriva epidemiei de coronavirus.

    Săptămâna trecută, a fost testat un grup de 15 oameni. Însă numărul de testări va crește pe măsura extinderii cercetărilor persoanelor de contact, adică a celor care au fost în apropierea unui bolnav cel puţin 15 minute fără protecţie. Testele realizate în Parlamentul European sunt cele de tip PCR, care permit să se detecteze dacă cineva este purtător de virus în acel moment. Testul trebuie să fie făcut în săptămâna care urmează contactului cu persoana bolnavă.

    Regiunea Grand-Est va putea face de acum înainte până la 18.000 de teste zilnic, în 220 de locuri de prelevare. Cu 2.000 de prelevări posibile, centrul din Parlamentul European are cea mai mare capacitate. De multă vreme, Parlamentul European, ale cărui bucătării servesc în paralel la pregătirea a 500 de mese pe zi pentru persoanele aflate în nevoie, şi-a împrumutat sediul în principiu până la sfârşitul lunii iulie. În septembrie, eurodeputaţii ar urma să se întoarcă la muncă.


  • Das Europäisches Parlament fordert kontinentale Unterstützung

    Das Europäisches Parlament fordert kontinentale Unterstützung

    Im fast leeren Plenarsaal, weil die meisten Abgeordneten von zu Hause online abstimmten, verabschiedete das Europäische Parlament am Donnerstag eine Reihe von Sofortma‎ßnahmen, um die Auswirkungen der durch die COVID-19-Pandemie verursachten Krise abzuschwächen. Die Investitionsinitiative, als Reaktion auf den Sars-CoV-2-Virus, ermöglicht die Mobilisierung von EU-Mitteln in Höhe von 37 Milliarden Euro zur Unterstützung der am stärksten gefährdeten Gesundheitssysteme, kleiner und mittlerer Unternehmen, des Arbeitsmarktes und des Wirtschaftssektors. Die Abgeordneten einigten sich auch darauf, die Verwendung des EU-Solidaritätsfonds auszuweiten, der zur Unterstützung bei Naturkatastrophen und für gesundheitliche Notfälle eingesetzt wird. Dies ermöglicht den Mitgliedstaaten, in diesem Jahr zusätzlich auf 800 Millionen Euro zurückzugreifen. Das Parlament stimmte auch für die vorübergehende Aussetzung der europäischen Vorschriften für Stundenslots auf Flughäfen, um dem von der Krise stark betroffenen Luftverkehr unter die Arme zu greifen. Laut den Vorschriften hätten Unternehmen vor Ort Flüge auch ohne Passagiere durchführen müssen, um ihre Zeitfenster zu behalten.



    Im Plenarsaal anwesend waren lediglich der Vorsitzende des Parlaments, David Sassoli, und 32 Abgeordnete, die alle mehr Solidarität zwischen den Mitgliedstaaten forderten. Sie riefen die Länder auf, zusammenzuarbeiten und die Binnengrenzen offenzuhalten, um die Lieferung von medizinischen Geräten und Gütern zu ermöglichen. Sassoli bekräftigte, dass das Europäische Parlament trotz der Pandemie nicht aufhören werde zu arbeiten. Nur so können wir den Menschen, unseren Gemeinden und dem medizinischen Personal, die in unseren Krankenhäusern in Europa Opfer bringen, helfen“, betonte er. Die Vorsitzende der Europäischen Kommission, Ursula von der Leyen, wies ihrerseits darauf hin, dass der freie Verkehr von Waren und Dienstleistungen der einzige Weg sei, die bedürftigen Regionen zu versorgen. Sie plädierte für eine gemeinsame Aktion und für die Erhaltung des Binnenmarktes.



    Gleichfalls am Donnerstag haben sich die Staats- und Regierungschefs der G20 auf einer dringlichen Videokonferenz verpflichtet, in einer koordinierten Reaktion auf die Covid-19-Pandemie, mehr als 5 Milliarden US-Dollar in die Weltwirtschaft zu pumpen. Sie kündigten auch an, die Produktionskapazitäten zu erhöhen, um die wachsende Nachfrage nach medizinischen Geräten zu befriedigen. Sie verpflichteten sich den grenzüberschreitenden Waren- und Dienstleistungsverkehr aufrechtzuerhalten, mögliche Störungen zu beheben, die die globalen Lieferketten betreffen, und den internationalen Handel zu erleichtern. Den Ländern der G20 haben sich auch stark vom Sars-CoV-2-Virus betroffenen Ländern wie Spanien, Jordanien, Singapur und die Schweiz angeschlossen, sowie Vertreter internationaler Organisationen, wie die Vereinten Nationen, die Weltbank, die Weltgesundheitsorganisation und die Welthandelsorganisation.

  • Coronavirus: misure urgenti dal Parlamento Europeo

    Coronavirus: misure urgenti dal Parlamento Europeo

    Con un’aula semi-vuota e la maggior parte dei deputati a votare a distanza, il Parlamento Europeo ha approvato ieri un pacchetto di misure urgenti per far fronte all’epidemia di Covid-19. L’iniziativa di investimento di risposta al Coronavirus dirigerà 37 miliardi di euro per mitigare l’impatto della crisi e sostenere i sistemi sanitari, le piccole e medie imprese, il mercato del lavoro e i più vulnerabili settori economici. Gli eurodeputati hanno approvato anche l’estensione del Fondo di solidarietà dell’UE per coprire le emergenze sanitarie pubbliche, rendendo disponibili fino a 800 milioni di euro per i Paesi comunitari nel 2020.

    Il Parlamento ha inoltre votato la sospensione temporanea delle norme UE relative agli slot aeroportuali, al fine di fermare i voli a vuoto causati dall’epidemia. Le norme aeroportuali obbligano, infatti, le compagnie aeree ad operare almeno l’80% delle loro bande orarie di decollo e atterraggio, altrimenti rischiano di perderle per la stagione corrispondente successiva. In aula erano presenti solo il presidente del Parlamento europeo, David Sassoli, e 32 eudeputati a distanza di sicurezza gli uni dagli altri, che hanno sollecitato nei loro interventi una maggiore solidarietà tra gli stati membri, collaborazione e frontiere interne aperte, per consentire le consegne dei dispositivi medicali e delle merci.

    David Sassoli ha dichiarato che il Parlamento europeo non si fermerà, nonostante la pandemia. E’ solo così che possiamo rendere un servizio alle persone, alle nostre comunità e al personale sanitario che si sta sacrificando nelle corsie dei nostri ospedali in tutta l’Europa, ha sottolineato David Sassoli. Da parte sua, la presidente della Commissione, Ursula von der Leyen, ha spiegato che la libera circolazione delle merci e dei servizi è l’unica modalità per evitare i blocchi nell’approvvigionamento, pronunciandosi per un’azione congiunta anche per mantenere il mercato unico.

    Sempre ieri, i leader del G20, riuniti in videoconferenza, hanno promesso iniezioni di oltre 5.000 miliardi di dollari nell’economia mondiale, come parte della risposta coordinata alla pandemia di coronavirus. I leader del G20 hanno annunciato maggiori capacità di produzione per far fronte alla domanda crescente per dispositivi medicali e assunto l’impegno di mantenere il flusso transfrontaliero di beni e servizi, nonchè di risolvere i disagi nelle catene globali di approvvigionamento e facilitare il commercio internazionale. Agli stati del G20 si sono affiancati Paesi colpiti dal Covid-19 – Spagna, Giordania, Singapore o Svizzera, ma anche dirigenti di organizzazioni mondiali: l’ONU, la Banca Mondiale, l’Organizzazione Mondiale della Sanità e l’Organizzazione Mondiale del Commercio.

  • UE îşi închide frontierele timp de 30 de zile

    UE îşi închide frontierele timp de 30 de zile

    Toate ţările membre ale Uniunii Europene sunt de acord să impună o interdicţie de intrare pentru o perioadă de 30 de zile, cu câteva excepţii minore. Este una dintre deciziile luate la reuniunea extraordinară a Consiliului European desfăşurată, zilele trecute, prin videoconferinţă.

    Consiliul a dat, astfel, undă verde propunerilor Comisiei, abordare asumată şi de Parlamentul European, pentru a limita răspândirea noului coronavirus. Excepţiile îi vor viza pe cetăţenii unor state terţe posesori ai unui permis de rezidenţă de lungă durată într-o ţară a Uniunii Europene. Cei care au un motiv urgent să intre în Uniune – de pildă, pentru funeralii sau audieri la tribunal – vor trebui să deţină acte justificative. Uniunea Europeană va coordona revenirea numeroşilor europeni blocaţi în străinătate de multiplele restricţii şi interdicţii de circulaţie impuse din cauza pandemiei.

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat asupra necesităţii pentru cei 27 de a-şi coordona acţiunile în interiorul blocului comunitar, în contextul în care mai multe state membre şi-au închis parţial sau total frontierele, şi a subliniat importanţa unei libere circulaţii a bunurilor, în special a produselor medicale.

    În faţa coronavirusului, ţările europene au adoptat politici mai mult sau mai puţin drastice: unele au optat pentru o izolare a populaţiei, în timp ce altele exclud o astfel de soluţie, mizând pe dezvoltarea unei imunităţi colective.

    Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, a salutat deciziile luate la reuniunea extraordinară a Consiliului European, pentru a ajuta ţările aflate în dificultate în contextul crizei provocate de răspândirea virusului COVID 19.

    În cele din urmă, dăm dovadă de un sentiment real de solidaritate: rute preferenţiale pentru transportul echipamentelor medicale, apărarea liberei circulaţii a mărfurilor în Uniunea Europeană şi primul nostru sprijin economic important pentru familii şi mediul de afaceri. O Europă unită, dispusă şi pregătită să acţioneze este, în cele din urmă, gata pentru a face faţă acestei provocări dramatice – a subliniat şeful Parlamentului European.

    Suntem o familie europeană şi nimeni nu va fi lăsat singur şi nimeni nu va trebui să acţioneze singur. Parlamentul European este pregătit să îşi îndeplinească atribuţiile pentru a proteja viaţa şi mijloacele de subzistenţă ale tuturor cetăţenilor noştri. Nu vom renunţa la modul nostru de viaţă european – a dat asigurări David Sassoli.


  • 19.03.2020 (mise à jour)

    19.03.2020 (mise à jour)

    Coronavirus en Roumanie – 17 nouveaux cas de COVID-19 ont été confirmés en Roumanie, ce qui porte à 277 le nombre total de personnes contaminées. Le Groupe de communication stratégique qui transmettra désormais une seule information par jour a également fait savoir que 25 personnes considérées guéries ont pu quitter lhôpital, 16 à Timişoara (ouest), 8 à Bucarest et 1 à Iaşi (est). 3.822 de personnes sont placées en quarantaine et testées, tandis que plus de 33.700 autres sont confinées à domicile sous surveillance médicale.


    Par ailleurs, le président Klaus Iohannis a salué ladoption par le Parlement, jeudi, du décret instituant l’état d’urgence sur le territoire de la Roumanie pour une période de 30 jours. Selon le chef de lEtat, ce vote montre le degré élevé de responsabilité et de solidarité de toute la classe politique. A son tour, le premier ministre Ludovic Orban a annoncé le durcissement des peines en cas dentrave à la lutte contre la propagation de lépidémie ou de fausses déclarations par rapport à la pandémie de coronavirus. De même, le gouvernement a décidé daugmenter denviron un milliard deuro le plafond de garantie des crédits des PME. LExécutif paiera également une indemnité compensatrice pour le chômage technique égale à 75% du salaire brut de lemployé.



    Message – Le présidant Klaus Iohannis a sollicité jeudi aux préfets et aux chefs des institutions publiques déconcentrées de transmettre aux Roumains vivant à létranger de ne pas rentrer pour les fêtes de Pâques, car, en vertu des normes établies par les experts, ils seront placés en quarantaine ou en confinement à domicile. « Pratiquement, on ne peut plus circuler en Europe » a souligné le président. « Les Roumains de létranger nous sont chers, nous souhaiterions les revoir, être ensemble, mais, cette année, cela nest plus possible à loccasion des fêtes. Cest triste, mais nous devons être sincères et ne pas créer des attentes irréalisables », a ajouté le président. Pâques, la fête la plus importante du christianisme, sera célébrée le 12 avril par les catholiques et le 19 avril par les orthodoxes, majoritaires en Roumanie.



    Transport ferroviaire – La SNCFR, principal opérateur de transports ferroviaires de Roumanie, suspend temporairement les trains internationaux qui font la liaison avec la Hongrie et lAutriche. La décision a été prise dans le but de combattre la propagation du Covid-19 et après que la Hongrie eut décidé de fermer ses frontières aux ressortissants étrangers. La Société nationale de Chemins de fer roumains avait pris une décision similaire, mardi, pour des trains en direction de Bulgarie et de République de Moldova voisines. Les passagers peuvent solliciter le remboursement intégral des billets.



    Fake news – Le ministre roumain de lIntérieur, Marcel Vela, a transmis à lAutorité nationale pour la gestion et la régulation des communications (ANCOM) la proposition du Groupe de communication stratégique visant la désactivation du site Internet stiridemoment.ro. (infosdumoment). Le fondement de cette proposition réside dans larticle 54 du Décret présidentiel portant instauration de létat durgence sur le territoire de la Roumanie. Selon les autorités, le site en question procède à la sélection des déclarations et des informations et à leur diffusion tronquée, en utilisant des titres et des formules alarmistes, de nature à semer la panique parmi les gens. Les titres des matériels postés sont soit totalement faux soit sans aucun rapport avec des décisions annoncées officiellement. En outre, le site na pas didentité et lon na pu identifier aucune personne de contact. La police mène des investigations pour linfraction de diffusion de fausses informations. Mercredi, le porte-parole de lUE en charge de la politique extérieure, Peter Stano, a mis en garde contre le fait que quiconque répand de fausses informations ne fait que jouer avec la vie des gens. Selon lui, derrière certaines de ses désinformations se trouvent les médias pro-russes, accusation rejetée par le Kremlin.



    Enquête – La moitié des travailleurs roumains craignent une éventuelle crise économique, causée par les effets du COVID -19, tandis quun quart des salariés ne disposent dépargnes personnelles même pas pour un mois au cas où ils perdraient leurs emplois. Ce sont les principales conclusions dune enquête réalisée par BestJobs, une des plates – formes de recrutement de Roumanie. Un peu plus de 10 % des sondés redoutent la perte demploi dans un proche avenir. Selon le même sondage, 60% des employeurs affirment que leur affaire na pas encore été touchée par la crise du coronavirus, mais que le principal effet quils constatent cest la crainte des salariés d‘entrer en contact direct avec les clients. Les employeurs ont par ailleurs observé que certains fournisseurs sétaient trouvés dans limpossibilité dhonorer les commandes ou que les prix de certains produits quils avaient acquis avaient sensiblement augmenté. Le sondage a été réalisé du 9 au 16 mars.



    Coronavirus dans le monde – Le président du Parlement européen,
    David Sassoli, a convoqué pour le 26 mars une session plénière extraordinaire du
    Législatif communautaire, afin d’approuver certaines mesures contre la pandémie
    de coronavirus. La décision a été prise suite à une visioconférence avec les
    leaders des groupes politiques du Parlement européen. Ce sera la première séance
    plénière à utiliser le système de vote à distance.


    Alors qu’il n’y a plus de transmission locale en Chine et
    que tous les cas confirmés récemment là-bas sont de personnes venues de
    l’étranger, la situation continue à empirer en Europe. En Italie, le nombre de
    victimes approche le total enregistré dans la région de Hubei, en Chine, le
    point de départ de la pandémie. L’Union européenne a décidé de fermer ses
    frontières pour les ressortissants de pays tiers et a interdit la circulation non
    essentielle à l’intérieur de l’espace Schengen, afin de ralentir la propagation
    du virus. Dans ce contexte, la Banque centrale européenne a annoncé un plan
    d’urgence de 750 milliards d’euros pour venir en aide à la dette publique et
    privée, dans une tentative de contrecarrer les répercussions de la pandémie sur
    l’économie. Selon les estimations, le PIB de la zone euro pourrait baisser de
    5% cette année.


    Météo – Il fera beau et très chaud pour cette période de lannée. Des pluies sont à attendre localement dans les Carpates orientales. Les températures maximales iront de 14° à 22°.


  • Saga Brexit, la final

    Saga Brexit, la final

    Vot istoric
    în Parlamentul European, care a ratificat acordul de retragere a Regatului Unit
    din UE şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice.


    Sunt extrem de trist
    când mă gândesc că am ajuns la acest moment. Cincizeci de ani de integrare nu
    pot dispărea uşor. Va trebui cu toţii să muncim din greu ca să construim o nouă
    relaţie, având mereu în vedere interesele cetăţenilor şi protejarea drepturilor
    acestora    , a declarat preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, în
    timp ce preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a promis
    eurodeputaţilor britanici – Vă vom iubi mereu şi nu vom fi niciodată departe.


    Regret că Regatul Unit a ales să fie solitar, în loc să fie solidar. Este, în
    mod evident, o zi tristă şi gravă. Este o slăbire pentru ambele părţi    , a
    deplâns situaţia şi negociatorul UE pentru Brexit, Michel Barnier, care va
    gestiona discuţiile privind viitoarea relaţie cu Londra.


    Perioada de tranziţie
    va începe la 1 februarie 2020 şi poate fi prelungită o dată, cu unul sau doi
    ani, dar decizia trebuie luată de către Comitetul mixt UE-Regatul Unit înainte
    de 1 iulie    .


    La Bucureşti, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii
    comunităţii britanice de afaceri din România, premierul Ludovic Orban a
    subliniat angajamentul României în direcţia dezvoltării relaţiilor bilaterale,
    odată cu ieşirea Marii Britanii din UE. În timpul discuţiilor, găzduite de
    ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, Ludovic Orban a mai spus
    că Bucureştiul susţine o relaţie viitoare aprofundată între UE şi Regatul Unit
    şi a apreciat că Parteneriatul Strategic dintre cele două ţări va rămâne un
    reper esenţial al prosperităţii, dar şi al securităţii comune, în spaţiul
    euro-atlantic.


    Marea Britanie se află între primele zece surse de investiţii
    străine în economia românească şi reprezintă a cincea destinaţie la nivel
    global pentru exporturile României. În Marea Britanie, românii sunt a doua mare
    comunitate de emigranţi proveniţi din ţările UE, după cea a polonezilor,
    numărând peste 400 de mii de persoane    .


    Este foarte important să ne convingem
    că, şi după 1 ianuarie 2021, cetăţenii români care sunt în mod legal în Marea
    Britanie astăzi să aibă toate drepturile    , a atras atenţia eurodeputatul român
    Iuliu Winkler. Să nu fie sufocaţi de birocraţie în exercitarea drepturilor lor,
    a exemplificat eurodeputatul, să primească toată asigurarea din partea UE că
    vor beneficia de drepturile pe care le au acum în legătură cu munca, cu modul
    de a investi sau de a face afaceri în Marea Britanie.     De asemenea, în legătură
    cu modul de a învăţa, de a se retrage la pensie sau de a folosi toate
    beneficiile sociale pe care legea le pune la dispoziţie, în aşa fel încât ei să
    nu fie supuşi unor discriminări sau greutăţi birocratice    .

  • Retrospectiva săptămânii 05.01. – 11.01.2020

    Retrospectiva săptămânii 05.01. – 11.01.2020

    Premierul român Ludovic Orban la Bruxelles


    În prima sa
    vizită oficială la Bruxelles, după învestirea oficială din noiembrie, premierul
    liberal român Ludovic Orban a avut, timp de trei zile, mai multe întâlniri cu
    oficiali europeni şi reprezentanţi ai NATO. Şeful guvernului de la Bucureşti şi
    secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au discutat,joi, despre
    tensiunile din Orientul Mijlociu. Stoltenberg a salutat contribuţia României la
    misiunea NATO de instruire şi formare din Irak şi a precizat că Alianţa are
    posibilitatea de a face mai mult în Orientul Mijlociu, aşa cum a solicitat,
    recent, preşedintele american Donald Trump. Ludovic Orban a declarat că Alianţa
    Nord Atlantică este fundamentală pentru România şi a dat asigurări privind
    sprijinul deplin al Bucureştiului pentru atingerea scopurilor organizaţiei. El
    a precizat că România va continua să participe la misiunile şi initiaţivele
    aliate privind prezenţa avansată pe flancul de est, precum şi în Afganistan,
    Kosovo şi Irak. Cei doi oficiali au mai discutat despre cooperarea în cadrul
    Alianţei şi securitatea la Marea Neagră.

    Jens Stoltenberg a salutat alocarea de
    către România a doi la suta din PIB pentru apărare şi a subliniat ca regiunea
    Mării Negre este de importanţă strategică pentru Alianţă. Tot la Bruxelles, premeirul
    Ludovic Orban a discutat cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
    El a declarat că România va sprijini
    promovarea agendei strategice a UE, o agendă care vizează, pe lângă protejarea
    cetăţenilor şi a libertăţilor, construirea unei Europe verzi echitabile şi
    neutre din punct de vedere al impactului climei, dar şi promovarea intereselor
    şi valorilor europene pe scenă mondială. Au urmat discuţii cu negociatorul şef
    al UE pentru Brexit, Michel
    Barnier, ambii oficiali evidenţiind importanţa acordului de retragere a Marii
    Britanii din Uniune, în special pentru protejarea drepturilor cetăţenilor. În
    cadrul întrevederii cu preşedintele Parlamentului European, David Sassoli,

    Ludovic Orban a reiterat dorinţa României de aderare la Spaţiul Schengen,
    obiectiv susţinut de Legislativul Comunitar. Alte teme abordate au vizat negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii şi
    Pactul Ecologic European. Orban s-a declarat îngrijorat de posibilele
    consecinţe asupra competitivităţii companiilor europene, ca urmare a
    implementării Pactului Verde de luptă împotriva schimbărilor
    climatice. Măsurile privind reformarea justiţiei române, dar şi planurile
    autorităţilor de la Bucureşti pentru domeniul economic au constituit subiectele
    discuţiilor dintre premierul Ludovic Orban şi preşedintele Comisiei Europene,
    Ursula von der Leyen. Ei au abordat, totodată, şi subiecte ce ţin de viitorul
    proiectului european. România este un partener serios,
    responsabil, angajat în atingerea obiectivelor UE şi în aplicarea
    reglementărilor adoptate de instituţiile comunitare, a afirmat, premierul Ludovic Orban. La rândul său, şefa executivului
    comunitar a spus că UE este alături de
    România, că Uniunea se pregăteşte pentru era digitală și contează pe sprijinul
    Bucurştiului, care are o reputaţie excelentă în domeniu.



    România şi situaţia din Orientul Mijlociu


    Ochii
    comunităţii internaţionale au fost îndreptaţi întreaga săptămână asupra evoluţiei
    crizei dintre SUA şi Iran, declanşată de
    uciderea, la Bagdad, de către o
    dronă americană, a generalului iranian Qassem Soleimani, comandant al
    puternicului Corp al Gardienilor Revoluției. În replică, Teheranula lansat atacuri cu rachete asupra unor baze militare americane
    din Irak. Atacurile au pus pe jar comunitatea internaţională, inclusiv România,
    care a decis să-i reloce temporar pe cei 14 militari pe care îi avea în Irak. Autorităţile de la Bucureşti au făcut apel la o abordare calmă şi
    diplomatică.

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu: România reiterează
    ferm apelul său la descaladare. Ceea ce putem să mai informăm este faptul că
    militarii români care fac parte din coaliţia împotriva DAESH nu au fost
    afectaţi, ceea ce este o veste bună. De asemenea, având în vedere că o serie de
    rachete au vizat şi regiunea Erbil, unde se găseşte o comunitate de aproximativ
    180 de cetăţeni români, prin Consulatul General al României de la Erbil am
    putut confirma faptul că cetăţenii români nu sunt afectaţi de aceste evoluţii.     La
    rândul său, preşedintele
    Klaus Iohannis a spus că o implicare mai
    mare a NATO în Orientul Mijlociu ar fi oportună în planul securităţii, dar şi
    al reconstrucţiei, de care România este interesată. Şeful statului a declarat
    că, deşi la distanţă, tensiunile recente din Orientul Mijlociu sunt relevante
    şi pentru securitatea Europei, nu doar pentru actorii implicaţi direct.
    Preşedintele a mai spus că România se coordonează permanent cu partenerii din
    Uniunea Europeană şi NATO, în special cu SUA, şi că Bucureştiul susţine
    integritatea, unitatea şi suveranitatea Irakului. Klaus Iohannis a mai spus că
    lupta antiteroristă trebuie să continue şi a îndemnat la calm, reluarea
    dialogului şi respectarea angajamentelor asumate.



    Preşedintele României în vizita de lucru în
    landul german Bavaria


    Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a făcut,
    marţi, o vizită de lucru în landul german Bavaria, unde a participat la şedinţa
    Guvernului local. Seful statului a avut o întrevedere cu premierul landului,
    Markus Söder, preşedinte al Uniunii Creştin-Sociale (CSU). Cei doi au discutat despre relaţiile bilaterale, dar
    şi despre o serie de teme europene, între care viitorul buget multianual
    Uniunii, Brexit, politica de migraţie. Klaus Iohannis a promis că România se va
    implica alături de celelalte state membre pentru ca UE să devină mai puternică
    şi mai unită. România este încă în aşteptarea unei decizii de aderare la
    spaţiul Schengen, fără de care nu se poate vorbi despre o funcţionalitate
    deplină a zonei de liberă circulaţie – a afirmat preşedintele Klaus Iohannis,
    în faţa parlamentarilor grupului Uniunii Creştin-Sociale din Bundestag. Pe de
    altă parte, şeful statului a pledat pentru unitate, coeziune şi solidaritate în
    eforturile de consolidare a proiectului european. El a susţinut, totodată, că
    obiectivele majore ale Uniunii Europene trebuie să vizeze, în continuare, o
    Europă nedivizată, care aduce statelor membre mai multă convergenţă şi
    egalitate, cu rezultate tangibile pentru cetăţeni.